Basarabenii trec Prutul pentru pensii

12 februarie 2014 de AVOCAT COLTUC MARIUS VICENTIU

Basarabenii trec Prutul pentru pensii

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/KjhhrdstPdJ

Mii de moldoveni îşi iau pensie de la statul român, fără să fi plătit asigurările sociale. Din 1990, mii de foşti salariaţi din Republica Moldova au solicitat şi au primit pensie de la statul român, în baza unui act normativ, vechi de aproape 50 de ani.

Numai din anul 2001 şi până în prezent, peste 1.400 de pensionari moldoveni primesc această indemnizaţie, potrivit datelor furnizate de Direcţia Relaţii Internaţionale a Casei Naţionale de Pensii şi alte Asigurări Sociale (CNPAS).

Totodată, mai sunt înregistrate spre soluţionare aproximativ 400 de cereri, în timp ce alţi 600 de solicitanţi aşteaptă să li se recunoască vechimea, în vederea obţinerii prestaţiei. Noile pensii pe care le primesc sunt de trei-patru ori mai mari faţă de cele din ţara de origine. Numărul basarabenilor pensionari aflaţi pe statele CNPAS a fost însă mult mai mare, dat fiind faptul că situaţia durează de aproape 20 de ani.

Naveta, lunar, după banii de pensie

Pentru a-şi încasa banii din România, pensionarii de dincolo de Prut trec, lunar, prin punctul de frontieră Albiţa. Dar ei recunosc cu greu că acesta este scopul vizitelor periodice.

Galina are 67 de ani, este originară din raionul Hânceşti şi acolo trăieşte de când se ştie. A fost cadru sanitar 31 de ani. Când s-a pensionat, în anul 2000, ea a primit echivalentul a 104 lei româneşti. Dacă ar fi rămas în sistemul moldovenesc de pensii, în 2008 ar fi primit de la statul vecin echivalentul (în lei moldoveneşti) a doar 171 de lei.

Acum doi ani, Galina şi-a făcut domiciliu stabil la fiica ei, căsătorită în comuna Berezeni, judeţul Vaslui. Din februarie 2008, ea are „pensie românească“ şi primeşte 853 de lei în fiecare lună.

„Mai stau şi la fiica mea, dar mai şi plec acasă, dincolo“, recunoaşte, cu greu, Galina. „Mi-am făcut domiciliul aici doar pentru pensie. E mult mai bine în România. Când o iau, mă duc dincolo şi le duc şi la ceilalţi copii ai mei, la nepoţi. În Basarabia, pensionarii o duc greu, tare greu. Mulţi ar vrea să-şi mute pensia în România, dar sunt acte multe de făcut. Nu e uşor“, spune basarabeanca.

Cereri din ce în ce mai multe

Inspiraţi şi de potenţiala creştere a punctului de pensie la 45% din salariul mediu brut lunar, numai în ultimele luni, peste o sută de moldoveni au făcut demersuri pentru a intra în rândul pensionarilor din România, cerând CJP Vaslui prelucrarea dosarelor cu actele muncii prestate în ţara vecină, precum şi noul domiciliu de pe teritoriul ţării noastre.

„Avem un compartiment pentru pensiile internaţionale, care, trebuie să recunoaştem, în ultima vreme este din ce în ce mai solicitat. Există cerinţe pentru pensii comunitare, şi aici mă refer la spaţiul din interiorul UE, dar cele mai multe solicitări vin din partea basarabenilor, a celor de peste Prut. Avem o convenţie cu Republica Moldova, datând din perioada postdecembristă, care se respectă şi astăzi. În ea se spune că orice cetăţean din Moldova care se stabileşte în România are dreptul de a primi pensie de la statul român, în contul muncii depuse în Moldova“, a confirmat directorul executiv al CJP Vaslui, Emil Bănceanu.

La jumătatea limitei de subzistenţă

Pensionarii moldoveni primesc, pentru aceeaşi vechime în muncă prestată în aceleaşi condiţii, o pensie de 4 sau chiar de 5 ori mai mare, în România. Din datele oficiale ale ţării vecine, furnizate de Biroul Naţional de Statistică al Republicii Moldova, sunt cunoscute următoarele detalii despre cuantumul pensiei oferite acolo:

„Valoarea medie a pensiei lunare, stabilită la 1 aprilie 2008, a constituit 550,3 lei moldoveneşti (aproximativ 165 de lei) sau cu 24,3% mai mult comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, ce face posibilă acoperirea minimului de existenţă la nivel de 49,1%“. „Nu ştiu dacă această Convenţie este echitabilă faţă de moldoveni sau faţă de români, dar ştiu că este avantajos pentru moldoveni. Aceasta este legea, chiar dacă el a contribuit cât a muncit la bugetul statului Moldova, acum poate primi pensie din România. Noi nu facem decât să respectăm actele normative în vigoare“, a precizat directorul Bănceanu.

Peste 170.000 persoane care locuiesc in strainatate primesc pensii din Romania

12 februarie 2014 de AVOCAT COLTUC MARIUS VICENTIU

Peste 170.000 persoane care locuiesc in strainatate primesc pensii din Romania

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/baqhzg2EMyc

Peste 170.000 de persoane cu domiciliu in strainatate au primit in 2011 pensii acordate de statul roman. Printre acestia se numara nu doar cetateni romani, ci si cetateni straini care au lucrat in tara noastra.

„Plata pensiilor in strainatate este asigurata de catre CNPAS, in prezent CNPP, si Citi Romania. La sfarsitul anului 2011 s-au inregistrat 173.800 de beneficiari ai sistemului public de pensii stabiliti in strainatate, care si-au primit pensia in statul de domiciliu”, a declarat Diana Enea, purtator de cuvant al Ministerului Muncii, pentru RTV.net.

Reprezentantul Ministerului Muncii a precizat ca in cazul persoanelor care au lucrat in mai multe state membre ale Uniunii Europene, acestea pot solicita pensii potrivit legislatiilor in vigoare ale statelor in care au desfasurat activitati profesionale.

Astfel, daca o persoana a lucrat atat in Romania, cat si in Spatiul Economic European, beneficiaza de drepturi de pensie acordate de ambele state, calculate proportional cu perioadele de asigurare sociala realizate in cele doua sisteme de pensii.

Referitor la exportul de prestatii pentru beneficiarii sistemului public de pensii stabiliti in strainatate, pensia medie este de 661 de lei.

Potrivit sursei citate, cetatenii aflati peste hotare care beneficiaza de pensii din partea statului roman locuiesc nu doar in tarile membre UE, ci si in Macedonia, Turcia, Coreea de Sud, Republica Moldova, Armenia, Maroc, Rusia sau Canada.

Vechimea din străinătate se ia în considerare la calculul pensiei

12 februarie 2014 de AVOCAT COLTUC MARIUS VICENTIU

Vechimea din străinătate se ia în considerare la calculul pensiei

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/YmHX2jmrAz3

Veşti bune pentru doljenii care au lucrat atât în România, cât şi în alt stat membru UE. Drepturile de pensie se calculează prin totalizarea perioadelor de cotizare realizate atât pe teritoriul României, cât şi în alt stat european.

Conform regulamentelor nr. 1408/71/CEE, 574/72/CEE şi CE nr. 888/2004 şi 987/2009, cetăţenii statelor Uniunii Europene care au lucrat atât pe teritoriul României, cât şi în altă țară membră UE pot primi pensie din ambele părți. Pentru aceasta, ei trebuie să depună o cerere la instituţia abilitată din ţara în care locuiesc, cu condiţia să fi lucrat în ţara respectivă. Instituţia respectivă facilitează apoi schimbul de informaţii între ţările care au legătură cu cererea de pensie. Potrivit site-ului Comisiei Europene, odată notificată cu privire la deciziile luate de ţările vizate, instituţia de contact va trimite către beneficiar „documentul P1“, care include o prezentare a hotărârilor luate de fiecare ţară cu privire la cererea de pensie şi care, implicit, oferă informaţii despre modul în care instituţiile au gestionat diferitele perioade de cotizare şi îi permit beneficiarului să vadă, de exemplu, unde există perioade neacoperite sau suprapuneri ale mai multor perioade de cotizare. Cu toate că, în funcţie de fiecare caz în parte, acest proces poate dura mai mult sau mai puţin, oamenii vor beneficia de dreptul de pensie începând cu data la care au depus cererea, astfel că-şi vor primi banii retroactiv.

Obţineţi din timp informaţii din toate ţările în care aţi lucrat

Odată depusă cererea de pensionare la instituţia din țara de reşedinţă, aceasta este valabilă pentru instituţiile din toate ţările în care persoana respectivă are stagiu de cotizare. Astfel, persoanele care au lucrat în mai multe ţări, iar vârsta de pensionare diferă de la o ţară la alta trebuie să se intereseze cu privire la vârsta de pensionare. „În unele ţări puteţi solicita pensie pentru limită de vârstă la 60 de ani, în altele trebuie să aşteptaţi până la 67. De aceea este important să obţineţi din timp informaţii din toate ţările în care aţi lucrat cu privire la situaţia dumneavoastră. Cuantumul pensiei dumneavoastră ar putea fi afectat dacă solicitaţi o pensie înaintea alteia. Instituţia de contact (în mod normal instituţia din ţara în care lucraţi) şi instituţiile din celelalte ţări vizate vă vor oferi informaţii suplimentare“, notează site-ul Comisiei Europene (http://ec.europa.eu/social/main.jsp?catId=857&langId=ro&intPageId=975).

Doar 105 pensionari doljeni iau pensii în baza stagiilor de cotizare cumulate

Numărul celor care s-au întors în ţară după ce au muncit în străinătate şi care au solicitat la Casa Judeţeană de Pensii Dolj să li se calculeze cuantumul pensiei în baza stagiilor de cotizare cumulate este extrem de mic. Astfel, doar 0,05% din cei aproximativ 200.000 de pensionari din judeţ au astfel de pensii. „În Dolj există 105 pensionari ce beneficiază de drepturi calculate prin cumularea stagiului de cotizare realizat atât pe teritoriul României, cât şi pe teritoriul altor state membre UE. Aceştia au lucrat în toate statele membre UE“, se arată într-un comunicat trimis Gazetei de Sud de Casa Judeţeană de Pensii Dolj. Potrivit acestuia, cuantumul total al pensiilor acestor persoane este de 30.079 de lei.

Românii care au lucrat doar în străinătate trebuie să ceară pensia acolo

Românii care au lucrat într-o singură ţară, alta decât România, fără a fi cetăţeni ai ţării respective şi fără a mai locui acolo, pot beneficia, la rândul lor, de pensie. Cuantumul acesteia va fi calculat în conformitate cu legislaţia ţării în care au lucrat, în acelaşi mod în care este calculat şi pentru cetăţenii ţării respective. Cei aflaţi în această situaţie trebuie să solicite însă pensia în ţara în care au lucrat. Potrivit reglementărilor în vigoare, persoanele care nu au lucrat niciodată în ţara în care locuiesc trebuie să solicite pensia în ţara în care au lucrat ultima dată.

Transferul contributiilor pentru pensii ale romanilor din strainatate

12 februarie 2014 de AVOCAT COLTUC MARIUS VICENTIU

Transferul contributiilor pentru pensii ale romanilor din strainatate

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/4mXXeD6CcGf

Începând cu luna august 2008, beneficiarii sistemului public de pensii stabiliţi în străinătate îşi primesc pensia pe teritoriul statului de domiciliu sau de resedinţă (stat de şedere obişnuită), în contul bancar declarat la casa teritorială de pensii în evidenţa căreia se află dosarul de pensie. Casa Naţională de Pensii Publice (CNPP) a încheiat un parteneriat cu CITIBANK EUROPE PLC. DUBLIN, sucursala România, prin intermediul căruia pensiile şi alte drepturi de asigurări sociale cuvenite beneficiarilor sistemului public se transferă în străinătate, într-un cont bancar deschis de aceştia la o bancă de pe teritoriul statului de domiciliu sau de şedere obişnuită, după caz. Primele plăţi în străinătate au fost asigurate în luna iulie 2008, în vederea testării procedurilor de transfer.

Aderarea României la Uniunea Europeană a impus renunţarea la clauzele de reşedinţă (şedere obişnuită) în cazul beneficiarilor stabiliţi pe teritoriul statelor membre ale Uniunii Europene (UE) şi, ulterior, ale Spaţiului Economic European (SEE). Potrivit legislaţiei comunitare în vigoare, persoana care are dreptul la pensii şi la ajutoare de deces, dobândite potrivit legislaţiei române, va beneficia de aceste prestaţii chiar dacă locul său de şedere obişnuită este stabilit pe teritoriul altui stat membru al UE, SEE şi Elveţia.

De asemenea, pentru a asigura egalitatea de tratament între toţi beneficiarii sistemului public de pensii şi luând în considerare solicitările venite din partea celor care nu au domiciliul pe teritoriul unui stat membru al UE, SEE şi Elveţia şi nici nu îşi pot desemna un mandatar cu domiciliul pe teritoriul României, a fost prevăzută posibilitatea plăţii drepturilor cuvenite din sistemul public şi pe teritoriul statelor extracomunitare.

Începând cu 01.11.2009, prin OUG nr. 113/2009 privind serviciile de plată, cu modificările şi completările ulterioare, au fost transpuse prevederile Directivei nr. 2007/64/CE, în conformitate cu care costurile aferente transferurilor între statele membre ale Uniunii Europene şi Spaţiului Economic European, într-o monedă oficială a unui stat membru al Uniunii Europene şi Spaţiului Economic European sunt suportate în mod corespunzător şi proporţional de către beneficiar şi plătitor.

În consecinţă, începând cu luna noiembrie 2009, plăţile care fac obiectul Directivei menţionate s-au efectuat cu indicativul de plăţi SHA şi nu BEN, această nouă metodă de suportare a comisioanelor fiind în favoarea beneficiarilor.

În vederea asigurării exportului prestaţiilor pe teritoriul statului de domiciliu (de şedere permanentă), titularul drepturilor de pensie fie transmite detaliile bancare (numele aşa cum este înregistrat la bancă, denumirea băncii, adresa băncii, cod de identificare bancară – BIC/SWIFT, număr de cont bancar internaţional – IBAN), prin intermediul instituţiei de asigurări sociale de la locul de şedere permanentă, fie completează declaraţia de transfer în străinătate al drepturilor cuvenite beneficiarilor sistemului public de pensii şi o depune la sediul casei teritoriale de pensii, personal sau prin mandatar desemnat cu procură specială în acest sens, emisă conform legii, însoţită de un document care confirmă detaliile bancare şi de o copie a actului de identitate al titularului care atestă locul de şedere permanentă. Transmiterea declaraţiei de transfer în străinătate al drepturilor cuvenite şi a documentelor care o însoţesc se poate face prin poştă, la sediul casei teritoriale de pensii sau prin e-mail, scanate, la adresa electronică oficială a casei teritoriale de pensii, postate de instituţia menţionată pe site-ul acesteia.

Contribuţia la fondul sistemului de asigurări sociale și pensii

12 februarie 2014 de AVOCAT COLTUC MARIUS VICENTIU

Contribuţia la fondul sistemului de asigurări sociale și pensii

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/WXECQsEopo6

Despre Contribuţie

Noţiune

Avocatul înscris în barou, cu drept de exercitare a profesiei,este obligat să contribuie la constituirea fondului C.A.A.

Nivelul contribuţiei obligatorii este stabilit de către Consiliul U.N.B.R, potrivit nevoilor curente şi de perspectivă ale Casei de Asigurări a Avocaţilor.

Contribuţia se datorează lunar de către avocaţi, de la data înscrierii în tabloul avocaţilor cu drept de exercitare a profesiei, ca stagiari sau definitivi.

Contribuţiile avocaţilor la fondurile de asigurări sociale nu sunt impozabile.

NB: În sensul celor precizate, a se vedea:

Legea nr. 51/1995 (r1) pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat – Art. 76 alin. (2).
OUG 221/2000 privind pensiile şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor, aprobată, modificată şi completată prin Legea 452/2001 – Art. 3
Statutul Casei de Asigurări a Avocaţilor – Art.9, art. 22 şi 23 alin. (1). şi art. 25 alin. (2)
Regulamentul de organizare şi funcţionare al Casei de Asigurări Sociale a Avocaţilor – Art. 4

Plata contribuţiei lunare

Plata contribuţiei lunare pentru constituirea fondurilor C.A.A. se va efectua prin transfer în contul bancar al filialei în care avocatul este înscris sau la casieria acesteia până la data de 25 a lunii următoare celei pentru care se face plata.

În cazul achitării contribuţiei prin ordin de plată, plata se consideră făcută la data debitării contului bancar al plătitorului.

În cazul în care data de 25 a lunii este o zi nelucrătoare, plata contribuţiei se socoteşte făcută în termen dacă este făcută în ziua lucrătoare imediat următoare datei de 25.

NB: În sensul celor precizate, a se vedea:

Statutul Casei de Asigurări a Avocaţilor – Art. 23 alin. (2) – (3)şi art. 27 alin. (1).
Regulamentul de organizare şi funcţionare al Casei de Asigurări Sociale a Avocaţilor – Art. 5 alin. (1).

Declaraţia. Regularizarea. Copia deciziei de impunere

La achitarea contribuţiei lunare, avocatul este obligat să depună şi o declaraţie pe proprie răspundere, care să ateste veniturile realizate din onorarii în luna pentru care se plăteşte cota de contribuţie.

Avocatul care plăteşte cota maximă de contribuţie nu are obligaţia de a declara valoarea veniturilor suplimentare cotei plătite.

Anual, după caz, contribuţia la fondul Casei de Asigurări a Avocaţilor se va regulariza în funcţie de veniturile brute, realizate din onorarii.

În vederea regularizării contribuţiei la fondul sistemului, avocaţii vor depune la filială declaraţie pe propria răspundere privind veniturile realizate din profesie pe anul anterior.

Arhivarea declaraţiilor privind veniturile brute realizate din onorarii poate fi ţinută pe suport electronic sau pe suport material.

Avocatul care nu a plătit contribuţia maxima este obligat să depună la filială, în fiecare an, copia deciziei definitive de impunere în cel mult 15 zile de la data comunicării acesteia de către organul fiscal.

Pe baza declaraţiilor avocaţilor cu privire la veniturile lunare realizate din onorarii, Consiliul Uniunii Naţionale a Barourilor România va stabili valoarea venitului brut pe profesie pe fiecare an.

NB: În sensul celor precizate, a se vedea:

Statutul Casei de Asigurări a Avocaţilor – Art. 23 alin. (5) – (8).
Regulamentul de organizare şi funcţionare al Casei de Asigurări Sociale a Avocaţilor – Art. 5 alin. (2) – (4), (6) şi (7).

Majorările de întârziere

Depăşirea cu cel mult 5 zile a termenului de plată prevăzut la alineatul precedent atrage obligaţia de plată a majorărilor de întârziere în favoarea C.A.A. aplicate la suma datorată, în cuantumul prevăzut în Statutul Profesiei.

Cuantumul majorărilor de întârziere este prevăzut de art. 222 alin. (4) din Statutul Profesiei de Avocat.

NB: În sensul celor precizate, a se vedea:

Statutul Profesiei de Avocat – Art. 222 alin. (4) şi art. 308 alin.3
Statutul Casei de Asigurări a Avocaţilor – Art. 23 alin. (4) art. 27 alin. (2)

Calculul contribuţiei

Baza de calcul a contribuţiei individuale la fondul sistemului de asigurări sociale şi pensii, în cazul avocaţilor, o constituie venitul brut lunar individual realizat din profesie.

Avocatul contribuie la sistemul de asigurări sociale a avocaţilor, cu titlu de contribuţie obligatorie la constituirea fondurilor CAA, cu o cotă procentuală din baza de calcul prevăzută la alin. 1, dar nu mai puţin de suma reprezentând cota minimă obligatorie şi nici mai mult de cota maximă de contribuţie obligatorie.

Cota procentuală prevăzută de alin. 2, precum şi cota minimă şi maximă de contribuţie obligatorie se stabilesc de consiliul UNBR la propunerea Consiliului CAA.

Pentru anul 2010, contribuţiile la sistemul de asigurări sociale al avocaţilor, se stabilesc conform datele cuprinse în decizia nr. 420 /27.09.2008 a Consiliului U.N.B.R.

NB: În sensul celor precizate, a se vedea:

Statutul Profesiei de Avocat – Art. 222 alin. (1) – (3).
Statutul Casei de Asigurări a Avocaţilor – Art. 25 alin. (1) – (3).