Cum s-a modificat legea societatilor comerciale in 2020

Cum s-a modificat legea societatilor comerciale in 2020 coltuC si asociatii sai

[site_reviews_form title=”Cum s-a modificat legea societatilor comerciale in 2020″ description=”Cum s-a modificat legea societatilor comerciale in 2020″ id=”ko1ecosq”]

Cum s-a modificat legea societatilor comerciale in 2020

Asa cum pentru contabili legea de baza este Legea contabilitatii (Legea 82/1991), pentru antreprenori legea de baza este Legea societatilor comerciale (Legea 31/1990)

Cum s-a modificat legea societatilor comerciale in 2020 coltuC si asociatii sai
Cum s-a modificat legea societatilor comerciale in 2020 coltuC si asociatii sai

 

 

Aceasta Lege 31/1990 prevede reglementari privind modul de infiintare, functionare si restrictii pentru toate tipurile de societati cu personalitate juridica:

 

  • societate in nume colectiv
  • societate in comandita simpla
  • societate pe actiuni
  • societate in comandita pe actiuni
  • societate cu raspundere limitata

Cea mai raspandita forma este cea de societate cu raspundere limitata urmata apoi de cea de societate pe actiuni. In anul 2020 au fost aduse doua actualizari legii societatilor comerciale.

  1. Prima a fost pe perioada determinata, ca urmare a declansarii epidemiei, si care a permis prelungirea termenului de intrunire a adunarilor generale ordinare pana la 31 iulie 2020. In legea se prevede ca AGA se intruneste cel putin o data pe an, in cel mult 5 luni de la incheierea exercitiului financiar (OUG 62/2020 pentru adoptarea unor masuri in domeniul societatilor, in vederea desfasurarii reuniunilor organelor statutare).
  2. A doua modificare importanta este adusa de Legea nr. 102 din 2 iulie 2020, publicata in MOF nr. 583 din 2 iulie 2020. Aceasta a adus urmatoarele elemente majore de noutate:
  • Persoanele fizice sau juridice pot fi asociati unici in mai multe SRL-uri. Pana la data intrarii in vigoare a acestei legi se prevedea ca o persoana fizica sau o persoana juridica nu poate fi asociat unic decat intr-o singura societate cu raspundere limitata si de asemenea ca o societate cu raspundere limitatanu poate avea ca asociat unic o alta societate cu raspundere limitata, alcatuita dintr-o singura persoana.Prin eliminarea acestor restrictii s-a eliminat si obligatia de a depune declaratia pe propria raspundere privind detinerea calitatii de asociat unic intr-o singura societate cu raspundere limitata la autentificarea actului constitutiv.
  • S-au eliminat restrictiile privind functionarea la acelasi sediu a mai multor societati.Practic, s-a abrogat acea prevede care arata ca la acelasi sediu puteau functiona mai multe societati numai daca imobilul, prin structura lui si suprafata sa utila, permitea functionarea mai multor societati in incaperi diferite sau in spatii distinct partajate. Conform vechii prevederi, numarul societatilor ce functionau intr-un imobil nu putea depasi numarul de incaperi sau spatii distincte obtinute prin partajare.
  • Avizul privind schimbarea destinatiei imobilelor nu este necesar cand administratorii declara ca la sediul social nu se desfasoara activitate.A treia prevedere introdusa de Legea 102/2020 ca arata ca avizul privind schimbarea destinatiei imobilelor colective cu regim de locuinta, prevazut de Legea nr. 196/2018 privind infiintarea, organizarea si functionarea asociatiilor de proprietari si administrarea condominiilor, cu modificarile ulterioare, nu este necesar atunci cand administratorul sau, dupa caz, administratorii declara pe propria raspundere faptul ca la sediul social nu se desfasoara activitate.
    Ca o paranteza, potrivit art. 40 al Legii nr. 196 din 20 iulie 2018 privind infiintarea, organizarea si functionarea asociatiilor de proprietari si administrarea condominiilor, schimbarea destinatiei locuintelor, precum si a spatiilor cu alta destinatie decat aceea de locuinta, prezente in proiectul initial al imobilului, se poate face numai cu avizul scris al comitetului executiv si cu acordul scris, prealabil, al proprietarilor direct afectati cu care se invecineaza, pe plan orizontal si vertical, spatiul supus schimbarii.

Asadar, incepand cu 6 iulie 2020, la infiintarea unei societati la ONRC:

  • nu se mai depune declaratia pe proprie raspundere a persoanei fizice/persoanei juridice privind calitatea de asociat unic intr-o singura societate cu raspundere limitata
  • nu se mai solicita depunerea declaratiei pe proprie raspundere in forma autentica privind respectarea conditiilor referitoare la sediul social
  • nu se mai depune avizul privind schimbarea destinatiei imobilelor colective cu regim de locuinta, prevazut de Legea nr. 196/2018, in cazul in care la sediul social nu se desfasoara activitate. Administratorul sau, dupa caz, administratorii va/vor da o declaratie pe propria raspundere in acest sens, doar in situatia in care declaratia-tip pe proprie raspundere data in temeiul Legii nr. 359/2004 este semnata de asociati/actionari/membri.

Pe langa aceste schimbari publicate in Monitorul Oficial, mai exista in discutie inca cateva propuneri de simplificare a formalitatilor de inregistrare in registrul comertului, cum ar fi:

  • eliminarea obligativiatii depunerii dovezii privind efectuarea varsamintelor privind capitalul social si a depunerii actelor de proprietate pentru aporturile in natura, iar in cazul in care printre ele figureaza si imobile, a certificatului constatator al sarcinilor de care sunt grevate
  • eliminarea prevederilor referitoare la posibilitatea rezervarii emblemei
  • eliminarea obligativitatii depunerii dovezii privind rezervarea denumirii in sustinerea cererii de inregistrare
  • eliminarea depunerii documentelor care au fost anterior depuse si mentionate in registrul comertului, pentru care s-a efectuat publicitatea prevazuta de lege
  • eliminarea depunerii certificatului de bonitate a persoanelor juridice nerezidente care participa la constituirea unei societati, emis de o banca sau de camera de comert competenta din tara de nationalitate

 

 

Informatiile juridice va sunt oferite de https://avocatzamfirescu.ro/

 

Cine suntem? (Coltuc si Asociatii)

cine suntem coltuc si asociatii

[site_reviews_form title=”Cine suntem? (Coltuc si Asociatii)” description=”Cine suntem? (Coltuc si Asociatii)” assigned_posts=”Cine suntem? (Coltuc si Asociatii)” assigned_users=”Cine suntem? (Coltuc si Asociatii)” class=”Cine suntem? (Coltuc si Asociatii)” id=”ko1ehl95″]

Cine suntem? (Coltuc si Asociatii)

Cine suntem,suntem coltuc si asociatii cea mai buna firma de consultanta firme . Avem cei mai buni avocati colaboratori pentru rezolvarea problemelor dvs.juridice .

Vezi si #livecoltuc.

Mai multe despre CINE SUNTEM puteti citi aici : Cine suntem Coltuc si Asociatii

 

Coltuc si asociatii ofera consultanta juridica pe gdpr ,muncii , penal , comercial , recuperare creante, banci , executare silita prin avocatii afiliati.

Din data de 10.10.2019 Cea Mai Buna  Firma De Consultanta Juridica Firme Din Romania are un nou site,o noua identitate www.coltucsiasociatii.ro .
Venim cu patru lucruri inedite :

1.Coltuc si Asociatii este live zilnic pe Hashtag ul #livecoltuc pe facebook,instagram si youtube
2.Coltuc si asociatii lanseaza primul magazin online juridic pe  www.coltucsiasociatii.ro Vezi sectiunea Cumpara
3.Suntem primii care am depus o plangere impotriva unui executor pe GDPR
4.Am introdus in Romania #factotulpentrufirma TA si ne ocupam de toate problemele dvs.

„Lumea afacerilor in 2020 va fi altfel,totul va fi pe repede inainte si trebuie sa fim pregatiti. Nimeni nu mai are timp sa stea sa obtina recomandari sau sa caute pe internet la intamplare ” spune Coltuc Marius Vicentiu,manager www.coltucsiasociatii.ro

Misiunea noastra este de a ne sprijini clientii, colegii si partenerii sa isi atinga visurile, lasand o amprenta pozitiva asupra lumii. Ghidati de valorile noastre puternice precum excelenta, cooperarea, flexibilitatea, pasiunea, increderea si implicarea, atingem succesul prin indeplinirea unor obiective care implica mai mult decat realizarile financiare.Avocatii nostri colaboratori sunt foarte buni in a contesta executarea silita. Contestatie executare e o procedura normala de aparare in executare silita .

Lasa-ti problemele firmei si cele de natura juridica in seama noastra si nu vei regreta . 

 

Etape pentru suspendare societate comerciala

Avand in vedere numarul societatilor infiintate cu scopul utilizarii avantajelor impozitarii acestora in locul impozitului pe venit, va prezentam modalitatile prin care obligatiile fiscale legate de aceste societati pot fi reduse la minimum, in situatia suspendarii activitatii.

 

Aceasta va determina reducerea formalitatilor periodice ce trebuie indeplinite sau reducerea costurilor cu indeplinirea lor in cazul in care sunt contractate serviciile unei societati de specialitate.

 

Pentru suspendarea activitatii societatii trebuie parcurse doua etape.

 

Prima etapa se deruleaza la Registrul Comertului pentru inregistrarea mentiunilor privind suspendarea temporara/reluarea activitatii societatilor comerciale. Trebuie mentionat ca, potrivit art. 237 alin. (2) din Legea nr. 31/1990, republicata, durata inactivitatii nu poate depasi 3 ani.

 

Pentru indeplinirea procedurii este necesar:

 

* sa aveti nevoie de o cerere de inregistrare in original,

* decizia asociatului unic privind suspendarea temporara a activitatii, tot in original.

* Daca este cazul, imputernicire speciala sau avocatiala pentru persoanele desemnate sa indeplineasca formalitatile legale, de asemenea in original.

 

Sunt necesare dovezile privind plata taxelor/tarifelor legale, adica taxa judiciara de timbru, in original, timbre judiciare taxe de registru; tariful de publicare in Monitorul Oficial, Partea a IV-a.

 

Decizia asociatului unic trebuie sa cuprinda antetul firmei, numar si data, semnaturile persoanelor abilitate. De asemenea, in preambul se va preciza indeplinirea conditiilor de validitate a deciziei, conform dispozitiilor legale sau statutare.

 

In cazul in care actul modificator este un act aditional in forma autentica, nu se va mai depune si decizia asociatului unic in baza careia acesta a fost incheiat. Decizia asociatului unic va contine durata suspendarii/momentul reluarii activitatii.

 

Pentru cea de-a doua etapa, in urma suspendarii activitatii urmeaza obtinerea aprobarii utilizarii regimului de declarare derogatoriu la nivelul Administratiei finantelor publice in evidenta careia se afla societatea.

 

In baza prevederilor O.G. nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, cu modificarile si completarile ulterioare, si a Ordinului presedintelui ANAF nr. 1221/2009, societatea poate beneficia de regimul derogatoriu privind depunerea declaratiilor fiscale in caz de inactivitate temporara pentru perioade de 1-3 ani consecutivi.

 

Pentru a beneficia de regimul de declarare derogatoriu, contribuabilii trebuie sa indeplineasca cumulativ mai multe conditii. Acestia trebuie sa nu figureze, la data aprobarii cererii, cu obligatii fiscale restante catre bugetul general consolidat, sa nu desfasoare niciun fel de activitate, sa nu obtina venituri din exploatare, venituri financiare si/sau venituri exceptionale.

 

Totodata, sa nu dispuna de personal angajat si sa nu plateasca venituri cu regim de retinere la sursa a impozitului, sa nu fie in curs de solutionare o cerere de rambursare sau de restituire a impozitelor taxelor si contributiilor. Foarte important sa nu fie in curs de derulare a unui control fiscal.

 

Cererea de solicitare a regimului de declarare derogatoriu se depune la organul fiscal teritorial, iar in termen de 30 zile organul fiscal va comunica in scris agentului economic aprobarea sau respingerea regimului de declarare derogatoriu functie de indeplinirea obligatiilor fiscale din evidenta pe platitor.

 

Investiţiile străine în România

Romania ramane o tara atractiva pentru investitorii straini.

Creşterea susţinută a fluxurilor de investiţii străine directe ISD (5.183 milioane euro în 2004, 5.213 milioane euro în 2005 şi 9.082 milioane euro în 2006 (creştere cu +74,24% în raport cu anul 2005) constituie un argument în acest sens.
Printre factorii pozitivi care au contribuit la această evoluţie se enumeră: integrarea în Uniunea Europeană, la 1 ianuarie 2007, aderarea la NATO si climatul politico-juridic stabil.
Regimul actual al investiţiilor străine în România a fost conceput pentru atragerea investitorilor străini. Principiile fundamentale în materie, adoptate în plan comunitar, sunt transpuse în legislaţia românească şi anume: libertatea formelor şi modalităţilor de investiţii, accesul liber pe piaţă şi în toate domeniile de activitate economică, tratamentul de egalitate aplicat investitorilor români şi străini, rezidenţi sau nerezidenţi, dreptul investitorilor străini de a-şi repatria beneficiile obţinute în urma unor investiţii, după achitarea impozitelor şi taxelor legale, protecţia investiţiilor, prin garanţii împotriva naţionalizării, exproprierii sau a altor măsuri cu efect echivalent.
Potenţialul economic al României este atrăgător prin prisma dimensiunii pieţei interne (a doua piaţă din Europa Centrală, după Polonia), gradului ridicat de pregătire a forţei de muncă, importanţei resurselor existente si, nu in ultimul rand, a proximitatii fata de tarile Europei Occidentale, care constituie prima sursa a investitiilor. Preocupările constante ale Guvernului de îmbunătăţire a mediului de afaceri, au fost reflectate, în special, prin adoptarea la începutul anului 2005 a cotei unice de impozitare, în procent de 16%, iar in momentul actual o noua masura de reducere fiscala este discutata in Guvern. Aceea a reducerii contributiilor sociale cu 6%, cumulat, pentru angajat si angajator. In acest moment nivelul acestor cheltuieli se situeaza in jur de 35%.
In primele opt luni ale anului 2007, valoarea investitiilor straine directe atrase de Romania a inregistrat valoarea de 4139 milioane de euro. Cea mai importanta componenta a investitiilor straine directe atrase de Romania a fost « alte capitaluri », adica imprumuturi acordate de compania mama structurilor afiliate din Romania (2095 milioane euro reprezentand 50,6% din volumul total de ISD), urmata de « profit reinvestit » (1534 milioane euro reprezentand 37,1% din volumul totala de ISD), si componenta « participatii la capital » (510 milioane euro reprezentand 12,3% din volumul total de ISD). (sursa : Agentia Romana pentru Investitii Straine – ARIS)
Statisticile Oficiului Naţional al Registrului Comerţului arata ca, in functie de nivelul capitalului social subscris, clasamentul principalelor ţări de origine a investitiilor, la 31 decembrie 2007[1], arata astfel:
1. Olanda (3333 milioane euro ó 3130 societati comerciale
2. Austria (2299 euroó 4889 societati comerciale)
3. Germania (1855 milioane euro ó 15572 societati comerciale)
4. Franţa (1753 milioane euro ó 5373 societati comerciale
5. Italia (861 milioane euro ó 24477 societati comerciale)
6. Cipru (685 milioane euro ó 3578 societati comerciale
7. S.U.A. (672 milioane euro ó 5400 societati comerciale)
8. Marea Britanie (614 milioane euro ó 3572 societati comerciale).
Din punctul de vedere al capitalului social subscris in perioada 1991-decembrie 2007, investitiile realizate se impart in urmatoarele domenii astfel: industrie (49,0%), servicii profesionale (30,0%), transporturi (7,0%), comert cu ridicata (6,0%), comert cu amanuntul (4,0%),  constructii (2,0%), turism (1,0%), agricultura (1,0%).

Investitii straine directe de peste 5,5 miliarde euro, in 2006

Romania va atinge in 2006 un nou record absolut in privinta volumului de capital strain atras in economie de peste 5,5 miliarde euro, apreciaza specialisti ai Agentiei Romane pentru Investitii Straine (ARIS).

�Cresterile de capital social subscris din 2005 arata ca Romania este o destinatie din ce in ce mai atractiva pentru investitorii straini prin apropiata aderare la Uniunea Europeana. Aceasta tendinta va fi mentinuta si in 2006, cand preconizam ca Romania va atinge un nou record absolut in ceea ce priveste volumul de capital strain direct atras, de peste 5,5 miliarde euro�, a declarat pentru Rompres, consilierul ARIS, Iustina Lutan.
Aceasta a explicat ca imbunatatirea mediului de afaceri, coroborat cu efectele introducerii cotei unice de impozitare si atitudinea pozitiva a partenerilor straini fata de Romania, au condus la atragerea unui volum de investitii straine directe de circa 3,483 miliarde euro, in primele zece luni ale anului 2005.
Cea mai importanta componenta a investitiilor straine directe atrase de Romania au fost participatiile la capital (1,244 miliarde euro reprezentand 35,7 la suta din volumul total de ISD), imprumuturile acordate de compania mama structurilor afiliate din Romania (1,239 miliarde euro reprezentand 35,6 la suta din volumul total de ISD) si precum si componenta profit reinvestit (un miliard euro reprezentand 28,7 la suta din volumul total de ISD).
�Structura ISD in Romania se incadreaza in tendinta manifestata la scara globala, participatiile la capital avand cea mai mare pondere in fluxul de ISD atras atat de tarile dezvoltate, cat si de cele in curs de dezvoltare. In economiile care acorda facilitati fiscale pentru profitul reinvestit, ponderea sa in totalul ISD este mai importanta�, a mentionat consilierul ARIS.
Potrivit statisticilor, in primele zece luni ale anului trecut in Romania au fost inregistrate un numar de 9.617 noi societati comerciale cu participare straina, in crestere cu 17,6 la suta fata de perioada similara a anului trecut. Capitalul social subscris de acestea a inregistrat o crestere de 54,54 la suta, valoarea acestora cifrandu-se la 1,934 miliarde euro.
Printre cele mai importante majorari de capital efectuate de investitorii straini au inregistrat la Distrigaz Nord – 57,24 milioane euro, Alro Slatina SA – 40,5 milioane euro, Banca Romaneasca- 27,1 milioane euro, etc.
In privinta zonelor de interes pentru investitorii straini, reprezentanta ARIS a subliniat ca �investitiile si oportunitatile de afaceri in Romania au tendinta sa se concentreze intr-un numar restrans de zone.
�Numai in Bucuresti se concentreaza 20 la suta din totalul IMM-urilor din tara si au fost atrase peste 50 la suta din investitiile straine directe (ISD)�, a spus Iustina Lutan.
Aceasta a explicat ca cel mai mare numar de societati comerciale cu participare straina revin dominant Regiunii Bucuresti-Ilfov (peste 50 la suta), urmat de regiunile din vestul tarii, nord-vest si centru, in timp ce din punct de vedere al valorii capitalului subscris, dupa Bucuresti se situeaza Regiunile mai slab si mai tarziu industrializate (Sud-Muntenia si Sud-Est).
�In cazul acestora din urma, explicatia se afla in faptul ca in aceste regiuni, numeroase proiecte de investitii au fost realizate de la zero, din cauza lipsei sau insuficientei infrastructurilor specifice mediului economic�

LISTA SOCIETATILOR la care se face referire in art. 271 alin. (3) pct. 12 lit. a)

a) societãtile înfiintate în baza Reglementãrii Consiliului nr. 2.157/2001/CE, din 8 octombrie 2001, privind statutul societãtii europene (SE) si a Directivei 2001/86/CE a Consiliului, din 8 octombrie 2001, de completare a Statutului societãtii europene în ceea ce priveste implicarea lucrãtorilor si asociatiile cooperatiste înfiintate în baza Reglementãrii Consiliului (CE) nr. 1.435/2003, din 22 iulie 2003, privind Statutul Societãtii Cooperative Europene (SCE) si a Directivei Consiliului 2003/72/CE, din 22 iulie 2003, de completare a Statutului Societãtii Cooperative Europene cu privire la implicarea angajatilor;

b) societãtile înfiintate în baza legii belgiene, cunoscute ca ‘société anonyme’/’naamloze vennootschap’, ‘société en commandite par actions’/’commanditaire vennootschap op aandelen’, ‘société privée à responsabilité limitée’/’besloten vennootschap met beperkte aansprakelijkheid’, ‘société coopérative à responsabilité limitée’/’coöperatieve vennootschap metbeperkte aansprakelijkheid’, ‘société coopérative à responsabilité illimitée’/’coöperatieve vennootschap met onbeperkteaansprakelijkheid’, ‘société en nom collectif’/’vennootschap onder firma’, ‘société en commandite simple’/’gewone commanditaire vennootschap’, întreprinderi publice ce au adoptat una dintre formele juridice mentionate mai sus, si alte societãti constituite conform legii belgiene, supuse impozitului pe profit belgian;

c) societãtile înfiintate în baza legislatiei cehe, cunoscute ca ‘akciová spolecnost’, ‘spolecnost s rucením omezenym’;

d) societãtile înfiintate în baza legii daneze, cunoscute ca ‘aktieselskab’ si ‘anpartsselskab’; alte societãti supuse impozitãrii conform legii impozitului pe profit, în mãsura în care venitul lor impozabil este calculat si impozitat în conformitate cu regulile generale ale legislatiei fiscale aplicabile la ‘aktieselskaber’;

e) societãtile înfiintate în baza legii germane, cunoscute ca ‘Aktiengesellschaft’, ‘Kommanditgesellschaft auf Aktien’, ‘Gesellschaft mit beschränkter Haftung’, ‘Versicherungsverein auf Gegenseitigkeit’, ‘Erwerbs- und Wirtschaftsgenossenschaft’, ‘Betriebe gewerblicher Art von juristischen Personen des öffentlichen Rechts’, si alte societãti constituite conform legii germane, supuse impozitului pe profit german;

f) societãtile înfiintate în baza legii estoniene ca ‘täisühing’, ‘usaldusühing’, ‘osaühing’, ‘aktsiaselts’, ‘tulundusühistu’;

g) societãtile înfiintate în baza legii grecesti, cunoscute ca ‘ανώνυμη εταιρεία’, ‘εταιρεία περτωρτσμένης ευθύνης (Ε.Π.Ε)

h) societãtile înfiintate în baza legii spaniole, cunoscute ca ‘sociedad anónima’, ‘sociedad comanditaria por acciones’, ‘sociedad de responsabilidad limitada, organisme de drept public care functioneazã în baza legii private;

i) societãtile înfiintate în baza legii franceze, cunoscute ca ‘société anonyme’, ‘société en commandite par actions’, ‘société à responsabilité limitée’, ‘sociétés par actions simplifiées’, ‘sociétés d’assurances mutuelles’, ‘caisses d’épargne et de prévoyance’, ‘sociétés civiles’, care sunt automat supuse impozitului pe profit, ‘coopératives’, ‘unions de coopératives’, întreprinderi publice industriale si comerciale si alte societãti constituite conform legii franceze, supuse impozitului pe profit francez;

j) societãtile înfiintate sau existente în baza legii irlandeze, organisme înfiintate pe baza legii asociatiilor industriale si de aprovizionare, societãti de constructii, înfiintate pe baza legii asociatiilor de constructii, si trusturile bancare de economii, înfiintate pe baza legii trusturilor bancare de economii, 1989;

k) societãtile înfiintate în baza legii italiene, cunoscute ca ‘società per azioni’, ‘società in accomandita per azioni’, ‘società a responsibilità limitata’, ‘società cooperative’, ‘società di mutua assircurazione’, si entitãti publice si private a cãror activitate este în întregime sau în principal comercialã;

l) societãtile înfiintate în baza legii cipriote ca εταιρείας’, supuse impozitului pe profit;

m) societãtile înfiintate în baza legii letone, cunoscute ca ‘akciju sabiedrıba’, ‘sabiedrıba ar ierobezotu atbildıbu’;

n) societãtile înfiintate în baza legii lituaniene;

o) societãtile înfiintate în baza legii statului Luxemburg, cunoscute ca ‘société anonyme’, ‘société en commandite par actions’, ‘société à responsabilité limitée’, ‘société coopérative’, ‘société coopérative organisée comme une société anonyme’,

‘association d’assurances mutuelles’, ‘association d’épargne-pension’, ‘entreprise de nature commerciale, industrielle ou minière de l’Etat, des communes, des syndicats de communes, des établissements publics et des autres personnes morales de droit public’, si alte societãti constituite în baza legii luxemburgheze, supuse impozitului pe profit luxemburghez;

p) societãtile înfiintate în baza legii ungare, cunoscute ca ‘közkereseti társaság’, ‘betéti társaság’, ‘közös vállalat’, ‘korlátolt felelo˝sségu˝ társaság’, ‘részvénytársaság’, ‘egyesülés’, ‘kozhasznú társaság’, ‘szövetkezet’;

q) societãtile înfiintate în baza legii malteze, cunoscute ca ‘Kumpaniji ta’ Responsabilita Limitata’, ‘Soc˙jetajiet en commandite li l-kapital tagh¯ hom maqsum f’azzjonijiet’;

r) societãtile înfiintate în baza legii olandeze, cunoscute ca ‘naamloze vennnootschap’, ‘besloten vennootschap met beperkte aansprakelijkheid’, ‘Open commanditaire vennootschap’, ‘Coöperatie’, ‘onderlinge waarborgmaatschappij’, ‘Fonds voor gemene rekening’, ‘Vereniging op coöperatieve grondslag’, ‘vereniging welke op onderlinge grondslag als verzekeraar of

kredietinstelling optreedt’, si alte societãti constituite în baza legii olandeze si supuse impozitului pe profit olandez;

s) societãtile înfiintate în baza legii austriece, cunoscute ca ‘Aktiengesellschaft’, ‘Gesellschaft mit beschränkter Haftung’, ‘Erwerbs- und Wirtschaftsgenossenschaften’;

s) societãtile înfiintate în baza legii poloneze, cunoscute ca ‘spólka akcyjna’, ‘spólka z ograniczona odpowiedzialnoscia’;

t) societãtile comerciale sau societãtile de drept civil ce au formã comercialã, precum si alte entitãti a cãror activitate este de naturã comercialã sau industrialã, înregistrate potrivit legii portugheze;

t) societãtile înfiintate în baza legii slovene, cunoscute ca ‘delniska družba’, ‘komanditna družba’, ‘družba z omejeno odgovornostjo’;

u) societãtile înfiintate în baza legislatiei slovace, cunoscute ca akciová spoloćnost’, ‘spoloćnost’ s rucĕním obmedzenm’, ‘komanditná spoloćnost’.

v) societãtile înfiintate în baza legii finlandeze, cunoscute ca ‘osakeyhtiö/aktiebolag’, ‘osuuskunta/andelslag’, ‘säästöpankki/sparbank’ and ‘vakuutusyhtiö/försäkringsbolag’;

w) societãtile înfiintate în baza legii suedeze, cunoscute ca ‘aktiebolag’, ‘försäkringsaktiebolag’, ‘ekonomiska föreningar’, ‘sparbanker’, ‘ömsesidiga försäkringsbolag’;

x) societãtile înfiintate în baza legii Regatului Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord.“

Societatile pe actiuni

SECTIUNEA I Despre actiuni

Art. 91. – (1) În societatea pe actiuni, capitalul social este reprezentat prin actiuni emise de societate, care, dupa modul de transmitere, pot fi nominative sau la purtator.
(2) Felul actiunilor va fi determinat prin actul constitutiv; în caz contrar ele vor fi nominative. Actiunile nominative pot fi emise în forma materiala, pe suport hârtie, sau în forma dematerializata, caz în care se înregistreaza în registrul actionarilor.
(3) Actiunile emise de o societate pe actiuni, ca urmare a subscriptiei prin oferta publica de valori mobiliare, definita ca atare prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 28/2002
Art. 92. – (1) Actiunile nu vor putea fi emise pentru o suma mai mica decât valoarea nominala.
(2)
Actiunile neplatite în întregime sunt întotdeauna nominative.
(3) Capitalul social nu va putea fi majorat si nu se vor putea emite noi actiuni pâna când nu vor fi fost complet platite cele din emisiunea precedenta.
(4) Actiunile nominative pot fi convertite în actiuni la purtator si invers, prin hotarârea adunarii generale extraordinare a actionarilor, luata în conditiile art. 115. (5) Se pot emite titluri cumulative pentru mai multe actiuni, când acestea sunt emise în forma materiala.
Art. 93. – (1) Valoarea nominala a unei actiuni nu va putea fi mai mica de 1.000 lei.
(2) Actiunile vor cuprinde:
a) denumirea si durata societatii;
b) data actului constitutiv, numarul din registrul comertului sub care este înmatriculata societatea, codul unic de înregistrare si numarul Monitorului Oficial al României, Partea a IV-a, în care s-a facut publicarea;
c) capitalul social, numarul actiunilor si numarul lor de ordine, valoarea nominala a actiunilor si varsamintele efectuate;
d) avantajele acordate fondatorilor.
(3) Pentru actiunile nominative se vor mai mentiona: numele, prenumele, codul numeric personal si domiciliul actionarului persoana fizica; denumirea, sediul, numarul de înmatriculare si codul unic de înregistrare ale actionarului persoana juridica, dupa caz.
(4) Actiunile trebuie sa poarte semnatura a doi administratori, când sunt mai multi, sau a unicului administrator. Art. 94. – (1) Actiunile trebuie sa fie de o egala valoare; ele acorda posesorilor drepturi egale.
(2) Se pot emite totusi în conditiile actului constitutiv categorii de actiuni care confera titularilor drepturi diferite, potrivit dispozitiilor art. 95 si 96.
Art. 95. – (1) Se pot emite actiuni preferentiale cu dividend prioritar fara drept de vot, ce confera titularului:
a) dreptul la un dividend prioritar prelevat asupra beneficiului distribuibil al exercitiului financiar, înaintea oricarei alte prelevari;
b) drepturile recunoscute actionarilor cu actiuni ordinare, cu exceptia dreptului de a participa si de a vota, în temeiul acestor actiuni, în adunarile generale ale actionarilor.
(2) Actiunile cu dividend prioritar, fara drept de vot, nu pot depasi o patrime din capitalul social si vor avea aceeasi valoare nominala ca si actiunile ordinare.
(3) Reprezentantii, administratorii si cenzorii societatii nu pot fi titulari de actiuni cu dividend prioritar fara drept de vot.
(4) Actiunile preferentiale si actiunile ordinare vor putea fi convertite dintr-o categorie în cealalta prin hotarârea adunarii generale extraordinare a actionarilor, luata în conditiile art. 115.
Art. 96. – Titularii fiecarei categorii de actiuni se reunesc în adunari speciale, în conditiile stabilite de actul constitutiv al societatii. Orice titular al unor asemenea actiuni poate participa la aceste adunari.
Art. 97. – În cazul în care nu a emis si nu a eliberat actiuni în forma materiala, societatea, din oficiu sau la cererea actionarilor, le va elibera câte un certificat de actionar cuprinzând datele prevazute la art. 93 alin. (2) si (3) si, în plus, numarul, categoria si valoarea nominala a actiunilor, proprietate a actionarului, pozitia la care acesta este înscris în registrul actionarilor si, dupa caz, numarul de ordine al actiunilor.
Art. 98. – (1) Dreptul de proprietate asupra actiunilor nominative emise în forma materiala se transmite prin declaratie facuta în registrul actionarilor si prin mentiunea facuta pe titlu, semnata de cedent si de cesionar sau de mandatarii lor. Dreptul de proprietate asupra actiunilor nominative emise în forma dematerializata se transmite prin declaratie facuta în registrul actionarilor, semnata de cedent si de cesionar sau de mandatarii lor. Prin actul constitutiv se pot prevedea si alte forme de transmitere a dreptului de proprietate asupra actiunilor. (2) Dreptul de proprietate asupra actiunilor emise în forma dematerializata si tranzactionate pe o piata organizata se transmite în conformitate cu Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 28/2002.
(3) Subscriitorii si cesionarii ulteriori sunt raspunzatori solidar de plata actiunilor timp de 3 ani, socotiti de la data când s-a facut mentiunea de transmitere în registrul actionarilor.

Art. 99. – Dreptul de proprietate asupra actiunilor la purtator se transfera prin simpla traditiune a acestora.
Art. 100. – (1) Când actionarii nu au efectuat plata varsamintelor pe care le datoreaza în termenele prevazute la art. 8 lit. d) si la art. 21 alin. (1), societatea îi va invita sa-si îndeplineasca aceasta obligatie, printr-o somatie colectiva, publicata de doua ori, la un interval de 15 zile, în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, si într-un ziar de larga raspândire.
(2) Când, nici în urma acestei somatii, actionarii nu vor efectua varsamintele, consiliul de administratie va putea decide fie urmarirea actionarilor pentru varsamintele restante, fie anularea acestor actiuni nominative.
(3) Decizia de anulare se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, cu specificarea numarului de ordine al actiunilor anulate.
(4) În locul actiunilor anulate vor fi emise noi actiuni purtând acelasi numar, care vor fi vândute.
(5) Sumele obtinute din vânzare vor fi întrebuintate pentru acoperirea cheltuielilor de publicare si de vânzare, a dobânzilor de întârziere si a varsamintelor neefectuate; restul va fi înapoiat actionarilor.
(6) Daca pretul obtinut nu este îndestulator pentru acoperirea tuturor sumelor datorate societatii sau daca vânzarea nu are loc din lipsa de cumparatori, societatea va putea sa se îndrepte împotriva subscriitorilor si cesionarilor, conform art. 98.
(7) Daca, în urma îndeplinirii acestor formalitati, nu s-au realizat sumele datorate societatii, se va proceda de îndata la reducerea capitalului social în proportie cu diferenta dintre acesta si capitalul existent.
Art. 101. – (1) Orice actiune platita da dreptul la un vot în adunarea generala, daca prin actul constitutiv nu s-a prevazut altfel.
(2) Actul constitutiv poate limita numarul voturilor apartinând actionarilor care poseda mai mult de o actiune. (3) Exercitiul dreptului de vot este suspendat pentru actionarii care nu sunt la curent cu varsamintele ajunse la scadenta.
Art. 102. – (1) Actiunile sunt indivizibile.
(2) Când o actiune nominativa devine proprietatea mai multor persoane, societatea nu este obligata sa înscrie transmiterea atât timp cât acele persoane nu vor desemna un reprezentant unic pentru exercitarea drepturilor rezultând din actiune.
(3) De asemenea, când o actiune la purtator apartine mai multor persoane, acestea trebuie sa desemneze un reprezentant comun.
(4) Atât timp cât o actiune este proprietatea indiviza sau comuna a mai multor persoane, acestea sunt raspunzatoare în mod solidar pentru efectuarea varsamintelor datorate.
Art. 103. – (1) Societatea nu poate dobândi propriile sale actiuni, fie direct, fie prin persoane care actioneaza în nume propriu, dar pe seama acestei societati, în afara de cazul în care adunarea generala extraordinara a actionarilor hotaraste altfel, cu respectarea dispozitiilor care urmeaza.
(2) Autorizând dobândirea, adunarea generala extraordinara va stabili, în principal, modalitatile de dobândire, numarul maxim de actiuni ce urmeaza a fi dobândite, contravaloarea lor minima si maxima si perioada efectuarii operatiunii, care nu va putea depasi 18 luni de la data publicarii hotarârii adunarii generale în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a.
(3) Valoarea actiunilor proprii, dobândite de societate, inclusiv a celor aflate în portofoliul sau, nu poate depasi 10% din capitalul social subscris.
(4) Se pot dobândi numai actiuni integral liberate si numai în cazul în care capitalul social subscris este integral varsat.
(5) Plata actiunilor astfel dobândite se va face numai din profitul distribuibil si din rezervele disponibile ale societatii, cu exceptia rezervelor legale, înscrise în ultima situatie financiara anuala aprobata.
(6)
În raportul de gestiune care însoteste situatia financiara anuala se vor arata: motivele care au determinat dobândirea de actiuni proprii, numarul, valoarea nominala, contravaloarea actiunilor dobândite si fractiunea de capital social pe care ele o reprezinta.
(7)
Actiunile proprii dobândite cu încalcarea dispozitiilor prezentului articol vor fi înstrainate în termen de cel mult un an de la data subscrierii lor, în modul stabilit de adunarea generala extraordinara. Cele neînstrainate în acest termen vor fi anulate, societatea fiind obligata sa reduca corespunzator capitalul social.
(8) Dispozitiile prezentului articol se aplica si în cazurile în care o societate, în care alta societate detine majoritatea drepturilor de vot sau exercita direct ori indirect o influenta dominanta, dobândeste actiuni ale societatii dominante.
Art. 104. – Restrictiile prevazute la art. 103 nu se aplica atunci când dobândirea de catre societate a unui numar determinat de actiuni proprii, integral liberate, se face în vreuna dintre urmatoarele situatii:
a) cu scopul de a reduce capitalul social, potrivit art. 207, prin anularea unui numar de actiuni proprii de o valoare corespunzatoare reducerii;
b) pentru cesionarea catre personalul societatii a unui numar de actiuni proprii, în limitele si în conditiile aprobate de adunarea generala a actionarilor. Operatiunea de cesionare nu va depasi un an de la data publicarii hotarârii adunarii generale în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a;
c) prin efectul succesiunii universale sau al fuziunii ori al unei hotarâri judecatoresti pronuntate într-o procedura de urmarire silita împotriva unui debitor al societatii;
d) cu titlu gratuit;
e) în scopul regularizarii cursului actiunilor proprii pe piata bursiera sau pe piata organizata extrabursiera, dar numai cu avizul Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare.
Art. 105. – (1) O societate nu poate sa acorde avansuri sau împrumuturi si nici sa constituie garantii în vederea subscrierii sau dobândirii propriilor sale actiuni de catre un tert.
(2) Constituirea garantiilor reale mobiliare asupra propriilor actiuni, fie direct, fie prin persoane care actioneaza în nume propriu, dar pe seama societatii, este asimilata cu dobândirea propriilor actiuni. Actiunile vor fi însa contabilizate separat.
(3) Dispozitiile prezentului articol nu se aplica operatiunilor curente ale societatilor bancare si de credit, nici operatiunilor efectuate în vederea dobândirii de catre salariatii societatii a actiunilor acesteia sau ale uneia dintre filialele sale.
Art. 106. – (1) Constituirea de garantii reale mobiliare asupra actiunilor se face prin înscris sub semnatura privata, în care se vor arata cuantumul datoriei, valoarea si categoria actiunilor cu care se garanteaza, iar în cazul actiunilor la purtator si nominative emise în forma materiala, si prin mentionarea garantiei pe titlu, semnata de creditor si debitorul actionar sau de mandatarii acestora.
(2) Garantia se înregistreaza în registrul actionarilor tinut de administratori sau, dupa caz, de societatea independenta care tine registrul actionarilor. Creditorului în favoarea caruia s-a constituit garantia reala mobiliara asupra actiunilor i se elibereaza o dovada a înregistrarii acesteia.
(3) Garantia devine opozabila tertilor si dobândeste rangul în ordinea de preferinta a creditorilor de la data înregistrarii în Arhiva Electronica de Garantii Reale Mobiliare.
Art. 107. – Actiunile dobândite potrivit art. 103 alin. (1)-(5) si alin. (8) nu dau drept la dividende. Pe toata durata posedarii lor de catre societate, dreptul de vot pe care îl confera aceste actiuni este suspendat, iar majoritatile de prezenta si de vot pentru luarea în mod valabil a hotarârilor în adunarile generale se raporteaza la restul capitalului social. Art. 108. – Actionarii care ofera spre vânzare actiunile lor prin oferta publica vor trebui sa întocmeasca un prospect de oferta în conformitate cu prevederile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 28/2002.
Art. 109. –
Situatia actiunilor trebuie sa fie cuprinsa în anexa la situatia financiara anuala si, în mod deosebit, sa se precizeze daca ele au fost integral liberate si, dupa caz, numarul actiunilor pentru care s-a cerut, fara rezultat, efectuarea varsamintelor.

Societatile în nume colectiv

Art. 75. – Dreptul de a reprezenta societatea apartine fiecarui administrator, afara de stipulatie contrara în actul constitutiv.

Art. 76. – (1) Daca actul constitutiv dispune ca administratorii sa lucreze împreuna, decizia trebuie luata în unanimitate; în caz de divergenta între administratori, vor decide asociatii care reprezinta majoritatea absoluta a capitalului social.
(2) Pentru actele urgente, a caror neîndeplinire ar cauza o paguba mare societatii, poate decide un singur administrator în lipsa celorlalti, care se gasesc în imposibilitate, chiar momentana, de a lua parte la administratie. Art. 77. – (1) Asociatii care reprezinta majoritatea absoluta a capitalului social pot alege unul sau mai multi administratori dintre ei, fixându-le puterile, durata însarcinarii si eventuala lor remuneratie, afara numai daca prin actul constitutiv nu se dispune altfel.
(2) Cu aceeasi majoritate asociatii pot decide asupra revocarii administratorilor sau asupra limitarii puterilor lor, afara de cazul în care administratorii au fost numiti prin actul constitutiv.

Art. 78. – (1) Daca un administrator ia initiativa unei operatiuni ce depaseste limitele operatiunilor obisnuite comertului pe care îl exercita societatea, acesta trebuie sa înstiinteze pe ceilalti administratori, înainte de a o încheia, sub sanctiunea suportarii pierderilor ce ar rezulta din aceasta.
(2) În caz de opozitie a vreunuia dintre ei, vor decide asociatii care reprezinta majoritatea absoluta a capitalului social.
(3) Operatiunea încheiata în contra opozitiei facute este valabila fata de tertii carora nu li se va fi comunicat aceasta opozitie.
Art. 79. – (1) Asociatul care, într-o operatiune determinata, are, pe cont propriu sau pe contul altuia, interese contrare acelora ale societatii, nu poate lua parte la nici o deliberare sau decizie privind aceasta operatiune.
(2) Asociatul care contravine dispozitiilor alin. (1) este raspunzator de daunele cauzate societatii, daca, fara votul sau, nu s-ar fi obtinut majoritatea ceruta.
Art. 80. – Asociatul care, fara consimtamântul scris al celorlalti asociati, întrebuinteaza capitalul, bunurile sau creditul societatii în folosul sau sau în acela al unei alte persoane este obligat sa restituie societatii beneficiile ce au rezultat si sa plateasca despagubiri pentru daunele cauzate.
Art. 81. – (1) Nici un asociat nu poate lua din fondurile societatii mai mult decât i s-a fixat pentru cheltuielile facute sau pentru cele ce urmeaza sa le faca în interesul societatii.
(2) Asociatul care contravine acestei dispozitii este raspunzator de sumele luate si de daune.
(3) Se va putea stipula, prin actul constitutiv, ca asociatii pot lua din casa societatii anumite sume pentru cheltuielile lor particulare.
Art. 82. – (1) Asociatii nu pot lua parte, ca asociati cu raspundere nelimitata, în alte societati concurente sau având acelasi obiect de activitate, nici sa faca operatiuni în contul lor sau al altora, în acelasi fel de comert sau într-unul asemanator, fara consimtamântul celorlalti asociati.
(2) Consimtamântul se socoteste dat daca participarea sau operatiunile fiind anterioare actului constitutiv au fost cunoscute de ceilalti asociati si acestia nu au interzis continuarea lor.
(3) În caz de încalcare a prevederilor alin. (1) si (2), societatea, în afara de dreptul de a exclude pe asociat, poate sa decida ca acesta a lucrat în contul ei sau sa ceara despagubiri.
(4) Acest drept se stinge dupa trecerea a 3 luni din ziua când societatea a avut cunostinta, fara sa fi luat vreo hotarâre.
Art. 83. – Când aportul la capitalul social apartine mai multor persoane, acestea sunt obligate solidar fata de societate si trebuie sa desemneze un reprezentant comun pentru exercitarea drepturilor decurgând din acest aport.
Art. 84. – (1) Asociatul care a depus ca aport una sau mai multe creante nu este liberat cât timp societatea nu a obtinut plata sumei pentru care au fost aduse.
(2) Daca plata nu s-a putut obtine prin urmarirea debitorului cedat, asociatul, în afara de daune, raspunde de suma datorata, cu dobânda legala din ziua scadentei creantelor.
Art. 85. – (1) Asociatii sunt obligati nelimitat si solidar pentru operatiunile îndeplinite în numele societatii de persoanele care o reprezinta.
(2) Hotarârea judecatoreasca obtinuta împotriva societatii este opozabila fiecarui asociat.
Art. 86. – Pentru aprobarea situatiei financiare anuale si pentru deciziile referitoare la introducerea actiunii în raspunderea administratorilor este necesar votul asociatilor reprezentând majoritatea capitalului social.
Art. 87. – (1) Cesiunea aportului de capital social este posibila daca a fost permisa prin actul constitutiv.
(2) Cesiunea nu libereaza pe asociatul cedent de ceea ce mai datoreaza societatii din aportul sau de capital.
(3) Fata de terti, cedentul ramâne raspunzator potrivit art. 225.
(4) Când actul constitutiv prevede cazurile de retragere a unui asociat, se vor aplica dispozitiile art. 225 si 229.

Legea Societatilor Comerciale

Legea nr. 31 din 1990 privind Socitatile comerciale a fost republicata recent, avand in vedere numeroasele modificari care i-au fost aduse. Va invitam sa o cititi…

Dispozitii generale

Art. 1. – (1) În vederea efectuarii de acte de comert, persoanele fizice si persoanele juridice se pot asocia si pot constitui societati comerciale, cu respectarea dispozitiilor prezentei legi.
(2) Societatile comerciale cu sediul în România sunt persoane juridice române.
Art. 2. – Societatile comerciale se vor constitui în una dintre urmatoarele forme:
a) societate în nume colectiv;
b) societate în comandita simpla;
c) societate pe actiuni;
d) societate în comandita pe actiuni si
e) societate cu raspundere limitata.
Art. 3. – (1) Obligatiile sociale sunt garantate cu patrimoniul social.
(2) Asociatii în societatea în nume colectiv si asociatii comanditati în societatea în comandita simpla sau în comandita pe actiuni raspund nelimitat si solidar pentru obligatiile sociale. Creditorii societatii se vor îndrepta mai întâi împotriva acesteia pentru obligatiile ei si, numai daca societatea nu le plateste în termen de cel mult 15 zile de la data punerii în întârziere, se vor putea îndrepta împotriva acestor asociati.
(3) Actionarii, asociatii comanditari, precum si asociatii în societatea cu raspundere limitata raspund numai pâna la concurenta capitalului social subscris.
Art. 4. – Societatea comerciala va avea cel putin doi asociati, în afara de cazul când legea prevede altfel.

Cine si cum se supravegheaza bancile?

In SUA sarcina supravegherii revine unui numar de nu mai putin de 4 institutii: Office of the Comptroller of the Currency (OCC), Federal Reserves System (FRS), Federal Deposit Insurance Corporation (FDIC) si Office of Thrift Supervision (OTS). OCC supravegheaza bancile cu licenta la nivel national,FRS supravegheaza bancile cu licenta la nivel de stat si care sunt membre ale FRS, precum si holdingurile bancare; FDIC supravegheaza celelalte banci cu licenta la nivel de stat, precum si bancile de economii cu licenta la nivel de stat, iar OTS supravegheaza asociatiile de economii.

In Germania, in urma scaderii competitivitatii bancilor, a esuarii mai multor fuziuni bancare la varf si a cresterii ponderii intereselor incrucisate (principalele societati de asigurari sunt actionare la cele mai mari banci si reciproc), Parlamentul a decis in anul 2001 infiintarea unei autoritatide tip FSA, in profida opozitiei Bundesbank

In Austria, o decizie similara a fost luata in acelasi an, aparent mai mult ca efect al imitatiei fata de economia vecina mai mare, dar si pentru a rezolva problemele suprapunerilor care apareau ca rezultat al exercitarii supravegherii bancare de catre Banca Austriei si Ministerul Federal al Finantelor. Decizia a fost ulterior respinsa de Curtea Constitutionala si a trebuit sa fie modificata, ceea ce a facut ca Finanzmarktausfsicht, Autoritatea de Supraveghere a Pietei Finaniare, sa
devina operationala abia la 1 aprilie 2002;

Belgia a mers intr-o directie opusa, in sensul cresterii rolului bancii centrale in supravegherea bancara. In anul 2002, Comisia Bancara si Financiara (CBF) si Oficiul pentru Controlul Asigurarilor (OCA) au fost puse sub coordonarea guvernatorului Bancii Belgiei, care asigura conducerea unei unei nou- infiintate Autoritati pentru Serviciile Financiare, organism de cooperare intre cele doua autoritati de supraveghere;

In Portugalia a fost creat, in septembrie 2000, Consiliul National al Supraveghetorilor Financiari. Acesta nu unifica cele 3 entitati de supraveghere existente (pentru banci, asigurari si piete de capital) dar asigura cadrul institutional pentru schimbul de informatii si coordonarea activitatii acestora. De asemenea, CNSF propune proiectele de reglementari privind conglomeratele financiare, precum si proiecte de acorduri de cooperare cu autoritatile de supraveghere straine. Semnificativ este faptul ca presedintele CNSF este guvernatorul Bancii Portugaliei, ca o recunoastere a preponderentei rolului sectorului bancar in cadrul sistemului financiar portughez;

In Ungaria, motivul pentru infiintarea in aprilie 2000 a unei autoritati de tip FSA a parut a fi mai degraba unul de demonstratie. In cursa pentru aderarea la U.E., statul ungar dorea sa semnaleze alinierea la practicile cele mai avansate in domeniu, respectiv la experienta din Marea Britanie, piata financiara cea mai dezvoltata din Europa. Acest lucru s-a evidentiat si in acordarea pentru noua institutie de competente privind protectia consumatorului;

Estonia a infiintat in iulie 2001 o autoritate de supraveghere unificata mai degraba pentru a imita experienta tarilor nordice, care reprezintaprincipalii investitori nu numai in sistemul bancar estonian, dar si in intreaga economie si, in acelasi timp, principalii parteneri comerciali;

Olanda, tara caracterizata printr-o poportie foarte ridicata a conglomeratelor in activitatea financiara, solutia adoptata si dezvoltata in perioada 1999-2004 a condus la o structura hibrid care ar putea prefigura un model de succes in viitor. Astfel, supravegherea prudentiala, atat macroeconomica (sistemica) cat si microeconomica pentru toate institutiile financiare a fost integrata in cadrul Bancii Olandei (pana in 1999 supravegherea microeconomica se realiza de catre autoritati de supraveghere separate), iar Autoritatea Pietelor Financiare realizeaza supravegherea asa-numitului conduct of business – in fapt, protectia consumatorului.

Supravegherea bancara era exercitata de regula, pana la sfarsitul anilor ’90, de bancile centrale. Celelalte segmente ale pietei financiare – in principal piata de capital si piata asigurarilor – erau supravegheate de entitati separate. In cazul pietelor financiare foarte sofisticate, numarul acestor entitati putea fi foarte mare; astfel, in Marea Britanie functionau in 1996 nu mai putin de 9 autoritati de supraveghere ale pietei financiare.

Tot in Marea Britanie a aparut si vantul schimbarii. In 1996, Civil Service Committee, un comitet parlamentar, a elaborat un raport care, in urma prabusirii BCCI si bancii Barings, recomanda scoaterea  supravegherii bancare de sub umbrela Bancii Angliei si transferarea ei unui organism separat. Dezbaterile au condus la infiintarea, in anul 1998, a Financial Stability Authority (FSA), un organism de supraveghere care din 2001 a integrat atributiile tuturor celorlalti supraveghetori din sectorul financiar. Totusi, Banca Angliei a ramas responsabila pentru asigurarea stabilitatii generale a sistemului financiar. Avand in vedere reputatia deosebita a Londrei ca cel mai dezvoltat centru financiar al Europei, unificarea supravegherii financiare a castigat rapid adepti. In urmatorii cativa ani, mai multe tari din Uniunea Europeana au adoptat modelul FSA – cazul Irlandei, al unora dintre tarile nordice, mai recent al Germaniei si Austriei. O abordare similara a dus la crearea unor institutii de tip FSA si in alte tari de cultura bancara anglo-saxona, precum Australia, sau in economii emergente, care se aflau in plina reforma a sistemului financiar si incercau sa arda etapele, adoptand de la inceput ceea ce  percepeau a fi cele mai avansate practici – cazurile Estoniei sau Ungariei.

In favoarea modelului FSA au fost aduse mai multe argumente, cele mai importante fiind:

• structurile separate de supraveghere au fost create in anumite momente istorice
in care arhitectura sistemelor financiare era cu mult mai simpla si cu separatii
mult mai clare intre diferitele tipuri de institutii. In ultimii ani indeosebi, granitele
intre activitati s-au estompat din ce in ce mai mult. Au aparut activitati mixte, cum
sunt bancassurance sau alte forme de cross-selling. Globalizarea a condus la aparitia conglomeratelor financiare, care necesita supravegherea simultana din partea mai multor institutii de tip clasic;

• obiectivele supravegherii au devenit mai complexe. Realizarea lor prin
intermediul mai multor agentii creste costul supravegherii, cu impact asupra competitivitatii entitatilor supravegheate. Unificarea supravegherii ar genera economii de costuri, atat administrative prin eliminarea duplicarii serviciilor logistice, cat si sub aspectul sistemelor informatice pentru obtinerea raportarilor de la entitatile supravegheate;

• separarea supravegherii in cadrul unor agentii specializate impiedica sau cel
putin face mai dificila diseminarea invatamintelor rezultate in urma unor crize in
interiorul unui subsistem financiar, limitand astfel posibilitatile de reactie in viitor
ale celorlalti supraveghetori;

• gradul din ce in ce mai mare de interdependenta intre sectoare face ca
focalizarea ingusta pe un anumit sector sa fie uneori ineficienta in prevenirea
riscurilor sistemice. De exemplu, este posibil ca o cadere masiva a burselor sa
aiba un impact major nu numai asupra pietei de capital, ci si asupra bancilor sau
societatilor de asigurari – si ca atare o supraveghere consolidata poate aparea ca
necesara;

• in ceea ce priveste supravegherea bancara, exista perceptia unui conflict de
interese intre scopul fundamental al oricarei banci centrale – asigurarea stabilitatii
preturilor – si rolul de supraveghere acordat acesteia sub aspectul calitatii de
imprumutator de ultima instanta. Astfel, se crede ca in eventualitatea unei crize de
sistem, banca centrala, pentru a evita o pierdere de credibilitate, ar putea fi prea
generoasa in acordarea de sprijin financiar bancilor cu probleme, ceea ce ar putea
duce la cresterea inflatiei;

• evitarea „arbitrajului de supraveghere”, respectiv a riscului ca anumite
conglomerate financiare sa isi deplaseze unele produse financiare in zonele unde
percep ca supravegherea este mai laxa – in scopul comiterii unor fraude sau al
obtinerii unor avantaje competitive nejustificate;

• realizarea unei mai mari flexibilitati si acoperirea mai buna a „zonelor gri”.
Acest lucru este important mai ales in cazul aparitiei unor produse financiare noi
(fenomen din ce in ce mai frecvent in ultimii ani) pentru care legislatia este
insuficient de clara in ce priveste autoritatea de reglementare si supraveghere.
Existenta unei entitati unificate previne pasarea responsabilitatilor.

Argumentele in favoarea mentinerii supravegherii bancare in interiorul bancii centrale sunt si ele puternice:

• in cele mai multe tari dezvoltate, si cu deosebire in interiorul Uniunii Europene, banca centrala se bucura de un inalt grad de independenta. Acest lucru ii permite sa adopte deciziile dificile cerute de functiile de supraveghere bancara fara a fi supusa presiunilor de ordin politic, asa cum s-ar putea intampla in cazul unei alte institutii;

• credibilitatea bancii centrale, in general superioara celei ale altor institutii nationale, poate juca un rol decisiv in prevenirea sau dezamorsarea unor crize
bancare inca din faza incipienta. In multe cazuri, declaratii facute de oficiali ai
bancilor centrale sau anumite actiuni intreprinse de acestea au stopat accesele de
panica ale publicului;

• prin viziunea sa de ansamblu asupra economiei, banca centrala este institutia
care detine cele mai multe dintre informatiile necesare pentru identificarea din
timp a principalilor factori de risc privind sistemul bancar;

• in toate economiile dezvoltate, banca centrala exercita supravegherea asupra
sistemelor de plati de importanta sistemica – in unele cazuri, acestea sunt chiar
localizate institutional in interiorul bancii centrale. Separarea supravegherii
bancare de supravegherea sistemelor de plati este considerata de unii specialisti ca
fiind riscanta;

• separarea rolului de imprumutator de ultima instanta (detinut, in majoritatea
tarilor, de banca centrala) de rolul de supraveghetor bancar poate genera intarzieri
in rezolvarea in faza incipienta a unor crize si implicit poate contribui la
escaladarea acestora;

• in sfarsit, unii specialisti sustin ca nu exista nici o garantie ca problemele de
comunicare care eventual exista intre agentiile de supraveghere separate nu s-ar
putea manifesta si in interiorul unei agentii unificate.

Desi principala disputa pare a fi intre adeptii autoritatilor de supraveghere separate si cei ai agentiilor unificate de tip FSA, in practica situatiile sunt mult mai diversificate.
Astfel, in unele tari, chiar daca supravegherea bancara se exercita separat de
supravegherea celorlalte institutii financiare, aceasta nu se realizeaza in cadrul bancii centrale, ci al unei alte entitati. Alteori, exista chiar mai multe autoritati insarcinate cu realizarea supravegherii bancare. De exemplu,

Dezbaterea privind supravegherea unificata versus supravegherea specializata a fost inflamata incepand din aprilie 2002 de semnalele transmise de Banca Centrala
Europeana (BCE). Aceasta nu numai ca sustine mentinerea unui rol important al
bancilor centrale in realizarea supravegherii bancare, dar si-a manifestat si intentia de a-si asuma la randul sau anumite competente pe linia supravegherii.

 

 

sursa

http://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-4972771-cine-mai-ales-cum-supravegheaza-bancile-supraveghere-unificata-versus-supraveghere-specializata.htm

Ne puteti scrie gratuit pe whatsapp 0745150894!