sediu

Cine suntem? (Coltuc si Asociatii)

de
cine suntem coltuc si asociatii

[site_reviews_form title=”Cine suntem? (Coltuc si Asociatii)” description=”Cine suntem? (Coltuc si Asociatii)” assigned_posts=”Cine suntem? (Coltuc si Asociatii)” assigned_users=”Cine suntem? (Coltuc si Asociatii)” class=”Cine suntem? (Coltuc si Asociatii)” id=”ko1ehl95″]

Cine suntem? (Coltuc si Asociatii)

Cine suntem,suntem coltuc si asociatii cea mai buna firma de consultanta firme . Avem cei mai buni avocati colaboratori pentru rezolvarea problemelor dvs.juridice .

Vezi si #livecoltuc.

Mai multe despre CINE SUNTEM puteti citi aici : Cine suntem Coltuc si Asociatii

 

Coltuc si asociatii ofera consultanta juridica pe gdpr ,muncii , penal , comercial , recuperare creante, banci , executare silita prin avocatii afiliati.

Din data de 10.10.2019 Cea Mai Buna  Firma De Consultanta Juridica Firme Din Romania are un nou site,o noua identitate www.coltucsiasociatii.ro .
Venim cu patru lucruri inedite :

1.Coltuc si Asociatii este live zilnic pe Hashtag ul #livecoltuc pe facebook,instagram si youtube
2.Coltuc si asociatii lanseaza primul magazin online juridic pe  www.coltucsiasociatii.ro Vezi sectiunea Cumpara
3.Suntem primii care am depus o plangere impotriva unui executor pe GDPR
4.Am introdus in Romania #factotulpentrufirma TA si ne ocupam de toate problemele dvs.

„Lumea afacerilor in 2020 va fi altfel,totul va fi pe repede inainte si trebuie sa fim pregatiti. Nimeni nu mai are timp sa stea sa obtina recomandari sau sa caute pe internet la intamplare ” spune Coltuc Marius Vicentiu,manager www.coltucsiasociatii.ro

Misiunea noastra este de a ne sprijini clientii, colegii si partenerii sa isi atinga visurile, lasand o amprenta pozitiva asupra lumii. Ghidati de valorile noastre puternice precum excelenta, cooperarea, flexibilitatea, pasiunea, increderea si implicarea, atingem succesul prin indeplinirea unor obiective care implica mai mult decat realizarile financiare.Avocatii nostri colaboratori sunt foarte buni in a contesta executarea silita. Contestatie executare e o procedura normala de aparare in executare silita .

Lasa-ti problemele firmei si cele de natura juridica in seama noastra si nu vei regreta . 

 

Sediu

de

Sediu

sediu, element de identificare al persoanei juridice. 1. Sediu social. Actul constitutiv al societăţii comerciale va cuprinde, printre altele, şi sediul social (art. 7 şi art. 8 din Legea nr. 31/1990). La înmatricularea societăţii comerciale şi la schimbarea sediului social se va prezenta la sediul O.R.C.: i) documentul care atestă dreptul de folosinţă asupra spaţiului cu destinaţie de sediu social înregistrat la organul fiscal din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală în a cărui circumscripţie se situează imobilul cu destinaţie de sediu social; ii) un certificat emis de organul fiscal arătat mai sus, care certifică faptul că pentru imobilul cu destinaţie de sediu social nu a fost înregistrat un alt document ce atestă cedarea dreptului de folosinţă asupra aceluiaşi imobil, cu titlu oneros sau gratuit, ori existenţa altor contracte prin care s-a cedat dreptul de folosinţă asupra aceluiaşi imobil, după caz;

iii) în cazul în care din certificatul astfel emis rezultă că sunt deja înregistrate la organul fiscal alte documente care atestă cedarea dreptului de folosinţă asupra aceluiaşi imobil cu destinaţie de sediu social, o declaraţie pe propria răspundere în formă autentică privind respectarea condiţiilor referitoare la posibilitatea de funcţionare la acelaşi sediu social a mai multor societăţi. La acelaşi sediu vor putea funcţiona mai multe societăţi numai dacă imobilul, prin structura lui şi suprafaţa sa utilă, permite funcţionarea mai multor societăţi în încăperi diferite sau în spaţii distinct partajate. Numărul societăţilor comerciale ce funcţionează într-un imobil nu poate depăşi numărul de încăperi sau spaţii distincte obţinute prin partajare. Informaţiile privind îndeplinirea condiţiilor privind sediul social se înregistrează în registrul comerţului pe cheltuiala solicitantului (art. 17 din Legea nr. 31/1990). Sediul social al societăţii comerciale poate fi stabilii temporar, în baza unui contract de asistenţă juridică, la sediul profesional al avocatului [art. 3 alin. (1) lit. h) şi i) din Legea nr. 51/1995]. în cazul clădirilor de locuinţe aflate în proprietatea a cel puţin 3 persoane fizice sau juridice, de drept public ori de drept privat, inclusiv în cazul celor care au în structura lor şi spaţii cu altă destinaţie decât aceea de locuinţă, schimbarea destinaţiei locuinţelor, precum şi a spaţiilor cu altă destinaţie decât aceea de locuinţă faţă de destinaţia iniţială, conform proiectului iniţial al clădirii cu locuinţe, în vederea stabilirii unui sediu social sau a unui punct de lucru, se poate face numai cu avizul comitetului executiv al asociaţiei de proprietari şi cu acceptul proprietarilor direct afectaţi cu care se învecinează, pe plan orizontal şi vertical, spaţiul supus schimbării (art. 1 şi art. 42 din Legea nr. 230/2007). Proprietatea comună poate fi utilizată de către terţi, persoane fizice sau juridice, de drept public ori de drept privat, numai cu acordul majorităţii proprietarilor membri ai asociaţiei şi al proprietarilor direct afectaţi de vecinătate, în baza unui contract de închiriere, de folosinţă sau de concesiune (art. 39 din Legea nr. 230/2007). Cererile şi căile de atac prevăzute de lege, de competenţa instanţelor judecătoreşti, se soluţionează de instanţa locului unde societatea îşi are sediul principal (art. 63 din Legea nr. 31/1990). 2. Sediu secundar. Sucursale, agenţii, reprezentanţe sau alte asemenea unităţi Iară personalitate juridică pe care societatea comercială Ie poate înfiinţa. Actul constitutiv va cuprinde şi menţiuni referitoare la sediile secundare, atunci când se înfiinţează o dată cu societatea, sau condiţiile pentru înfiinţarea lor ulterioară, dacă se are în vedere o atare înfiinţare (art. 7 din Legea nr. 31/1990). 3. Sucursalele sunt dezmembrăminte fără personalitate juridică ale societăţilor comerciale şi se înregistrează, înainte de începerea activităţii lor, în registrul comerţului din judeţul în care vor funcţiona. Dacă sucursala este deschisă într-o localitate din acelaşi judeţ sau în aceeaşi localitate cu societatea, ea se va înregistra în acelaşi registru al comerţului, însă distinct, ca înregistrare separată. Celelalte sedii secundare – agenţii, puncte de lucru sau alte asemenea sedii – sunt dezmembrăminte fără personalitate juridică ale societăţilor comerciale şi se menţionează numai în cadrul înmatriculării societăţii în registrul comerţului de la sediul principal. Nu se pot înfiinţa sedii secundare sub denumirea de filială (art. 43 din Legea nr. 31/1990). 4. în materia înregistrării în registrul comerţului. Comercianţii cer înmatricularea la O.R.C. din judeţul sau din municipiul Bucureşti, unde îşi au sediul (art. 3 din Legea nr. 26/1990). Schimbarea sediului social al unei persoane juridice în alt judeţ se va autoriza prin rezoluţia directorului O.R.C./persoanei desemnate de acesta prin care se va dispune şi asupra înmatriculării şi radierii persoanelor juridice care îşi schimbă sediul social în alt judeţ [art. 6 alin. (1^1) din Legea nr. 26/1990]. Cererea de înmatriculare a unui comerciant persoană fizică, a unei întreprinderi familiale, a unei regii autonome, companii naţionale sau societăţi naţionale în registrul comerţului va indica, printre altele, şi sediul (art. 13, art. 15 din Legea nr. 26/1990). Comerciantul care deschide sucursale trebuie să ceară înregistrarea acestora la O.R.C. de la sediul fiecărei sucursale. Cererea va cuprinde, printre altele, şi sediul sucursalei, iar la cererea de înregistrare se ataşează şi dovada sediului sucursalei. Oficiul registrului comerţului de la sediul sucursalei transmite O.R.C. de la sediul principal al comerciantului un extras de pe înregistrarea efectuată, pentru a fi menţionată în registrul comerţului respectiv (art. 23 din Legea nr. 26/1990). Comerciantul cu sediul principal al comerţului în străinătate care deschide sucursale în România trebuie să ceară înregistrarea acestora la oficiul registrului comerţului de la sediul fiecărei sucursale. Cererea va cuprinde, printre altele, şi sediul social, iar în cazul sucursalelor societăţilor comerciale din state care nu sunt membre ale Spaţiului Economic European, se va menţiona şi legea aplicabilă comerciantului. La registrul comerţului de la sediul sucursalei se depun, printre altele, în cazul sucursalelor comercianţilor din state care nu sunt membre ale Uniunii Europene sau ale Spaţiului Economic European, documente care să ateste sediul social al comerciantului din străinătate, obiectul de activitate al acestuia şi, cel puţin anual, suma capitalului subscris, un certificat, în traducere certificată, de la registrul în care este înmatriculat comerciantul din străinătate, care să ateste existenţa societăţii, anual, situaţia financiară a comerciantului din străinătate, aprobată, verificată şi publicată potrivit legislaţiei statului în care comerciantul are domiciliul/sediul social, care va fi supusă aceloraşi formalităţi de publicitate prevăzute pentru situaţiile financiare ale societăţilor comerciale româneşti. în situaţia în care comerciantul din străinătate care deschide o sucursală în România are sediul social într-un stat membru al Uniunii Europene, documentele contabile ale comerciantului din străinătate se depun aşa cum sunt ele întocmite, audi-tate şi publicate în conformitate cu legea statului membru care guvernează comerciantul din străinătate, în situaţia în care comerciantul din străinătate care deschide o sucursală în România nu este guvernat de legea unui stat membru al Uniunii Europene sau a Spaţiului Economic European, se depun documentele contabile ale agentului economic din străinătate, aşa cum sunt acestea întocmite, auditate şi publicate în conformitate cu legea din România, cu excepţia cazului în care legea care guvernează comerciantul din străinătate prevede reguli contabile echivalente celor aflate în vigoare în Uniunea Europeană. De asemenea, se depune dovada sediului sucursalei. Dacă un comerciant cu sediul social în străinătate înfiinţează mai multe sucursale în ţară, documentele enumerate mai sus se depun numai la una dintre sucursale, la alegerea comerciantului, în registrul comerţului în care sunt înregistrate celelalte sucursale, precizându-se care este registrul prin care se asigură formalităţile de publicitate (art. 24 din Legea nr. 26/1990). Orice persoană fizică sau juridică prejudiciată ca efect al unei înmatriculări ori printr-o menţiune în registrul comerţului are dreptul să ceară radierea înregistrării păgubitoare, în tot sau numai cu privire la anumite elemente ale acesteia, în cazul în care prin hotărâri judecătoreşti irevocabile au fost desfiinţate în tot sau în parte sau modificate actele care au stat la baza înregistrării cu privire la care se solicită radierea, dacă prin hotărârea judecătorească nu a fost dispusă menţionarea în registrul comerţului. Cererea se depune şi se menţionează în registrul comerţului la care s-a făcut înmatricularea comerciantului. în termen de 3 zile de la data depunerii oficiul registrului comerţului înaintează cererea tribunalului în a cărui rază teritorială se află sediul comerciantului, iar în cazul sucursalelor înfiinţate în alt judeţ, tribunalului din acel judeţ (art. 25 din Legea nr. 26/1990). Firma sucursalei din România a unei societăţi străine va trebui să cuprindă şi menţiunea sediului principal din străinătate (art. 37 din Legea nr. 26/1990). înscrierea unei firme care conţine cuvinte sau sintagme caracteristice autorităţilor şi instituţiilor publice locale se realizează numai cu acordul prefectului judeţului, respectiv al municipiului Bucureşti, în circumscripţia teritorială în care solicitantul şi-a stabilit sediul social. Refuzul eliberării acordului conduce la respingerea cererii de înmatriculare a persoanei juridice (art. 39 din Legea nr. 26/1990). V. comerciant, oficiul registrului comerţului, persoană desemnată, întreprindere familială, sucursală, firmă, act constitutiv, agenţie, reprezentanţă, societate comercială, registrul comerţului, punct de lucru, filială.

sediu, clădire, loc, spaţiu, unde-şi desfăşoară activitatea o instituţie, unitate etc.

Aspecte fiscale internationale

de

Veniturile unui sediu permanent

Art. 29. – (1) Persoanele juridice straine care desfasoara activitate prin intermediul unui sediu permanent in Romania au obligatia de a plati impozitul pe profit pentru profitul impozabil care este atribuibil sediului permanent.

(2) Profitul impozabil se determina in conformitate cu regulile stabilite in cap. II al prezentului titlu, in urmatoarele conditii:

a) numai veniturile ce sunt atribuibile sediului permanent se includ in veniturile impozabile;

b) numai cheltuielile efectuate in scopul obtinerii acestor venituri se includ in cheltuielile deductibile.

(3) Profitul impozabil al sediului permanent se determina prin tratarea acestuia ca persoana separata si prin utilizarea regulilor preturilor de transfer la stabilirea pretului de piata al unui transfer facut intre persoana juridica straina si sediul sau permanent. Atunci cand sediul permanent nu detine o factura pentru cheltuielile alocate lui de catre sediul sau principal, celelalte documente justificative trebuie sa includa dovezi privind suportarea efectiva a costurilor si alocarea rezonabila a acestor costuri catre sediul permanent utilizand regulile preturilor de transfer.

(4) Inainte de a desfasura activitate printr-un sediu permanent in Romania, reprezentantul legal al persoanei juridice straine prevazute la alin. (1) trebuie sa inregistreze sediul permanent la autoritatea fiscala competenta.

Venituri obtinute de persoanele juridice straine din proprietati imobiliare si din vanzarea-cesionarea titlurilor de participare

Art. 30. – (1) Persoanele juridice straine care obtin venituri din proprietati imobiliare situate in Romania sau din vanzarea-cesionarea titlurilor de participare detinute la o persoana juridica romana au obligatia de a plati impozit pe profit pentru profitul impozabil aferent acestor venituri.

(2) Veniturile din proprietatile imobiliare situate in Romania includ urmatoarele:

a) veniturile din inchirierea sau cedarea folosintei proprietatii imobiliare situate in Romania;

b) castigul din vanzarea-cesionarea drepturilor de proprietate sau al oricaror drepturi legate de proprietatea imobiliara situata in Romania;

c) castigul din vanzarea-cesionarea titlurilor de participare detinute la o persoana juridica, daca minimum 50% din valoarea mijloacelor fixe ale persoanei juridice sunt, fie direct, fie prin intermediul mai multor persoane juridice, proprietati imobiliare situate in Romania;

d) veniturile obtinute din exploatarea resurselor naturale situate in Romania, inclusiv castigul din vanzarea-cesionarea oricarui drept aferent acestor resurse naturale.

(3) Orice persoana juridica straina care obtine venituri dintr-o proprietate imobiliara situata in Romania sau din vanzarea-cesionarea titlurilor de participare detinute la o persoana juridica romana are obligatia de a plati impozit pe profit, potrivit art. 34, si de a depune declaratii de impozit pe profit, potrivit art. 35. Orice persoana juridica straina poate desemna un reprezentant fiscal pentru a indeplini aceste obligatii.

(4) Orice persoana juridica romana sau persoana juridica straina cu sediul permanent in Romania, care plateste veniturile prevazute la alin. (1), catre o persoana juridica straina, are obligatia de a retine impozitul calculat din veniturile platite si de a vira impozitul retinut la bugetul de stat.

(5) Abrogat.

(6) Prevederile art. 119 se aplica oricarei persoane care are obligatia sa retina impozit, in conformitate cu prezentul articol.

Credit fiscal

Art. 31. – (1) Daca o persoana juridica romana obtine venituri dintr-un stat strain prin intermediul unui sediu permanent sau venituri supuse impozitului cu retinere la sursa si veniturile sunt impozitate atat in Romania cat si in statul strain, atunci impozitul platit catre statul strain, fie direct, fie indirect prin retinerea si virarea de o alta persoana, se deduce din impozitul pe profit ce se determina potrivit prevederilor prezentului titlu.

(2) Deducerea pentru impozitele platite catre un stat strain intr-un an fiscal nu poate depasi impozitul pe profit, calculat prin aplicarea cotei de impozit pe profit prevazute la art. 17 alin. (1) la profitul impozabil obtinut in statul strain, determinat in conformitate cu regulile prevazute in prezentul titlu sau la venitul obtinut din statul strain.

(3) Impozitul platit unui stat strain este dedus, numai daca persoana juridica romana prezinta documentatia corespunzatoare, conform prevederilor legale, din care sa rezulte faptul ca impozitul a fost platit statului strain.

(4) Abrogat.

(5) Abrogat.

Pierderi fiscale externe

Art. 32. – (1) Orice pierdere realizata printr-un sediu permanent din strainatate este deductibila doar din veniturile obtinute din strainatate.

(2) Pierderile realizate printr-un sediu permanent din strainatate se deduc numai din aceste venituri, separat, pe fiecare sursa de venit. Pierderile neacoperite se reporteaza si se recupereaza in urmatorii 5 ani fiscali consecutivi.

Romania in fata CEDO in luna iunie 2008

de

In iunie 2008, Romania a inregistrat urmatoarele „rezultate” in procedurile din fata CEDO, in raport de plangerile inregistrate pe rolul Curtii ce au fost judecate in acest interval:

1. Trei proceduri s-a incheiat printr-o intelegere amiabila, statul obligandu-se la plata a 36 400 euro

2.  Romania a fost condamnata prin 17 hotarari, iar printr-o hotarare s-a stabilit valoarea despagubirilor ce vor fi acordate unei persoane a carei plangere fusese admisa anterior. Suma totala a obligatiilor de plata este de 1 887 400 euro, din care 1 841 800 euro reprezinta daune-interese materiale, 43 600 euro reprezinta daune-interese morale, iar 2 000 euro reprezinta cheltuieli de judecata. Obiectul principal al hotararilor de condamnare a fost:

– 5 condamnari pentru refuzul de a pune in executare hotarari judecatoresti irevocabile, in trei dintre ele urmand ca valoarea despagubirilor sa fie stabilita ulterior

– 6 condamnari pentru violarea dreptului de proprietate, urmare a vanzarii catre chiriasi a bunului proprietatea unei persoane, urmat de refuzul anularii contractului de vanzare cumparare

– o condamnare pentru condamnarea unei persoane in recurs, dupa achitarea sa in apel, fara ca instanta de recurs sa o audieze

– 2 condamnari arestarea ilicita a unei persoane

– 2 condamnari pentru durata excesiva a unei proceduri penale

– o condamnare pentru rele tratamente aplicate unui detinut de catre autoritati

– o condamnare pentru arestarea nejustificata a unei persoane

Astfel, suma totala de plata este de 1 923 800 euro.

Sursa principala