Despagubirea rapida a proprietarilor pe Legea 10/2001

11142

Veste buna pentru zecile de mii de români care se lupta de ani de zile cu autoritatile statului pentru obtinerea unor despagubiri financiare adecvate

pentru proprietatile confiscate de regimul comunist ce nu le-au putut fi retrocedate în natura. Printr-o sentinta pronuntata la finele anului trecut în cazul „Viasu contra România”, Curtea Europeana a Drepturilor Omului le da acestora posibilitatea de a se adresa instantelor civile, pe baza dreptului civil comun, pentru stabilirea cuantumului despagubirilor si obligarea statului la plata lor.

În anul 2000, Gheorghe Viasu, din Drobeta Turnu-Severin a solicitat despagubiri financiare pentru o suprafata de 16,65 hectare de teren din comuna gorjeana Catunele, ce nu i-a putut fi retrocedata întrucât se afla în patrimoniul unei exploatari miniere. Dupa un an de umblat zadarnic pe la toate autoritatile locale si centrale, omul a dat statul în judecata la CEDO, cerând obligarea statului român la plata unor despagubiri banesti, obligatie prevazuta de legislatia interna în materie, dar ignorata sistematic de autoritati, sub diferite pretexte. Dupa o analiza amanuntita a legislatiei românesti, judecatorii CEDO au ajuns la concluzia ca  acest caz este tipic pentru modul în care statul român întelege sa derobeze sistematic de la rezolvarea problemei despagubirilor financiare echitabile pentru proprietatile ce nu pot fi restituite în natura.
„Curtea conchide ca faptele cauzei reveleaza existenta în ordinea juridica româneasca a unei lipse în consecinta careia s-au aflat, sau se afla înca o categorie întreaga de particulari, atinsi în dreptul lor de a se bucura de bunurile lor. Repetarea încalcarilor constatate, dublata de disfunctionalitatile mecanismului de restituire arata ca exista o acumulare de lipsuri de natura identica, ce reflecta o situatie care dureaza, careia nu i s-a adus înca un remediu si pentru care justitiabilii nu dispun de nici o cale de recurs intern”, se spune în motivarea sentintei CEDO prin care statul român a fost condamnat în acest caz la plata unei despagubiri de 115.000 de euro, bani ce trebuie platiti de Ministerul Finantelor în trei luni de la comunicarea hotarârii.

Sursa: Gandul