septembrie

Restrictii de trafic in centrul Bucurestiului, in decembrie

de

Traficul in Bucuresti va fi restrictionat, incepand cu 1 decembrie, in mai multe zone centrale ale orasului, din cauza organizarii unei serii de evenimente dedicate sarbatorilor de iarna si Revelionului 2009 de catre Centrul de Conservare si Valorificare a Traditiei si Creatiei Populare al Municipiului Bucuresti si ArCuB, din Primaria Capitalei.

Astfel, municipalitatea anunta ca va fi interzisa circulatia pe 1 decembrie, de la ora 15,00, pana pe 5 ianuarie 2009, la ora 7,00, pe strada Edgar Quinet, iar din 2 decembrie pana pe 6 decembrie, in zona bulevardului Unirii, intre piata Regina Maria si piata Constitutiei.

In timpul acestei zile, va fi inchisa parcarea iar in timpul noptii sunt inchise parcarea si banda I.

In perioada 6 decembrie, ora 16,00 – 4 ianuarie, ora 16,00, traficul va fi de asemenea restrictionat in zona Unirii, intre b-dul I. C. Bratianu si b-dul Libertatii, iar intre 31 decembrie, ora 21,00 – 1 ianuarie, ora 10,00, in zona b-dului Libertatii, intre calea 13 Septembrie si b-dul Natiunile Unite.

Proprietate. Condiţia prealabilă a exercitării acţiunii pentru anularea certificatului de atestare a dreptului de proprietate eliberat conform H.G. nr.834/1991

de

Reclamanta SC „M” SA a chemat în judecată pe SC „A” SA, Consiliul judeţean Suceava, Asociaţia „PAS A” SA  şi A.P.A.P.S. Bucureşti, solicitând anularea parţială a certificatului de atestare a dreptului de proprietate seria SV nr.0036 din 22 septembrie 1995 emis de Consiliul judeţean Suceava în favoarea SC „Al” SA pentru suprafaţa totală de 1370 m.p.

În motivarea acţiunii reclamanta arată că în baza Hotărârii Guvernului nr.391/1995 a dobândit dreptul de proprietate asupra spaţiilor comerciale situate în Fălticeni, str.Nicolae Bălcescu nr.1 şi b-dul Revoluţiei nr.6 şi că ulterior a contestat că suprafeţele de teren ocupate de aceste spaţii au fost în mod greşit incluse în certificatul de proprietate existent.

Curtea de Apel Suceava – Secţia comercială şi de contencios administrativ prin sentinţa civilă nr.212 din 5.12.2001 a admis acţiunea.

Împotriva acestei soluţii au declarat recurs pârâtele SC „A” SA  şi Asociaţia PAS „A”, susţinând în esenţă că reclamanta nu s-a adresat organului emitent al certificatului de atestare a dreptului de proprietate în termenul prevăzut de lege.

Recursul este fondat.

Acţiunea reclamantei a fost introdusă la data de 6 februarie 2001, iar sesizarea Consiliului judeţean Suceava a fost făcută la 15 martie 2001 sub nr.1139, după introducerea acţiunii.

Întrucât reclamanta nu s-a conformat prevederilor imperative ale art.5 din Legea nr.29/1990, potrivit cărora trebuie să se adreseze organului emitent al certificatului de atestare a dreptului de proprietate în termen de 30 de zile de la emitere, acţiunea acesteia trebuie respinsă pentru neîndeplinirea procedurii prealabile.

Aşa fiind, a fost admis recursul, s-a casat sentinţa şi s-a respins acţiunea.

Taxă judiciară de timbru. Scutire

de

Ministerul Finanţelor Publice a declarat recurs împotriva sentinţei civile nr.187/2001 a  Curţii de Apel Iaşi, susţinând că instanţa  greşit a anulat decizia nr.1413 din 21 septembrie 2001 a Ministerului Finanţelor, Direcţia Generală de soluţionare a contestaţiilor, prin care s-a stabilit că C.V. datorează taxă judiciară de timbru pentru acţiunea prin care a cerut actualizarea unor daune de la inculpatul C.P.

Recursul nu este fondat.

C.V. este partea civilă din dosarul penal nr.14562/1997 al Judecătoriei Iaşi şi căruia i s-a admis în parte acţiunea civilă, cu obligarea inculpatului C.P., la o prestaţie periodică de 162.876 lei lunar începând cu 12 iulie 1994 şi până la încetarea stării de  nevoie şi 54.700.000 lei daune morale.

Inculpatul C.P. a fost condamnat la 3 ani închisoare (cu aplicarea art.81 Cod penal) întrucât în ziua de 12 iulie 1994 i-a aplicat mai multe  lovituri părţii vătămate C.V., precum şi o lovitură  cu o furcă de fier în zona capului, având drept consecinţă pierderea  totală a vederii la ochiul stâng.

Ulterior partea civilă C.V. a formulat o acţiune civilă separată, şi, în această cauză, Ministerul Finanţelor, prin decizia nr.1413 din 21 septembrie 2001 (atacată în cauză), i-a impus plata unei taxe de timbru considerându-se cererea formulată o acţiune în pretenţii.

În mod corect, instanţa de fond a stabilit că: „potrivit dispoziţiilor art.24 lit.c din Ordinul Ministrului Justiţiei nr.760/C/1999 pentru aprobarea normelor metodologice pentru aplicarea Legii nr.146/1997 privind taxele judiciare de  timbru – sunt scutite de taxele judiciare de timbru, potrivit legii, acţiunile şi cererile  inclusiv  cele pentru exercitarea căilor de atac, referitoare la cauzele penale, inclusiv despăgubirile civile pentru daunele materiale şi morale decurgând din acestea, formulate cu prilejul soluţionării dosarului penal sau prin acţiuni civile separate introduse la instanţa civilă.

Cum intimatul C.V. a cerut actualizarea prestaţiei periodice la care a fost obligat cel ce l-a vătămat, prestaţie  neachitată de C.P., precum şi daune materiale reprezentând venituri nerealizate, acesta beneficiază de scutirea de taxă de timbru prevăzută de lege.

Toate pretenţiile intimatului în acţiunea  promovată şi pentru care i s-a cerut să plătească taxă de timbru prin actul administrativ contestat îşi au izvorul în dosarul penal în care inculpatul C.P. a fost judecat şi condamnat.

Deci, recursul declarat de Ministerul Finanţelor este  neîntemeiat şi întrucât actul administrativ atacat a fost în mod corect anulat de instanţa de fond, hotărârea acesteia fiind legală şi temeinică, recursul a fost respins.

Persecutat etnic. Persoană strămutată. Indemnizaţie

de

Reclamantul a solicitat ca, în contradictoriu cu pârâta Casa de Pensii Ilfov, să se dispună anularea Deciziei nr.1589 emisă de pârâtă la 5 noiembrie 2001, decizie prin care i-a fost respinsă cererea de a fi încadrat şi a-i acorda calitatea şi drepturile de beneficiar  al Legii nr.189/2000.

Curtea de Apel Bucureşti, Secţia contencios administrativ a respins acţiunea, prin sentinţa nr.181 din 25 februarie 2002, reţinând că reclamantul nu se încadrează în prevederile Legii nr.189/2000.

Recursul declarat de reclamant este fondat.

De prevederile art.1 din Ordonanţa Guvernului nr.105/1999 aprobată şi modificată prin Legea nr.189/2000, beneficiază persoana cetăţean român, care în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945, a avut de suferit persecuţii din motive etnice, şi anume la lit. „c” – „a fost  strămutată în altă  localitate decât cea de domiciliu”, cazul care priveşte recursul de faţă.

Prin normele de aplicare a O.G. nr.105/1999 aprobate de Hotărârea Guvernului nr.127 din 14 februarie 2002, în art.2 s-a precizat că prin persoană care a  fost strămutată în altă localitate se înţelege persoana care a fost mutată sau care a fost obligată să îşi schimbe domiciliul în altă localitate din motive etnice. În această categorie se includ şi persoanele care au fost expulzate, s-au refugiat, precum şi cele care au făcut obiectul unui schimb de populaţie ca urmare a unui tratat bilateral.

Reclamantul este născut la 13 septembrie 1931 în localitatea Turtucaia, iar urmare  tratatului bilateral din 7 septembrie 1940 încheiat între România şi Bulgaria, părinţii acestuia şi reclamantul care era minor, au fost strămutaţi obligatoriu în România.

Se constată, deci, că reclamantul este îndreptăţit să beneficieze de drepturile acordate de Legea nr.189/2000, având calitatea de persoană strămutată, considerente pentru care s-a admis recursul, a fost casată sentinţa şi, în fond, s-a admis acţiunea şi s-a anulat Decizia nr.1589/2001 emisă de Casa Judeţeană de Pensii Ilfov, care a fost obligată să emită o nouă decizie prin care să îi recunoască reclamantului calitatea de beneficiar al prevederilor O.G. nr.105/1999, astfel cum a fost aprobată şi modificată prin Legea nr.189/2000 şi să îi acorde drepturile corespunzătoare.

PRM a pierdut definitiv procesul prin care a cerut suspendarea hotărârii privind uninominalul. Este bine sau este rau?

de

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins recursul PRM împotriva sentinţei instanţei anterioare de a respinge suspendarea Hotărârii de Guvern privind delimitarea colegiilor uninominale, PRM încercând astfel să amâne alegerile pe baza votului uninominal. Decizia de astăzi a instanţei este definitivă.

PRM a susţinut, în motivele de recurs, că prima instanţă, respectiv Curtea de Apel, ar fi ignorat probele depuse de partid privind probarea existenţei unui prejudiciu material şi perturbarea gravă a funcţionării unor autorităţi şi servicii publice implicate in procesul de organizare a desfăşurării alegerilor, pagube ce ar fi aduse de Hotărârea de Guvern privind delimitarea colegiilor uninominale.

De asemenea, PRM a arătat, în motivele de recurs, că delimitările pentru trei circumscripţii şi pentru circumscripţia din afara graniţelor s-ar fi făcut în lipsa unei hotărâri a comisiei parlamentare, contrar legii. În plus, PRM susţine că şi în celelalte colegii ar fi fost încălcate în repetate rânduri hotărârile Comisiei Parlamentare.

Curtea de Apel Bucureşti a respins pe 25 septembrie solicitarea PRM de suspendare a Hotărârii de Guvern privind delimitarea colegiilor uninominale, deoarece partidul nu a făcut dovada unui „prejudiciu material viitor şi previzibil” şi nu a arătat motivele pentru care HG 802/2008 nu ar fi legală, motivează instanţa.

Premierul Tăriceanu a precizat că, dacă judecătorii ar fi dat câştig de cauză PRM, Guvernul era pregătit cu un pachet legislativ care urma să fie adoptat imediat, miniştrii fiind „ţinuţi în aşteptare” pentru organizarea unei şedinţe de Guvern extraordinare.

Sectorul energetic românesc nu este ferit de criza economică-directorul executiv al Petrom. Dvs ce credeti?

de

Sectorul energetic din România nu este ferit de criza economică mondială şi în prezent ţara trece printr-un moment deosebit de serios care probabil nu este înţeles în întreaga sa complexitate, a declarat marţi directorul general executiv al Petrom, Mariana Gheorghe.

„În contextul acestei crize, problema energetică devenit o problemă critică. Mulţi consideră România ca fiind protejată (de efectele crizei, n.r.) în sectorul energetic. Cu siguranţă, România nu este imună în faţa crizei economice şi cu atât mai puţin sectorul energetic. […] Cea mai mare provocare în sectorul energetic este nevoia de investiţii masive. […] Este un moment deosebit de puternic, de serios, pe care probabil nu-l înţelegem în întreaga sa complexitate.

Noi încercăm să găsim soluţii pentru a trece de criză”, a precizat Mariana Gheorghe.

Directorul general executiv al Petrom a mai spus că, dacă în prezent dependenţa României faţă de importul de gaze este de 30%, (faţă de media europeană care este de 60%), această dependenţă va creşte până în 2020 la 50%.

„România are potenţial pe resurse regenerabile şi un mediu de piaţă competitiv. În sud estul Europei, suntem singura ţară producătoare de ţiţei. Am oprit declinul producţiei de ţiţei şi ne propunem să-l menţinem sau chiar să-l creştem”, a explicat oficialul companiei petroliere Petrom.

Mariana Gheorghe a mai anunţat că Petrom a făcut investiţii de 4,3 miliarde euro, din 2005 şi până în iunie 2008, investiţii ce vizează explorarea, producţia, rafinarea, marketingul.

În primele nouă luni din 2008, companie Petrom a obţinut un profit net de 2,29 miliarde lei, în creştere cu 48% faţă de perioada similară din 2007, în pofida înrăutăţirii mediului macroeconomic şi a provizioanelor mari pentru rafinăria Arpechim, potrivit datelor companiei. În primele trei trimestre din 2007, Petrom obţinuse un câştig net de 1,548 miliarde lei.

Totodată, Petrom şi-a majorat semnificativ investiţiile în primele nouă luni, de aproape două ori, până la 4,638 miliarde lei (1,274 miliarde euro), după ce în perioada ianuarie – septembrie 2008 investise 2,376 miliarde lei.

Grupul austriac OMV este acţionarul majoritar al Petrom, cu o participaţie de 51,01%, în vreme ce Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) deţine un pachet de 20,64% din acţiuni, iar Fondul Proprietatea 20,11%.

Acţiunile Petrom (SNP) sunt listate la categoria I a Bursei de Valori Bucureşti (BVB) şi potrivit cotaţiei de la începutul lunii noiembrie, este compania din România cu cea mai mare valoare de piaţă, de 10,76 miliarde lei (2,92 miliarde euro).


Sursa

Ne puteti scrie gratuit pe whatsapp 0745150894!