senatori

Legea antifumat a fost modificată marţi de senatori, prin refefinirea spaţiului public închis – acesta fiind încadrat de pereţi de jur împrejur, prin permiterea fumatului în spaţii separate, complet izolate şi inscripţionate.

senator

„Prin spaţiul public închis se înţelege orice spaţiu accesibil public sau destinat utilizării colective, indiferent de forma de proprietate ori de dreptul de acces, care are un acoperiş, plafon sau tavan şi

care este încadrat de pereţi de jur împrejur, indiferent de natura acestora sau de caracterul temporar sau permanent, cu excepţia spaţiilor cu destinaţie locativă”, potrivit unui amendament

propus de Comisia juridică, adoptat în plen cu 76 de voturi „pentru”.

De asemenea, noile modificări presupun şi permiterea fumatului în spaţii special amenajate destinate exclusiv pacienţilor din spitalele de psihiatrie.

„Fumatul este permis în spaţii separate, complet izolate şi inscripţionate special pentru această destinaţie, precum şi pe terase exterioare amenajate în acest scop”, prevede un alt amendament, propus de Comisia de sănătate.

Senatul este prima cameră sesizată pentru acest proiect de lege, Camera Deputaţilor fiind for decizional.

Senatorii se reunesc azi pentru a decide numele celui de-al doilea om în stat.

Pentru şefia Senatului, rămasă vacantă după demisia lui Nicolae Văcăroiu, s-au anunţat trei candidaţi: Ilie Sârbu (PSD), Radu Câmpeanu (PNL) şi Gyorgy Frunda (UDMR). PDL a anunţat că nu va sprijini nici un candidat şi nu va participa la vot. Conform regulamentului Senatului, este declarat câştigător candidatul care obţine jumătate plus unu din numărul total al senatorilor, adică 67 de voturi. Dacă nici din primul tur, nici din al doilea, nici un candidat nu obţine 67 de voturi, se organizează un al treilea tur. Aici, câştigător este declarat candidatul care obţine majoritatea opţiunilor senatorilor prezenţi. Condiţia este ca în sală să fie prezenţi cel puţin 67, adică cvorumul necesar şedinţei.

Sârbu, favoritul calculelor pe hârtie

Ilie Sârbu are teoretic toate şansele să fie ales preşedinte al Senatului. Dacă toţi senatorii PSD şi aliaţii lor de la PC s-ar prezenta la şedinţă şi l-ar sprijini, Sârbu ar obţine 54 de voturi. În practică, lucrurile sunt mai complicate. În grupul senatorial al PSD există divergenţe, şi nu toţi sunt dispuşi să-l sprijine pe Sârbu. Candidatura acestuia i-a deranjat pe senatorii mai vechi din gruparea Iliescu, care l-ar fi dorit preşedinte pe Doru Ioan Tărăcilă. Conducerea PSD a optat pentru Sârbu. Disputa a fost tranşată strâns în grupul parlamentar al PSD. Sârbu a obţinut 22 de voturi, iar Tărăcilă doar 17. Nemulţumirile au persistat, şi unii senatori PSD au dat de înţeles că Sârbu nu va ieşi preşedinte. Aşa a apărut candidatul PNL Radu Câmpeanu. Chiar dacă pe hârtie candidatul PNL strânge doar 24 de voturi, cu sprijinul grupării Tărăcilă, şi în turul 2 cu sprijinul senatorilor UDMR, ar putea câştiga în faţa lui Sârbu.

Tărăcilă, şeful senatorilor absenţi

Pentru PSD ar fi însă un semnal prost să piardă şefia Senatului din cauza dezbinării interne. Printre senatori circula ipoteza că azi nu se va reuşi alegerea unui nou preşedinte. Din cauza absenţelor nu se va întruni cvorumul necesar şedinţei, şi astfel procedura de alegere a preşedintelui va eşua. În această situaţie, conducerea Senatului rămâne la interimarul Tărăcilă. Pe această strategie merg adversarii lui Sârbu, adică gruparea Tărăcilă-Iliescu.

Sursa principala