Societati comerciale

Pe langa prevederile referitoare la modificarea si completarea Codului fiscal, OG nr. 30/2011 mai prevede si masuri financiar-fiscale cu privire la:
– anularea sau reducerea penalitatilor de intarziere in cazul achitarii obligatiilor fiscale in

termenele prevazute in actul normativ;
– amanarea la plata a penalitatilor de intarziere pe perioada acordarii esalonarii la plata a obligatiilor fiscale.

Astfel, potrivit noului act normativ, pentru obligatiile fiscale restante la 31 august 2011, penalitatile de intarziere se anuleaza sau se reduc, astfel:

– penalitatile de intarziere se anuleaza daca obligatiile principale si dobanzile aferente acestora se sting prin plata voluntara sau compensare pana la 31 decembrie 2011;

– penalitatile de intarziere se reduc cu 50% daca obligatiile principale si dobanzile aferente acestora se sting prin plata voluntara sau compensare pana la 30 iunie 2012.

Prevederile se aplica in mod corespunzator si pentru o cota de 50% din majorarile de intarziere, reprezentand componenta de penalitate a acestora, aferente obligatiilor fiscale stinse prin plata sau compensare.

Prin acelasi act normativ s-a stabilit si regimul penalitattilor de intarziere pe perioada esalonarii la plata a obligatiilor fiscal.

In acest sens, actul normativ prevede amanarea la plata a penalitatilor de intarziere pe perioada esalonarii la plata a obligatiilor fiscale.

In situatia in care esalonarea la plata se finalizeaza, penalitatile de intarziere, precum si majorarile de intarziere amanate la plata se anuleaza prin decizia organului fiscal care se comunica contribuabilului odata cu decizia de finalizare a esalonarii la plata.

Garantiile pe care le constituie contribuabilul trebuie sa acopere, pe langa debitul principal, si penalitatile de intarziere, precum si majorarile de intarziere amanate la plata.

www.coltuc.ro

Potrivit Codului Fiscal, indemnizatia administratorilor este asimilata salariilor in vederea impunerii. Avand in vedere ca textul de lege nu face distinctie intre indemnizatia incasata de administrator in baza unui contract de administrare si indemnizatia incasata de administrator in

baza unui contract de mandat, rezulta ca, in ambele cazuri, aceasta indemnizatie este asimilata salariilor in vederea impunerii

Alianta Confederatiilor Patronale din Romania atrage atentia ca prevederile Legii 40/2010 pentru modificarea Legii nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor si protectia persoanelor incarca in mod nejustificat

factura agentilor economici, obligandu-i la plata unor sume imense pentru paza si protectie.Legea pare astfel alcatuita incat sa fie avantajoasa pentru segmentul redus al firmelor de paza si protectie pentru care vine ca o mana cereasca, considera patronatele. In schimb, societatile comerciale sunt amenintate cu falimentul prin crestere cheltuielilor cu paza si protectia, iar legea ar putea duce la inchiderea multor societati care nu vor putea suporta cheltuielile sulimentare la care le obliga aceasta prevedere legislativa, apreciaza patronatele.

Astfel, au fost eliminate din lege prevederile care dadeau posibilitatea agentilor economici de a asigura masuri de paza si securitate la un nivel minim sau in regie proprie, asadar mai ieftin. In consecinta, legea impovareaza societatile comerciale si asa apasate de criza cu cheltuieli suplimentare obligatorii pentru paza si protectie.

În cazul desfiintarii voluntare sau din oficiu a firmei, în cazul retragerii, excluderii, al divortului sau chiar al decesului unui asociat, asociatii sunt nevoiti sa împarta partile sociale sau chiar bunurile societatii ori sa-i

despagubeasca pe cei care au plecat din firma. Societatea are un patrimoniu propriu, distinct de cel al asociatilor. De la acest aspect important porneste rezolvarea multor spete legate de împartirea bunurilor societatii între asociati.
Înainte de a aborda aceasta problema, trebuie facute anumite precizari legate de câteva notiuni cu care opereaza dreptul societatilor comerciale. Este vor­ba de patrimoniul societatii, aporturile asociatilor si capitalul social. Aceste notiuni nu sunt sinonime si au un regim juridic diferit.
Patrimoniul cuprinde activul si pasivul social al societatii. Activul social cuprinde bunurile aduse ca aport, cele dobândite ulterior constituirii, precum si beneficiile nedistri­buite. Pasivul social cuprinde obli­ga­tiile contractuale sau extracontractuale ale societatii. „În lipsa de stipulatie contrara, bunurile constituite ca aport în societate devin proprie­tatea acesteia din momentul înmatricularii ei în Registrul Comer­tu­lui”, spune Legea societatilor comerciale. Deci firma are un patrimoniu propriu, distinct de acela al asocia­tilor. De aici decurg mai multe con­se­cinte. Asociatul nu are niciun drept asupra bunurilor din patrimoniul societatii, chiar daca acestea au fost aduse ca aport propriu. Drep­turile sale reale (de proprietate) se tran­sforma în drept la dividende.
În cazul decesului asociatului, al actionarului, mostenitorii acestuia nu pot pretinde niciun drept asupra bunurilor din patrimoniul societatii, care nu vor intra în masa succesorala. De asemenea, bunurile din pa­trimoniul societatii nu pot fi supuse partajului în cazul divortului dintre soti.
Capitalul social este expresia va­lorica a aporturilor, si în functie de valoarea acestora, adusa de fiecare, este împartit în parti sociale (la SRL). Aportul asociatilor consta în contri­bu­tiile cu care acestia vin la constituirea firmei si care, la societatile cu raspundere limitata, pot fi în bani sau în natura. În cazul aportului în natura, acestea pot fi bunuri mobile sau imobile si se poate transmite so­cietatii atât proprietatea, cât si nu­mai folosinta, cum ar fi o închiriere. Atât aportul în bani, cât si cel în na­tura intra în patrimoniul societatii, cu toate consecintele ce decurg din aceasta.
Deoarece capitalul social este ga­jul general (garantia) al creditori­lor societatii, acesta este fix pe toata du­ra­ta societatii, putând fi micsorat sau marit numai în anumite conditii prevazute de lege.
Spre deosebire de capitalul social care este fix, patrimoniul societatii se modifica în functie de rezultatele ob­tinute de firma pe parcursul de­rularii activitatii.

Sursa: Saptamana Financiara

Astazi intra in vigoare legea concordatului preventiv si a mandatului ad-hoc, prin care firmele aflate in dificultate financiara pot apela la o intelegere pe cale amiabila cu creditorii, cu privire la modalitatea in care acestea isi pot achita

datoriile. In schimb, noua lege nu permite ca aceasta procedura sa poate fi aplicata si in cazul in care creditorul e statul.

Tinand cont de necesitatea remedierii cat mai urgente a blocajului existent la oficiile registrului comertului, care duce la nerespectarea drepturilor comerciantilor, cu consecinte deosebit de periculoase pentru circuitul

comercial, cunoscand faptul ca functionarea eficienta a registrului comertului in subordinea Ministerului Justitiei constituie premisa esentiala a derularii unor programe de cooperare judiciara europeana extrem de importante, precum E-Justice sau N-Lex, Guvernul a adoptat miercuri, 30 decembrie 2009 Ordonanta de Urgenta nr. 116/2009, care aduce anumite modificari pentru instituirea unor masuri privind activitatea de inregistrare in registrul comertului.

Astfel, prin derogare de la prevederile Legii nr. 26/1990 privind registrul comertului, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, ale Legii nr. 31/1990 privind societatile comerciale, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si de la prevederile celorlalte acte normative incidente, competenta de solutionare a cererilor de inregistrare in registrul comertului si, dupa caz, a altor cereri aflate in competenta de solutionare a judecatorului delegat, pe o perioada de maximum 6 luni de la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta, apartine directorului oficiului registrului comertului de pe langa tribunal si/sau persoanei sau persoanelor desemnate de catre directorul general al Oficiului National al Registrului Comertului.

CSA monitorizeaza activitatea desfasurata de societatile de asigurare autorizate sa practice asigurari obligatorii de raspundere civila pentru pagube produse tertilor prin accidente de autovehicule (RCA).

Astfel, ca urmare a unor actiuni de control cu privire la respectarea interdictiei de vanzare in spatii deschise, respectiv neamenajate corespunzator (in autovehicule parcate pe trotuare/carosabil si la punctele de lucru ambulante) de catre societatile autorizate sa practice asigurari RCA si de catre brokerii de asigurare, s-a constatat existenta in continuare a unor puncte de lucru necorespunzatoare in care se vand aceste tipuri de asigurari.

In acest context, CSA reaminteste societatilor de asigurare autorizate, ca vanzarea politelor RCA, in spatii deschise, respectiv neamenajate corespunzator (in autovehicule parcate pe trotuare/carosabil si la punctele de lucru ambulante) reprezinta o incalcare a obligatiilor acestora de a-si organiza si desfasura activitatea cu prudenta si profesionalism si de a supraveghea activitatea personalului propriu, a unitatilor din subordine si a agentilor, subagentilor si ca nerespectarea acestor prevederi se sanctioneaza conform legislatiei in vigoare.

Presedintele Romaniei, Traian Basescu, a trimis, marti, Parlamentului cererea de reexaminare a Legii privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii, motivand ca modificarile aduse termenului de aprobare tacita a

autorizatiilor de constructie pot crea situatii in care unele lucrari de constructii ilegale ar putea primi autorizatii dupa expirarea unui termen de 30 de zile.Actul normativ trimis spre promulgare modifica si completeaza art. 7 din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii.

In opinia presedintelui, motivele cererii de reexaminare sunt urmatoarele:

1. Legea pentru completarea art. 7 din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii, transmisa spre promulgare, dispune aprobarea tacita a autorizatiei de construire pentru executarea lucrarilor de baza si a celor aferente organizarii executarii lucrarilor, daca nu a fost emisa de catre autoritatile competente in termen de 30 de zile de la data depunerii documentatiei complete.

2. Legea nr. 50/1991 privind autorizarea lucrarilor de constructii sanctioneaza deja contraventional, prin prevederile art. 26 alin. (1) lit. g), nerespectarea termenului de 30 de zile de emitere a autorizatiilor de constructii, astfel incat nu sunt necesare noi garantii ale respectarii acestui termen, actualele reglementari asigurand emiterea cu celeritate a autorizatiilor de constructii.

3. Procedura aprobarii tacite a autorizatiilor de constructie poate da nastere unor practici periculoase, prin autorizarea unor lucrari de constructii care incalca prevederile legale de acordare a autorizatiilor de constructii, precum si normele de urbanism, de disciplina in constructii ori de demolare a unor imobile cu valoare istorica si arhitecturala.

4. Tinand cont de aspectele mentionate mai sus, semnalate de altfel de mai multe organizatii civice, precum si de Consiliul Legislativ cu ocazia emiterii avizului, de Guvernul Romaniei prin punctul de vedere exprimat, de Comisia juridica, de numiri, disciplina, imunitati si validari a Senatului, de Comisia pentru Administratie Publica, Organizarea Teritoriului si Protectia Mediului a Senatului, consideram necesara respingerea legii.

Astfel, pe langa inscrierea in cazierul fiscal al contribuabililor a faptelor savarsite de acestia, sanctionate de legile fiscale, financiare, vamale, precum si cele care privesc disciplina financiara, a fost prevazuta inscrierea in

cazierul fiscal si a urmatoarelor situatii:
-atragerea raspunderii solidare cu debitorul declarat insolvabil sau insolvent, stabilita prin decizie a organului fiscal competent ramasa definitiva in sistemul cailor administrative de atac sau prin hotarare judecatoreasca, dupa caz;
-inactivitatea fiscala, declarata potrivit legii.

Potrivit art.2 alin.(3) din ordonanta, inactivitatea fiscala se inscrie, atat in cazierul fiscal al persoanei juridice declarate in inactivitate fiscala, cat si in cel al reprezentantilor legali ai acesteia.

De asemenea, potrivit art. VII din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.46/2009, inscrierea in cazierul fiscal a starii de inactivitate fiscala, pentru persoanele juridice aflate in inactivitate fiscala la data intrarii in vigoare a acestei ordonante de urgenta, precum si pentru reprezentantii legali ai acestora, se realizeaza in termen de 60 de zile de la publicarea acesteia

Procedura de inscriere in cazierul fiscal a atragerii raspunderii solidare cu debitorul declarat insolvabil sau insolvent

In cazierul fiscal al persoanelor fizice si juridice se inscrie atragerea raspunderii solidare cu debitorul declarat insolvabil sau insolvent, stabilita prin decizie a organului fiscal competent ramasa definitiva in sistemul cailor administrative de atac sau prin hotarare judecatoreasca, dupa caz.

In situatia in care atragerea raspunderii solidare cu debitorul declarat insolvabil sau insolvent s-a dispus prin decizia privind angajarea raspunderii solidare, ca act administrativ fiscal emis in conditiile prevazute de Ordonanta Guvernului nr.92/2003 privind Codul de procedura fiscala, fisele de inscriere in cazierul fiscal se intocmesc de compartimentul cu atributii de executare silita din cadrul organului fiscal competent in administrarea fiscala a persoanelor pentru care a fost stabilita raspunderea solidara.

In aceasta situatie, fisele de inscriere in cazierul fiscal se intocmesc:
a) in cazul neexercitarii caii administrative de atac impotriva deciziei privind angajarea raspunderii solidare, in termen de 15 zile de la expirarea termenului legal de exercitare a acestei cai de atac;
b) in cazul exercitarii caii administrative de atac impotriva deciziei privind angajarea raspunderii solidare, in termen de 5 zile de la data emiterii deciziei privind respingerea contestatiei.

Guvernul a decis, marţi, prin ordonanţă de urgenţă, ca firmele să poată beneficia de amânarea la plată pe o perioadă de şase luni a obligaţiilor către stat, acumulate după 30 septembrie 2008, pe fondul crizei financiare, dacă

anterior acestei date au achitat la timp datoriile, cu condiţia să plătească obligaţiile curente.

În ordonanţa aprobată de Guvern şi obţinută de MEDIAFAX este prevăzut însă că firmele sunt obligate să prezinte şi o garanţie pentru a beneficia de această facilitate.

„În termen de 15 zile de la data comunicării deciziei de amânare la plată, contribuabilii vor constitui garanţii sub forma scrisorii de garanţie bancară şi/sau va oferi bunuri libere de orice sarcini în vederea instituirii măsurilor asiguratorii, estimate cel puţin la valoarea contabilă. Garanţiile constituite şi/sau bunurile oferite vor acoperi sumele amânate la plată, precum şi majorările de întârziere datorate pe perioada amânării”, se arată în ordonanţa semnată de ministrul Finanţelor.

Amânările la plată îşi pierd valabilitatea dacă nu este îndeplinită condiţia garanţiei, iar pierderea valabilităţii amânării la plată atrage anularea acesteia, precum şi începerea sau continuarea, după caz, a executării silite, conform actului normativ.

Facilitatea îşi va pierde valabilitatea şi dacă firmele nu achită obligaţiile fiscale cu termene de plată începând cu data emiterii deciziei de amânare. Pierderea valabilităţii amânării se constată de organul fiscal competent, prin decizie.

O nouă cerere de acordare a amânării la plată poate fi depusă o singură dată într-un an calendaristic.

Pentru a beneficia de amânarea la plată a datoriilor bugetare, firmele trebuie să îndeplinească, cumulativ, o serie de condiţii, respectiv să nu înregistreze obligaţii fiscale restante la 30 septembrie 2008, să aibă depuse toate declaraţiile fiscale, să nu aibă înscrise fapte în cazierul fiscal şi să nu se afle în procedura insolvenţei.

Amânarea la plată, care nu poate depăşi data de 20 decembrie a anului fiscal în care se acordă, poate fi solicitată pentru obligaţiile fiscale datorate şi neachitate în ultima zi a lunii anterioare depunerii cererii.

Normele metodologice de aplicare a ordonanţei vor fi aprobate prin ordin al ministrului Finanţelor, în termen de 15 zile de la data publicării actului în Monitorul Oficial.

Potrivit ordonanţei, amânarea la plată nu generează diminuarea veniturilor bugetare, având în vedere limitarea acesteia la data de 20 decembrie a anului în care se acordă.

Amânarea la plată poate fi solicitată, prin cerere, pentru obligaţiile fiscale datorate şi neachitate în ultima zi a lunii anterioare depunerii cererii. În cerere, firmele vor indica perioada pentru care se solicită amânarea la plată, care nu poate fi mai mare de şase luni.

Cererea trebuie depusă la organul fiscal competent şi se soluţionează de acesta, prin decizie, în termen de maximum 15 zile de la data depunerii cererii. Odată cu depunerea cererii de amânare la plata, firma va solicita şi eliberarea certificatului de atestare fiscală prin care se vor individualiza sumele care vor face obiectul amânării la plată.

mediafax

Peste 56.000 de firme ar fi fost obligate să îşi întrerupă activitatea şi să intre în faliment dacă datoriile bugetare acumulate de acestea pe fondul crizei economice nu ar fi fost amânate temporar la plată, a declarat, miercuri,

 premierul Emil Boc.

„De ce am luat această măsură? Dacă nu o luam, 56.000 de firme, câte sunt într-o asemenea situaţie în momentul de faţă în România, erau în pericolul ca mâine să închidă obloanele, să trimită oamenii în şomaj şi nu mai aveam niciun fel de venit la bugetul de stat”, a spus Boc, într-o conferinţă de presă susţinută la Palatul Victoria.

Pe de altă parte, ministrul Finanţelor, Gheorghe Pogea, a afirmat în conferinţa de presă că a cerut date mai exacte de la Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, iar numărul firmelor care s-au aflat în dificultate după 30 septembrie 2008-data luată în calcul pentru efectele crizei financiare-se ridică la 52.000 de firme.

Atenţionat de presă că premierul a indicat 56.000 de firme, ministrul a explicat că numărul companiilor aflate în dificultate este mai mare, dar că de amânarea la plată a datoriilor bugetare beneficiază 52.000 de firme.

mediafax

Ordinul nr. 1355/C/2009 a fost publicat joi, in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 341 si vizeaza cererile si declaratiile impuse de Legea nr. 359/2004, care a prevazut simplicarea formalitatilor la inregistrarea in registrul

 comertului si inregistrarea fiscala, precum si la autorizarea functionarii.

Cererile de inregistrare in Registrul comertului

Actul normativ aproba un nou model si continutul cererii de inregistrare in registrul comertului a persoanelor prevazute la art. 2 din Legea nr. 359/2004, si anume: societatile comerciale, societatile si companiile nationale, grupurile de interes economic, grupurile europene de interes economic, regiile autonome si organizatiile cooperatiste, sucursalele infiintate de acestea, precum si alte persoane juridice care se inregistreaza in registrul comertului potrivit unor acte normative speciale.

In plus, Ordinul nr. 1.355/C/2009 aproba modelul si continutul cererii de inregistrare in registrul comertului a persoanelor fizice autorizate, intreprinderilor individuale si intreprinderilor familiale

Declaratiile pe propria raspundere

Totodata, actul normativ aproba modelele Declaratiilor pe propria raspundere date in temeiul prevederilor art. 15 alin. (1) lit. a) si lit. b) din Legea nr. 359/2004.

Potrivit art. 15, alin. (1), din Legea nr. 359/2004, „in vederea eliberarii de catre biroul unic din cadrul oficiului registrului comertului de pe langa tribunal a certificatului de inregistrare continand codul unic de inregistrare sau, dupa caz, a certificatului de inscriere de mentiuni, solicitantul are obligatia sa depuna, o data cu cererea de inregistrare si actele doveditoare, declaratia-tip pe propria raspundere, semnata de asociati sau de administratori, din care sa rezulte, dupa caz, ca:
a) persoana juridica nu desfasoara, la sediul social sau la sediile secundare, activitatile declarate, o perioada de maximum 3 ani;
b) persoana juridica indeplineste conditiile de functionare prevazute de legislatia specifica in domeniul sanitar, sanitar-veterinar, protectiei mediului si protectiei muncii, pentru activitatile precizate in declaratia-tip.”

Un alt formular aprobat prin Ordinul nr. 1.355/C/2009 este „Declaratia pe propria raspundere data in temeiul prevederilor art. 15 alin. (2) din Legea nr. 359/2004, cu modificarile si completarile ulterioare, privind modificarea declaratiei”. Potrivit prevederilor legii nr. 359/2004, in cazul in care apar modificari care vizeaza declaratiile pe propria raspundere, solicitantul este obligat sa depuna la biroul unic din cadrul oficiului registrului comertului de pe langa tribunal o noua declaratie-tip pe propria raspundere corespunzatoare modificarilor intervenite.

onrc

„Conform legii, firmele au obligaţia să depună situaţiile financiare şi la Registrul Comerţului. Anul acesta, vom da în judecată circa 3.000 de firme. Din experienţa anilor trecuţi, pentru circa o treime din firmele chemate în

judecată se aplică, în final, procedura de dizolvare”, a declarat directorul ORC Iaşi, Gina Şindilă. Potrivit ORC, azi vor fi înaintate primele acţiuni în instanţă, urmând a fi chemate în judecată câteva sute de societăţi comerciale. Directorul ORC Iaşi a mai spus că, pe parcursul procesului, firmele pot depune situaţia financiară şi să facă dovada în acest sens la instanţă, moment în care acţiunea în judecată rămâne fără obiect şi se încheie.

atac

Incepand cu data publicarii Ordinului nr. 80/2009 in Monitorul Oficial al Romaniei, s-au abrogat prevederile Ordinului presedintelui Autoritatii Nationale pentru Reglementarea si Monitorizarea Achizitiilor Publice nr.

155/2006 privind aprobarea Ghidului pentru atribuirea contractelor de achizitie publica, publicat in M.Of. nr. 894 din data de 2 noiembrie 2006.

Ghidul cuprindea explicatii cu privire la modul de aplicare a prevederilor O.U.G nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achizitie publica, a contractelor de concesiune de lucrari publice si a contractelor de concesiune de servicii si ale H.G. nr. 925/2006 pentru aprobarea normelor de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de achizitie publica din O.U.G nr. 34/2006, precum si informatii privind continutul documentatiei de atribuire a contractelor de achizitie publica si formularele specifice aferente

juridice

Comisarii Garzii Financiare au capatat de ieri atributii sporite, printr-o ordonanta de urgenta al carei scop declarat este îmbunatatirea procedurilor fiscale si

 diminuarea evaziunii. Inspectorii Garzii Financiare (GF) vor avea dreptul sa confiste bunuri, sa legitimeze persoanele aflate la locul controlului si sa participe activ la perchezitii. Garda va putea solicita sa participe, împreuna cu organele abilitate, la efectuarea perchezitiilor în localuri publice sau particulare cum ar fi case, curti, dependinte si gradini, daca exista indicii ca în aceste locuri sunt ascunse documente, marfuri sau se desfasoara activitati care genereaza evaziune fiscala.

Angajatii GF vor putea sa confiste bunurile a caror provenienta, fabricatie, depozitare, transport sau desfacere este ilicita. Vor fi supuse confiscarii si veniturile care provin din activitati comerciale ilegale, precum si documentele financiar-contabile si de alta natura care pot servi la dovedirea contraventiilor sau infractiunilor.Potrivit actului normativ, inspectorii Garzii vor putea sa legitimeze si sa stabileasca identitatea administratorilor unitatilor controlate, precum si a oricaror altor persoane implicate în savârsirea contraventiei sau a faptelor de natura infractionala si sa solicite acestora explicatii scrise referitoare la faptele constatate. “În acest mod va creste operativitatea si eficienta actiunilor desfasurate de Garda Financiara si, implicit, a volumului veniturilor atrase la buget”, se arata în nota de fundamentare.

Totodata, ordonanta stabileste si noi reguli în privinta cazierului fiscal. Guvernul vrea sa limiteze posibilitatea ca persoanele care si-au închis firmele cu datorii catre stat sa-si înfiinteze apoi alte societati, fentând legislatia.

Sursa: Gandul

Firmele vor plati un impozit minim anual cuprins între 2.200 lei (aproximativ 500 euro), daca au venituri totale de pâna la 52.000 lei, si 43.000 lei (circa 10.000 euro) pentru venituri de peste 129 milioane lei, a

decis Guvernul prin Ordonanta de Urgenta, care aproba si rectificarea bugetara.

Firmele care înregistreaza profit vor plati în conti­nuare cota unica de 16%, dar nu mai putin de limita minima aferenta intervalului de venituri în care se încadreaza. Micro­în­treprinderile au o cota de impozi­tare de 3% din venituri pentru 2009, dar nu mai putin de valorile minime stabilite pentru toate celelalte firme, în functie de intervalele în care se situeaza (vezi tabel).

Astfel, microîntreprinderile care obtin venituri spre pragurile de jos ale intervalelor vor ajunge sa plateasca mai mult decât cota de 3%. “Dorim sa eliminam sustragerea de la declararea unor venituri. Guvernul estimeaza ca va încasa în acest an un plus de venituri de 350 mili­oane lei prin introducerea, de la 1 mai, a impozitului forfetar aplicat firmelor”, a anuntat ministrul Finantelor, Gheorghe Pogea. În 2007, din cei 617.525 de contribuabili persoane juri­di­ce, 2.000 asigu­ra peste 85% dintre veniturile publice. Numarul societatilor care au declarat pierderi a fost de 242.106 (39,2% din nu­ma­­rul total al firmelor), în con­ditiile în care cifra de afaceri a acestor în­treprin­deri se ridica la nivelul de 134 miliarde lei.

5% PENTRU FITZE
Contribuabilii cu activitati de natura barurilor de noapte, cluburilor de noapte, discotecilor, cazinourilor sau pariurilor sportive, inclusiv persoanele juridice care realizeaza aceste venituri în baza unui contract de asociere, si la care impozitul pe profit datorat este mai mic decât 5% din veniturile respective sunt obligati la plata unui impozit de 5% aplicat acestor venituri înregistrate.

Sursa: Jurnalul National

Barurile de noapte, cluburile de noapte, discotecile, cazinourile si casele de pariuri sportive la care impozitul pe profit datorat Fiscului este mai mic de 5% din veniturile firmelor respective, vor fi obligate sa plateasca un impozit

de 5% aplicat veniturilor respective, conform proiectului de ordonanta de urgenta pentru rectificarea bugetului pe 2009 si adoptarea altor masuri financiar-fiscale, adoptat sambata de Guvern.

Sursa: ZF

Astfel, pentru firmele cu cifra de afaceri de pâna la 12.000 de euro, impozitul va fi de 500 de euro pe an. Cele cu cifra de afaceri cuprinsa între 12.000 si 15.000 de euro, vor plati un impozit de 1.000 de euro pe an,

urmând ca firmele care se încadreaza între 50.000 si 100.000 de euro, sa plateasca 1.500 de euro pe an.

Microîntreprinderile cu cifra de afaceri cuprinsa între 100.000 si un milion de euro, vor achita un impozit de 2.000 de euro pe an, iar cele care au între un milion si cinci milioane de euro vor plati 2.500 de euro pe an.

5.000 de euro este impozitul firmelor care au o cifra de afaceri între cinci milioane si 30 de milioane de euro, urmând ca microîntreprinderile care au o cifra de afaceri de peste 30 de milioane de euro, sa achite 10.000 de euro pe an. 

Sursa: RTV

Sursa : EuroAvocatura.ro

Desi, pe de o parte, nu este cert că propunerea de reglementare a impreviziunii va fi inclusă în proiectul noului Cod Civil ce va fi supus dezbaterilor Legislativului, iar pe de altă parte redactarea textului

propunerii menţionate ar putea suferi modificări, este util totusi să prezentăm principalele condiţii care, potrivit propunerii formulate, ar trebui îndeplinite pentru a fi în prezenţa impreviziunii:  
a) schimbarea circumstanţelor existente la data încheierii unui contract să fi determinat agravarea obligaţiilor asumate de una dintre părţi;
b) schimbarea circumstanţelor să nu fi putut fi în mod rezonabil avută în vedere la data încheierii contractului;
c) debitorul obligaţiei devenite excesive să nu fi avut si obligaţia de a suporta riscul producerii unei schimbări a circumstanţelor.  
În cazul în care sunt întrunite condiţiile de mai sus, propunerea legislativă la care ne referim instituie obligaţia părţilor contractante de a renegocia termenii contractuali. Dacă renegocierea nu-si produce efectele dorite, iar părţile nu ajung la un acord într-un termen rezonabil, disputa urmează să fie soluţionată de instanţele judecătoresti, care ar avea dreptul fie de a dispune încetarea contractului respectiv, fie chiar de a adapta contractul, pentru a distribui în mod echitabil între părţi pierde-rile si beneficiile ce rezultă din schimbarea circumstanţelor

sfin

Majorarea contributiilor de asigurari sociale de sanatate (CASS) este al treilea soc pe care noul Guvern il aplica firmelor, dupa cresterea accizelor si a

contributiilor la sistemul de pensii, intr-o perioada in care toate companiile incearca sa isi scada costurile pentru a supravietui crizei.

“In perioada aceasta, in care enuntam ca principalul obiectiv este evitarea somajului, a creste contributiile sociale nu va fi de bun augur pentru forta de munca. Romania risca sa-si piarda un avantaj competitiv din cauza scumpirii fortei de munca. Sa speram ca aceasta masura nu va fi implementata”, spune Florin Pogonaru, presedintele Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania.

Secretarul de stat in Ministerul Sanatatii Aurel Nechita a anuntat recent ca Guvernul intentioneaza sa majoreze in cel mai scurt timp CASS platite de angajati si companii cu circa un punct procentual, pana la 6%-6,5% din veniturile brute. Aceste contributii sunt in prezent de 5,5% din veniturile brute pentru angajati si de 5,2% din fondul de salarii pentru companii, deci majorarea va fi de circa un punct atat pentru salariat, cat si pentru angajator.

Sursa:ZF.ro

In general este competenta insanta de la domicilul partului
In cazul contractelor si daca nu exista o comeptenta stabilita prin contract competenta apartine tarii in care s-au executat obligatiile contractuale

Casa de avocatura Coltuc

LEGE Nr. 469 *) din 9 iulie 2002

privind unele măsuri pentru întărirea disciplinei contractuale

Art. 1 – (1) Prezenta lege se aplică tuturor contractelor încheiate pentru realizarea actelor de comerţ de către agenţii economici comercianţi, persoane juridice, şi comercianţi, persoane fizice, denumite în continuare părţi contractante, indiferent de forma de proprietate.
(2) Contractele încheiate în cadrul procesului de privatizare se vor supune normelor speciale emise în acest sens, prezenta lege constituind normă generală în această materie.

Art. 2 – (1) Părţile contractante enumerate la art. 1 alin. (1) vor întreprinde toate diligenţele pentru stipularea de clauze care să asigure realizarea obiectului contractului.

(2) Contractul trebuie să cuprindă în mod obligatoriu, în funcţie de natura sa, clauze contractuale referitoare la: obligaţiile ce revin părţilor în derularea contractului, condiţiile de livrare şi de calitate a bunurilor şi/sau serviciilor, termenele, modalităţile de plată şi de garantare a plăţii preţului, instrumentele de plată şi clauzele de consolidare a preţului în condiţiile inflaţiei şi devalorizării, riscul contractual, precum şi modul de soluţionare a eventualelor litigii apărute în legătură cu derularea şi executarea contractului.

(3) Părţile contractante pot depune diligenţele necesare în scopul obţinerii de informaţii privind credibilitatea financiară şi seriozitatea persoanei juridice sau a persoanei fizice cu care intră în raporturi contractuale, în conformitate cu reglementările Băncii Naţionale a României privind organizarea şi funcţionarea Centralei Incidentelor de Plăţi.

Art. 3 – (1) Părţile contractante au obligaţia efectuării tuturor plăţilor la data scadenţei, stabilită conform contractelor.

(2) Părţile contractante vor organiza evidenţa obligaţiilor de plată pe scadenţe, potrivit contractelor.

Art. 4 – (1) În contractele încheiate, părţile pot prevedea ca, în cazul neîndeplinirii până la scadenţă sau până la un alt termen convenit a obligaţiilor prevăzute la art. 3 alin. (1), debitorii să plătească, în afara sumei datorate, penalităţi pentru fiecare zi de întârziere, începând cu prima zi lucrătoare după data scadenţei.

(2) În contractele comerciale dintre părţile contractante, indiferent de forma în care acestea se încheie, în afara penalităţilor contractuale prevăzute la alin. (1), pentru compensarea prejudiciului suferit de către creditor ca urmare a îndeplinirii cu întârziere sau a neîndeplinirii obligaţiilor asumate de debitor, se pot include şi daune-interese pentru neexecutarea totală sau parţială a contractului, sub forma daunelor moratorii sau a celor compensatorii.

(3) Totalul penalităţilor pentru întârziere în decontare, prevăzute la alin. (1) şi (2), nu poate depăşi cuantumul sumei asupra căreia sunt calculate, cu excepţia cazului în care prin contract s-a stipulat contrariul.

Art. 5 – (1) Agenţii economici – comercianţi, persoane juridice, care nu îşi îndeplinesc în mod intenţionat obligaţiile asumate prin contract, vor sista orice plată reprezentând sporuri, cu excepţia celui de vechime, indemnizaţii şi premii pentru membrii consiliilor de administraţie, directorii generali, directorii generali adjuncţi, directorii şi directorii adjuncţi, precum şi achiziţii de bunuri mobile sau imobile care nu sunt necesare direct procesului de producţie.

(2) Comercianţii, persoane fizice, care, cu rea-credinţă stabilită în condiţiile legii, nu îşi îndeplinesc obligaţiile asumate prin contract, vor sista, de la data intrării în vigoare a prezentei legi, orice achiziţii de bunuri mobile sau imobile.

Art. 6 – (1) Părţile contractante pot realiza plăţile prin utilizarea următoarelor instrumente de plată garantate şi/sau mecanisme de mobilizare a creanţelor:

a) ordin de plată;

b) cec, certificat conform prevederilor Legii asupra cecului nr. 59/1934, cu modificările ulterioare;

c) cambie şi bilet la ordin, avalizate de o societate bancară şi acceptate în prealabil de obligatul principal, conform prevederilor Legii asupra cambiei şi biletului la ordin nr. 58/1934, cu modificările ulterioare;

d) forfetare sau factoring.

(2) În înţelesul prezentei legi, mecanismele de mobilizare a creanţelor, prevăzute la alin. (1) lit. d), se definesc astfel:

a) forfetarea este contractul prin care un vânzător sau prestator de servicii îşi vinde creanţele pe care le are asupra unui cumpărător sau beneficiar unei societăţi bancare sau unei instituţii financiare specializate, contra unei taxe de forfetare;

b) factoringul este contractul încheiat între o parte, denumită aderent, furnizoare de mărfuri sau prestatoare de servicii, şi o societate bancară sau o instituţie financiară specializată, denumită factor, prin care aceasta din urmă asigură finanţarea, urmărirea creanţelor şi prezervarea contra riscurilor de credit, iar aderentul cedează factorului, cu titlu de vânzare, creanţele născute din vânzarea de bunuri sau prestarea de servicii pentru terţi.

Art. 7 – În termen de 20 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi administratorii societăţilor comerciale cu capital majoritar de stat şi ai regiilor autonome cu datorii rezultând din neexecutarea la scadenţă a obligaţiilor contractuale asumate vor convoca adunările generale extraordinare ale acţionarilor sau asociaţilor, respectiv consiliile de administraţie, pentru a decide, la propunerea conducerii executive, asupra măsurilor legale care se impun a fi luate în vederea executării acestor obligaţii.

Art. 8 – (1) Părţile contractante vor introduce cereri de chemare în judecată în vederea recuperării creanţelor, cu excepţia celor reglementate prin norme speciale.

(2) După pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti definitive în favoarea sa, prin executorul judecătoresc, conform prevederilor legale în vigoare, creditorul va urmări patrimoniul debitorului, în următoarea ordine:

a) mijloace băneşti, inclusiv disponibilităţile aflate în conturile bancare;

b) active financiare de orice fel;

c) produse finite, materii prime şi materiale, mijloace fixe;

d) creanţe şi alte valori patrimoniale aflate în circuitul civil.

Art. 9 – (1) Titlul executoriu este prezentat de executorul judecătoresc băncilor sau oricăror persoane juridice sau fizice care deţin valori patrimoniale ale debitorului, sub orice formă ar fi acestea, şi are prioritate în satisfacerea creanţei, cu excepţia creditorilor cu garanţii reale mobiliare şi imobiliare.

(2) În cazul în care, pentru executarea silită a unei hotărâri judecătoreşti în materie comercială, sunt necesare informaţii privind sumele depuse şi operaţiunile efectuate pe numele persoanelor fizice şi juridice, băncile sunt obligate să transmită, la cererea scrisă a instanţei de executare sau a executorilor judecătoreşti, informaţiile solicitate.

Personalul băncii nu poate uza, în folos personal, de informaţiile bancare pe care le deţine sau de care a luat cunoştinţă în orice mod.

(3) Prevederile alin. (2) se aplică şi persoanelor care obţin, din activitatea de control şi supraveghere sau din rapoarte ori documente ale băncii, informaţii de natura celor arătate mai sus.

(4) În cazul nerespectării dispoziţiilor alin. (2) şi (3) se aplică măsurile prevăzute la art. 1081 alin. 1 pct. 2 lit. f) şi art. 1083 din Codul de procedură civilă, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 10 – (1) Constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 100.000.000 lei la 300.000.000 lei următoarele fapte:

a) neefectuarea, cu rea-credinţă stabilită în condiţiile legii, de către debitor a plăţilor la data scadenţei, potrivit art. 3 alin. (1), cu excepţia celor reglementate prin norme speciale;

b) neasigurarea evidenţei obligaţiilor de plată pe scadenţe, conform art. 3 alin. (2);

c) încălcarea prevederilor art. 5.

(2) Contravenţiile prevăzute la alin. (1) se constată şi sancţiunile se aplică de persoane anume desemnate din organele de control fiscal ale Ministerului Finanţelor Publice.

Art. 11 – Contravenţiilor prevăzute de prezenta lege li se aplică dispoziţiile Ordonanţei de Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu excepţia art. 28 şi 29.

Art. 12 – Contractele încheiate până la data intrării în vigoare a prezentei legi de părţile contractante cu principalii creditori şi societăţile bancare finanţatoare rămân în vigoare, cu respectarea termenelor de plată şi a cuantumului sumelor stabilite la data încheierii acestora.

Art. 13 – La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 10/1997 cu privire la diminuarea blocajului financiar şi a pierderilor din economie, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 72 din 22 aprilie 1997, aprobată şi modificată prin Legea nr. 151/1997, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi orice alte dispoziţii contrare.

Art. 14 – Prezenta lege intră în vigoare în termen de 30 de zile de la publicarea ei în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Această lege a fost adoptată de Camera Deputaţilor în şedinţa din 6 iunie 2002, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituţia României.

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

VALER DORNEANU

Evaziunea fiscală legală se realizează când o anumită parte din veniturile sau averea unor persoane sau categorii sociale sunt sustrase de la impunere datorită modului în care legislaţia fiscală dispune stabilirea obiectivului

 impozabil. Contribuabilii găsesc anumite mijloace şi exploatând insuficienţele legislative eludează în mod «legal» prevederile fiscale, sustrăgânduse total sau în parte plăţii impozitelor tocmai datorită acestei insuficienţe a legislaţiei.

Singurul vinovat de producerea evaziunii prin astfel de mijloace este doar legiuitorul. Un caz de evaziune fiscală legală este practica unor societăţi comerciale de a investi o parte din profitul realizat în achiziţii de maşini şi utilaje pentru care statul acordă reduceri ale impozitului pe venit, măsură care este menită să stimuleze acumularea.

Exemple de evaziune fiscală legală:
_ acordarea unor facilităţi fiscale sub forma unor exonerări;
_ scutiri parţiale;
_ reduceri;
_ deduceri, constituie un cadru favorabil ocolirii sau prevalării de la plata obligaţiilor fiscale prin anumite procedee;
_ acordarea unor scutiri delimitate temporal în cazul înfiinţării de noi societăţi comerciale de la plata impozitului pe profit;
_ în unele ţări societăţile de persoane au dreptul de a opta ca venitul obţinut să fie impus ori ca în cazul societăţilor de capital, ori ca în cazul persoanelor fizice;
_ atunci când statul se confruntă cu dificultăţi financiare mai deosebite scoate de sub incidenţa impozitării veniturile aferente depozitelor bancare şi a celor provenite din plasamente sub forma de titluri financiare obligatare emise de stat;
_ cheltuielile generale ale societăţilor comerciale nu sunt reglementate uneori;
_ există tendinţa supraevaluă rii acestora prin creşterea nejustificată economic;
_ supraevaluarea amortiză rii prin constituirea legală a unui fond de amortizare într-un cuantum superior investiţiilor necesare constituie o modalitate de diminuare a bazei impozabile;
_ impunerea veniturilor realizate de anumite categorii de persoane fizice pe baza unor norme medii de venit creează condiţii pentru contribuabilii care realizează venituri mai mari decât media, să nu plătească impozit pentru diferenţa respectivă.

atac

Firma care preia materialele sanitare folosite a reclamat Spitalul de Copii „Louis Turcanu” la Curtea de Arbitraj din cauza unor datorii de 2,8 milioane de lei, potrivit managerului Viorica Hladih.

Spitalul mai are datorii din 2008 si la furnizorii de medicamente, în valoare de 6 milioane de lei.

Potrivit OUG nr. 214/2008, normele metodologice de aplicare a Legii nr. 50/1991 trebuie actualizate in termen de 60 de zile de la data intrarii in vigoare a ordonantei de urgenta. Ministerul Devoltarii Regionale si

Locuintei a elaborat si a lansat in dezbatere publica, miercuri, un proiect de Ordin pentru modificarea si completarea Anexei la Ordinul ministrului transporturilor, constructiilor si turismului nr. 1.430/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii.

Pe langa detaliile tehnice de punere in aplicare a prevederilor OUG nr. 214/2008, prin acest proiect de Ordin, MDRL a elaborat si noi formulare: “Cerere pentru autorizarea executarii lucrarilor de constructii”, “Certificat de urbanism”, “Cerere pentru emiterea autorizatiei de construire/desfiintare” si “Autorizatie de construire/desfiintare”.

Compania Rădăcini Motors, importatorul mărcilor Cadillac, Corvette şi Hummer, Tehnologica Radion, activă pe piaţa construcţiilor şi Delta Antrepriza de Construcţii şi Montaj, care deţine printre contracte refacerea pasajului Muncii şi a pasajului Obor, au fost companiile desemnate drept cele mai dinamice

din Capitală, în cadrul evenimentului „Topul celor mai dinamice companii din Bucureşti 2008”, în care au fost decernate premii pentru cele mai dinamice companii din regiune, organizat ieri de Ziarul Financiar în parteneriat cu compania de investiţii private Enterprise Investors.

Industria auto si sectorul constructiilor de drumuri si autostrazi sunt cele mai dinamice sectoare de activitate din Bucuresti, potrivit topului realizat de Ziarul Financiar

http://www.gandul.info/actualitatea/topul-celor-mai-dinamice-companii-din-capitala.html?3927;3645327

Guvernul a adoptat, in sedinta de joi, o ordonanta de urgenta pentru modificarea Legii nr. 290/2004 privind cazierul judiciar, care prevede organizarea unei evidente de cazier judiciar pentru persoane juridice, similara celei organizate pentru persoanele fizice.

 
Noul act normativ opereaza distinctia intre regimul aplicabil persoanelor fizice si celor juridice. Astfel, sunt reglementate conditiile in care persoanele juridice se inscriu in cazierul judiciar si se scot din evidenta, precum si care sunt demersurile necesare in vederea obtinerii copiilor de cazier judiciar pentru acest tip de persoane.
Ordonanta de urgenta vine in contextul in care, prin Legea nr.278/2006 pentru modificarea si completarea Codului penal, precum si pentru modificarea si completarea altor legi, s-a instituit posibilitatea tragerii la raspundere penala a persoanelor juridice pentru infractiunile savarsite in realizarea obiectului de activitate sau in interesul ori in numele acesteia, in scopul prevenirii si combaterii faptelor prevazute si pedepsite de legea penala, ce pot fi comise de catre persoanele juridice

Mitul lui Gigi Becali începe să apună. După ce ani de-a rândul a jucat roluri precum „Războinicul“, „Ursul“, „Mihai Viteazul“, cel poreclit „latifundiarul din Pipera“ începe să se scufunde, lovit de marea criză economică. Ajuns aproape un model pentru noile

generaţii pentru lipsa de şcoală, dramul de noroc avut, isteţimea sa de ţăran, dar şi pentru limbajul colorat, neaoş, Gigi Becali este lovit de eşecuri din toate părţile

 octombrie 2008. Gigi Becali este în culmea popularităţii sale. Revista „Capital“, care a realizat „Topul 300 Capital“, îl declară pe Gigi Becali drept cel mai bogat român, cu o avere estimată la 2,5 miliarde de dolari.

La apogeul vieţii, Gigi Becali afirmă: „Mă bucură că sunt declarat cel mai bogat român. Îmi doresc să fiu şi mai bogat, pentru că voi putea ajuta mai mulţi semeni. În acest fel adun mai multe puncte spre Rai. Fac bani ca să mă duc în Rai“.

În octombrie 2008 nimic nu părea să-i stea în faţă ambiţiosului machedon. Echipa sa, o legendă a României, Steaua Bucureşti, juca cu şanse mari în Champions League.

Partidul Noua Generaţie, al lui Gigi Becali, căruia i-a adăugat în coadă Creştin-Democrat, este şi el în plină creştere. Cu doar trei luni înainte de alegeri, un sondaj CURS îi atribuia 5,6% din intenţiile de vot. În mai 2008, un alt sondaj efectuat de INSOMAR îi atribuia 11%!

Fără bani lichizi

7 decembrie 2008. Criza începe să adie în România. Gigi Becali este o palidă figură a celui de acum trei luni. Întrebat atunci de un ziarist cum este afectat de criză, Becali a dat un răspuns în stilul său: „pe noi, ăştia bogaţi, nu are cum să ne afecteze criza“. Astăzi, nu este la pământ, prăbuşit, dar toate proiectele sale sunt compromise aproape definitiv.

Presa anunţă că Gigi Becali nu mai are lichidităţi. Criza de lichidităţi a fost întărită public de vărul şi de nepotul latifundiarului – Giovanni, respectiv Lucian Becali. Becali a admis că s-a împrumutat cu 2.000.000 de euro. Deşi are credit la Oli, Gigi a insistat: „dar tot nu sunt dator: am de dat 2.000.000 de euro şi am de recuperat 80.000.000 de euro de la prieteni“. Criza de lichidităţi este „trădată“ de câteva gesturi ale lui Becali. Pe 1 decembrie, înaintea meciului Steaua – Unirea Urziceni, patronul „roş-albaştrilor“ i-a cerut finanţatorului ialomiţenilor să-i înapoieze o datorie de 10 milioane de euro.

„Nu înţelege de unde i se trage“

Pe 2 decembrie, Becali solicita Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) să-i restituie valiza cu cele 1,7 milioane de euro, cu promisiunea că, dacă primeşte acum banii, nu va mai cere dobândă. În plus, încearcă să recupereze o donaţie de două milioane de euro făcută către Biserica Ortodoxă Română pentru ridicarea Catedralei Mântuirii Neamului. Becali are de recuperat 80 milioane de euro.

Specialiştii din domeniul imobiliar susţin că averea lui Gigi Becali, constând în principal din terenuri şi clădiri, a scăzut cu până la 50%. Oficial, Becali nu pare îngrijorat: „McDonald’s a aprobat în consiliul lor de administraţie să cumpere 2.000 de metri în Pipera, cu 1.000 de euro, deci pot încasa oricând două milioane. Apoi, am 300 de apartamente în comuna Roşu, le vând la jumătate de preţ, 200.000 de euro locuinţa, şi ies încă 60.000.000 de euro“.

Analistul Ionuţ Popescu crede că „Gigi Becali nu poate să înţeleagă de unde i se trage. În cele mai proaste scenarii, patronul de la Steaua credea că sacrificiul pe care va trebui să-l facă era să vândă un teren, lăsând ceva la preţ şi, gata, putea să facă rost de lichidităţi.

Eşec în fotbal, dezastru în politică

Notorietatea şi publicitatea care l-au ajutat până acum i-ar putea fi fatale. Becali este primul despre care se ştie că are probleme“.

Criza de lichidităţi a dus la speculaţii, printre care aceea că ar fi dispus să vândă clubul Steaua. Idee respinsă atât de patronul Gigi Becali, cât şi de un apropiat al său, Dumitru Dragomir.

Nici proiectul privind Steaua nu merge deloc bine, ca să nu spunem prost. Echipa a fost eliminată din Champions League, a avut o serie de 13 meciuri fără victorie, iar idolul de altădată al tribunelor, Gigi Becali, este aprig contestat de galerie.

Iar achiziţiile de jucători, pe care s-au plătit sume exorbitante, s-au dovedit a fi păguboase.

Nici în politică nu a reuşit. Partidul său, PNG-CD, nu a reuşit să intre în parlament, obţinând doar 2,1%. Becali a fost învins în Colegiul 20 din sectorul 5 Bucureşti de „cunoscuta“ Oana Mizil cu 50,7% la 14,9%. Spre onoarea lui, Becali a recunoscut după usturătoarea înfrângere că se retrage din politică deoarece domeniul se dovedeşte a fi „o necunoscută“ pentru el.
http://www.evz.ro/articole/detalii-articol/831301/Gloria-si-decaderea-lui-Gigi-Becali/

avocat@coltuc.ro

www.coltuc.ro

http://www.9am.ro/stiri-revista-presei/Business/113298/Cris-Tim-vrea-sa-cumpere-competitorii-afectati-de-criza-economica.html

avocat@coltuc.ro

www.coltuc.ro

Dacia ar putea da afară 6.000 de angajaţi.Decizia privind numărul disponibilizaţilor va fi luată în funcţie de evoluţia vânzărilor.  În noiembrie, acestea au fost cu 50% mai mici faţă de 2007. Restricţiile la creditare şi invazia maşinilor rulate lovesc puternic în cel mai mare angajator din judeţul Argeş, dar

şi în furnizorii care depind de comenzile de la Dacia.

Dacă această situaţie se va prelungi constructorul auto va recurge la disponibilizări. În cel mai sumbru scenariu, 6.000 de angajaţi de la Dacia şi-ar putea pierde locurile de muncă.

François Fourmont, directorul general Dacia, a detaliat pentru „Adevărul” situaţia dramatică pe care o traversează compania şi măsurile anti-criză pe care le va aplica.

Dacia ar putea renunţa într-o primă fază la cei 700 de salariaţi ale căror contracte pe perioadă determinată se încheie la sfârşitul acestei luni.

Ar putea fi afectaţi de această măsură şi restul de 2.300 de salariaţi ai Dacia cu contracte pe perioadă determinată, însă decizia se va lua anul viitor, în funcţie de vânzări.

Disponibilizările vor fi operate dacă Dacia pune în aplicare decizia de reducere a producţiei zilnice de autoturisme de la 1.300 de unităţi pe zi, în prezent, la 1.100 de unităţi.

Dacă vânzările vor continua să scadă la fel de brusc precum în ultimele două luni, Dacia va renunţa în primăvară la una dintre cele trei echipe (schimbul trei – n.red) care asigură acum producţia şi, prin urmare, la încă 3.000 de angajaţi.

„Încercăm să păstrăm numărul actual de angajaţi şi vom recurge într-o primă etapă la şomajul tehnic, pentru a reduce stocurile. Dacă situaţia se înrăutăţeşte, suntem nevoiţi să facem disponibilizări”, a explicat Fourmont.
Decizia finală, luni

Până la începutul săptămânii viitoare, managerii Dacia şi cei ai proprietarului Renault, împreună cu sindicatele din fabrică trebuie să ia o primă decizie privind disponibilizările. „Facem calculele pe baza vânzărilor din noiembrie şi ne preocupă mai ales decembrie.

Pe baza acestor calcule vom comunica luni dacă îi disponibilizăm pe cei 700 de salariaţi cu contract determinat şi dacă vom mai recurge la şomaj tehnic în lunile decembrie şi ianuarie”, a declarat Fourmont.

Afectaţi de suspendarea producţiei şi de scăderea brutală a vânzărilor vor fi şi furnizorii de subansamble Dacia.

Cauze: creditarea şi taxa de poluare

Restricţiile la creditare, în condiţiile în care şapte din zece clienţi ai Dacia îşi cumpărau maşinile prin credit sau leasing, reprezintă un prim factor de scădere a vânzărilor.

Rezultatele de acum sunt însă în mare parte afectate de invazia maşinilor rulate, odată cu adoptarea taxei de poluare, prin care birul pentru maşinile second-hand era semnificativ diminuat faţă de autoturismele noi.

Premierul Călin Popescu Tăriceanu a promis suprimarea taxei pe perioada de un an, aşa cum s-a întâmplat în Germania, însă data de aplicare, 1 decembrie, a fost amânată până la mijlocul acestei luni.

Vânzările de autoturisme noi în România au scăzut cu 55% în luna noiembrie. Dacia a vândut luna trecută doar 4.688 de automobile, deşi anul trecut în noiembrie comercializa 9.850 de autoturisme. Pentru decembrie, previziunile sunt sumbre: doar 3.600 de comenzi, faţă de peste 8.700, în decembrie 2007.

Doar exportul mai salvează Dacia, care vinde în afara ţării circa 60% din producţie. Pe o piaţă în scădere, precum cea franceză (minus 14% în noiembrie), Dacia a reuşit totuşi să îşi crească vânzările cu 14%.

Judeţul Argeş va fi cel mai afectat

http://www.adevarul.ro/articole/dacia-ar-putea-da-afara-6-000-de-angajati.html

avocat@coltuc.ro

www.coltuc.ro

Tribunalul Bucureşti a decis să suspende executarea hotărârii Agenţiei Regionale pentru Protecţia Mediului de întrerupere a activităţii sucursalei Popeşti-Leordeni pentru o perioadă de 30 de zile, pentru că nu a respectat normele de protecţie a mediului.

Tribunalul Bucureşti a judecat, marţi, cererea Protan de suspendare a executării deciziei. Reprezentantul Protan a spus în sala de judecată că, prin întreruperea activităţii firmei pentru o perioadă de 30 de zile, „se perturbă funcţionarea serviciului public” şi  se vor crea focare de infecţie, pentru că nu va mai avea cine să ardă cadavrele animalelor de la firmele cu care Protan are contract. Pe de altă parte, reprezentantul Agenţiei Regionale pentru Protecţia Mediului a spus că societatea Protan Popeşti-Leordeni nu respectă normele de protecţie a mediului şi poluează Dâmboviţa, deversând ape uzate. 

Protan a decis, pe 18 noiembrie, să îşi reia temporar activitatea de colectare şi neutralizare a deşeurilor de origine animală în toate cele opt sucursale din ţară, timp de o săptămână. Potrivit societăţii, măsura reluării activităţii este valabilă începând de pe 18 noiembrie şi vine ca urmare a negocierilor dintre companie şi Ministerul Agriculturii pe tema subvenţiilor restante. 

În urma negocierilor, Agenţia pentru Plăţi şi Intervenţie în Agricultură (APIA) a confirmat plata către Protan a sumei de 1,8 milioane lei, din cele 15 milioane de lei restante, angajându-se ca până la sfârşitul săptămânii trecute să mai plătească încă 1,7 milioane lei. 

avocat@coltuc.ro

www.coltuc.ro

Firmele specializate in confectionarea stampilelor, va vor solicita copii dupa actele societatii, o delegatie pentru reprezentantul firmei si, eventual, o copie dupa actul de identitate al acestuia.

La dosarul ce a fost depus la O.N.R.C. ati atasat copii dupa chitantele emise de banca, la care ati depus capitalul social; motivul pentru care ati facut acest lucru este acela ca, dupa inregistrarea firmei, va trebui sa va intoarceti la banca, pentru deschiderea efectiva a unui cont al societatii prezentand chitantele originale.
3. Confectionare registre, tipizate

– registru de casa – se completeaza in mod obligatoriu, zilnic

– registru jurnal – se completeaza de catre contabil

– registru inventar – se completeaza de catre contabil

– NIR-uri (pt facturile de marfa) – se completeaza in maxim 24 de ore de la receptia marfii

– dispozitii de plata/incasare

– raport de gestiune (pt stocul de marfa) – daca acesta este generat de un program de gestiune, nu mai este obligatorie completarea de mana a unui astfel de formular tipizat

– fise de magazie – pentru mijloace fixe, obiecte de inventar, marfa

– bonuri de consum – daca este cazul

– foi de parcurs – daca este cazul

Lista poate varia in functie de specificul activitatii societatii si de organizarea interna a circuitului documentelor.

Firmele specializate va vor solicita actele societatii in original, o delegatie pentru reprezentantul firmei si, eventual, o copie dupa actul de identitate al acestuia; trebuie sa va informati inainte de a da comanda, deoarece timpul de executie a lucrarii variaza de la cateva zile la cateva saptamani, in functie de firma.
4. Declaratia de inregistrare fiscala se depune la Administratia Financiara competenta in termen de 30 de zile de la data infiintarii societatii

In maxim 30 de zile de la data inmatricularii trebuie sa cumparati si sa inregistrati la Administratia Finantelor Publice urmatoarele registre:

– registrul unic de control – sunt necesare unul pentru sediul social si cate unul pentru fiecare sediu secundar/punct de lucru

– registrul de evidenta fiscala – pentru societatile platitoare de impozit pe profit

Tot in 30 de zile de la data inmatricularii societatii sau cel mai tarziu o data cu inregistrarea primului contract de munca, trebuie procurat si inregistrat la Inspectoratul Teritorial de Munca un registru de evidenta a salariatilor.

De asemenea, in 30 de zile de la data deschiderii oricarui punct de lucru, acesta va trebui inregistrat printr-o declaratie de sediu secundar la Administratia Finantelor Publice.

Daca sunteti microintreprindere si deci platitor de impozit pe venit, si doriti sa va pastrati in continuare aceasta optiune, atunci este necesar ca in maxim 60 de zile de la data inmatricularii sa inregistrati cel putin un contract de munca pe societate.
5. In caz ca ati deschis o firma fara activitate la sediul social ales urmeaza a va deschide un punct de lucru intr-o alta locatie

Acest lucru presupune depunerea unei declaratii de incepere a activitatii, un act modificator, actul constitutiv „la zi” si contractul de proprietate, inchiriere, comodat, etc. asupra spatiului unde doriti sa deschideti punctul de lucru.
6. Aveti obligatia de a afisa la loc vizibil, atat la sediul social cat si la punctele de lucru, urmatoarele documente:

– programul de functionare/de lucru cu publicul, inclusiv eventualele pauze de masa

– certificatului de inmatriculare (in copie)

– certificatele constatatoare/autorizatiile (in copie)

– limitele de adaos commercial practicat (in cazul societatilor ce desfasoara activitati de comert)

– telefonul pentru oficiul de protectie al consumatorului

– textul privind obligatia clientilor de a solicita si de a pastra bonul fiscal pana la iesirea din unitate (acolo unde este cazul)

– planul de evacuare in caz de incendiu
7. Alte obligatii:

– fiscalizarea, personalizarea si programarea casei de marcat cu coduri pentru fiecare produs

– obtinerea unui aviz metrologic anual pentru cantarele electronice

– afisarea preturilor si a tarifelor

– inregistrarea contractelor de munca in maxim 20 de zile de la data inceperii activitatii salariatilor

– intocmirea fiselor de post ale salariatilor

– redactarea si afisarea regulamentului de ordine interioara

– semnarea unui contract cu un inspector de protectia muncii si PSI, precum si a unui contract separat cu un medic de medicina muncii – pentru societatile care au salariati

– tinerea unei evidente separate a numarului de zile si de ore lucrate si/sau de concediu pentru fiecare slariat (ore suplimentare, ore de noapte, ore lucrate in zilele de sambata si de duminica sau de sarbatorile legale, nr de zile de concediu de odihna sau medical), precum si planificarea concediilor pentru anul urmator

– inventarierea patrimoniului (stoc de marfa, mijloace fixe, obiecte de inventar) cel putin o data pe an, pana la data de 31 decembrie si prezentarea listelor de inventar, in original, la contabilitate
8. Angajarea unui contabil pentru a va efectua cel putin servicii de contabilitate primara si pentru a va relationa corect si legal cu structurile statului.
9. Obtinerea de asistenta juridica de specialitate pentru contractele societatii, pentru negocierile din cadrul intalnirilor de afaceri sau pentru asistenta juridica permanenta.
10. In final, pentru o mai buna organizare a activitatii dvs., va sfatuim:

– sa tineti o evidenta separata a tuturor documentelor dvs, prin alocarea unor numere, inscrise in registre separate, pentru: corespondenta primita (numere de intrare), corespondenta expediata (numere de iesire), documente cu caracter intern (numere interne), contracte (acestea trebuie indosariate cu atentie, pentru a putea fi gasite usor, mai ales ca facturile emise de catre persoanele juridice catre alte persoane juridice sunt conditionate de existenta contractelor incheiate in acest sens).

B. Drepturile si obligatiile contribuabililor pe timpul desfasurarii inspectiei fiscale:

Pe timpul desfasurarii inspectiei fiscale aveti urmatoarele drepturi:
1. Dreptul de a fi instiintat despre actiunea de inspectie fiscala

Inaintea desfasurarii inspectiei fiscale veti fi instiintat despre aceasta actiune printr-un aviz de inspectie fiscala, care va fi transmis, in scris, de organul fiscal, astfel:
– cu 30 de zile inainte de inceperea actiunii de inspectie fiscala, pentru marii contribuabili;
– cu 15 zile inainte de inceperea actiunii de inspectie fiscala, pentru ceilalti contribuabili.
Prin avizul de inspectie fiscala veti fi instiintat cu privire la:
a) organul de inspectie fiscala care va efectua inspectia fiscala;
b) temeiul juridic al inspectiei fiscale;
c) data de incepere a inspectiei fiscale;
d) obligatiile fiscale si perioadele ce urmeaza a fi supuse inspectiei fiscale;
e) posibilitatea de a solicita amanarea datei de incepere a inspectiei fiscale.
In cazul in care inspectia fiscala are un caracter inopinat, se desfasoara in vederea solutionarii unor cereri ale dumneavoastra sau in cazul unor actiuni indeplinite ca urmare a solicitarii unor autoritati, potrivit legii, transmiterea avizului de inspectie fiscala nu este obligatorie.
2. Dreptul de a fi verificat numai pentru impozitele, taxele si contributiile sociale aflate in cadrul termenului de prescriptie

Organul de inspectie fiscala poate verifica situatia dumneavoastra in cadrul termenului de prescriptie. Termenul de prescriptie a dreptului organului fiscal de a stabili obligatii fiscale este de 5 ani, cu exceptia cazului cand legea dispune altfel.
3. Dreptul de a solicita modificarea datei de incepere a inspectiei fiscale

Amanarea datei de incepere a inspectiei fiscale se poate solicita, o singura data, pentru motive justificate.
In acest caz vi se va comunica data la care a fost reprogramata inspectia fiscala.
4. Dreptul de a fi verificat o singura data pentru fiecare impozit, taxa sau contributie sociala si pentru fiecare perioada supusa verificarii/impozitarii

Inspectia fiscala se efectueaza o singura data pentru fiecare impozit, taxa sau contributie sociala si pentru fiecare perioada supusa verificarii/impozitarii.
Totusi, in cazul in care, de la data incheierii inspectiei fiscale si pana la data implinirii termenului de prescriptie, apar date suplimentare, necunoscute organelor de inspectie fiscala la data efectuarii verificarilor, sau erori de calcul care influenteaza rezultatele acestora, conducatorul inspectiei fiscale competent poate decide reverificarea unei anumite perioade.
Datele suplimentare pe care se fundamenteaza decizia de reverificare a unei anumite perioade pot rezulta din situatii cum sunt:
– efectuarea unui control incrucisat asupra documentelor justificative ale unui grup de contribuabili din care faceti parte si dumneavoastra;
– obtinerea pe parcursul actiunilor de inspectie fiscala efectuate la alti contribuabili a unor documente sau informatii suplimentare referitoare la activitatea dumneavoastra, intr-o perioada care a fost deja supusa inspectiei fiscale;
– solicitari ale organelor de urmarire penala ori ale altor organe sau institutii indreptatite potrivit legii;
– informatii obtinute in orice alt mod, de natura sa modifice rezultatele inspectiei fiscale anterioare.
5. Dreptul de a solicita legitimarea organelor de inspectie fiscala

La inceperea inspectiei fiscale, organul de inspectie fiscala este obligat sa prezinte contribuabilului legitimatia de inspectie fiscala si ordinul de serviciu semnat de conducatorul activitatii de inspectie fiscala. Inceperea inspectiei fiscale trebuie consemnata in Registrul unic de control.
6. Dreptul ca activitatea dumneavoastra sa fie cat mai putin afectata pe timpul desfasurarii inspectiei fiscale

Organele de inspectie fiscala au obligatia sa exercite activitatea de inspectie fiscala in asa fel incat sa afecteze cat mai putin desfasurarea activitatilor dumneavoastra curente si sa utilizeze eficient timpul destinat inspectiei fiscale.
7. Dreptul de a fi informat

Pe parcursul desfasurarii inspectiei fiscale veti fi informat asupra constatarilor rezultate din inspectia fiscala.
8. Dreptul de a fi primul solicitat pentru a furniza informatii

Organul de inspectie fiscala va solicita informatiile necesare pentru determinarea starii de fapt fiscale intai de la dumneavoastra sau de la alta persoana imputernicita de dumneavoastra.
Daca pe timpul desfasurarii inspectiei fiscale starea de fapt fiscala nu a fost clarificata de catre dumneavoastra, organul de inspectie fiscala poate solicita informatii si altor persoane. Informatiile furnizate de aceste persoane vor fi luate in considerare numai in masura in care sunt confirmate si de alte mijloace de proba.
9. Dreptul de a refuza furnizarea de informatii

Sotul/sotia si rudele dumneavoastra pana la gradul al 3-lea inclusiv pot refuza furnizarea de informatii, efectuarea de expertize, precum si prezentarea unor inscrisuri.
Preotii, avocatii, notarii publici, consultantii fiscali, executorii judecatoresti, auditorii, expertii contabili, medicii si psihoterapeutii pot refuza sa furnizeze informatii cu privire la datele de care au luat cunostinta in exercitarea activitatilor.
Persoanele sus-mentionate, cu exceptia preotilor, pot totusi furniza informatii, dar numai cu acordul persoanei despre care au fost solicitate informatiile.
10. Dreptul de a beneficia de asistenta de specialitate

Pe toata durata exercitarii inspectiei fiscale aveti dreptul sa beneficiati de asistenta de specialitate sau juridica.
11. Dreptul de a fi protejat pe linia secretului fiscal

Aveti dreptul sa fiti protejat pe linia secretului fiscal.
Informatiile pe care le furnizati dumneavoastra organelor de inspectie fiscala, precum si cele pe care acestea le obtin pe timpul desfasurarii inspectiei fiscale sunt protejate pe linia secretului fiscal.
In categoria informatiilor de natura celor considerate a fi secret fiscal intra datele referitoare la identitatea contribuabililor, natura si cuantumul obligatiilor fiscale, natura, sursa si suma veniturilor debitorului, plati, conturi, incasari, deduceri, credite, datorii, valoarea patrimoniului net sau orice fel de informatii obtinute din declaratii ori din documente prezentate de catre contribuabil sau orice alte informatii cunoscute de organul fiscal ca urmare a exercitarii atributiilor de serviciu.
In acest sens, functionarii publici din cadrul organului fiscal, inclusiv persoanele care nu mai detin aceasta calitate, sunt obligati sa pastreze secretul asupra informatiilor pe care le detin ca urmare a exercitarii atributiilor de serviciu.
12. Dreptul de a primi dovada scrisa in cazul retinerii unor documente de catre organele
de inspectie fiscala

In cazul in care, in timpul desfasurarii inspectiei fiscale, vi se retin, in scopul protejarii, documente, acte, inscrisuri, registre si documente financiar-contabile sau orice element material care face dovada stabilirii, inregistrarii si achitarii obligatiilor fiscale de catre dumneavoastra, organul de inspectie fiscala trebuie sa intocmeasca un act in care sunt specificate toate elementele necesare individualizarii probei sau dovezii respective, precum si mentiunea ca aceasta a fost retinuta, potrivit dispozitiilor legale, de catre organul fiscal.
Daca au fost retinute inscrisuri si alte documente, in original, acestea va vor fi inapoiate, organul de inspectie fiscala retinand numai copii ale inscrisurilor relevante din punct de vedere fiscal.
13. Dreptul de a cunoaste rezultatele inspectiei fiscale

La incheierea inspectiei fiscale organul fiscal va purta o discutie finala cu dumneavoastra asupra constatarilor si consecintelor lor fiscale.
Data, ora, locul si problematica discutiei va vor fi comunicate in timp util.
Aveti dreptul sa prezentati in scris punctul dumneavoastra de vedere cu privire la constatarile inspectiei fiscale.
De asemenea, dupa incheierea inspectiei fiscale, in cazul in care nu se modifica baza de impunere aferenta impozitelor, taxelor, contributiilor sociale si altor sume datorate bugetului general consolidat, supuse inspectiei fiscale, acest fapt va va fi comunicat in scris.
Daca in urma inspectiei fiscale se modifica baza de impunere a obligatiilor bugetare supuse inspectiei fiscale, vi se va comunica Decizia de impunere privind obligatiile fiscale suplimentare stabilite de inspectia fiscala.
14. Dreptul de a contesta decizia de impunere emisa in urma inspectiei fiscale

In cazul in care va simtiti lezat de rezultatul inspectiei fiscale, aveti dreptul sa contestati decizia de impunere emisa cu aceasta ocazie de organul de inspectie fiscala.
Contestatia se formuleaza in scris si va cuprinde:
– datele dumneavoastra de identificare;
– obiectul contestatiei;
– motivele de fapt si de drept;
– dovezile pe care se intemeiaza;
– semnatura dumneavoastra sau a persoanei imputernicite, precum si stampila, in cazul persoanelor juridice.
Contestatia se depune in scris, in termen de 30 de zile de la data comunicarii rezultatelor inspectiei fiscale, la organul fiscal al carui act este atacat.
Contestatiile formulate de dumneavoastra impotriva deciziilor de impunere si actelor administrative fiscale asimilate deciziilor de impunere se solutioneaza dupa cum urmeaza:
a) contestatiile care au ca obiect impozite, taxe, contributii, precum si accesorii ale acestora, al caror cuantum este sub 5 miliarde lei, se solutioneaza de catre organele competente constituite la nivelul directiilor generale ale finantelor publice la care sunteti inregistrat ca platitor de impozite si taxe;
b) contestatiile formulate de marii contribuabili, care au ca obiect impozite, taxe, contributii, datorie vamala, precum si accesorii ale acestora, al caror cuantum este sub 5 miliarde lei, se solutioneaza de catre organele competente constituite in cadrul respectivelor directii generale de administrare a marilor contribuabili;
c) contestatiile care au ca obiect impozite, taxe, contributii, precum si accesorii ale acestora, al caror cuantum este de 5 miliarde lei sau mai mare, precum si cele formulate impotriva actelor emise de organele centrale se solutioneaza de catre organele competente de solutionare constituite la nivel central.

In solutionarea contestatiei organul competent se pronunta prin decizie sau dispozitie.
Decizia emisa in solutionarea contestatiei este definitiva in sistemul cailor administrative de atac.

Decizia privind solutionarea contestatiei se comunica dumneavoastra, persoanelor introduse, in conditiile art. 43 din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003, republicata, precum si organului de inspectie fiscala emitent al actului administrativ atacat.

Deciziile emise in solutionarea contestatiilor pot fi atacate la instanta judecatoreasca de contencios administrativ competenta.

De asemenea, este bine sa cunoasteti si urmatoarele prevederi:
• Termenul de prescriptie a dreptului organului fiscal de a stabili obligatii fiscale incepe sa curga de la data de 1 ianuarie a anului urmator celui in care s-a nascut creanta fiscala potrivit art. 23 din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003, republicata, daca legea nu dispune altfel.
• Dreptul de a stabili obligatii fiscale se prescrie in termen de 10 ani in cazul in care acestea rezulta din savarsirea unei fapte prevazute de legea penala. Acest termen curge de la data savarsirii faptei ce constituie infractiune, sanctionata ca atare printr-o hotarare judecatoreasca definitiva.
• La contribuabilii mari, perioada supusa inspectiei fiscale incepe de la sfarsitul perioadei controlate anterior.
• La celelalte categorii de contribuabili, inspectia fiscala se efectueaza asupra creantelor nascute in ultimii 3 ani fiscali pentru care exista obligatia depunerii declaratiilor fiscale. Inspectia fiscala se poate extinde pe perioada de prescriptie a dreptului de a stabili obligatii fiscale, daca:
a) exista indicii privind diminuarea impozitelor, taxelor, contributiilor si a altor sume datorate bugetului general consolidat;
b) nu au fost depuse declaratii fiscale;
c) nu au fost indeplinite obligatiile de plata a impozitelor, taxelor, contributiilor si a altor sume datorate bugetului general consolidat.
• Durata efectuarii inspectiei fiscale este stabilita de organele de inspectie fiscala sau, dupa caz, de compartimentele de specialitate ale autoritatilor administratiei publice locale, in functie de obiectivele inspectiei, si nu poate fi mai mare de 3 luni. In cazul marilor contribuabili sau al celor care au sedii secundare, durata inspectiei nu poate fi mai mare de 6 luni.

Pe timpul desfasurarii inspectiei fiscale aveti urmatoarele obligatii:
1. Obligatia de a permite accesul organului de inspectie fiscala in incintele dumneavoastra de afaceri

Indiferent de locul unde se desfasoara inspectia fiscala, organul de inspectie fiscala are dreptul sa inspecteze orice incinta de afaceri a dumneavoastra sau orice alte incinte ori locuri in care exista bunuri impozabile sau se desfasoara activitati producatoare de venituri, in prezenta dumneavoastra ori a unei persoane desemnate de catre dumneavoastra.
Aceasta obligatie va revine, de regula, in timpul programului dumneavoastra normal de lucru. Cu acordul dumneavoastra si cu aprobarea conducatorului organului de inspectie fiscala, inspectia fiscala se poate desfasura si in afara programului dumneavoastra de lucru.
Acordul trebuie sa il exprimati in scris, sa il inregistrati la registratura dumneavoastra, urmand a fi anexat la actul incheiat cu ocazia inspectiei fiscale.
2. Obligatia de a asigura un spatiu adecvat si logistica necesara desfasurarii inspectiei fiscale

Inspectia fiscala se desfasoara, de regula, in spatiile dumneavoastra de lucru si, prin urmare, trebuie sa puneti la dispozitia organelor de inspectie fiscala un spatiu adecvat, precum si logistica necesara desfasurarii inspectiei fiscale.
Prin spatiu adecvat se intelege asigurarea unui spatiu in limita posibilitatilor dumneavoastra, dupa caz, dotat cu necesarul minim de birotica si care sa permita pastrarea in siguranta a documentelor primite pentru inspectia fiscala sau elaborate de organele de inspectie fiscala. In cazul in care dumneavoastra nu puteti asigura un spatiu corespunzator, veti anunta in scris si motivat organul de inspectie fiscala competent.
3. Obligatia de a pune la dispozitie organului de inspectie fiscala toate documentele care stau la baza calcularii impozitelor datorate

In vederea stabilirii starii de fapt fiscale, aveti obligatia de a pune la dispozitie organului de inspectie fiscala registrele de evidenta contabila, documentele de afaceri si orice alte inscrisuri relevante pentru inspectia fiscala. Organul de inspectie fiscala are dreptul de a solicita si altor persoane inscrisuri, daca starea de fapt fiscala nu a fost clarificata pe baza inscrisurilor puse la dispozitie de dumneavoastra.
Aveti obligatia sa dati informatii si sa prezentati la locul de desfasurare a inspectiei fiscale toate documentele, precum si orice alte date necesare clarificarii situatiilor de fapt relevante din punct de vedere fiscal.
La finalizarea inspectiei fiscale, aveti obligatia de a da o declaratie scrisa, pe propria raspundere, din care sa rezulte ca au fost puse la dispozitie toate documentele si informatiile relevante pentru inspectia fiscala.
4. Obligatia de a colabora la desfasurarea inspectiei fiscale

Aveti obligatia de a colabora la constatarea starilor de fapt fiscale. Sunteti obligat sa oferiti informatii si sa prezentati la locul de desfasurare a inspectiei fiscale toate documentele, precum si orice alte date necesare clarificarii situatiilor de fapt relevante din punct de vedere fiscal.
5. Obligatia de a conduce, a pastra si a arhiva evidentele contabile si fiscale intr-un mod adecvat si de a le pastra la domiciliul fiscal sau la sediile dumneavoastra secundare, dupa caz

Aveti obligatia de a conduce si a pastra evidentele contabile si fiscale la domiciliul fiscal sau la sediile dumneavoastra secundare, dupa caz.
Daca ati tinut evidentele contabile si fiscale cu ajutorul sistemelor electronice de gestiune, pe langa datele arhivate aveti obligatia sa pastrati si sa prezentati si aplicatiile informatice cu ajutorul carora ati generat datele arhivate in format electronic.
6. Obligatia de a furniza organului de inspectie fiscala informatiile solicitate

Dumneavoastra sau alte persoane numite de dumneavoastra aveti obligatia sa furnizati informatiile solicitate de organele de inspectie fiscala. Daca informatiile dumneavoastra sau ale persoanei numite de dumneavoastra sunt insuficiente, atunci organul de inspectie fiscala se poate adresa si altor persoane pentru obtinerea de informatii.
Cererea de furnizare a informatiilor se formuleaza in scris si va specifica natura informatiilor solicitate pentru determinarea starii de fapt fiscale si documentele care sustin informatiile furnizate.
7. Obligatia de a va prezenta la sediul organului fiscal

Aveti obligatia de a va prezenta la sediul organului fiscal pentru a da informatii si lamuriri necesare stabilirii situatiei dumneavoastra fiscale reale. In cazul in care solicitarea de a va prezenta este facuta in scris, aceasta va cuprinde obligatoriu:
– data, ora si locul la care sunteti obligati sa va prezentati;
– baza legala a solicitarii;
– scopul solicitarii;
– documentele pe care sunteti obligati sa le prezentati.
8. Obligatia de a indeplini masurile dispuse de organul de inspectie fiscala

Aveti obligatia de a indeplini masurile prevazute in actul intocmit cu ocazia inspectiei fiscale, in termenele si in conditiile stabilite de organele de inspectie fiscala.
9. Obligatia de a plati diferentele de impozite, taxe, contributii sociale, stabilite cu ocazia inspectiei fiscale, precum si dobanzile si penalitatile de intarziere aferente acestora

Sunteti obligat sa platiti diferentele de impozite, taxe si contributii sociale, stabilite cu ocazia inspectiei fiscale, precum si dobanzile si penalitatile de intarziere aferente acestora.
Pentru diferentele de impozite, taxe, contributii sociale si pentru dobanzile si penalitatile de intarziere stabilite, termenul de plata se stabileste in functie de data comunicarii acestora prin decizia de impunere, astfel:
– daca data comunicarii este cuprinsa in intervalul 1-15 din luna, termenul de plata este pana la data de 5 a lunii urmatoare;
– daca data comunicarii este cuprinsa in intervalul 16-31 din luna, termenul de plata este pana la data de 20 a lunii urmatoare.
Decizia de impunere privind obligatiile fiscale suplimentare stabilite de inspectia fiscala va este comunicata dupa cum urmeaza:
– prin prezentarea dumneavoastra la sediul organului fiscal emitent. In acest caz, data comunicarii deciziei de impunere privind obligatiile fiscale stabilite suplimentar de inspectia fiscala este data ridicarii sub semnatura a actului respectiv;
– prin persoanele imputernicite ale organului fiscal, potrivit legii;
– prin posta, la domiciliul dumneavoastra fiscal, cu scrisoare recomandata cu confirmare de primire, precum si prin alte mijloace cum sunt: fax, telefon, e-mail, daca se asigura transmiterea textului actului si confirmarea primirii acestuia, iar data comunicarii va fi dovedita prin semnatura dumneavoastra.
Daca se constata lipsa dumneavoastra sau a persoanei imputernicite de catre dumneavoastra sa primeasca decizia de impunere privind obligatiile fiscale suplimentare stabilite de inspectia fiscala, de la domiciliul fiscal, comunicarea se face prin publicarea unui anunt intr-un cotidian national de larga circulatie si intr-un cotidian local sau in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, in care se mentioneaza ca a fost emis actul pe numele dumneavoastra. Decizia de impunere privind obligatiile fiscale suplimentare stabilite de inspectia fiscala produce efecte din momentul comunicarii si se considera comunicata in a cincea zi de la data publicarii anuntului.

avocat@coltuc.ro

In cazul achitarii cu intarziere a dividendelor( acestea reprezentand o datorie comerciala), se pot pretinde dobanzile prevazute de art 43 C. com.Speta: La data de 05.02.1997 reclamanta [..X.] a chemat in judecata pe parata[..Y] pt ca prin hotararea ce se va pronunta sa fie obligata la plata sumei de 300.000.000 reprezentand suma de 200.000.000lei cu titlu de dividende pt anul 1996 si 100.000.000 lei cu titlu de dobanzi la 1 ian-30 iunie 1996.

Instanta de fond a retinut ca primul capat de cerere privind plata dividendelor nu mai are obiect, parata facand plata, fapt recunoscut si de reclamanta.In ceea ce priveste dobanzile, se apreciaza ca acestea nu sunt datorate , intrucat, cf art 1086C civ, reclamanta nu a facut dovada legaturii de cauzalitate dintre prejudiciul pretins si fapta culpabila a paratei.

Tribunalul- sectia comerciala, prin sentinta nr xxxxxa admis in parte actiunea reclamantei si a dispus obligarea paratei la plata de 5.000.000 cheltuieli de judecata dar respinge capatul de cerere privind dividendelele ca ramas fara obiect prin plata dupa sesizare si cererea pentru dobanzi ca neintemeiata.

Reclamanta declara apel impotriva sentintei primei instante care este respins.

Reclamanta declara recurs impotriva acestei deciziii, considerand ca a fost data cu incalcarea prevederilor legale precum si aprecierea eronata a situatiei de fapt, invocand ca temei de drept art 304 pct9 si 11 C.pr.civ.De asemenea, recurenta sustine ca prin actiunea sa s-a solicitat dobanda comerciala conf art 43 C com si nu daune conf 1086 C civ.Recurenta arata ca s-a facut confuzie intre raspunderea cu despagubiri si raspunderea cu daune.

Parata-intimanta face intampinare in care solicita respingerea recursului, sustinand ca dobanzile pretinse nu sunt datorate deoarece nu exista un raport de cauzalitate intre prejudiciul pretins si plata cu intarziere a dividendelor.

Solutia: recursul este intemeiat.Instantele au interpretat gresit actul judiciar dedus judecatii  cu privire la dobanzi ca fiind  de daune.

In obligatiile comerciale, potrivit art 43 C com, debitorul este de drept in intarziere din momentul scadentei, spre deosebire de obligatiile civile unde este obligatorie punerea in inarziere  a debitorului.Dobanda este aceea pe care ar fi primit-o reclamanta daca ar fi depus dividendele la banca unde reclamanta isi are depozitul bancar sau conf obiceiului sau de activitate de a face investitii financiare.

Poate fi exclus din societatea in nume colectiv, in comandita simpla sau cu raspundere limitata:

Fuziunea este operatiunea prin care:

a) una sau mai multe societati sunt dizolvate fara a intra in lichidare si transfera totalitatea patrimoniului lor unei alte societati, in schimbul repartizarii de actiuni la societatile beneficiare si, eventual, al unei plati in numerar de maximum 10% din valoarea nominala a actiunilor astfel repartizate; sau

b) mai multe societati sunt dizolvate fara a intra in lichidare si transfera totalitatea patrimoniului lor unei societati pe care o constituie, in schimbul repartizarii de actiuni la societatile beneficiare si, eventual, al unei plati in numerar de maximum 10% din valoarea nominala a actiunilor astfel repartizate catre actionarii societatii divizate

Numirea lichidatorilor in societatile in nume colectiv, in comandita simpla sau cu raspundere limitata va fi facuta de toti asociatii, daca in contractul de societate nu se prevede altfel.

Daca nu se va putea intruni unanimitatea voturilor, numirea lichidatorilor va fi facuta de instanta, la cererea oricarui asociat ori administrator, cu ascultarea tuturor asociatilor si administratorilor.

Impotriva sentintei se poate declara numai recurs de catre asociati sau administratori, in termen de 15 zile de la pronuntare.

Dupa terminarea lichidarii societatii in nume colectiv, in comandita simpla sau cu raspundere limitata, lichidatorii trebuie sa intocmeasca situatia financiara si sa propuna repartizarea activului intre asociati.

Situatia financiara semnata de catre lichidatori se inainteaza spre a fi inregistrata si publicata pe pagina de internet a oficiului registrului comertului.

Asociatul nemultumit poate face opozitie in termen de 15 zile de la notificarea situatiei financiare de lichidare si a proiectului de repartizare.

Pentru solutionarea opozitiei, problemele referitoare la lichidare vor fi separate de acelea ale repartizarii, fata de care lichidatorii pot ramane straini

Numirea lichidatorilor in societatile pe actiuni si in comandita pe actiuni se face de adunarea generala, care hotaraste lichidarea, daca, prin actul constitutiv, nu se prevede altfel. 
Adunarea generala hotaraste cu majoritatea prevazuta pentru modificarea actului constitutiv.

In cazul in care majoritatea nu a fost obtinuta, numirea se face de tribunal, la cererea oricaruia dintre administratori, respectiv dintre membrii directoratului, sau dintre asociati, cu citarea societatii si a celor care au cerut-o. Impotriva sentintei tribunalului se poate declara numai recurs, in termen de 15 zile de la pronuntare.

Lichidatorii au dreptul sa aprobe darea de seama si sa faca sau sa sustina eventualele contestatii cu privire la aceasta
In cazul in care unul sau mai multi administratori, respectiv membri ai directoratului, sunt numiti lichidatori, darea de seama asupra gestiunii administratorilor, respectiv a directoratului, se va depune la oficiul registrului comertului si se va publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, impreuna cu bilantul final de lichidare.

Cand gestiunea trece peste durata unui exercitiu financiar, darea de seama trebuie anexata la prima situatie financiara pe care lichidatorii o prezinta adunarii generale.

Daca lichidarea se prelungeste peste durata exercitiului financiar, lichidatorii sunt obligati sa intocmeasca situatia financiara anuala, conformandu-se dispozitiilor legii si actului constitutiv.

Dupa terminarea lichidarii, lichidatorii intocmesc situatia financiara finala, aratand partea ce se cuvine fiecarei actiuni din repartizarea activului societatii, insotita de raportul cenzorilor sau, dupa caz, raportul auditorilor financiari.

Situatia financiara, semnata de lichidatori, se va depune, pentru a fi mentionata, la oficiul registrului comertului si se va publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a.
Sumele cuvenite actionarilor, neincasate in termen de doua luni de la publicarea situatiei financiare, vor fi depuse la o banca sau la una dintre unitatile acesteia, cu aratarea numelui si prenumelui actionarului, daca actiunile sunt nominative, sau a numerelor actiunilor, daca ele sunt la purtator.

Plata se va face persoanei aratate sau posesorului actiunilor, retinandu-se titlul.

In cazul in care societatea aflata in lichidare este in stare de insolventa, lichidatorul este obligat sa ceara deschiderea procedurii insolventei. In conditiile legislatiei insolventei, creditorii vor putea cere deschiderea procedurii insolventei fata de societatea aflata in curs de lichidare.

Procedura somaţiei de plată se desfăşoară, la cererea creditorului, în scopul realizării de bunăvoie sau prin executare silită a creanţelor certe, lichide şi exigibile ce reprezintă obligaţii de plată a unor sume de bani, asumate prin contract constatat printr-un înscris ori determinate potrivit unui statut, regulament sau altui înscris, însuşit de părţi prin semnătură ori în alt mod admis de lege şi care atestă drepturi şi obligaţii privind executarea anumitor servicii, lucrări sau orice alte prestaţii.

Cererea va cuprinde:
a) numele şi domiciliul sau, după caz, denumirea şi sediul creditorului;
b) numele şi domiciliul debitorului persoană fizică, iar în cazul debitorului persoană juridică, denumirea şi sediul, precum şi, după caz, numărul certificatului de înmatriculare în registrul comerţului sau în registrul persoanelor juridice, codul fiscal şi contul bancar;
c) sumele temeiul de fapt şi de drept al obligaţiilor de plată, perioada la care se referă acestea, termenul la care trebuia făcută plata şi orice element necesar pentru determinarea datoriei.
La cerere se anexează contractul sau orice alt înscris doveditor al sumelor datorate.
Cererea şi actele anexate la aceasta se depun în copie în atâtea exemplare câte părţi sunt, plus unul pentru instanţă.

În cazul în care creditorul primeşte plata datoriei ori declară că este mulţumit cu înţelegerea asupra plăţii, judecătorul va lua act despre aceasta şi va proceda la închiderea dosarului, pronunţând o încheiere irevocabilă. Încheierea privind înţelegerea părţilor asupra plăţii constituie titlu executoriu.

Dacă nu a intervenit închiderea dosarului judecătorul va examina cererea pe baza actelor depuse, precum şi a explicaţiilor şi lămuririlor părţilor, ce i-au fost prezentate.
Când în urma examinării constată că pretenţiile creditorului sunt justificate, judecătorul emite ordonanţa care va conţine somaţia de plată către creditor, precum şi termenul de plată.
Termenul de plată nu va fi mai mic de 10 zile şi nici nu va depăşi 30 de zile. Judecătorul va putea stabili alt termen potrivit înţelegerii părţilor.

Ordonanţa prin care judecătorul a respins cererea creditorului este irevocabilă. În acest caz, precum şi în cazul în care prin ordonanţă cererea sa a fost admisă în parte, creditorul poate introduce cerere de chemare în judecată potrivit dreptului comun. Debitorul poate formula acţiune în anulare în termen de 30 de zile de la data înmânării sau comunicării acesteia. Acţiunea în anulare se soluţionează de instanţa competentă pentru judecarea fondului cauzei în primă instanţă. Acţiunea în anulare se depune la instanţa la care funcţionează judecătorul care a dat ordonanţa.
Dacă instanţa învestită admite acţiunea în anulare, aceasta va anula ordonanţa, iar la cererea creditorului va proceda, în condiţiile dreptului comun, la judecarea în fond a cauzei.
Hotărârea prin care a fost respinsă acţiunea în anulare poate fi atacată cu recurs de către debitor.

Contractul de franciza este un contract sinalagmatic, cu titlu oneros , intuitu personae , ce implica colaborare stransa intre parti, independente din punct de vedere financiar. Acest document reprezinta temelia unui parteneriat solid intre cele doua parti beneficiare : francizorul si francizatul (beneficiarul) .

Calitatea de francizor : Pentru ca un agent economic sa devina francizor , trebuie sa indeplineasca, conform legislatiei trei conditi de baza: – sa aiba o marca inregistrata la OSIM

afacerea francizabila sa fie derulare

 – sa aiba experienta necesara in a pune la dispozitia viitorului francizat un set de cunostiinte elementare in demararea afacerii ( know-how)

 
Prima operatie pentru incheierera unui contract de franciza o reprezinta faza pre-contractuala , care permite fiecarei parti sa-si confirma decizia de a colabora .

Au loc schimb de informatii si discutii preliminare, in care ambele parti incearca sa stabileasca termenii si conditiile unei viitoare cooperari .  Francizorul trebuie sa puna la dispozitia beneficiarului informatii, cum ar fii :

 – experienta dobandita si transferabila

 – conditiile financiare ale contractului ( taxa de intrare in retea, redevente anuale , alte contributii finaciare)

 – lista cu actualii francizati si date de contact ale ecestora. Beneficiarul poate asfel sa afle de la sursa cat de viabila va fi viitoarea cooperare.

 
In cazul in care cele doua parti cad la un acord echitabil, faza precontractuala se incheie cu semnarea unui contract de rezervare . Acesta reprezinta un document prin care francizatul se angajeaza sa nu divulge nici o informatie care ar putea dauna imaginii sau bunei derulari a relatiilor dintre parti. In acelasi timp, francizorul are obligatia de a nu cauta alt partener in aceeasi zona, fara acordul actualului partener. Cea mai importanta parte a contractului de rezervare o reprezinta clauza de confidentialitate si non-concurenta , prin care ambele parti se obliga, indiferenta de rezultatele negocierilor sa nu foloseasca informatii intr-un mod care ar dezavantaja cealalta parte.

Dupa acordul de vointa din partea celor doua parti, urmeaza intalnirea la masa tratativelor. Negocierea contractului in vederea semnarii are in vedere o serie de termene si conditii asupra carora cele doua parti trebuie sa cada de acord. Important de mentionat , negocierea contractului reprezinta o parte esentiala cu efecte pe toata durata derularii contractului.. Reprezentantii trebuie sa fie insotiti de o echipa de specialisti capabili sa rezolve orice problema aparuta:

 – un jurist , bun cunoscator al legislatiei si procedurilor legale in vigoare

 – un expert contabil, pentru a evalua forta financiata si capacitatea partenerului de a-si respecta obligatiile contractuale

 – un consultant in domeniul francizei , experimentat si familiarizat cu termenii din contract.

Conform art.6 – Legea 79/1998 , contractul de franciza trebuie sa contina :

 – obiectul contractului

 – drepturile si obligatiiler partilor

 – conditiile financiare

 – durata contractului.

 – garantii

 – clauze de neconcurenta

 – cesiunea drepturilor contractuale

 – forta majora

 – litigii

 – conditii de modificare, prelungire si reziliere

 – dipozitii generale.

Drepturile si obligatiile partilor reprezinta partea cea mai importanta a contractului. In acest capitol sunt stipulate expres conditiile de functionare a contractului.

Obligatiile francizorului:

1. Transmiterea know-how-ului . Pentru a fi eligibil, acesta trebuie sa indeplineasca trei conditii :

 – sa apartina francizorului .

 -sa reprezinte un ansamblu de cunostiinte noi, aplicabile si probate de francizor in intreprinderea proprie.

 – sa fie transmisibil francizatului.

2. Asistenta tehnica si comerciala . Francizorul este obligat pe tot parcursul contractului sa acorde asistenta pentru a permite francizatului implemantarea si dezvoltarea cu succes a retetei afacerii si a cunostiintelor implicare de know-how.

3. Obligatia de aprovizionare . Daca, in temeiul conventiei, francizatul vinde produse pe care trebuie sa le procure de la francizor , acesta din urma trebuie sa livreze primului produsele care ii sunt comandate. Francizorul se va afla in pozitia unui vanzator si isi va asuma responsabilitatiile.

4. Exclusivitate teritoriala . Prin folosirea unor firme ,embleme sau marci francizatul beneficiza de o clientela preconstituita, dar instalarea unui alt francizat in apropiere, va duce la diluarea pietei. De aceea ,contractul de franciza trebuie sa contina clauze privind exclusivitatea teritoriala in beneficiul francizatului, insa aceasta este conditionata de cifra minima de afaceri, numarul consumatorilor si perspectiva cresterii acestora.

  Obligatiile francizatului

  1. Respectarea regulilor propuse de francizor.

 Eficacitatea retelei de franciza depinde de modul in care francizatii se prezinta consumatoriilor. Un astfel de rezultat presupune ca francizorul si-a stabilit si definit conceptia nu doar in ansamblu, ci pana la detalii : alegerea locatiilor, forma acestora, amenajarea interioara si exterioara, lista produselor si serviciilor oferite, prezentarea generala a marfurilor , tinuta vestimentara a personalului.

 2. Pastrarea secretului know-how-lui.

 Valoarea comerciala a acestuia este data de faptul ca nu este cunoscut publicului, iar legea romana instituie pentru francizat obligatia de a  nu divulga la terte persoane know-how-ul furnizat de catre francizor, atat pe toata durata contractului de franciza, cat si ulterior

 3. Plata taxelor si redeventelor : francizatul datoreaza, in schimbul serviciilor si drepturilor de folosinta :

 – Taxa de intrare ( front money) . aceasta suma, exigibila de regula la incheierea contractului sau la un termen stabilit prin contract, remunereaza transmitarea know-how-lui si asistenta la demararea afacerii.

 – Redevente ( royalties) , remunerearea pentru formarea si asistenta continua asigurata pe durata contractului . Reprezinta un procent din cifra de afaceri anuala.

 4. Obligatia de non-concurenta . Contractul de franciza nu trebuie sa conduca la impartirea pietei intre membrii retelei de franciza . Concurenta este benefica pentru o economie, dar in cazul francizei, aceasta ar putea pune piedici in dezvoltare ambelor parti. De aceea , in contract se stipuleaza clar termenele de non-concurenta.

 5. Realizarea cifrei minime de afaceri -clauza are menirea sa asigure francizorului un venit minim cert , atunci cand redeventa datorata de francizat se stabileste proportional cu cifra de afaceri. Realizarea cifrei de afaceri minime poate avea valoarea unei conditii rezolutorii sau poate permite francizatului exercitarea dreptului de reziliere anticipata a contractului.

 Drepturile si obligatiile partilor sunt rezumate de articolul 4 aliniatul 1 din Ordonanata nr.52/1997

Contractul de franciza trebuie sa reflecte interesele membrilor retelei de franciza , protejnad drepturile de proprietate intelectuala si industriala ale francizorului prin mentinerea identitatii comune si a reputatiei retelei, si trebuie sa defineasca, fara ambiguitate, obligatiile si responsabilitatiile fiecarei parti.

Manualul de franciza reprezinta un ansamblu de regului, informatii, instructiuni cuprinse intr-un document mai larg, care permit francizatului sa-si creeze o imagine de ansamblu asupra intregii afacerii de franciza, si in acelasiu timp ajuta la implemantarea acestora in dezvoltarea viitoare.

 Scopul – sa prezinte intr-o forma scrisa modul in care este condusa activitatea in cadrul francizei- adica lucrare utila concesionarilor dupa scolarizare .

 – sa il ajute pe proprietar sa isi protejeze ideile, know-how-ul si secretele comerciale.

Continutul – o introducere care sa prezinte , in general, ceea ce doreste proprietarul de la concesionar.

 – descriere a sistemului de functionare.

 – Un inventar al echipamentelor necesare si modul lor de intretinere.

 – Indicatii detaliate privind functionarea:

 – ora de deschidere.

 – descrierea activitatii pe posturi

 – Politici de achizie a marfurilor

 – standarde pentru produse si servicii

 -Metode contabile

 -Tehnici privind marketingul si publicitatea

 – Formulare care trebuie utilizate pentru diversele operatiuni, precum si pentru alte situatii .

 – Persoanele si organizatiile cu care se poate lua legatura in cazul unor probleme specilale.

Potrivit articolului 7 din Ordonanta nr 52/ 1997, contractul de franciza va respecta urmatoarele principii :

 – Termenul va fi fixat astfel incat sa permita beneficiarului amortizarea investitiilor specifice francizei . In majoritatea cazurilor, 5 ani este perioada minima de amortizare

 – Francizorul va instiinta pe beneficiar, cu un preaviz suficient de mare, asupra intentiei de a nu reinoi contractul la data expirarii.

 – Obligatiile financiare ale beneficiarului vor fi cu claritate precizate si vor fi determinate astfel incat sa favorizeze atingerea obiectivelor comune.

 Incetarea contractului de franciza .

1. Incetarea existentei uneia dintre parti. Intervine in cazul decesului uneia dintre parti, sau ,in cazul persoanelor juridice, al faimentului declarat de instanta de drept .

2. Expiratea termenului pentru care a fost incheiat contractul de franciza

 Potrivit articolului 6 OU 52 /1997 , contractul de franciza trebuie sa cuprinda si durata acestuia, si conditiile de modificare , prelungire si reziliere. Dar in articolul 7 se prevede ca francizorul va instiinta pe beneficiar cu un preaviz suficient de mare asupra intentiei de a nu reinnoi contractul la data expirarii. Cu alte cuvinte, un contract de franciza ajuns la termen este considerat prelungit de drept daca francizorul nu si-a exprimat opunerea, intr-un termen suficient de mare.

3 . Anularea contractului de franciza. Poate fi anulat in conditiile dreptului comun. Are in vedere vicii de consimtamant, dol sau eroare in momentul semnarii. Potrivit art 14 din OU 52 /1997 , contractul se anuleaza la cererea uneia dintre parti daca sunt prezente vicieri de consimtamant sau daca contractul contine informatii eronate sau ambiguue.

4 Reazilierea contrectului de franciza.

 Sanctiune care intervine in cazul neexecutarii culpabile a obligatiilor izvorate din contracte sinalagmatice

 Efectele incetarii contractului de franciza

Atunci cand contractul de franciza inceteaza, drepturile incorporate transmise spre folosinta francizatului vor fi restituite francizorului. Francizatul nu va mai putea folosi nici marca, nici alte semne distinctive si nu va mai putea uza de know-how-ul transmis.

Contractul de achiziṭie publică este un contract cu titlu oneros, încheiat între una sau mai multe autorităṭi contractante, pe de o parte, ṣi unul sau mai mulṭi operatori economici, pe de altă parte, având ca obiect execuṭia de lucrări, furnizarea de produse sau prestarea de servicii.

Procesul de achiziṭii publice există cu scopul de a creea cadrul necesar cheltuirii fondurilor alocate autorităṭilor contractante. Acestea trebuie să gestioneze fondurile alocate astfel încât, pe parcursul anului, să-ṣi poată desfăṣura activitatea în condiṭii optime.
Pentru atribuirea contractului de achiziṭie publică se folosesc mai multe proceduri:

Negocierea cu publicarea prealabilă a unui anunṭ de participare se aplică în următoarele cazuri:
-atunci când în urma aplicării licitaṭiei deschise, licitataṭiei restrânse sau a dialogului competitiv au fost depuse numai oferte inacceptabile sau neconforme;
-atunci când natura lucrărilor/produselor/serviciilor  nu permit o estimare iniṭială globală a preṭului viitorului contract de achiziṭie publică;

-atunci când serviciile care urmează să fie achiziṭionate, îndeosebi serviciile financiare sau serviciile intelectuale sunt de aṣa natură încât caietul de sarcini nu poate fi elaborat cu precizia pe care o impune atribuirea unui contract de achiziṭie publică prin aplicarea licitaṭiei deschise sau licitaṭiei restrânse;
-aunci când lucrările ce urmează a fi executate sunt necesare exclusiv în scopul cercetării ṣtiinṭifice, dezvoltării tehnologice ṣi dăcă acestea nu se realizează pentru obṭinerea unui profit
Această procedură se iniṭiază prin transmiterea spre publicare a unui anunṭ de participare prin care se solicită operatorilor economici depunerea de candidaturi.

În doctrina dreptului afacerilor sunt folosite mai multe criterii de clasificare a societăţilor comerciale, de exemplu:

-după natura lor  societăţile comerciale sunt:
-societăţi de persoane, care se constituie dintr-un număr mic de persoane, pe baza cunoaşterii şi încrederii reciproce în calităţile personale ale asociaţilor. Includem în această categorie SNC şi SCS;

după numărul de membri asociaţi impus de lege sunt:
-societăţi de asociat unic SRL
-societăţi cu număr maxim de acosiţi (maxim 50 permite legea tot pentru SRL)
-societăţi cu număr minim de asociaţi (5 pentru SA)

după posibilitatea de a emite titluri:
-societăţi care pot emite titluri (acţiuni şi obligaţiuni) sunt SA şi SCA
-societăţi care nu pot emite titluri de valoare sunt SRL, SNC şi SCS

după forma de răspundere a asociaţilor
-societăţi comerciale pentru care membrii asociaţi răspunde nelimitat şi solidar, inclusive cu bunurile proprii SNC
-societăţi pentru care membrii asociaţi răspunde limitat doar la valoarea capitalului social subscris sunt SRL şi SA
-societăţi ai căror membri asociaţi au răsundere mixtă (adică unii dintre membrii asociaţi răspunde limitat la valoarea aportului aufds în societate iar alţii răspund nelimitat, inclusive cu bunurile personale) sunt SCA şi SCS.

după modul de împărţire a capitalului social
-sunt societăţi cu capitalul social împărţit în acţiuni SA şi SCA
-sunt societăţi comerciale cu capitalul socil împărţit în părţi sociale SCS, SRL şi SNC

după durată pentru care a fost înfiinţată societatea
-sunt societăţi comerciale cu durată de înfiinţare nelimitată
-membrii ascoiaţi pot decide ca societatea să aibă o durată de viaţă determinată

după provenienţa capitalului social al societăţii
-societăţi cu capitat integral autohton
-societăţi comerciale cu capital străin
-societăţi comerciale cu capital mixt

Denumirea persoanei juridice este mijlocul de identificare a subiectului colectiv de drept civil reprezentat de cuvântul sau de grupul de cuvinte cu acest înţeles, în condiţiile legii.
Reglementarea generală privind stabilirea denumirii persoanei juridice este conţinută de Decretul nr. 31/1954: Persoana juridică va purta denumirea stabilită prin actul de înfiinţare sau prin statul (art. 38). Reglementări speciale cu privire la denumirea unor persoane juridice apar în următoarele acte normative: Legea nr. 31/1990

Naţionalitatea
Naţionalitatea persoanei juridice, reprezintă originea sa, în funcţie de statul în care a luat fiinţă şi de sistemul de drept naţional căruia îi aparţine. Pentru dreptul civil, naţionalitatea persoanei juridice are importanţă în ceea ce priveşte capacitatea acesteia, legi speciale stabilind mai multe legi în domeniu.
Contul bancar
Contul bancar este mijlocul de identificare a persoanei juridice prin intermediul unui simbol cifric al sucursalei băncii unde aceasta are deschis, pe bază de contract, contul bancar.
Codul fiscal. Firma. Telefon, telex, fax
Codul fiscal este un mijloc de identificare având rolul de a individualiza persoana juridică în raporturile financiare şi în raporturile privind evidenţa statistică. Firma – în ceea ce priveşte persoana juridică este un mijloc de identificare specific comercianţilor (în sensul dat noţiunii de dreptul comercial).
Marca este mijlocul de identificare al persoanei juridice prin care aceasta îşi individualizează produsele, lucrările şi serviciile, în raport cu cele identice sau asemănătoare ale altor participant la circuitul civil. Telefonul, telexul, faxul sunt mijloace de identificare a persoanei juridice prin simboluri numerice, ce se înscriu, de regulă, în actele juridice pe care aceasta le încheie şi pe imprimatele pe care le foloseşte.

Acordarea de imprumuturi fara dobanda de catre societatile comerciale este nelegala
In practica, sunt extrem de multe cazuri ale unor societati comerciale care acorda diverse imprumuturi, cu sau fara dobanda, asociatilor sau chiar unor terte persoane, fizice sau juridice.
Consideram ca acordarea de imprumuturi fara dobanda atat asociatilor, cat si tertilor constituie o practica nelegala a societatilor comerciale. 
Astfel, societatile comerciale, fiind persoane juridice cu scop lucrativ, aptitudinea acestora de a acorda imprumuturi este circumscrisa sferei de aplicare a principiului specialitatii capacitatii de folosinta a unei persoane juridice, principiu prevazut de Decretul nr. 31/1954 privitor la persoanele fizice si persoanele juridice.
Mai exact, potrivit acestui principiu consacrat de art. 34 alin. 1 din Decretul 31/1954, persoana juridica nu poate avea decat acele drepturi care corespund scopului ei, stabilit prin lege, actul de infiintare sau statut. De asemenea, potrivit dispozitiilor art. 1 din Legea societatilor comerciale, persoanele fizice si persoanele juridice se pot asocia si pot constitui societati comerciale in vederea efectuarii de acte de comert. 

Astfel, din punctul de vedere al scopului generic al unei societati comerciale, rezulta in mod cert ca aceasta nu are aptitudinea de a acorda imprumuturi fara dobanda deoarece acest tip de operatiune nu poate fi calificata ca fiind un act de comert. Cu alte cuvinte, societatile comerciale nu au aptitudinea legala de a face gratuitati. 

Prin urmare, un eventual contract de imprumut fara dobanda incheiat intre o societate comerciala in calitate de imprumutator si o terta persoana, in calitate de imprumutat, va fi lovit de nulitate absoluta, conform dispozitiilor art. 34 alin. 2 din Decretul nr. 31/1954, „orice act juridic care nu este facut in vederea realizarii acestui scop este nul. 

Doar unele societati comerciale pot acorda imprumuturi cu dobanda.
La prima vedere, s-ar putea crede ca o societate comerciala are aptitudinea de a incheia numai contract de imprumut cu dobanda deoarece numai acest tip de contract poate fi calificat ca un act de comert.
Totusi, si acest caz trebuie circumstantiat. Astfel, din punct de vedere al scopului concret al fiecarei persoane juridice (scop stabilit prin actul constitutiv), o societate comerciala poate acorda imprumuturi numai daca are trecut in obiectul de activitate si efectuarea de activitati de creditare. 

Inserarea in obiectul de activitate si desfasurarea unor astfel de activitati presupun indeplinirea tuturor conditiilor restrictive reglementate de unele acte normative cu aplicabilitate in domeniul activitatilor financiar-bancare. Prin urmare, inserarea in actul constitutiv a unor obiecte de activitate de acest gen poate fi realizata numai in cazul institutiilor de credit, respectiv banci, organizatii cooperatiste de credit, banci de economisire si creditare in domeniul locativ etc.
De altfel, judecatorii delegati la oficiile Registrelor Comertului resping cererile de extindere a obiectului de activitate cu activitati din domeniul creditarii in cazul in care societatile comerciale solicitante nu sunt autorizate in prealabil de Banca Nationala a Romaniei.
Creditarea administratorilor de catre societate este prohibita. 

Potrivit dispozitiilor art. 144 din Legea societatilor comerciale, este interzisa creditarea de catre societate a administratorilor acesteia, prin intermediul unor operatiuni precum:
a) acordarea de imprumuturi administratorilor;
b) acordarea de avantaje financiare administratorilor cu ocazia sau ulterior incheierii de catre societate cu acestia de operatiuni de livrare de bunuri, prestari de servicii sau executare de lucrari;
c) garantarea directa ori indirecta, in tot sau in parte, a oricaror imprumuturi acordate administratorilor, concomitenta ori ulterioara acordarii imprumutului;
d) garantarea directa ori indirecta, in tot sau in parte, a executarii de catre administratori a oricaror altor obligatii personale ale acestora fata de terte persoane;
e) dobandirea cu titlu oneros ori plata, in tot sau in parte, a unei creante ce are drept obiect un imprumut acordat de o terta persoana administratorilor ori o alta prestatie personala a acestora. 

Prevederile mai sus mentionate sunt aplicabile si operatiunilor in care sunt interesati sotul sau sotia, rudele ori afinii pana la gradul al IV-lea, inclusiv ai administratorului. De asemenea, aceste prevederi sunt aplicabile si in ipoteza in care operatiunea priveste o societate civila sau comerciala la care una dintre persoanele anterior mentionate este administrator ori detine, singura sau impreuna cu una dintre persoanele sus-mentionate, o cota de cel putin 20% din valoarea capitalului social subscris. 

Totusi, creditarea de catre societate a administratorilor acesteia nu este prohibita daca ne aflam in fata uneia dintre urmatoarele doua ipoteze:
1. Este vorba despre operatiuni a caror valoare exigibila cumulata este inferioara echivalentului in lei al sumei de 5.000 de euro;
2. Daca operatiunea este incheiata de societate in conditiile exercitarii curente a activitatii sale, iar clauzele operatiunii nu sunt mai favorabile persoanelor prevazute la alin. (1) si (2) decat cele pe care, in mod obisnuit, societatea le practica fata de terte persoane.
Precizam ca aceste prevederi legale mai sus mentionate sunt edictate doar pentru cazul societatilor comerciale pe actiuni. De asemenea, trebuie foarte bine inteles faptul ca o societate comerciala pe actiuni va putea sa acorde imprumuturi administratorilor, ca varianta de creditare, numai in conditiile in care, asa cum am mai precizat, are trecut in actul constitutiv o astfel de activitate. 

De asemenea, atragem atentia asupra faptului ca, desi textul legal mai sus invocat se refera la administratorii societatilor pe actiuni, asta nu inseamna ca administratorii altor tipuri de societati pot fi creditati de societatile pe care le administreaza. Astfel, potrivit dispozitiilor art. 272 din Legea societatilor comerciale, se pedepseste cu inchisoare de la 1 la 3 ani fondatorul, administratorul, directorul sau reprezentantul legal al societatii, care foloseste cu rea-credinta bunuri sau creditul de care se bucura societatea intr-un scop contrar intereselor acesteia sau in folosul lui propriu ori pentru a favoriza o alta societate in care are interese direct sau indirect. 

Potrivit dispozitiilor aceluiasi articol, cu aceeasi pedeapsa se sanctioneaza si fondatorul, administratorul, directorul sau reprezentantul legal al societatii care se imprumuta, sub orice forma, direct sau printr-o persoana interpusa, de la societatea pe care o administreaza, de la o societate controlata de aceasta ori de la o societate care controleaza societatea pe care el o administreaza, suma imprumutata fiind mai mare de echivalentul in lei al sumei de 5.000 de euro sau face ca una dintre aceste societati sa-i acorde vreo garantie pentru datorii proprii. 

Nerespectarea acestei dispozitii atrage raspunderea materiala a actionarului vinovat pentru daunele produse societatii si, nu in ultimul rand, raspunderea penala conform dispozitiilor art. 275 alin. 2 din Legea nr. 31/1990 privind societatile comerciale, republicata, cu modificarile ulterioare.
Consecintele neobservarii prevederilor legale mai sus mentionate sunt dintre cele mai aspre.
Lasand la o parte raspunderea penala a persoanelor vinovate, este bine de stiut care pot fi implicatiile fiscale ale unor astfel de operatiuni. 

Astfel, acordarea de imprumuturi fara dobanda nu va putea fi calificata ca un act juridic cu titlu gratuit, intrucat Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal, cu modificarile ulterioare, prevede, la art. 11 alin. 1, ca „la stabilirea sumei unui impozit sau a unei taxe in intelesul prezentului cod, autoritatile fiscale pot sa nu ia in considerare o tranzactie care nu are un scop economic sau pot reincadra forma unei tranzactii pentru a reflecta continutul economic al tranzactiei.
Prin urmare, in ipoteza unei inspectii fiscale, organele de control fiscal vor avea deplina libertate de apreciere a situatiei fiscale reale si astfel nu vor lua in calcul existenta unei gratuitati din partea societatii, fiind total indreptatite sa solicite achitarea taxei pe valoare adaugata si a sumei suplimentare de plata a impozitului pe profit, precum si a penalitatilor si dobanzilor aferente acestor sume, conform legislatiei in vigoare. 

De asemenea, chiar si in ipoteza unui imprumut cu dobanda pot exista consecinte negative pentru societate. Astfel, potrivit prevederilor art. 1 din Legea nr. 12/1990, republicata, constituie activitati comerciale ilicite si atrag raspunderea contraventionala sau penala, dupa caz, fata de cei care le-au savarsit, actele sau faptele de comert de natura celor prevazute in Codul comercial sau in alte legi, fara indeplinirea conditiilor stabilite prin lege. Reamintim ca, in cazul nostru, aceste conditii se refera la autorizarea societatii ca institutie de credit. 

http://www.avocatnet.ro/content/articles/id_8495/Imprumuturile/dintre/asociatii/societatilor/comerciale.html

Sediul legal al raspunderii administratorilor se gaseste in dispozitiile normative consacrate prin Legea 31/1990 privind societatile comerciale, republicata (art. 72, art. 73, art. 148, 155 si 157). De asemenea, Legea 85/2006 privind procedura insolventei publicata in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 359 din 21 aprilie 2006, intrata in vigoare la data de 26 iulie 2006, contine norme speciale referitoare la angajarea raspunderii membrilor organelor de supraveghere din cadrul societatii sau de conducere consacrate prin art. 138, 139, 141, 142

Forme ale raspunderii administratorului Raspunderea civila a administratorului a fost clasificata in doctrina si practica de specialitate in trei categorii:
– o raspundere ordinara (normala) fata de societate si asociati
– o raspundere exceptionala fata de terti
– o raspundere agravata, in caz de faliment al societatii.
Raspunderea civila (contractuala sau delictuala) a administratorului societatii comerciale nu poate fi angajata, in principiu, fata de terti dat fiind ca Legea 31/1990 privind societatile comerciale (art. 73 alineat ultim) limiteaza actiunea in raspundere a creditorilor sociali contra administratorilor numai la ipoteza falimentului societatii, ceea ce inseamna ca, atunci cand societatea comerciala functioneaza in conditii normale, creditorii acesteia pot sa actioneze in justitie pentru valorificarea drepturilor lor de creanta doar societatea comerciala debitoare. Aceasta rezida in faptul ca administratorii, fiind organe ale societatii, angajeaza prin actele sau faptele juridice savarsite direct societatea.
Raspunderea administratorului, in fiecare din cele trei forme, este o raspundere directa, adica pentru fapta proprie. Prin actele juridice indeplinite ca mandatar al societatii, administratorul angajeaza raspunderea civila (contractuala sau delictuala) a societatii in raporturile juridice cu tertii. Astfel ca regula este ca administratorul, indiferent ca este persoana fizica sau juridica, nu raspunde fata de terti.
Exista insa exceptii prevazute de Legea nr. 31/1990 care, prin articolul 148, alin. 2, consacra si o ipoteza de raspundere a administratorilor pentru fapta altuia. Astfel, din analiza acestei dispozitii normative rezulta ca toti administratorii, precum si comitetul de directie raspund fata de societate pentru actele indeplinite de directori sau de personalul incadrat cand dauna nu s-ar fi produs daca ei ar fi exercitat supravegherea impusa de indatoririle functiei lor.
Insa aceasta ipoteza speciala de raspundere pentru fapta altuia este o raspundere numai fata de societate, iar nu si fata de asociati sau fata de terti.
De asemenea, o alta exceptie de la aceasta regula o constituie ipoteza in care societatea se afla in procedura insolventei cand, in situatiile limi-tativ prevazute de art. 138 din Legea nr. 85/2006 a insolventei, membrii organelor din cadrul societatii sau de conducere a acesteia pot fi obligati sa suporte o parte din pasivul debitoarei aflate in faliment.