Tribunalul Bucuresti a pronuntat solutiile in primele noua contestatii Hidroelectrica

Energy Holding a cerut initial instantei despagubiri in suma de 77 milioane de lei, insa cererea a fost respinsa de Curtea de Apel Bucuresti la data de 12 noiembrie 2012 in dosarul 11017/2/2012, in cadrul caruia s-au solutionat cererile formulate de Energy Holding si Hidroelectrica impotriva unor acte emise de Camera de Comert si Industrie. Curtea de Apel a considerat ca nici Avizul de

forta majora emis la cererea Hidroelectrica in septembrie 2011, atacat de Energy Holding, si nici Rezolutia de anulare a Avizului de forta majora, atacata de Hidroelectrica, nu sunt acte administrative, acestea urmand a fi atacate pe dreptul comun.

Atat Hidroelectrica, cat si Energy Holding au atacat actele mentionate pe procedura contenciosului administrativ, intrucat catre aceasta cale conduc art. 1 si 28 din Legea camerelor de comert nr. 335/2007, conform careia Camerele de comert sunt ,,organizatii de utilitate publica” cu personalitate juridica, coroborat cu art. 2 alin. (1) lit. b) din Legea 554/2004 a contenciosului administrativ, care prevede ca ,,autoritatea publica este orice organ de stat sau al unitatilor administrativ-teritoriale care actioneaza, in regim de putere publica, pentru satisfacerea unui interes public; sunt asimilate autoritatilor publice, in sensul prezentei legi, persoanele juridice de drept privat care, potrivit legii, au obtinut statut de utilitate publica sau sunt autorizate sa presteze un serviciu public”.

Din perspectiva acestor prevederi, s-a considerat in mod justificat ca atat Avizul cat si Rezolutia sunt acte emise de o persoana juridica de drept privat (Camera de Comert), care are statut de utilitate publica, actele emise de aceasta intrand prin urmare in sfera celor care pot fi atacate pe calea contenciosului administrativ. Cu toate acestea, Curtea de Apel Bucuresti a considerat ca actele atacate nu sunt administrative si urmeaza a fi anulate pe procedura dreptului comun.

Energy Holding a formulat si cerere de inscriere la masa credala a Hidroelectrica, de aceasta data pentru suma de 91.137.692,26 de lei, insa aceasta suma a fost respinsa de administratorul judiciar al Hidroelectrica, nefiind o creanta certa, lichida si exigibila in sensul Legii insolventei. Energy Holding a contestat respingerea creantei sale, primul termen de judecata al contestatiei impotriva Tabelului preliminar al creantelor debitoarei Hidroelectrica fiind stabilit pentru data de 20.02.2013.

Pana la solutionarea acestei contestatii, Energy Holding nu detine nicio creanta impotriva Hidroelectrica. In concluzie, „Hidroelectricanu este buna de plata, fata de Energy Holding si nici fata de vreun alt trader de energie, intrucat nu a pierdut absolut nimic, respingerea cererilor ca inadmisibile insemnand numai reluarea judecatii pe o alta procedura”, subliniaza reprezentantul administratorului judiciar Euro Insol.

Hidroelectrica a iesit din forta majora

Hidroelectrica  a renuntat, de la 1 decembrie 2012, la aplicarea clauzei de forta majora in contractele de furnizare a energiei electrice, dupa ce s-a aflat in aceasta situatie timp de 11 luni, din ultimele 14, care au trecut de la prima activare a clauzei. Compania s-a aflat in situatia de a nu-si putea onora in totalitate obligatiile contractuale, din cauza secetei severe, in perioadele octombrie 2011-aprilie 2012 si august-noiembrie 2012.

Conditiile hidrologice s-au imbunatatit in ultima perioada, in special pe Dunare, iar prognoza debitelor medii lunare si sezoniere in regim natural, realizata de catre INHGA, este stabila pentru perioada urmatoare, chiar daca pastreaza caracteristica unei perioade deficitare din punct hidrologic. Gradul de umplere a lacurilor de acumulare a ramas stationar si se inscrie in limitele legale impuse privind asigurarea rezervelor de energie pentru sezonul rece.

In aceste conditii, livrarile de energie electrica ale Hidroelectrica se vor desfasura dupa programul normal, in toate contractele aflate in derulare, dar prelungirea perioadei de seceta pe intreaga durata a anului 2012 va avea ca rezultat un minim istoric al productiei de energie electrica a Hidroelectrica sub 12 TWh.

Iesirea Hidroelectrica din forta majora a fost posibila si datorita denuntarii contractelor bilaterale incheiate cu Energy Holding, Alpiq Romenergie, Alpiq Romindustries, EFT AG, EFT si Europec, si care a redus situatia de supracontractare in care se afla compania, prin raportare la productia realizata, cu peste 7.2 TWh anual.