securitate

Avocata Paula Iacob a fost recrutată de Securitate, în calitate de informator, iniţial, sub numele de „Gabriela”, în 1952

de

Paula Iacob ar fi avut două nume conspirative, mai întâi „Gabriela”, apoi „Ioana”, arată CNSAS în acţiunea depusă la Curtea de Apel Bucureşti. Conform CNSAS, Paula Iacob ar fi fost recrutată de două ori de fosta

 

 Securitate, în calitate de informator, mai întâi în 1952, apoi în 1970.
Prima dată, a fost recrutată ca informator în data de 5 decembrie 1952, potrivit CNSAS. „La 5.12.1952 a fost recrutată de către Direcţia Regională Bucureşti, în calitate de informator, în scopul încadrării informative a lui N.R.E. A semnat un angajament sub numele de Gabriela”, arată CNSAS în acţiunea depusă la Curtea de Apel Bucureşti.

CNSAS precizează că în 1954 Securitatea a renunţat la colaborarea cu „Gabriela” (Paula Iacob), pentru că scopul recrutării sale fusese „lămurirea unei lucrări”, iar menţinerea ei ca informator nu mai era de folos, având în vedere că, potrivit agenţilor de Securitate, citaţi de CNSAS, era „cunoscută ca un element ataşat regimului”. „În 1954, potrivit , au renunţat la colaborarea sa pentru că „, notează CNSAS, citând din dosarele fostei Securităţi.

Apoi, notează Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, la 20 februarie 1970, Paula Iacob a fost din nou recrutată de fosta Securitate, „pe baza sentimentelor patriotice”. De această dată, avocata a semnat un angajament cu numele „Ioana”. „Ulterior, la 20.02.1970, Securitatea Direcţia a III-a a reluat această legătură prin a doamnei Iacob Paulina, semnând un nou angajament sub numele de Ioana”, se arată în documentele depuse de CNSAS.

Conform CNSAS, la dosarul de informator al Paulei Iacob ar exista atât note scrise chiar de avocată, cât şi note ale agenţilor de Securitate redactate pe baza declaraţiilor acesteia.

Avocata Paula Iacob ar fi dat informaţii la Securitate despre angajaţi de la Europa Liberă, pe care îi cunoscuse prin intermediul unei verişoare stabilite în Germania, la care a mers în vizită de mai multe ori, arată CNSAS în acţiunea depusă în instanţă.

Din actele depuse la dosar reiese că Paula Iacob a vizitat-o de mai multe ori pe o verişoară din Germania, care lucra la postul Europa Liberă, prin intermediul căreia a cunoscut mai multe persoane de origine română, despre care ar fi furnizat informaţii.

Într-o notă depusă de CNSAS la dosar, este relatată detaliat o călătorie pe care Paula Iacob a făcut-o, împreună cu soţul ei, în Germania, în toamna anului 1968. „În noiembrie 1968, am făcut împreună cu soţul meu o călătorie de 30 de zile în RFG, în vizită la o rudă. Cu ocazia unei vizite la Manheim, am întâlnit pe A.E., un evreu plecat cu forme legale. Din discuţiile cu el am aflat că este vizitat de diverşi cetăţeni români, care-i solicită bani, printre care, în mod special gazetarul G.M, de la Lumea”, ar fi scris Paula Iacob în una dintre notele informative date fostei Securităţi, potrivit dosarului din instanţă.

CNSAS a depus la dosarul de la instanţă şi alte documente din care reiese că fosta Securitate ar fi deschis „mapă de lucru” unei persoane care, din informaţiile oferite de avocată, „în toamna anului 1969 a întreţinut relaţii cu C.G, director adjunct al secţiei române a postului de radio Europa Liberă din Munchen”.

Contactată de NewsIn, avocata Paula Iacob a declarat că acest dosar nu poate fi „decât un dosar aranjat”. Avocata a recunoscut că a avut o verişoară care lucra la Europa Liberă, spunând însă că „asta e relaţia care a deranjat, tocmai pentru că nu le-am oferit (n.r. – ofiţerilor de Securitate) ce aşteptau”.

Sursa: NewsIn

CNSAS a cerut instanţei, în 2008, să constate, în urma verificărilor de interes public, colaborarea cu Securitatea a 292 de persoane

de

Din cele 292 de acţiuni în constatare în urma verificărilor de interes public, 149 privesc calitatea de lucrător (foşti ofiţeri), iar 143 vizează stabilirea calităţii de colaborator al Securităţii.

Din totalul acţiunilor înaintate de Consiliu în instanţă, 56 de procese au fost câştigate de CNSAS, 12 au fost pierdute din cauza lipsei calităţii procesuale a persoanelor verificate (în urma decesului), două procese au fost pierdute definitiv şi irevocabil, 9 fiind în recurs, iar alte 213 sunt în curs de desfăşurare.

Dintre persoanele pentru care CNSAS a cerut constatarea colaborării cu fosta Securitate, în 2008, cele mai cunoscute sunt Dumitru Avram şi Ioan Aurel Rus, ambii de la PRM, Vasile Butnaru (PSD), fostul ambasador al României la Lisabona, Gabriel Gafiţa, Ion Ionescu, judecător la ÎCCJ, Tiberiu Marc (PSD), actualul preşedinte CJ Sălaj, Constantin Argatu, episcop al Argeşului şi Muscelului, Costică Crăciun, episcop al Dunării de jos.

CNSAS se află în proces cu 94 de persoane deţinătoare ale titlului de luptător în Revoluţia din Decembrie 1989, iar alte 29 de acţiuni în instanţă se referă la magistraţi (judecători sau procurori) în funcţie.

Instituţia susţine că identificarea magistraţilor foşti colaboratori a fost mai eficientă decât în alte ţări.

Astfel, Institutul Memoriei Naţionale din Polonia, cu atribuţii similare CNSAS, a deconspirat, în perioada 2005-2008, un număr de 19 magistraţi care au colaborat cu serviciile secrete poloneze în perioada comunistă, în timp ce Consiliul a întocmit acţiuni în constatarea calităţii de colaborator / lucrător al Securităţii pentru 29 de magistraţi, în numai 8 luni de aplicare a O.U.G. nr. 24/2008.

Potrivit bilanţului CNSAS, în 2008 au fost verificaţi din oficiu 3834 de candidaţi dintre care 2.823 persoane care au candidat pentru ocuparea funcţiilor de primari sau consilieri locali şi, respectiv, 1.011 persoane care au candidat pentru ocuparea unui post de senator sau deputat în Parlamentul României.

Sursa: NewsIn

Mona Muscă ramane securista

de

222222Avocatul Monei Muscă, Valeriu Stoica, a declarat luni că, având în vedere că Ordonanaţa CNSAS a fost declarată neconstituţională, orice decizie luată în baza acesteia este nulă.

Mona Muscă le-a cerut magistraţilor Curţii de Apel, în decembrie 2006, să desfiinţeze decizia CNSAS, dar solicitarea i-a fost respinsă în martie 2007, printr-o hotărâre definitivă şi irevocabilă. Muscă a decis să conteste acestă decizie a Curţii de Apel printr-o cale extraordinară de atac (n.r. revizuire), care se exercită la aceeaşi instanţă, numai în anumite condiţii prevăzute de Codul de Procedură Civilă.

 

realitatea

Marca temporala. Norme tehnice si metodologice

de

In Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 754 din 7 noiembrie 2008 a fost publicata Decizia nr. 896 din 2 octombrie 2008 a presedintelui Autoritatii Nationale pentru Comunicatii privind normele tehnice si metodologice pentru aplicarea Legii nr. 451/2004 privind marca temporala.

Normele se aplica activitatii de marcare temporala si stabilesc procedura de notificare a Autoritatii Nationale pentru Comunicatii in vederea inceperii furnizarii serviciilor de marcare temporala, procedurile de generare si verificare a marcilor temporale, precum si conditiile de creare si mentinere a registrului electronic de evidenta a furnizorilor de servicii marcare temporala.

In acest sens, se stabileste ca furnizorul de servicii de marcare temporala trebuie sa notifice ANC, cu 30 de zile inainte de inceperea activitatii, precum si orice intentie de modificare a procedurilor de securitate a sistemului informatic utilizat, cu precizarea datei si a orei la care modificarea intra in vigoare, precum si obligatia de a confirma in termen de 24 de ore modificarea efectuata.

De asemenea, este prevazut si mecanismul marcarii temporale a documentelor, stabilindu-se ca furnizorul de servicii de marcare temporala trebuie sa utilizeze informatia de timp furnizata de furnizorul unic in baza de timp, respectiv Sistemul informatic pentru furnizarea orei oficiale a Romaniei, realizat de Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei.

Se mai arata ca ANC are dreptul de a efectua controale asupra furnizorilor de servicii de marcare temporala, din oficiu sau la solicitarea oricarei persoane interesate, fiind abilitata sa dispuna, prin decizie, suspendarea activitatii furnizorului pana la incetarea cauzelor care au determinat luarea masurii, in urmatoarele situatii:
1. furnizorul nu respecta politica de marcare temporala si procedurile de securitate declarate, intr-un mod in care afecteaza securitatea procesului de marcare temporala;
2. furnizorul isi incalca obligatia de a crea si de a mentine un registru electronic operativ de evidenta cuprinzand momentul de timp la care au fost emise marcile temporale;
3. odata cu aplicarea sanctiunilor contraventionale prevazute de art. 12 din Legea nr. 451/2004;
4. furnizorul nu comunica ANC in avans intentia de a modifica procedurile de securitate a sistemului informatic utilizat;
5. furnizorul de servicii de marcare temporala nu utilizeaza informatia de timp furnizata de furnizorul unic de baza de timp.

Odata cu comunicarea deciziei de suspendare temporara a activitatii, ANC comunica furnizorului un termen in care trebuie sa remedieze problemele ce au determinat aceste masuri, fara ca acest termen sa poata fi mai mic de 30 de zile. Suspendarea activitatii va inceta in momentul in care furnizorul face dovada incetarii cauzelor care au determinat luarea masurii.

Computer Troubleshooter Romania estimeaza venituri de 750.000 de euro in 2009

de

Filiala locala a companiei multinationale Computer Troubleshooters estimeaza o crestere a cifrei de afaceri la 750.000 de euro in 2009, pe fondul unei cresteri pe piata de servicii IT, potrivit unui comunicat al companiei.

Piata serviciilor IT din Romania era estimata in 2007 undeva la aproximativ 220 milioane de euro cu o rata de crestere intre aproximativ 20-23%, conform specialistilor Computer Troubleshooters. In 2006 valoarea acesteia fusese estimata la 180 milioane de euro.

Computer Troubleshooters are o cota de piata de peste 10%, functioneaza in 12 orase mari si a raportat in 2007 o cifra de afaceri, cumulata, de aproape o jumatate de milion de euro. In 2008 compania previzioneaza o crestere de 30%, cifra de afaceri ajungand la 550.000 de euro, iar pentru 2009 se targeteaza 750.000 euro.
Computer Troubleshooters este o franciza pe servicii IT din Romania cu filiale in 12 orase, compania acoperind servicii precum depanarea calculatoarelor, instalarea si configurarea de hardware, asistenta, configurarea Internetului si e-mailului, protectia contra virusilor si securitatea IT pana la configurarea retelelor de calculatoare wireless si cablare.

Sanatatea si securitatea in munca

de

CAPITOLUL I
Reguli generale

Art. 171. – (1) Angajatorul are obligatia sa ia toate masurile necesare pentru protejarea vietii si sanatatii salariatilor. (Abrogat prin O.U.G. nr. 65/2005)
(2) Angajatorul are obligatia sa asigure securitatea si sanatatea salariatilor in toate aspectele legate de munca.
(3) Daca un angajator apeleaza la persoane sau servicii exterioare, aceasta nu il exonereaza de raspundere in acest domeniu.
(4) Obligatiile salariatilor in domeniul securitatii si sanatatii in munca nu pot aduce atingere responsabilitatii angajatorului.
(5) Masurile privind securitatea si sanatatea in munca nu pot sa determine, in nici un caz, obligatii financiare pentru salariati.

Art. 172. – (1) Dispozitiile prezentului titlu se completeaza cu dispozitiile legii speciale, ale contractelor colective de munca aplicabile, precum si cu normele si normativele de protectie a muncii.
(2) Normele si normativele de protectie a muncii pot stabili:
a) masuri generale de protectie a muncii pentru prevenirea accidentelor de munca si a bolilor profesionale, aplicabile tuturor angajatorilor;
b) masuri de protectie a muncii, specifice pentru anumite profesii sau anumite activitati;
c) masuri de protectie specifice, aplicabile anumitor categorii de personal;
d) dispozitii referitoare la organizarea si functionarea unor organisme speciale de asigurare a securitatii si sanatatii in munca.

Art. 173. – (1) In cadrul propriilor responsabilitati angajatorul va lua masurile necesare pentru protejarea securitatii si sanatatii salariatilor, inclusiv pentru activitatile de prevenire a riscurilor profesionale, de informare si pregatire, precum si pentru punerea in aplicare a organizarii protectiei muncii si mijloacelor necesare acesteia.
(2) La adoptarea si punerea in aplicare a masurilor prevazute la alin. (1) se va tine seama de urmatoarele principii generale de prevenire:
a) evitarea riscurilor;
b) evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate;
c) combaterea riscurilor la sursa;
d) adaptarea muncii la om, in special in ceea ce priveste proiectarea locurilor de munca si alegerea echipamentelor si metodelor de munca si de productie, in vederea atenuarii, cu precadere, a muncii monotone si a muncii repetitive, precum si a reducerii efectelor acestora asupra sanatatii;
e) luarea in considerare a evolutiei tehnicii;
f) inlocuirea a ceea ce este periculos cu ceea ce nu este periculos sau cu ceea ce este mai putin periculos;
g) planificarea prevenirii;
h) adoptarea masurilor de protectie colectiva cu prioritate fata de masurile de protectie individuala;
i) aducerea la cunostinta salariatilor a instructiunilor corespunzatoare.

Art. 174. – (1) Angajatorul raspunde de organizarea activitatii de asigurare a sanatatii si securitatii in munca.
(2) in cuprinsul regulamentelor interne sunt prevazute in mod obligatoriu reguli privind securitatea si sanatatea in munca.
(3) in elaborarea masurilor de securitate si sanatate in munca angajatorul se consulta cu sindicatul sau, dupa caz, cu reprezentantii salariatilor, precum si cu comitetul de securitate si sanatate in munca.

Art. 175. – Angajatorul are obligatia sa asigure toti salariatii pentru risc de accidente de munca si boli profesionale, in conditiile legii.

Art. 176. – (1) Angajatorul are obligatia sa organizeze instruirea angajatilor sai in domeniul securitatii si sanatatii in munca.
(2) Instruirea se realizeaza periodic, prin modalitati specifice stabilite de comun acord de catre angajator, impreuna cu comitetul de securitate si sanatate in munca si cu sindicatul sau, dupa caz, cu reprezentantii salariatilor.
(3) Instruirea prevazuta la alin. (2) se realizeaza obligatoriu in cazul noilor angajati, al celor care isi schimba locul de munca sau felul muncii si al celor care isi reiau activitatea dupa o intrerupere mai mare de 6 luni. in toate aceste cazuri instruirea se efectueaza inainte de inceperea efectiva a activitatii.
(4) Instruirea este obligatorie si in situatia in care intervin modificari ale legislatiei in domeniu.

Art. 177. – (1) Locurile de munca trebuie sa fie organizate astfel incat sa garanteze securitatea si sanatatea salariatilor.
(2) Angajatorul trebuie sa organizeze controlul permanent al starii materialelor, utilajelor si substantelor folosite in procesul muncii, in scopul asigurarii sanatatii si securitatii salariatilor.
(3) Angajatorul raspunde pentru asigurarea conditiilor de acordare a primului ajutor in caz de accidente de munca, pentru crearea conditiilor de preintampinare a incendiilor, precum si pentru evacuarea salariatilor in situatii speciale si in caz de pericol iminent.

Art. 178. – (1) Pentru asigurarea securitatii si sanatatii in munca institutia abilitata prin lege poate dispune limitarea sau interzicerea fabricarii, comercializarii, importului ori utilizarii cu orice titlu a substantelor si preparatelor periculoase pentru salariati.
(2) Inspectorul de munca poate, cu avizul medicului de medicina a muncii, sa impuna angajatorului sa solicite organismelor competente, contra cost, analize si expertize asupra unor produse, substante sau preparate considerate a fi periculoase, pentru a cunoaste compozitia acestora si efectele pe care le-ar putea produce asupra organismului uman.

CAPITOLUL II
Comitetul de securitate si sanatate in munca

Art. 179. – (1) La nivelul fiecarui angajator se constituie un comitet de securitate si sanatate in munca, cu scopul de a asigura implicarea salariatilor la elaborarea si aplicarea deciziilor in domeniul protectiei muncii.
(2) Comitetul de securitate si sanatate in munca se constituie in cadrul persoanelor juridice din sectorul public, privat si cooperatist, inclusiv cu capital strain, care desfasoara activitati pe teritoriul Romaniei.

Art. 180. – (1) Comitetul de securitate si sanatate in munca se organizeaza la angajatorii persoane juridice la care sunt incadrati cel putin 50 de salariati.
(2) in cazul in care conditiile de munca sunt grele, vatamatoare sau periculoase, inspectorul de munca poate cere infiintarea acestor comitete si pentru angajatorii la care sunt incadrati mai putin de 50 de salariati.
(3) in cazul in care activitatea se desfasoara in unitati dispersate teritorial, se pot infiinta mai multe comitete de securitate si sanatate in munca. Numarul acestora se stabileste prin contractul colectiv de munca aplicabil.
(4) Comitetul de securitate si sanatate in munca coordoneaza masurile de securitate si sanatate in munca si in cazul activitatilor care se desfasoara temporar, cu o durata mai mare de 3 luni.
(5) in situatia in care nu se impune constituirea comitetului de securitate si sanatate in munca, atributiile specifice ale acestuia vor fi indeplinite de responsabilul cu protectia muncii numit de angajator.

Art. 181. – Componenta, atributiile specifice si functionarea comitetului de securitate si sanatate de munca sunt reglementate prin hotarare a Guvernului ( Legea 94/2007)

CAPITOLUL III
Protectia salariatilor prin servicii medicale

Art. 182. – Angajatorii au obligatia sa asigure accesul salariatilor la serviciul medical de medicina a muncii.

Art. 183. – (1) Serviciul medical de medicina a muncii poate fi un serviciu autonom organizat de angajator sau un serviciu asigurat de o asociatie patronala.
(2) Durata muncii prestate de medicul de medicina a muncii se calculeaza in functie de numarul de salariati ai angajatorului, potrivit legii.

Art. 184. – (1) Medicul de medicina a muncii este un salariat, atestat in profesia sa potrivit legii, titular al unui contract de munca incheiat cu un angajator sau cu o asociatie patronala.
(2) Medicul de medicina a muncii este independent in exercitarea profesiei sale.

Art. 185. – (1) Sarcinile principale ale medicului de medicina a muncii constau in:
a) prevenirea accidentelor de munca si a bolilor profesionale;
b) supravegherea efectiva a conditiilor de igiena si sanatate in munca;
c) asigurarea controlului medical al salariatilor atat la angajarea in munca, cat si pe durata executarii contractului individual de munca.
(2) in vederea realizarii sarcinilor ce ii revin medicul de medicina a muncii poate propune angajatorului schimbarea locului de munca sau a felului muncii unor salariati, determinata de starea de sanatate a acestora.
(3) Medicul de medicina a muncii este membru de drept in comitetul de securitate si sanatate in munca.

Art. 186. – (1) Medicul de medicina a muncii stabileste in fiecare an un program de activitate pentru imbunatatirea mediului de munca din punct de vedere al sanatatii in munca pentru fiecare angajator.
(2) Elementele programului sunt specifice pentru fiecare angajator si sunt supuse avizarii comitetului de securitate si sanatate in munca.

Art. 187. – Prin lege speciala vor fi reglementate atributiile specifice, modul de organizare a activitatii, organismele de control, precum si statutul profesional specific al medicilor de medicina a muncii.

Turnătorul lui Mălăele nu neagă colaborarea cu Securitatea

de

Directorul Direcţiei pentru Cultură Vrancea, Paraschiv Usturoiu, a făcut, ieri, scandal la Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS), nemulţumit de dezvălurile publicate de EVZ.

Concret, Usturoiu nu a negat colaborarea cu Securitatea sau faptul că a semnat notele informative, acuzând în schimb CNSAS că, în acţiunea făcută în instanţă, a divulgat numele complet al actorului Horaţiu Mălăele, una dintre „victimele“ sale.

În ediţia de ieri, EVZ arăta că magistraţii Tribunalului Bucureşti vor lua în discuţie, pe 18 noiembrie, verdictul de colaborator al Securităţii, dat de CNSAS în cazul actualului şef al Direcţiei de Cultură Vrancea, Paraschiv Usturoiu. Potrivit documentelor CNSAS, Usturoiu l-ar fi dat pe mâna securiştilor pe Horaţiu Mălăele, pe 18 aprilie 1988, după ce acesta din urmă a susţinut un recital la Focşani.

„Oare când vom deschide cartea adevărurilor?“

Materialul publicat de EVZ a stârnit reacţii dure şi din partea cititorilor, care s-au revoltat pe forum faţă de faptul că astfel de „turnători“ deţin şi acum, la aproape 19 ani de la Revoluţie, funcţii importante în instituţiile statului. „Oare când vom deschide cartea adevărurilor? Toţi foştii preşedinţi de Comitete de Cultură – tovarăşii cu hainele lor din piele de vacă, grosolane şi scorţoase – au fost şi cu siguranţă mai sunt fie colaboratori ai Securităţii, fie securişti“, spune „Ieşean“. „Era clar de mult că România este condusă de exponenţii fostei Securităţi (…) Toţi aceştia sunt cei care nu doresc să schimbe sistemul corupt, fiindcă oamenii corupţi sunt şantajabili şi, deci, pot fi dominaţi şi manevraţi cu uşurinţă“, este de părere şi Luana Perci.

„Un studiu asupra celor care populează instituţia Securităţii ar scoate la iveală caracterele celor care sub numele de Securitatea României au devenit răul cel mai mare pentru poporul român“, completează şi Rodica Alexa.

SENTINŢĂ

Episcopul Casian câştigă procesul

Episcopul Dunării de Jos, Casian Crăciun, nu a colaborat cu Securitatea. Aşa au decis, ieri, magistraţii Tribunalului Bucureşti, care au respins, ca inadmisibilă, acţiunea formulată de CNSAS. Pe de altă parte, magistraţii au admis, tot ieri, o excepţie formulată de avocatul episcopului, Nasty Vlădoiu, prin care se arată că acesta din urmă a primit deja, în 2007, un verdict de necolaborare.

Sursa principala

Fără vize în SUA, „în câteva luni“

de

Secretarul american pentru securitate internă, Michael Chertoff, a precizat ieri că se aşteaptă ca România să fie admisă „în următoarele câteva luni“ în programul Visa Waiver, care elimină necesitatea vizelor pentru accesul pe teritoriul SUA, scrie „Financial Times“.

Ministerul de Externe român (MAE) a salutat „disponibilitatea politică“ a SUA, amintind însă că ţara noastră mai are de îndeplinit o serie de criterii tehnice.

Declaraţia privind acceptarea României în Visa Waiver a fost făcută de Chertoff înaintea unui turneu prin Cehia, Lituania, Estonia, Letonia, Ungaria şi Slovacia, ţările UE acceptate recent în program. Potrivit oficialului american, alături de România, ar mai beneficia de ridicarea vizelor şi Grecia, Bulgaria, Polonia, Malta şi Cipru – ultimele state membre UE rămase pe dinafară.

Intervenţia vine cu doar două luni înainte ca mandatul actualei administraţii americane să ia sfârşit. Administraţia Bush a sprijinit extinderea Visa Waiver către ţările aliate ale SUA în războiul împotriva terorismului, în ciuda opoziţiei Congresului dominat de democraţi.

Probleme tehnice

În vreme ce a apreciat „declaraţia salutară“ a oficialului american, purtătorul de cuvânt al MAE, Cosmin Boiangiu, a subliniat pentru EVZ că România nu îndeplineşte încă toate criteriile cerute de Visa Waiver. Printre acestea se află implementarea paşaportului electronic, schimbul de informaţii cu privire la persoanele suspecte de activităţi teroriste, raportarea paşapoartelor furate sau pierdute şi, important pentru România, rata de respingere a vizelor.

România a avut o rată de refuz a vizelor SUA de 25% în anul fiscal 2008, în scădere cu 12,7% faţă de 2007, dar încă prea mare pentru pragul minim de 10%. Oficialul MAE a precizat că nu poate estima când va reuşi România să se încadreze în această limită, în condiţiile în care „rata de refuz este stabilită şi determinată de autorităţ ile SUA“.

Boiangiu a precizat că un pas important către accesul în Visa Waiver va fi făcut „în curând“, odată cu semnarea unei declaraţii România-SUA, care confirmă angajamentul politic al ţării noastre privind îndeplinirea criteriilor solicitate.

Sursa principala

Studiul global de securitate BitDefender: utilizatorii sunt din ce în ce mai preocupaţi de securitatea IT

de

Utilizatorii de astăzi se consideră mult mai experimentaţi în probleme de securitate informatică şi au mai multă încredere în soluţiile de securitate decât anul trecut, potrivit studiului global de securitate derulat de BitDefender pentru anul în curs.

BitDefender® a anunţat astăzi rezultatele studiului său global şi a identificat modul în care utilizatorii moderni privesc problemele curente de securitate IT în comparaţie cu anii anteriori. Peste 550 de utilizatori au participat la studiu în perioada august – septembrie şi şi-au exprimat opinia cu privire la aceste probleme.

Potrivit studiului BitDefender, 68% dintre respondenţi deţin mult mai multe cunoştinţe despre securitatea IT decât anul trecut, doar 8% sunt mai putin informati şi 24% au menţinut acelaşi nivel de informaţii. Această creştere considerabilă este sugestivă şi în ceea ce priveşte modul în care utilizatorii văd viitorul soluţiilor de securitate, ţinând cont de faptul ca 46% dintre aceştia şi-au exprimat intenţia de a acorda prioritate investiţiilor în produse de securitate.

Pe de o parte studiul indică o crestere a îngrijorării utilizatorilor care au mai putine cunostinte în problemele de securitate, iar pe de altă parte, o încredere mai mare în soluţii de securitate arată utilizatorii experimentaţi, care deţin mai multe cunoştinţe în domeniu decât în anii precedenţi.
Participanţii la studiul BitDefender au considerat principale temeri în ceea ce priveşte securitatea informatica în viitor următoarele probleme:

Viruşi 36%
Pierderea datelor confidenţiale 20%
Malware 15%
Hackeri 11%
Cyber-criminali 8%
Atacurile de phishing 4%
Puţine îngrijorări 2%
Altele 4%

De asemenea, studiul a relevat faptul că utilizatorii se tem mai mult, comparativ cu anul trecut când vine vorba de probleme de securitate, mai ales în ceea ce priveşte protecţia lor în timpul desfăşurării unor activităţi online simple, precum folosirea serviciilor bancare sau cumparaturi, a unor simple căutări pe Internet dar şi în timpul folosirii adresei personale de e-mail.

„Rezultatele studiului nostru subliniază o legătură strânsă dintre cunoştinţele consumatorilor despre probleme de securitate IT şi îngrijorările în asigurarea protecţiei sistemelor lor”, a declarat Bogdan Dumitru, Chief Technical Officer, BitDefender. „Cu cât înţelegem mai bine ameninţările de securitate, cu atât mai puţin îngrijoraţi suntem pentru protecţia sistemelor noastre şi avem mai multă încredere în soluţiile de securitate. Obiectivul BitDefender este acela de a oferi utilizatorilor o soluţie completă de protecţie pentru a lupta împotriva tuturor pericolelor de securitate”.

###

Despre BitDefender™
BitDefender este producătorul uneia dintre cele mai rapide şi eficiente linii de soluţii de securitate a datelor atestate pe plan internaţional. Încă de la începuturile sale, din 2001, BitDefender a creat un nou orizont de aşteptări şi a ridicat standardele în materie de prevenţie proactivă a pericolelor informatice, viteză de reacţie şi actualizare uşoară. În fiecare zi, BitDefender protejează milioane de utilizatori individuali şi companii din întreaga lume, oferindu-le posibilitatea unei experienţe digitale în deplină siguranţă. Soluţiile BitDefender sunt distribuite printr-o reţea globală de parteneri (distribuitori şi reselleri) în peste 100 de ţări din întreaga lume. Pentru informaţii suplimentare vă invităm să vizitaţi: www.bitdefender.ro.

Sursa principala

Ne puteti scrie gratuit pe whatsapp 0745150894!