Sechestru asigurător

Sechestru asigurător

sechestru asigurător, măsură asigurătorie constând în indisponi-bilizarea bunurilor mobile sau imobile urmăribile ale debitorului (aflate la el sau la un terţ) în vederea vânzării lor silite, atunci când creditorul va avea un titlu executoriu, iar debitorul nu va executa de bunăvoie acel titlu. Această măsură se ia la cererea creditorului reclamant, în cazul în care acţiunea are ca obiect plata unei sume de bani şi urmăreşte să prevină actele de înstrăinare de bunuri făcute de debitorul de rea-credinţă, întrucât prin asemenea acte ar putea fi periclitată executarea silită în viitor a hotărârii. în ceea ce priveşte condiţiile necesare înfiinţării s.a., trebuie să deosebim mai multe situaţii: a) dacă creanţa, ce are ca obiect plata unei sume de bani, pretinsă de creditor în litigiul de fond este constată printr-un înscris care nu este titlu executoriu şi este exigibilă, creditorul poate solicita înfiinţarea unui s.a. asupra bunurilor mobile şi imobile ale debitorului, dacă se dovedeşte că a declanşat litigiul de fond prin introducerea unei cereri de chemare în judecată prin care pretinde plata unei sume de bani. El poate fi obligat la plata unei cauţiuni în cuantumul fixat de către instanţă; b) dacă creanţa pretinsă de creditor este exigibilă, dar nu este constatată în scris, creditorul trebuie să probeze că a intentat acţiune şi să depună, odată cu cererea de sechestru, o cauţiune de jumătate din valoarea reclamată; c) instanţa poate încuviinţa s.a. şi atunci când creanţa nu este exigibilă, dacă debitorul a micşorat prin fapta sa asigurările date creditorului sau nu a dat asigurările promise ori atunci când este pericol ca debitorul să se sustragă de la urmărire sau să-şi ascundă ori să-şi risipească averea, în aceste cazuri, creanţa trebuie să fie constatată în scris, iar creditorul trebuie să dovedească introducerea cererii de chemare în judecată prin care a declanşat litigiul de fond şi să depună o cauţiune al cărei cuantum va fi fixat de către instanţă, în materie comercială, sechestrul asigurător se poate înfiinţa numai cu depunerea unei cauţiuni, cu excepţia cazului când cererea se face în temeiul unei cambii sau al unui alt efect comercial la ordin sau la purtător, protestat de neplată. Cererea de s.a. este accesorie cererii de chemare în judecată pentru plata creanţei, fiind soluţionată de instanţa care judecă procesul de fond. In cazul în care cererea de înfiinţare a s.a. se depune odată cu cererea de chemare în judecată prin care se declanşează litigiul de fond, potrivit legii, aceasta se soluţionează de preşedintele instanţei prin încheiere executorie, în funcţie de situaţie, creditorul trebuie să anexeze la cerere înscrisul constatator al creanţei sau recipisa din care să rezulte consemnarea a jumătate din valoarea reclamată în litigiul de fond, precum şi dovada din care să rezulte declanşarea acestui litigiu. S.a. are caracter temporar; această măsură se ia fără citarea părţilor, până la pronunţarea soluţiei în procesul principal. Potrivit legii, instanţa va decide de urgenţă, în camera de consiliu, fără citarea părţilor, prin încheiere executorie, fixând, totodată, dacă este cazul, cuantumul cauţiunii şi termenul înăuntrul căruia urmează să fie depusă aceasta. Pronunţarea se poate amâna cu cel mult 24 de ore, iar redactarea încheierii se face în cel mult 48 de ore de la pronunţare, încheierea este supusă numai recursului, în termen de 5 zile de la comunicare. Recursul se judecă de urgenţă şi cu precădere, cu citarea în termen scurt a părţilor. Pronunţarea se poate amâna cu cel mult 24 de ore, iar hotărârea asupra recursului trebuie redactată în cel mult 48 de ore de la pronunţare. Dacă este cazul, instanţa va fixa, prin încheierea de admitere a cererii de înfiinţare a s.a., cuantumul cauţiunii şi termenul în care creditorul trebuie să o depună. Nedepu-nerea cauţiunii în termenul fixat de instanţă atrage desfiinţarea de drept a sechestrului. Aceasta se constată prin încheiere irevocabilă, dată fără citarea părţilor. S.a. se aduce la îndeplinire de către executorul judecătoresc potrivit regulilor privitoare la executarea silită, care se aplică în mod corespunzător. în cazul bunurilor mobile, executorul va aplica sechestrul asupra bunurilor urmăribile numai în măsura necesară realizării creanţei. S.a. pus asupra unui imobil se va înscrie de îndată în cartea funciară, măsura asigurătorie devenind opozabilă tuturor celora care, după înscriere, vor dobândi vreun drept asupra imobilului respectiv. împotriva modului de aducere la îndeplinire a măsurii sechestrului cel interesat va putea face contestaţie. Valorificarea bunurilor sechestrate nu se va putea face decât după ce creditorul a obţinut titlul executoriu, caz în care, fără a fi necesară îndeplinirea vreunei formalităţi, s.a. se transformă în sechestru executoriu. La cererea debitorului, instanţa va putea ridica s.a. mai înainte de soluţionarea litigiului de fond, dacă debitorul va da, în toate cazurile, garanţie îndestulătoare. în materie comercială, s.a. poate fi ridicat numai dacă debitorul consemnează „suma, capitalul, interese şi cheltuieli, pentru care s-a înfiinţat acel sechestru”. Cererea de ridicare a s.a. se soluţionează în camera de consiliu, de urgenţă şi cu citarea în termen scurt a părţilor, prin încheiere; pronunţarea se poate amâna cu cel mult 24 de ore, iar redactarea încheierii se face în cel mult 48 de ore de la pronunţare, încheierea, indiferent de soluţie, este supusă numai recursului în termen de 5 zile de la pronunţare. Recursul se judecă de urgenţă şi cu precădere, cu citarea părţilor. în cazul în care cererea principală, în temeiul căreia a fost încuviinţată măsura asigurătorie, a fost anulată, respinsă sau perimată prin hotărâre irevocabilă, debitorul poate cere ridicarea măsurii de către instanţa care a încuviinţat-o. Asupra cererii instanţa se pronunţă prin încheiere irevocabilă, dată fără citarea părţilor [v. şi măsuri asigurătorii; poprire asigurătorie; sechestru judiciar].

sechestru asigurător, măsura asigurătorie care se înfiinţează asupra bunurilor mobile sau imobile ale debitorului, pentru a asigura realizarea creanţei creditorului. Instituirea sechestrului poate fi cerută de creditorul care nu are titlu executoriu, dar a cărui creanţă este constatată prin act scris şi este exigibilă, dacă dovedeşte că a intentat acţiune. Acelaşi drept îl are şi creditorul a cărui creanţă nu este constatată în scris, dacă dovedeşte că a intentat acţiune şi depune, odată cu cererea de sechestru, o cauţiune de jumătate din valoarea reclamată. Instanţa poate încuviinţa s.a. chiar dacă creanţa nu este exigibilă, în cazurile în care debitorul a micşorat prin fapta sa asigurările date creditorului sau nu a dat asigurările promise ori atunci când este pericol ca debitorul să se sustragă de la urmărire sau să-şi ascundă ori să-şi risipească averea. în aceste cazuri, creditorul trebuie să dovedească îndeplinirea celorlalte condiţii cerute de lege şi să depună o cauţiune al cărei cuantum va fi fixat de către instanţă. El poate fi obligat la plata unei cauţiuni în cuantumul fixat de către instanţă (art. 591 C.proc.civ.). Cererea de s.a. se adresează instanţei care judecă procesul. Instanţa va decide de urgenţă, în camera de consiliu, fără citarea părţilor, prin încheiere executorie, fixând totodată, dacă este cazul, cuantumul cauţiunii şi termenul înăuntrul căruia urmează să fie depusă aceasta. încheierea este supusă numai recursului, în termen de 5 zile de la comunicare. Recursul se judecă de urgenţă şi cu precădere, cu citarea în termen scurt a părţilor. Pronunţarea se poate amâna cu cel mult 24 de ore, iar motivarea hotărârii se face în cel mult 48 de ore de la pronunţare, atât Ia soluţionarea cererii, cât şi la judecarea recursului. Nedepunerea cauţiunii în termenul fixat de instanţă atrage desfiinţarea de drept a sechestrului. Aceasta se constată prin încheiere irevocabilă, dată fără citarea părţilor (art. 592, art. 581 C.proc.civ.). Măsura s.a. se aduce la îndeplinire de către executorul judecătoresc, potrivit regulilor privitoare la executarea silită, care se aplică în mod corespunzător. în cazul bunurilor mobile, executorul va aplica sechestrul asupra bunurilor urmări-bile numai în măsura necesară realizării creanţei. S.a. pus asupra unui imobil se va înscrie de îndată în cartea funciară. înscrierea face opozabil sechestrul tuturor acelora care, după înscriere, vor dobândi vreun drept asupra imobilului respectiv. împotriva modului de aducere la îndeplinire a măsurii sechestrului cel interesat va putea face contestaţie (art. 593 C.proc.civ.). Dacă debitorul va da, în toate cazurile, garanţie îndestulătoare, instanţa va putea ridica s.a., la cererea debitorului. Cererea se soluţionează în camera de consiliu, de urgenţă şi cu citarea în termen scurt a părţilor, prin încheiere supusă numai recursului în termen de 5 zile de la pronunţare. Recursul se judecă de urgenţă şi cu precădere. Pronunţarea se poate amâna cu cel mult 24 de ore, iar motivarea hotărârii se face în cel mult 48 de ore de la pronunţare, atât la soluţionarea cererii, cât şi la judecarea recursului (art. 594, art. 581 C.proc.civ.). în cazul în care cererea principală, în temeiul căreia a fost încuviinţată măsura asiguratorie, a fost anulată, respinsă sau perimată prin hotărâre irevocabilă, ori dacă cel care a făcut-o a renunţat la judecarea acesteia, debitorul poate cere ridicarea măsurii de către instanţa care a încuviinţat-o. Asupra cererii instanţa se pronunţă prin încheiere irevocabilă, dată fără citarea părţilor. Pronunţarea se poate amâna cu cel mult 24 de ore, iar motivarea hotărârii se face în cel mult 48 de ore de la pronunţare, atât la soluţionarea cererii, cât şi la judecarea recursului (art. 595, art. 581 C.proc.civ.). Valorificarea bunurilor sechestrate nu se va putea face decât după ce creditorul a obţinut titlul executoriu (art. 596 C.proc.civ.). În materie comercială, partea interesată va putea, odată cu intentarea acţiunii principale, să ceară a se pune s.a. asupra averii mobile sau imobile a debitorului (art. 907 C.com., decizia în interesul legii nr. 84/10.12.2007 a înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Secţiile Unite). Sechestrul nu se va putea înfiinţa decât dacă se plăteşte anticipat o cauţiune, cu excepţia cazului în care cererea de sechestru se face în virtutea unei cambii sau a unui alt efect comercial la ordin sau la purtător, protestat de neplată. Instanţa se va pronunţa asupra sechestrului în camera de consiliu fără prealabilă chemare a părţilor. S.a. nu poate fi ridicat decât dacă debitorul va consemna suma, capital, interese şi cheltuieli, pentru care s-a înfiinţat acel sechestru (art. 908 C.proc.civ.).

SECHESTRU ASIGURĂTOR, măsură de asigurare a acţiunilor de creanţă şi constă în indisponibilizarea bunurilor mobile ale pârâtului – aflate la el sau la un terţ – până la terminarea procesului pentru ca reclamantul, dacă va obţine câştig de cauză, să le poată urmări pentru satisfacerea creanţei sale. Pentru înfiinţarea unui sechestru asigurător se cer a fi îndeplinite următoarele condiţii: a) reclamantul să învedereze că a introdus o acţiune de creanţă împotriva pârâtului; b) respectiva creanţă este constatată printr-un înscris, iar în cazul în care acest înscris cere înfiinţarea sechestrului asigurător, va fi obligat la depunerea unei cauţiuni egală cu jumătate din valoarea reclamată; c) creanţa de care reclamantul se prevalează să invoce una sau alta dintre situaţiile următoare: când datornicul a micşorat prin fapta sa asigurările date ori nu a dat asigurările promise sau există posibilitatea ca el să fugă sau să-şi ascundă bunurile. Cererea de sechestru asigurător se introduce la instanţa care judecă procesul. Măsura sechestrului asigurător se va îndeplini de către executorul judecătoresc, potrivit regulilor referitoare la executarea silită, care se aplică în mod corespunzător. împotriva modului de soluţionare a măsurii sechestrului, cel interesat va putea face contestaţie.

Timp de 5 ani actiunile de stat nu vor putea fi executate silit anunta Casa de avocatura Coltuc

Nici statul nu va mai putea garanta credite cu astfel de actiuni in cursul aceleiasi perioade. Interdictia temporara care va limita dreptul de gaj general al creditorilor statului va fi justificata de Executiv prin “fragilitatea economiei romanesti”, afectata de criza economica, ce impune mentinerea stabilitatii

functionale a companiilor din domenii strategice ale economiei nationale si a predictibilitatii bugetului de stat pentru plata salariilor, serviciilor medicale si educationale.

Masura va fi luata de Guvern printr-un proiect de lege, initiat de Ministerul Finantelor, ce va modifica Legea 83/1997 pentru privatizarea societatilor comerciale bancare la care statul este actionar, instituind astfel insesizabilitatea actiunilor statului la societatile comerciale bancare, si Legea 137/2002 privind unele masuri pentru accelerarea privatizarii, prin care aceeasi masura va fi aplicata si pentru restul companiilor de stat.

Actiunile statului la companii nationale pot reprezenta pentru imprumuturile contractate si pot fi incluse in gajul general al creditorilor. In caz de neplata a imprumutului, creditorii pot apela in instanta la prevederile Codului de procedura civila si solicita declansarea procedurii de urmarire silita sau de sechestru asigurator asupra acestor actiuni.
Statul detine participatii majoritare sau integrale la 937 de companii, ale caror venituri au avut in 2010 o pondere de 16% in Produsul Intern Brut.

La aceasta se adauga dividendele corespunzatoare participatiei statului, virate la buget, si care in acelasi an 2010 au avut o pondere in PIB de 0,34%. Ministerul Finantelor, initiatorul actului normativ, aminteste ca din aceasta categorie fac parte atat CEC Bank, cu un capital social de peste un miliard lei si o cota de piata de 6,37%, cat si EximBank, cu un capital social de 800 milioane lei si cota de piata de 1,18%.

Fiscul a pus sechestru asiguratoriu pe averea deputatului Robert Negoiţă

 In acest moment, Negoiţă nu-şi mai poate vinde sau înstrăina cele peste 50 de terenuri şi 20 de locuinţe aflate în declaraţia sa de avere, care au fost puse sub sechestru asiguratoriu. Omul de afaceri respinge acuzaţiile Fiscului şi

spune că nu are nicio datorie la stat. În consecinţă, Negoiţă va contesta decizia Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.

„Din 19 octombrie eu vă aduc o adeverinţă prin care administraţia financiară scrie negru pe alb: Robert Negoiţă are zero datorie la stat. Niciodată nu am avut datorie la stat şi nu am datorii la stat, la buget”, a declarat Robert Negoiţă, deputat PSD.

realitatea

Ne puteti scrie gratuit pe whatsapp 0745150894!