Societati comerciale

Grup infractional organizat-evaziune fiscala

de

Grup infractional organizat

evaziune fiscala

societati comerciale

Prezumtia de nevinovatie

Procurorii Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism – Serviciul Teritorial Ploiesti, impreuna cu ofiteri de politie judiciara din cadrul B.C.C.O. Ploiesti, au procedat la destructurarea unui grup infractional organizat, constituit din 15 persoane, specializat in savarsirea infractiunilor de evaziune fiscala si spalare de bani.

In acest sens, procurorii DIICOT efectueaza un numar de 15 perchezitii domiciliare pe raza judetelor Prahova -10, Giurgiu -1, Vrancea -2, Timis -1 si Tulcea -1, la locuintele invinuitilor precum si la sediile unor societati comerciale.

Membrii gruparii au obtinut beneficii financiare substantiale, utilizand un numar de 8 societati comerciale, pentru derularea, in mod ilegal, de activitati de comert cu produse energetice.

Astfel, ca mod de operare, invinuitii au infiintat in Bulgaria societati comerciale in numele carora erau efectuate achizitii intracomunitare de marfuri din Romania.

In realitate, prin utilizarea de documente false, marfurile erau comercializate pe teritoriul Romaniei, fara plata taxelor si impozitelor aferente, prin intermediul altor societati comerciale, tip „fantoma”, controlate de catre membrii gruparii.

Prejudiciul total cauzat prin eludarea platii taxelor si impozitelor aferente bugetului de stat este de circa 4.000.000 de Euro.

La sediul D.I.I.C.O.T. – Serviciul Teritorial Ploiesti vor fi conduse 20 de persoane in vederea audierii, urmand ca dupa finalizarea audierilor fata de invinuiti sa fie dispuse masurile legale in cauza.

Schimbari care vizeaza societatile comerciale in Noul Cod civil

de

Odata cu intrarea in vigoare a noului Cod de procedura civila, societatile inregistrate in registrul comertului care au in denumire sintagma ,,societate comerciala” sunt obligate sa o inlocuiasca cu termenul ,,societate”, conform art. 79 din Legea nr. 76/2012 pentru punerea in aplicare a NCPC.

Intrare in vigoare noul cod de procedura civila

Potrivit noii prevederi, aceste firme au la dispozitie doi ani, incepand cu data de 15 februarie 2013, sa isi schimbe denumirea prin modificarea actului constitutiv. Prevederea nu se aplica tuturor societatilor care au forma juridica SC – societate comerciala, ci numai societatilor care au in denumire sintagma ,,societate comerciala”.

Un alt aspect il reprezinta taxa de inregistrare a actelor constitutive, astfel incat conform art. 79 din Legea nr. 76/2012, ,,…inregistrarea in registrul comertului a mentiunii privind modificarea actului constitutiv ca urmare a schimbarii denumirii societatii este scutita de taxa de inregistrare”. Redactarea actelor sub noua denumire este o atributie care va reveni societatii respective.

Schimbari care vizeaza societatile comerciale in Noul Cod civil

Potrivit art. 77 din Legea nr. 76/2012 de fiecare data cand prin acte normative sau legi se face trimitere la Legea 31/1990 privind societatile comerciale sau, dupa caz, la ,,societatea comerciala/societatile comerciale”, acea trimitere se va referi, mai simplu, la Legea societatilor nr. 31/1990 sau la ,,societatea/societatile reglementate de Legea nr. 31/1990”.

www.coltuc.ro

www.coltuc.ro/blog

avocat@coltuc.ro

 Intrarea in vigoare noul cod de procedura civila -15 februarie 2013

Infiintare firma

de
Incepe afacerea ta cu noi! Iti infiintezi firma cu NOI!Reducere de 30%!

Tot ce trebuie sa faci este sa ne pui la dispozitie urmatoarele documente:

  • copie carti de identitate asociati
  • contract de sediu
  • 3 variante de denumiri de firma

 

Noi iti intocmim toate documentele, depunem dosarul complet la Registrul Comertului si iti inmanam apoi actele firmei.

Lasa totul in grija noastra! Grabeste-te, oferta este valabila pana la sfarsitul acestei luni!

Oferta valabila pentru societatile cu unic asociat. Nu sunt incluse taxele la Registrul Comertului si capitalul social.

www.coltuc.ro

avocat@coltuc.ro

0745150894

Casa de avocatura Coltuc:Cum sa fuzionati/divizati corect societatea comerciala pe care o conduceti

de

Stimate manager / administrator,

Ati ajuns la concluzia ca, pentru reducerea costurilor si imbunatatirea activitatii societatii comerciale pe care o conduceti, cele mai potrivite masuri vizeaza fuziunea sau divizarea?

Stiti ca noile prevederi legale va simplifica simtitor sarcinile administrative si va usureaza munca?

Stiti ca exista acum un instrument care sintetizeaza pentru dvs., in mod concret, pasii pe care trebuie sa-i parcurgeti? Pentru a incepe, dezvolta si duce rapid la bun si eficient sfarsit actiunea de fuziune, divizare sau lichidare pe care v-ati propus-o?

   Modificarile legislative de ultima ora aduse Legii 31/1990 privind societatile comerciale prin OUG 2/2012  comentate si sintetizate
   Informatii importante din domeniu privind pasii pe care trebuie sa-i parcurgeti pentru divizarea sau fuziunea societatii dvs. comerciale cu alte societati
   Modele de proiecte de fuziune sau divizare pentru  rezolvarea rapida si efcienta a problemelor cu care va confruntati
   Modele de acte specifice domeniului

Se prelungeste termenul pentru achizitionarea semnaturii digitale anunta Casa de avocatura Coltuc

de

O buna parte din angajatorii autohtoni continua sa mearga cu formularele la ghiseele administratiilor financiare. De aceea, termenul pana la care acestia pot achizitiona semantura digitala s-a prelungit cu trei luni.

 

 

Desi, teoretic, firmele nu mai au voie sa depuna la ghiseu declaratia unica, asa cum prevede hotararea de guvern care reglementeaza acest formular, practic mai pot amana cateva luni achizitia certificatului digital, datorita acestei circulare interne.

Cu toate acestea, incet, dar sigur, lucrurile avanseaza si, luna de luna, creste numarul firmelor care depun declaratiile pe internet, pe portalul e-Romania, spun func?ionarii de la administratiile financiare, lucru demonstrat si de cifre.

Raportat la inceputul anului, cand au fost depuse online circa 60.000 de declaratii unice, in aprilie numarul acestora urcase cu 57%, pana la circa 94.200, ca sa ajunga la 314.500 in august, in crestere de peste cinci ori fata de primele luni din 2011, conform datelor .

Sursa: EVZ

Firmele se vor inregistra la ONRC dupa o noua procedura anunta Casa de avocatura Coltuc

de

Ministerul Justitiei simplifica operatiunile de inregistrare a firmelor la Registrul Comertului, reglementeaza statutul registratorului comercial, dar si modul de organizare si functionare a ONRC. Toate aceste noi prevederi au

 

 

fost incluse intr-un proiect de lege, ce urmeaza sa intre in vigoare la 30 de zile de la publicarea in Monitorul Oficial.

 

Proiectul de lege realizeaza, in primul rand, o codificare a dispozitiilor privitoare la operatiunile de inregistrare in registrul comertului, actualmente dispersate in foarte multe acte normative de nivel primar sau secundar, unele dintre ele contradictorii sau cu continut normativ similar ori chiar identic.

Sunt prevazute astfel, intr-un singur act normativ: persoanele fizice si juridice supuse obligatie de inregistrare in registrul comertului, actele, faptele si mentiunile care se inregistreaza in registrul comertului, elementele cererii de inregistrare, sanctiunile pentru neindeplinirea obligatiei de inregistrare, procedura de inregistrare in registrul comertului, o noua modalitate de efectuare a publicitatii obligatorii, prin crearea Buletinului electronic al registrului comertului (care inlocuieste publicitatea prin Monitorul Oficial).

Buletinul electronic al registrului comertului

Potrivit proiectului, Oficiul National al Registrului Comertului editeaza Buletinul electronic al registrului comertului, la nivel national, pe baza unei platforme electronice centrale.

In Buletinul electronic al registrului comertului sunt publicate:
a) actele, faptele si mentiunile inregistrate in registrul comertului, pentru care legea prevede si obligatia publicitatii printr-o gazeta oficiala;
b) hotararile judecatoresti inregistrate in registrul comertului, pentru care legea prevede si obligatia publicitatii printr-o gazeta oficiala;
c) alte acte inregistrate in registrul comertului, pentru care legea prevede, alaturi de inregistrarea in registrul comertului, si obligatia publicitatii printr-o gazeta oficiala.

Publicarea se face pe baza unui tarif fix stabilit la nivelul unei mentiuni in registrul comertului pentru persoane juridice, pentru fiecare act, fapt sau mentiune publicata.

Registratorii comerciali

Proiectul de lege stabileste si procedura de control prealabil inregistrarii in registrul comertului, efectuat de registratorii comerciali, conditiile in care incheierea registratorului poate fi contestata in instanta si procedura in fata organului judiciar.

Totodata, proiectul reglementeaza statutul registratorului comercial, conceput de proiect ca functionar cu statut special, supus unor exigente care sa asigure competenta profesionala a acestuia, probitatea sa morala, impartialitatea in analiza dosarelor si pronuntarea incheierii.

Registratorul comercial este functionarul cu statut special, investit cu prerogative de autoritate publica, care efectueaza controlul administrativ pentru inregistrarea in registrul comertului.

Obligatia de inregistrare in registrul comertului

Comerciantii trebuie sa ceara, inainte de inceperea comertului, inregistrarea in registrul comertului si, dupa caz, publicarea in Buletinul electronic al registrului comertului, iar, in cursul exercitarii si la incetarea comertului sau a activitatii, inscrierea si, dupa caz, publicarea mentiunilor privind actele si faptele a caror inregistrare si publicare sunt prevazute de lege.

Prin exceptie, nu trebuie sa ceara inregistrarea in registrul comertului meseriasii si taranii care isi desfac produsele din gospodaria proprie.

Sunt supuse inregistrarii in registrul comertului si alte persoane fizice sau juridice care nu au calitatea de comerciant, daca legea prevede astfel. Prin inregistrare in registrul comertului, aceste persoane juridice nu dobandesc calitatea de comerciant.
Înmatricularea si mentiunile sunt opozabile tertilor de la data efectuarii lor in registrul comertului sau a publicarii actelor aferente in Buletinul electronic al registrului comertului, dupa caz.

Persoana care are obligatia de a cere o inregistrare in registrul comertului nu poate opune tertilor actele ori faptele neinregistrate, in afara de cazul in care face dovada ca ele erau cunoscute de acestia.

Inregistrarea in registrul comertului

Persoanele prevazute mai sus, cu exceptia persoanelor fizice autorizate, intreprinderilor individuale si a intreprinderilor familiale, dobandesc personalitate juridica, conform legii, de la data inregistrarii in registrul comertului a incheierii registratorului comercial prin care se autorizeaza constituirea si inmatricularea, daca legea nu dispune altfel.

Actele, faptele si mentiunile persoanelor supuse obligatiei de inregistrare in registrul comertului sunt reglementate prin acte normative speciale.

Cererea de inregistrare in registrul comertului se depune la biroul unic din cadrul oficiului registrului comertului teritorial de catre fondatori, administratori sau de reprezentantii acestora, in cazul persoanelor juridice, de persoana fizica sau de reprezentantul acesteia, in cazul inregistrarii unei persoane fizice autorizate, de intreprinzatorul titular al unei intreprinderi individuale, respectiv de reprezentantul intreprinderii familiale sau, dupa caz, de orice membru al acesteia.

Cererea de inregistrare, impreuna cu documentele insotitoare prevazute de reglementarile in vigoare, precum si declaratiile-tip privind autorizarea functionarii se depun la ghiseu sau se pot transmite prin corespondenta cu valoare declarata, care va contine si dovada privind plata taxelor si tarifelor legale in contul O.N.R.C., deschis la trezorerie, data primirii corespondentei fiind considerata data inregistrarii cererii.

Cererea de inregistrare si documentele anexate acesteia in forma electronica, avand incorporata, atasata sau logic asociata semnatura electronica extinsa, pot fi trimise prin posta electronica.

Comunicarea de catre oficiile registrului comertului de pe langa tribunale a actelor si orice alta corespondenta cu solicitantii se pot face si prin posta, la sediul principal ori secundar sau la domiciliul ales, declarat in cererea de inregistrare.

Dupa inregistrarea persoanelor fizice si juridice in registrul comertului, se elibereaza certificatul de inregistrare, continand numarul de ordine din registrul comertului si codul unic de inregistrare atribuit de Ministerul Finantelor Publice, insotit de incheierea registratorului comercial, si certificatul constatator/certificatele constatatoare privind autorizarea functionarii pe baza declaratiei pe proprie raspundere.

Dupa inregistrarea modificarilor actului constitutiv se elibereaza incheierea registratorului comercial si, dupa caz, certificatul constatator/certificatele constatatoare privind autorizarea functionarii pe baza declaratiei pe proprie raspundere.
Certificatul de inregistrare continand codul unic de inregistrare este documentul care atesta ca persoana a fost luata in evidenta oficiului registrului comertului teritorial si in evidenta organului fiscal.

Termenul de eliberare a certificatului de inregistrare si a incheierii registratorului comercial la inmatriculare si, dupa caz, a incheierii registratorului comercial la inscrierea de mentiuni este de 3 zile, respectiv 5 zile, calculat de la data inregistrarii cererii, fara a se lua in considerare ziua cand a inceput si ziua cand s-a sfarsit termenul, daca registratorul comercial nu dispune altfel.

Solicitarea inregistrarii fiscale se face prin depunerea cererii de inregistrare la biroul unic din cadrul oficiului registrului comertului teritorial, iar atribuirea codului unic de inregistrare de catre Ministerul Finantelor Publice si este conditionata de admiterea cererii de inregistrare in registrul comertului de catre registratorul comercial.

In vederea atribuirii codului unic de inregistrare de catre Ministerul Finantelor Publice, oficiile registrului comertului teritoriale transmit Ministerului Finantelor Publice direct sau prin intermediul O.N.R.C., pe cale electronica, datele referitoare la inregistrarile efectuate in registrul comertului si cele continute in cererea de inregistrare fiscala.

Pe baza datelor transmise potrivit prevederilor alin.(2) Ministerul Finantelor Publice atribuie, in termen de maximum 8 ore, codul unic de inregistrare.

Codul unic de inregistrare este utilizat de toate sistemele informatice care prelucreaza date privind persoanele fizice autorizate, intreprinderile individuale, intreprinderile familiale si persoanele juridice inregistrate in registrul comertului, precum si de acestea in relatiile cu tertii, inclusiv cu autoritatile si institutiile publice, pe toata durata functionarii lor.

Dupa efectuarea inmatricularii societatilor comerciale si a celorlalte persoane juridice in registrul comertului, un extras al incheierii registratorului comercial se comunica, pe cale electronica, de catre oficiile registrului comertului teritoriale la O.N.R.C., spre publicare in Buletinul electronic al registrului comertului, pe cheltuiala solicitantului, operatiunea de publicare fiind asimilata, din punct de vedere al taxei aplicabile, operatiunii de inregistrare de mentiuni in registrul comertului pentru persoane juridice.

Extrasul incheierii registratorului comercial cuprinde: numarul si data incheierii, denumirea persoanei juridice, sediul social si forma juridica, numele si adresa – tara, localitatea, judetul – fondatorilor, administratorilor si, daca este cazul, a cenzorilor, domeniul si activitatea principala, capitalul social si durata de functionare.

Pe extrasul prevazut la alin.(1) oficiul registrului comertului teritorial care a efectuat inmatricularea mentioneaza codul unic de inregistrare atribuit si numarul de ordine in registrul comertului.

Daca inregistrarea de mentiuni in registrul comertului implica si modificarea datelor inscrise in certificatul de inregistrare, este necesara si preschimbarea certificatului de inregistrare, cu achitarea taxelor si tarifelor legale.

Pierderea certificatului de inregistrare eliberat solicitantului se mentioneaza in registrul comertului, se publica in Buletinul electronic al registrului comertului, in baza declaratiei pe proprie raspundere a comerciantului persoana fizica sau a reprezentantului persoanei juridice, si se elibereaza un nou certificat de inregistrare, cu achitarea taxelor si tarifelor legale.

Ce se abroga:

Vor fi abrogate, ca urmare integrarii in acest proiect a prevederilor legale adaptate noului mecanism de control al inregistrarii, urmatoarele acte normative:
• Legea nr.26/1990 privind registrul comertului;
• Legea nr.359/2004 privind simplificarea formalitatilor la inregistrarea in registrul comertului a persoanelor fizice autorizate, asociatiilor familiale si persoanelor juridice, inregistrarea fiscala a acestora, precum si autorizarea functionarii persoanelor juridice;
• Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.116/2009 pentru instituirea unor masuri privind activitatea de inregistrare in registrul comertului.
• dispozitiile privitoare la inregistrare din Legea nr.31/1990 privind societatile comerciale;
• dispozitiile privitoare la inregistrare din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.44/2006 privind desfasurarea activitatilor economice de catre persoanele fizice autorizate, intreprinderile individuale si intreprinderile familiale

Ce taxe trebuie achitate pentru a înregistra un SRL la Registrul Comertului in 2010 va invata Casa de avocatura Coltuc

de

Pentru a înregistra un SRL la Registrul Comertului, trebuie sa platiti taxe mici, dar multe. Iata lista taxelor:

* 10 lei: verificare unicitate sediu social;
* 10 lei: verificare asociat unic.
* 2 lei: Fond pentru finantarea Buletinului Insolventei (10% din taxele percepute de Oficiile Registrului Comertului pentru operatiunile de înregistrare)
* 10 lei: Fond lichidare legea 169/2010
* 31,5 lei: taxa publicare Monitorul Oficial, partea a IV-a – informatii despre societatile comerciale;
* 30 lei: Certificat constator (un certificat care atesta ca s-a înregistrat o declaratie pe propria raspundere din care rezulta ca sunt îndeplinite conditiile de functioare impuse de legislatia în domeniul sanitar-veterinar, protectiei mediului si protectiei muncii);
* 120 lei: taxa de inmatriculare;
* 10 lei: taxa obtinere cazier fiscal;
* 20 lei: sume pentru cazier fiscal;
* 10 lei: taxa pentru obtinere cod unic de înregistrare;
* 10 lei: transmitere declaratii catre autoritati;
* 10 lei: transmitere acte pentru publicare în Monitorul Oficial.
* 56 lei: taxa rezervare denumire firma

Alte taxe:

* 12 lei – Fond pentru finantarea cheltuielilor cu Buletinul Insolventei (10% din taxele de registru)
* 105 lei – Fond pentru lichidarea societatilor comerciale (50% din taxele de registru).

Care sunt persoanele juridice care trebuie sa prezinte cazier judiciar la inscrierea in Registrul Operatorilor Intracomunitari va anunta Casa de avocatura Coltuc

de

Ministerul Finantelor a facut ieri o serie de precizari care privesc persoanele care trebuie sa prezinte certificatul de cazier judiciar. Motivul il reprezinta urgentarea solutionarii solicitarilor operatorilor intracomunitari de

 

 

 înscriere în Registrul operatorilor intracomunitari, avand in vedere ca noile prevederi intra in vigoare la data de 1 august 2010.

Categoriile de persoane juridice carora le este solicitat cazierul judiciar

(1) În cazul persoanelor impozabile care au sediul activitatii economice în România, prin asociati si administratori se întelege numai asociatii si administratorii societatilor comerciale reglementate de Legea nr. 31/1990 privind societatile comerciale, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.

(2) În cazul societatilor pe actiuni, inclusiv a celor în comandita pe actiuni, care au sediul activitatii economice în România, în vederea înscrierii în Registrul operatorilor intracomunitari, se va prezenta cazierul judiciar al administratorilor, nu si al asociatilor.

(3) Institutiile publice, astfel cum sunt prevazute de Legea nr. 500/2002 privind finantele publice, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si orice alte persoane impozabile stabilite sau nestabilite în România, care nu sunt constituite în baza Legii nr. 31/1990 privind societatile comerciale, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, nu au obligatia prezentarii cazierului judiciar, în vederea înscrierii în Registrul operatorilor intracomunitari.

Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, aprobate prin Hotarârea Guvernului nr. 44/2004, în materia TVA si accize, au fost aprobate în sedinta de guvern din data de 23 iulie 2010

Prin ce treci ca sa-ti faci o firma. Mici trucuri ca sa scapi mai repede va invata Casa de avocatura Coltuc

de

Exista insa si o modalitate prin care cel care doreste sa-si infiinteze o firma poate evita temporar neplacerile cauzate de schimbarea legislatiei. „Modalitatea prevazuta de legea avocatilor a ramas in vigoare si permite

 

 

stabilirea sediului social la cabinetele de avocatura, pentru cel mult un an, fara posibilitate de prelungire. Aceasta a ramas singura alternativa pentru un investitor care ar dori infiintarea unei firme in cel mai scurt timp posibil, si fara prea mari cheltuieli sau investitii inainte de inceperea efectiva a activitatii”

 

 

www.coltuc.ro

 

Procedura de infiintare a unei firme s-a modificat si dureaza de doua ori mai mult anunta Casa de avocatura Coltuc

de

Procedura de solicitare si eliberare a documentelor pentru înfiintarea unei societati comerciale s-a complicat, dublând timpul necesar lansarii unei firme, astfel încât numarul agentilor economici noi va scadea cu cel putin

 

 20% în acest an, potrivit unor avocati specializati în drept comercial.

Marsh: Legea societatilor comerciale provoaca un val de cereri

de

Noua legislatie privind societatile comerciale impune tuturor administratorilor societatilor pe actiuni sa incheie asigurarea de raspundere civila a administratorilor si directorilor executivi. Marsh, lider mondial in servicii de management al riscului si brokeraj in asigurari, considera ca modificarea legii romane 31/1990 privind societatile comerciale, prin care asigurarea de raspundere civila a administratorilor devine obligatorie, creeaza un val de cereri de astfel de polite. Romania este prima tara din Uniunea Europeana in care aceasta asigurare devine obligatorie.

Introdusa in decembrie 2006, noua legislatie impune tuturor administratorilor societatilor pe actiuni sa incheie asigurarea de raspundere civila a administratorilor si directorilor executivi (Directors’ & Officers’ Liability Insurance – D&O). Sunt incluse in aceasta categorie companii publice sau private cu actionariat roman sau subsidiare inregistrate in Romania ale caror actiuni sunt detinute complet sau partial de companii straine. Prin asigurare se pot acoperi prejudiciile financiare cauzate de persoanele asigurate din culpa (eroarea, neglijenta, omisiunea) actionarilor, investitorilor, angajatilor, clientilor, concurentilor, altor terti si pentru care acestea sunt raspunzatoare in mod legal.

“Marsh raspunde cerintei legale prin oferirea de polite D&O atat companiilor romanesti, cat si companiilor detinute de societati straine. Preconizam ca foarte multe companii, care anterior nu aveau incheiata o astfel de asigurare, vor incheia o polita D&O pentru a fi in conformitate cu noile reglementari. Desi aceasta acoperire poate fi obtinuta fie de la o companie de asigurari locala, fie de la un asigurator strain, in acest moment doar cativa asiguratori subscriu polite D&O in Romania. Totusi, ne asteptam ca piata asigurarilor D&O sa evolueze ca o consecinta directa a noii legi si a noului mediu legislativ impus de aderarea Romaniei la Uniunea Europeana”, a declarat Eduard Simionescu, manager al departamentului FINPRO (Financial and Professional Insurance Services) din cadrul Marsh Romania.

In Romania exista aproximativ 11.500 de societati pe actiuni inregistrate si active, dintre care 58 sunt listate la Bursa de Valori Bucuresti si aproximativ 1.000 la RASDAQ.

Marsh are 26.000 de angajati si venituri anuale de aproximativ 5 miliarde dolari. Marsh este parte a Marsh & McLennan Companies (MMC), firma internationala de servicii profesionale cu aproximativ 55.000 de angajati si venituri anuale de aproximativ 12 miliarde dolari. MMC este de asemenea compania mama a Guy Carpenter, Kroll and Mercer. MMC (simbol MMC) este listata la bursele din New York, Chicago, Pacific si Londra.

SFEI: Cereri electronice de inmatriculare a societatilor comerciale

de

Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 77/2008 pentru completarea art. 3 din OG nr. 32/1995 privind timbrul judiciar a creat cadrul legal pentru transmiterea electronica a cererilor de inmatriculare sau de inregistrare a mentiunilor in registrul comertului prin Sistemul de Formulare Electronice Inteligente (SFEI) al ONRC.

Astfel, in cazul cererilor electronice, operatiunea de aplicare a timbrului judiciar a fost inlocuita cu incasarea contravalorii acestuia de catre Oficiile Registrului Comertului.

Inregistrarea in SFEI se face pe baza unei semnaturi electronice calificate care se poate obtine de la unul din furnizorii de servicii de certificare din Romania.

In prezent, pot fi depuse prin SFEI, urmatoarele formulare :
– Cerere verificare disponibilitate si rezervare denumire firma PJ;
– Cerere verificare disponibilitate si rezervare denumire firma PF;
– Cerere inregistrare persoane juridice;
– Cerere inregistrare si autorizare PFA/II/IF;
– Cerere-comanda eliberare acte;
– Cerere de depunere situatii financiare;
– Cerere-comanda eliberare informatii;
– Cerere completare dosar/observatii;
– Cerere actualizare obiect de activitate conform CAEN Rev.2.

SFEI poate fi accesat la adresa http://e-forms.onrc.ro

SFEI permite editarea on-line, printarea sau trimiterea catre serverul ONRC a formularelor. In plus, SFEI ofera costuri estimative ale tarifelor practicate de ORC, in functie de cerere.

Topul societăţilor comerciale din judeţul Constanţa pe anul 2007

de

Topul societăţilor comerciale din judeţul Constanţa pe anul 2007, elaborat de Camera de Comerţ, Industrie, Navigaţie şi Agricultură Constanţa (CCINA) reuneşte aproape 1.275 de firme selectate în baza unor criterii precise, dintre care esenţiale au fost profitul brut realizat în anul fiscal 2007, cifra de afaceri şi capitalul investit.

Topul în variantă tipărită va consemna 941 de firme, clasificate pe şase domenii de activitate: cerectare-dezvoltare şi high-tech; industrie, agricultură, pescuit, piscicultură; construcţii; servicii; comerţ, export, turism. „Topul este un instrument folositor autorităţilor (Poliţie, Gardă Financiară, Vamă), colaboratorilor de peste hotare, dar şi partenerilor locali, pentru că tot mai multe firme îşi dau seama că e un atu să apari în acest top. Datele în baza cărora am stabilit ierarhia fimelor au fost luate de noi, autorii, de la Fisc, aşa cum au fost declarate de agenţii economici. Noi procesăm ceea ce dînşii au transmis şi au semnat, noi nu interpretăm nimic, nu putem face niciun rabat de la rezultatele finale”, a declarat directorul general CCINA, Ion-Dănuţ Jugănaru. Noutatea topului pe 2007 este că a crescut numărul de subdomenii de catalogare a firmelor, de la 38 de subdomenii în 2006, la 46, anul trecut. De asemenea, a sporit şi numărul de firme participante de la 23.371 în anul 2006, la 25.696 anul trecut, ceea ce înseamnă că a crescut şi numărul de contribuabili la buget, iar economia Constanţei este în expansiune. Pe lîngă apariţia în top, cele mai competitive societăţi comerciale vor fi premiate în cadrul unei festivităţi, programată pentru data de 6 noiembrie, la complexul „Melody”, din staţiunea Mamaia. „Am identificat 352 de firme care merită să fie premiate şi le vom premia cu siguranţă, vom acorda, totodată, 7 trofee de excelenţă pentru firmele clasate pe primele trei locuri în ultimii trei ani şi 13 distincţii de excelenţă pentru firmele de pe primele trei locuri în ultimii cinci ani. De asemenea, vom premia colaboratorii CCINA, cît şi firmele cu cele mai mari profituri. Ca să anunţ şi alte noutăţi faţă de celelalte 14 ediţii anterioare ale topului, în clasamentul pe 2007 am scos secţiunea exportatori pentru că este greu să identificăm firmele care au făcut livrări de bunuri intracomunitare, iar în premieră apar în top firmele cu profil de activitate jocuri de noroc ”, a precizat Jugănaru. Ierarhia societăţilor comerciale nu a suferit schimbări prea mari faţă de anii anteriori, astfel că, şi în 2007, plutonul premianţilor este condus de sectorul energie/carburanţi, urmat îndeaproape de şantierele navale, fabricile de produse de panificaţie sau fabricile de ulei. Sectoarele unde s-au sesizat probleme şi contestaţii din partea autorităţilor pentru unele firme nominalizate în topuri rămîn cele în care se plătesc accize şi TVA. Astfel, în topul pe 2006, Garda Financiară Constanţa a semnalat aproape 10 firme cu probleme, iar în cel pe 2007, aceeaşi instituţie a evidenţiat aproape 20 de firme cu probleme.

Dispozitii finale si tranzitorii

de

Art. 283. – (1) Societatile comerciale, organizate în baza Legii nr. 15/1990 privind reorganizarea unitatilor economice de stat ca regii autonome si societati comerciale, cu modificarile ulterioare, privatizate sau care se vor privatiza, pot functiona numai pe baza de statut.

(2) Modificând, în conditiile legii, statutul, asociatii îl pot denumi act constitutiv, fara ca prin aceasta sa ia nastere o societate comerciala noua.
(3) La societatile existente, asociatii pot modifica actul constitutiv, prevazând în el documentele la care acestia urmeaza sa aiba acces, în sensul art. 8 lit. i). (4) Societatile comerciale cu capital integral ori majoritar de stat pot functiona cu orice numar de asociati.
Art. 284. – Încadrarea salariatilor la societatile comerciale se face pe baza de contract individual de munca, cu respectarea legislatiei muncii si asigurarilor sociale.
Art. 285. – Daca asociatul unic dintr-o societate cu raspundere limitata este si administrator, poate beneficia de pensie ca la asigurarile sociale de stat, în masura în care a varsat contributia la asigurarile sociale si pe aceea pentru pensia suplimentara.
Art. 286. – Constituirea de societati comerciale cu participare straina, în asociere cu persoane juridice sau persoane fizice române, sau cu capital integral strain se efectueaza cu respectarea dispozitiilor prezentei legi si ale legii privind regimul investitiilor straine.

Art. 287. – Activitatile care nu pot face obiectul unei societati comerciale se stabilesc prin hotarâre a Guvernului.
Art. 288. – Pentru autentificarea actului constitutiv se vor plati taxele de timbru si onorariile notariale legale. Art. 289. – În sensul prezentei legi, municipiul Bucuresti se asimileaza cu judetul.
Art. 290. – (1) Întreprinderile mici si asociatiile cu scop lucrativ, persoane juridice, înfiintate în baza Decretului-lege nr. 54/1990 privind organizarea si desfasurarea unor activitati economice pe baza liberei initiative si reorganizate, pâna la data de 17 septembrie 1991, în una dintre formele de societate prevazute de art. 2 din prezenta lege îsi vor putea continua activitatea.
(2) Ele sunt succesoare de drept ale întreprinderilor mici sau ale asociatiilor cu scop lucrativ din care provin. Art. 291. – Prevederile din prezenta lege se completeaza cu dispozitiile Codului comercial.
Art. 292. – Societatile cu participare straina înfiintate pâna la data de 17 decembrie 1990 îsi vor putea continua activitatea potrivit actului lor de constituire, aprobat în conditiile legii.
Art. 293. – Guvernul va putea modifica, anual, prin hotarâre, valoarea minima a capitalului social stabilita la art. 10 alin. (1), tinând seama de rata inflatiei, astfel încât, pâna la data de 31 decembrie 2005, pentru societatile pe actiuni si în comandita pe actiuni, capitalul social sa nu fie mai mic decât echivalentul în lei al sumei de 25.000 euro. Hotarârea Guvernului va cuprinde si termenul pentru completarea capitalului social.
Art. 294. – Pe data întrarii în vigoare a prezentei legi se abroga prevederile art. 77 – 220 si 236 din Codul comercial.

Infractiuni

de

Art. 271. – Se pedepseste cu închisoare de la unu la 5 ani fondatorul, administratorul, directorul, directorul executiv sau reprezentantul legal al societatii, care: 1. prezinta, cu rea-credinta, în prospectele, rapoartele si comunicarile adresate publicului, date neadevarate asupra constituirii societatii ori asupra conditiilor economice ale acesteia sau ascunde, cu rea-credinta, în tot sau în parte, asemenea date; 2. prezinta, cu rea-credinta, actionarilor/asociatilor o situatie financiara inexacta sau cu date inexacte asupra conditiilor economice ale societatii, în vederea ascunderii situatiei ei reale; 3. refuza sa puna la dispozitie expertilor, în cazurile si în conditiile prevazute la art. 26 si 38, documentele necesare sau îi împiedica, cu rea-credinta, sa îndeplineasca însarcinarile primite.

Art. 272. – Se pedepseste cu închisoare de la unu la 3 ani fondatorul, administratorul, directorul, directorul executiv sau reprezentantul legal al societatii, care:
1. dobândeste, în contul societatii, actiuni ale altor societati la un pret pe care îl stie vadit superior valorii lor efective sau vinde, pe seama societatii, actiuni pe care aceasta le detine, la preturi despre care are cunostinta ca sunt vadit inferioare valorii lor efective, în scopul obtinerii, pentru el sau pentru alte persoane, a unui folos în paguba societatii;
2. foloseste, cu rea-credinta, bunuri sau creditul de care se bucura societatea, într-un scop contrar intereselor acesteia sau în folosul lui propriu ori pentru a favoriza o alta societate în care are interese direct sau indirect;
3. se împrumuta, sub orice forma, direct sau printr-o persoana interpusa, de la societatea pe care o administreaza, de la o societate controlata de aceasta ori de la o societate care controleaza societatea pe care el o administreaza sau face ca una dintre aceste societati sa îi acorde vreo garantie pentru datorii proprii;
4. raspândeste stiri false sau întrebuinteaza alte mijloace frauduloase care au ca efect marirea sau scaderea valorii actiunilor sau a obligatiunilor societatii ori a altor titluri ce îi apartin, în scopul obtinerii, pentru el sau pentru alte persoane, a unui folos în paguba societatii;
5. încaseaza sau plateste dividende, sub orice forma, din profituri fictive sau care nu puteau fi distribuite, în lipsa de situatie financiara ori contrarii celor rezultate din aceasta;
6. încalca dispozitiile art. 183.
Art. 273. – Se pedepseste cu închisoare de la 6 luni la 5 ani administratorul, directorul, directorul executiv sau reprezentantul legal al societatii, care:
1. emite actiuni de o valoare mai mica decât valoarea lor legala ori la un pret inferior valorii nominale sau emite noi actiuni în schimbul aporturilor în numerar, înainte ca actiunile precedente sa fi fost achitate în întregime;
2. se foloseste, în adunarile generale, de actiunile nesubscrise sau nedistribuite actionarilor;
3. acorda împrumuturi sau avansuri asupra actiunilor societatii;
4. preda titularului actiunile înainte de termen sau preda actiuni liberate în total sau în parte, în afara de cazurile stabilite de lege, ori emite actiuni la purtator fara a fi achitate integral;
5. nu respecta dispozitiile legale referitoare la anularea actiunilor neachitate;
6. emite obligatiuni fara respectarea dispozitiilor legale sau actiuni fara sa cuprinda mentiunile cerute de lege. Art. 274. –Se pedepseste cu închisoare de la o luna la un an sau cu amenda administratorul, directorul, directorul executiv sau reprezentantul legal al societatii, care:
1. îndeplineste hotarârile adunarii generale referitoare la schimbarea formei societatii, la fuziunea ori la divizarea acesteia sau la reducerea capitalului social, înainte de expirarea termenelor prevazute de lege;
2. îndeplineste hotarârile adunarii generale referitoare la reducerea capitalului social, fara ca asociatii sa fi fost executati pentru efectuarea varsamântului datorat ori fara hotarârea adunarii generale care îi scuteste de plata varsamintelor ulterioare.
Art. 275. – (1) Se pedepseste cu închisoare de la o luna la un an sau cu amenda administratorul care:
1. încalca, chiar prin persoane interpuse sau prin acte simulate, dispozitiile art. 149;
2. nu convoaca adunarea generala în cazurile prevazute de lege sau încalca dispozitiile art. 193 alin. (2).
3. începe operatiuni în numele unei societati cu raspundere limitata, înainte de a se fi efectuat varsamântul integral al capitalului social;
4. emite titluri negociabile reprezentând parti sociale ale unei societati cu raspundere limitata;
5. dobândeste actiuni ale societatii în contul acesteia, în cazurile interzise de lege. (2) Cu pedeapsa prevazuta la alin. (1) se pedepseste si asociatul care încalca dispozitiile art. 127 sau ale art. 193 alin. (2).
Art. 276. – Se pedepseste cu închisoare de la o luna la un an sau cu amenda cenzorul care nu convoaca adunarea generala în cazurile în care este obligat prin lege.
Art. 277. – (1) Se pedepseste cu închisoare de la 3 luni la 3 ani persoana care a acceptat sau a pastrat însarcinarea de cenzor, contrar dispozitiilor art. 161 alin. (2), sau persoana care a acceptat însarcinarea de expert, cu încalcarea dispozitiilor art. 39.
(2) Hotarârile luate de adunarile generale în baza unui raport al unui cenzor sau expert, numit cu încalcarea dispozitiilor art. 161 alin. (2) si ale art. 39, nu pot fi anulate din cauza încalcarii dispozitiilor cuprinse în acele articole.
(3) Cu pedeapsa prevazuta la alin. (1) se pedepseste si fondatorul, administratorul, directorul, directorul executiv si cenzorul care exercita functiile sau însarcinarile lor cu încalcarea dispozitiilor prezentei legi referitoare la incompatibilitate.
Art. 278. – (1) Dispozitiile art. 271-277 se aplica si lichidatorului, în masura în care se refera la obligatii ce intra în cadrul atributiilor sale. (2) Se pedepseste cu pedeapsa prevazuta la art. 275 lichidatorul care face plati asociatilor cu încalcarea dispozitiilor art. 256.
Art. 279. – (1) Se pedepseste cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda actionarul sau detinatorul de obligatiuni care: 1. trece actiunile sau obligatiunile sale pe numele altor persoane, în scopul formarii unei majoritati în adunarea generala, în detrimentul altor actionari sau detinatori de obligatiuni; 2. voteaza, în adunari generale, în situatia prevazuta la pct. 1, ca proprietar de actiuni sau de obligatiuni care în realitate nu-i apartin; 3. în cazurile nepermise de lege, îsi ia – în schimbul unui avantaj material – obligatia de a vota într-un anumit sens în adunarile generale sau de a nu lua parte la vot.
(2) Persoana care determina pe un actionar sau pe un detinator de obligatiuni ca, în schimbul unei sume de bani sau al unui alt avantaj material, sa voteze într-un anumit sens în adunarile generale ori sa nu ia parte la vot, se pedepseste cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda.
Art. 280. – Se pedepseste cu închisoare de la unu la 5 ani, în afara de raspunderea pentru daunele pricinuite, prin operatiunile sale, statului român si tertilor, cel care exercita un comert în favoarea si pe seama unor societati constituite în tara straina, în cazurile în care nu sunt îndeplinite conditiile prevazute de lege pentru functionarea acelor societati în România.
Art. 281. – Faptele prevazute în prezentul titlu, daca constituie – potrivit Codului penal sau unor legi speciale – infractiuni mai grave, se pedepsesc în conditiile si cu sanctiunile prevazute acolo.
Art. 282. – Se pedepsesc cu închisoare de la 3 la 12 ani persoanele vinovate de bancruta frauduloasa, constând în una dintre urmatoarele fapte:
a) falsificarea, sustragerea sau distrugerea evidentelor societatii ori ascunderea unei parti din activul societatii, înfatisarea de datorii inexistente sau prezentarea în registrul societatii, în alt act ori în situatiile financiare a unor sume nedatorate, fiecare dintre aceste fapte fiind savârsita în vederea diminuarii aparente a valorii activelor;
b) înstrainarea, în frauda creditorilor, în caz de faliment al unei societati, a unei parti însemnate din active.

Lichidarea societatilor pe actiuni si în comandita pe actiuni

de

Art. 264. – (1) Numirea lichidatorilor în societatile pe actiuni si în comandita pe actiuni se face de adunarea generala, care hotaraste lichidarea, daca, prin actul constitutiv, nu se prevede altfel.

(2) Adunarea generala hotaraste cu majoritatea prevazuta pentru modificarea actului constitutiv.
(3) Daca majoritatea nu a fost obtinuta, numirea se face de tribunal, la cererea oricaruia dintre administratori sau asociati, cu citarea societatii si a celor care au cerut-o. Împotriva sentintei tribunalului se poate declara numai recurs în termen de 15 zile de la pronuntare.
Art. 265. – (1) Administratorii vor prezenta lichidatorilor o dare de seama asupra gestiunii, pentru timpul trecut de la ultima situatie financiara aprobata pâna la începerea lichidarii.
(2) Lichidatorii au dreptul sa aprobe darea de seama si sa faca sau sa sustina eventualele contestatii cu privire la aceasta.
Art. 266. – (1) Când unul sau mai multi administratori sunt numiti lichidatori, darea de seama asupra gestiunii administratorilor se va depune la oficiul registrului comertului si se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, împreuna cu bilantul final de lichidare.
(2) Când gestiunea trece peste durata unui exercitiu financiar, darea de seama trebuie anexata la prima situatie financiara pe care lichidatorii o prezinta adunarii generale.
(3) Orice actionar poate face opozitie, în conditiile art. 62, în termen de 15 zile de la publicare.
(4) Toate opozitiile facute vor fi conexate, pentru a fi solutionate printr-o singura sentinta.
(5) Orice actionar are dreptul sa intervina în instanta, iar hotarârea va fi opozabila si actionarilor neintervenienti. Art. 267. – Daca lichidarea se prelungeste peste durata exercitiului financiar, lichidatorii sunt obligati sa întocmeasca situatia financiara anuala, conformându-se dispozitiilor legii si actului constitutiv. Art. 268. – (1) Dupa terminarea lichidarii, lichidatorii întocmesc situatia financiara finala, aratând partea ce se cuvine fiecarei actiuni din repartizarea activului societatii, însotita de raportul cenzorilor sau, dupa caz, raportul auditorilor financiari.
(2) Situatia financiara, semnata de lichidatori, se va depune, pentru a fi mentionata, la oficiul registrului comertului si se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a.
(3) Orice actionar poate face opozitie, în conditiile art. 62.
Art. 269. – (1) Daca termenul prevazut la art. 266 alin. (3) a expirat fara a se face opozitie, situatia financiara se considera aprobata de toti actionarii, iar lichidatorii sunt liberati, sub rezerva repartizarii activului societatii. (2) Independent de expirarea termenului, chitanta de primire a celei din urma repartitii tine loc de aprobare a contului si a repartitiei facute fiecarui actionar.
Art. 270. – (1) Sumele cuvenite actionarilor, neîncasate în termen de doua luni de la publicarea situatiei financiare, vor fi depuse la o banca sau la una dintre unitatile acesteia, cu aratarea numelui si prenumelui actionarului, daca actiunile sunt nominative, sau a numerelor actiunilor, daca ele sunt la purtator.
(2) Plata se va face persoanei aratate sau posesorului actiunilor, retinându-se titlul.

Lichidarea societatilor în nume colectiv, în comandita simpla sau cu raspundere limitata

de

Art. 262. – (1) Numirea lichidatorilor în societatile în nume colectiv, în comandita simpla sau cu raspundere limitata va fi facuta de toti asociatii, daca în contractul de societate nu se prevede altfel.
(2) Daca nu se va putea întruni unanimitatea voturilor, numirea lichidatorilor va fi facuta de instanta, la cererea oricarui asociat ori administrator, cu ascultarea tuturor asociatilor si administratorilor.
(3) Împotriva sentintei se poate declara numai recurs de catre asociati sau administratori, în termen de 15 zile de la pronuntare.
Art. 263. – (1) Dupa terminarea lichidarii societatii în nume colectiv, în comandita simpla sau cu raspundere limitata, lichidatorii trebuie sa întocmeasca situatia financiara si sa propuna repartizarea activului între asociati. (2) Asociatul nemultumit poate face opozitie, în conditiile art. 62, în termen de 15 zile de la notificarea situatiei financiare de lichidare si a proiectului de repartizare.
(3) Pentru solutionarea opozitiei, problemele referitoare la lichidare vor fi separate de acelea ale repartizarii, fata de care lichidatorii pot ramâne straini.
(4) Dupa expirarea termenului prevazut la alin. (2) sau dupa ce sentinta asupra opozitiei a ramas irevocabila, situatia financiara de lichidare si repartizare se considera aprobata si lichidatorii sunt liberati.

Lichidarea societatilor comerciale

de

CAPITOLUL I Dispozitii generale

Art. 252. – (1) Pentru lichidarea si repartizarea patrimoniului social, chiar daca în actul constitutiv se prevad norme în acest scop, sunt obligatorii urmatoarele reguli:

a) pâna la preluarea functiei de catre lichidatori, administratorii continua mandatul lor, cu exceptia celor prevazute la art. 233;
b) actul de numire a lichidatorilor sau sentinta care îi tine locul si orice act ulterior, care ar aduce schimbari în persoana acestora, trebuie depuse, prin grija lichidatorilor, la oficiul registrului comertului, pentru a fi înscrise de îndata si publicate în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a.
(2) Numai dupa îndeplinirea formalitatilor de la alin. (1) lichidatorii vor depune semnatura lor în registrul comertului si vor exercita aceasta functie.
(3) În urma efectuarii publicarii prevazute la alin. (2), nici o actiune nu se poate exercita pentru societate sau contra acesteia decât în numele lichidatorilor sau împotriva lor.
(4) În afara de dispozitiile prezentului titlu, se aplica societatilor în lichidare regulile stabilite prin actul constitutiv si prin lege, în masura în care nu sunt incompatibile cu lichidarea. (5) Toate actele emanând de la societate trebuie sa arate ca aceasta este în lichidare.
Art. 253. – (1) Lichidatorii vor putea fi persoane fizice sau persoane juridice. Lichidatorii persoane fizice sau reprezentantii permanenti – persoane fizice ale societatii lichidatoare – trebuie sa fie lichidatori autorizati, în conditiile legii.
(2) Lichidatorii au aceeasi raspundere ca si administratorii.
(3) Lichidatorii sunt datori, îndata dupa preluarea functiei, ca împreuna cu administratorii societatii sa faca un inventar si sa încheie un bilant, care sa constate situatia exacta a activului si pasivului societatii, si sa le semneze. (4) Lichidatorii sunt obligati sa primeasca si sa pastreze patrimoniul societatii, registrele ce li s-au încredintat de administratori si actele societatii. De asemenea, ei vor tine un registru cu toate operatiunile lichidarii, în ordinea datei lor.
(5) Lichidatorii îsi îndeplinesc mandatul lor sub controlul cenzorilor.
Art. 254. – În cazul societatilor comerciale a caror activitate s-a desfasurat în baza autorizatiei de mediu prevazute de Legea protectiei mediului nr. 137/1995, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, lichidatorii sunt obligati sa ia masuri pentru efectuarea bilantului de mediu, prevazut de aceasta lege, si sa comunice rezultatele acestui bilant agentiei teritoriale pentru protectia mediului.
Art. 255. – (1) În afara de puterile conferite de asociati, cu aceeasi majoritate ceruta pentru numirea lor, lichidatorii vor putea:
a) sa stea în judecata si sa fie actionati în interesul lichidarii;
b) sa execute si sa termine operatiunile de comert referitoare la lichidare;
c) sa vânda, prin licitatie publica, imobilele si orice avere mobiliara a societatii; vânzarea bunurilor nu se va putea face în bloc;
d) sa faca tranzactii;
e) sa lichideze si sa încaseze creantele societatii, chiar în caz de faliment al debitorilor, dând chitanta;
f) sa contracteze obligatii cambiale, sa faca împrumuturi neipotecare si sa îndeplineasca orice alte acte necesare.
(2) Ei nu pot însa, în lipsa de dispozitii speciale în actul constitutiv sau în actul lor de numire, sa constituie ipoteci asupra bunurilor societatii, daca nu vor fi autorizati de instanta, cu avizul cenzorilor.
(3) Lichidatorii care întreprind noi operatiuni comerciale ce nu sunt necesare scopului lichidarii sunt raspunzatori personal si solidar de executarea lor.
Art. 256. – (1) Lichidatorii nu pot plati asociatilor nici o suma în contul partilor ce li s-ar cuveni din lichidare, înaintea achitarii creditorilor societatii.
(2) Asociatii vor putea cere însa ca sumele retinute sa fie depuse la Casa de Economii si Consemnatiuni C.E.C. – S.A. ori la o banca sau la una dintre unitatile acestora si sa se faca repartizarea asupra actiunilor sau partilor sociale, chiar în timpul lichidarii, daca, în afara de ceea ce este necesar pentru îndeplinirea tuturor obligatiilor societatii, scadente sau care vor ajunge la scadenta, mai ramâne un disponibil de cel putin 10% din cuantumul lor.
(3) Împotriva deciziilor lichidatorilor creditorii societatii pot face opozitie în conditiile art. 62.
Art. 257. – Lichidatorii care probeaza, prin prezentarea situatiei financiare anuale, ca fondurile de care dispune societatea nu sunt suficiente sa acopere pasivul exigibil trebuie sa ceara sumele necesare asociatilor care raspund nelimitat sau celor care nu au efectuat integral varsamintele, daca acestia sunt obligati, potrivit formei societatii, sa le procure sau, daca sunt debitori fata de societate, pentru varsamintele neefectuate, la care erau obligati în calitate de asociat.
Art. 258. – Lichidatorii care au achitat datoriile societatii cu propriii lor bani nu vor putea sa exercite împotriva societatii drepturi mai mari decât acelea ce apartineau creditorilor platiti.
Art. 259. – Creditorii societatii au dreptul de a exercita contra lichidatorilor actiunile care decurg din creantele ajunse la termen, pâna la concurenta bunurilor existente în patrimoniul societatii, si numai dupa aceea de a se îndrepta împotriva asociatilor, pentru plata sumelor datorate din valoarea actiunilor subscrise sau din aceea a aporturilor la capitalul social.
Art. 260. – (1) Lichidarea societatii trebuie terminata în cel mult 3 ani de la data dizolvarii. Pentru motive temeinice, tribunalul poate prelungi acest termen cu cel mult 2 ani.
(2) În termen de 15 zile de la terminarea lichidarii, lichidatorii vor cere radierea societatii din registrul comertului, sub sanctiunea unei amenzi judiciare de 2.000.000 lei pentru fiecare zi de întârziere, care va fi aplicata de judecatorul delegat, în urma sesizarii oricarei parti interesate, prin încheiere. Încheierea judecatorului delegat este executorie si supusa recursului.
(3) Radierea se poate face si din oficiu.
(4) Lichidarea nu libereaza pe asociati si nu împiedica deschiderea procedurii de faliment a societatii.
Art. 261. – (1) Dupa aprobarea socotelilor si terminarea repartitiei, registrele si actele societatii în nume colectiv, în comandita simpla sau cu raspundere limitata, ce nu vor fi necesare vreunuia dintre asociati, se vor depune la asociatul desemnat de majoritate.
(2) În societatile pe actiuni si în comandita pe actiuni registrele prevazute de art. 177 alin. 1 lit. a)-f) vor fi depuse la registrul comertului la care a fost înregistrata societatea, unde orice parte interesata va putea lua cunostinta de ele cu autorizarea judecatorului delegat, iar restul actelor societatii vor fi depuse la Arhivele Nationale.
(3) Registrele tuturor societatilor vor fi pastrate timp de 5 ani.

Fuziunea si divizarea societatilor

de

Art. 238. – (1) Fuziunea se face prin absorbirea unei societati de catre o alta societate sau prin contopirea a doua sau mai multe societati pentru a alcatui o societate noua.

(2) Divizarea se face prin împartirea întregului patrimoniu al unei societati care îsi înceteaza existenta între doua sau mai multe societati existente sau care iau astfel fiinta.
(3) Societatea nu îsi înceteaza existenta în cazul în care o parte din patrimoniul ei se desprinde si se transmite catre una sau mai multe societati existente sau care iau astfel fiinta.
(4) Fuziunea sau divizarea se poate face si între societati de forme diferite.
(5) Societatile în lichidare pot fuziona sau se pot diviza, numai daca nu a început repartitia între asociati a partilor ce li s-ar cuveni din lichidare.
Art. 239. – (1) Fuziunea sau divizarea se hotaraste de fiecare societate în parte, în conditiile stabilite pentru modificarea actului constitutiv al societatii.
(2) Când actiunile sunt de mai multe categorii, hotarârea asupra fuziunii/divizarii, în temeiul art. 113 lit. h), este subordonata rezultatului votului pe categorii, dat în conditiile art. 115.
(3) Daca, prin fuziune sau divizare, se înfiinteaza o noua societate, aceasta se constituie în conditiile prevazute de prezenta lege pentru forma de societate convenita.
Art. 240. – Fuziunea sau divizarea are ca efect dizolvarea, fara lichidare, a societatii care îsi înceteaza existenta si transmiterea universala a patrimoniului sau catre societatea sau societatile beneficiare, în starea în care se gaseste la data fuziunii sau a divizarii, în schimbul atribuirii de actiuni sau de parti sociale ale acestora catre asociatii societatii care înceteaza si, eventual, a unei sume în bani, care nu poate depasi 10% din valoarea nominala a actiunilor sau a partilor sociale atribuite.
Art. 241. – În baza hotarârii adunarii generale a actionarilor a fiecareia dintre societatile care participa la fuziune sau la divizare, administratorii acestora întocmesc un proiect de fuziune sau de divizare, care va cuprinde:
a) forma, denumirea si sediul social al tuturor societatilor participante la operatiune;
b) fundamentarea si conditiile fuziunii sau ale divizarii;
c) stabilirea si evaluarea activului si pasivului, care se transmit societatilor beneficiare;
d) modalitatile de predare a actiunilor sau a partilor sociale si data de la care acestea dau dreptul la dividende; e) raportul de schimb al actiunilor sau al partilor sociale si, daca este cazul, cuantumul sultei; nu vor putea fi schimbate pentru actiuni emise de societatea absorbanta actiunile societatii absorbite al caror titular este, direct sau prin persoane interpuse, societatea absorbanta ori însasi societatea absorbita;
f) cuantumul primei de fuziune sau de divizare;
g) drepturile care se acorda obligatarilor si orice alte avantaje speciale;
h) data situatiei financiare de fuziune/divizare, care va fi aceeasi pentru toate societatile participante;
i) orice alte date care prezinta interes pentru operatiune.
Art. 242. – (1) Proiectul de fuziune sau de divizare, semnat de reprezentantii societatilor participante, se depune la oficiul registrului comertului unde este înmatriculata fiecare societate, însotit de o declaratie a societatii care înceteaza a exista în urma fuziunii sau divizarii, despre modul cum a hotarât sa stinga pasivul sau. (2) Proiectul de fuziune sau de divizare, vizat de judecatorul delegat, se publica în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, pe cheltuiala partilor, integral sau în extras, potrivit dispozitiei judecatorului delegat sau cererii partilor, cu cel putin 30 de zile înaintea datelor sedintelor în care adunarile generale extraordinare urmeaza a hotarî, în temeiul art. 113 lit. h), asupra fuziunii/divizarii.
Art. 243. – (1) Oricare creditor al societatii care fuzioneaza sau se divide, având o creanta anterioara publicarii proiectului de fuziune sau de divizare, poate face opozitie în conditiile art. 62.
(2) Opozitia suspenda executarea fuziunii sau a divizarii pâna la data la care hotarârea judecatoreasca a devenit irevocabila, în afara de cazul în care societatea debitoare face dovada platii datoriilor sau ofera garantii acceptate de creditori ori convine cu acestia un aranjament pentru plata datoriilor.
(3) Dispozitiile art. 62 ramân aplicabile.
Art. 244. – (1) Administratorii societatilor care fuzioneaza sau se divid vor pune la dispozitie actionarilor/asociatilor la sediul social, cu cel putin o luna înainte de data sedintei adunarii generale extraordinare:
a) proiectul de fuziune/divizare;
b) darea de seama a administratorilor, în care se va justifica din punct de vedere economic si juridic necesitatea fuziunii/divizarii si se va stabili raportul de schimb al actiunilor/partilor sociale;
c) situatiile financiare împreuna cu rapoartele de gestiune pe ultimele 3 exercitii financiare, precum si cu 3 luni înainte de data proiectului de fuziune/divizare;
d) raportul cenzorilor si, dupa caz, raportul auditorilor financiari;
e) raportul unuia sau al mai multor experti, persoane fizice sau juridice, desemnati cu respectarea art. 38 si 39, de judecatorul delegat, asupra justetei raportului de schimb al actiunilor/partilor sociale, în cazul societatilor pe actiuni, în comandita pe actiuni sau cu raspundere limitata; pentru întocmirea raportului, fiecare dintre experti are dreptul sa obtina de la societatile care fuzioneaza/se divid toate documentele si informatiile necesare si sa efectueze verificarile corespunzatoare. Raportul va cuprinde: – metodele folosite pentru a se ajunge la raportul de schimb propus; – aprecierea daca acele metode au fost adecvate, mentionarea valorilor la care s-a ajuns prin fiecare metoda, precum si opinia asupra importantei acestor metode între cele pentru ajungerea la valorile respective; – eventualele greutati întâmpinate în cursul actiunii de evaluare;
f) evidenta contractelor cu valori depasind 100.000.000 lei în curs de executare si repartizarea lor, în caz de divizare a societatilor.
(2) Actionarii/asociatii vor putea obtine gratuit copii de pe actele enumerate la alin. (1) sau extrase din ele.
Art. 245. – În cazul fuziunii prin absorbtie, administratorii societatii absorbite, precum si expertii care au elaborat raportul prevazut la art. 244 alin. (1) lit. e) raspund civil fata de actionarii/asociatii societatii absorbite pentru pagubele pricinuite acestora datorita erorilor comise în cadrul operatiunii de fuziune.
Art. 246. – (1) În cel mult doua luni de la expirarea termenului prevazut la art. 243 sau, dupa caz, de la data la care hotarârea judecatoreasca a devenit irevocabila, adunarea generala a fiecareia dintre societatile participante va hotarî asupra fuziunii sau divizarii.
(2) Actele constitutive ale societatilor nou-înfiintate prin fuziune sau divizare se aproba de adunarea generala a societatii sau a societatilor care îsi înceteaza existenta.

Art. 247. – Prin derogare de la prevederile art. 115, atunci când fuziunea sau divizarea are ca efect marirea obligatiilor asociatilor uneia dintre societatile participante, hotarârea se ia cu unanimitate de voturi.
Art. 248. – (1) Actul modificator al actului constitutiv al societatii absorbante se înregistreaza în registrul comertului în a carui circumscriptie îsi are sediul societatea si, vizat de judecatorul delegat, se transmite, din oficiu, la Monitorul Oficial al României, spre publicare în Partea a IV-a, pe cheltuiala societatii.
(2) Publicitatea pentru societatile absorbite poate fi efectuata de societatea absorbanta, în cazurile în care acele societati nu au efectuat-o, în termen de 15 zile de la vizarea actului modificator al actului constitutiv al societatii absorbante de catre judecatorul delegat.
Art. 249. – Fuziunea sau divizarea are loc la urmatoarele date:
a) în cazul constituirii uneia sau mai multor societati noi, la data înmatricularii în registrul comertului a noii societati sau a ultimei dintre ele;
b) în celelalte cazuri, la data înscrierii în registrul comertului a mentiunii privind majorarea capitalului social al societatii absorbante.
Art. 250. – În cazul fuziunii prin absorbtie, societatea absorbanta dobândeste drepturile si este tinuta de obligatiile societatii pe care o absoarbe, iar în cazul fuziunii prin contopire, drepturile si obligatiile societatilor care îsi înceteaza existenta trec asupra noii societatii astfel înfiintate.
Art. 251. – (1) Societatile care dobândesc bunuri prin efectul divizarii raspund fata de creditori pentru obligatiile societatii care si-a încetat existenta prin divizare, proportional cu valoarea bunurilor dobândite, în afara de cazul în care prin actul de divizare s-au stabilit alte proportii.
(2) Daca nu se poate stabili societatea raspunzatoare pentru o obligatie, societatile care au dobândit bunuri prin divizare raspund solidar.
(3) Aportul unei parti din activul patrimoniului unei societati la una sau mai multe societati existente sau care iau astfel fiinta, în schimbul actiunilor sau partilor sociale ce se atribuie asociatilor acelei societati la societatile beneficiare, este supus, în mod corespunzator, dispozitiilor legale privind divizarea, daca are loc prin desprindere potrivit art. 238 alin. (3).

Dizolvarea, fuziunea si divizarea societatilor comerciale

de

CAPITOLUL I Dizolvarea societatilor

Art. 227. – (1) Societatea se dizolva prin:
a) trecerea timpului stabilit pentru durata societatii;
b) imposibilitatea realizarii obiectului de activitate al societatii sau realizarea acestuia;
c) declararea nulitatii societatii;
d) hotarârea adunarii generale;
e) hotarârea tribunalului, la cererea oricarui asociat, pentru motive temeinice, precum neîntelegerile grave dintre asociati, care împiedica functionarea societatii;
f) falimentul societatii;
g) alte cauze prevazute de lege sau de actul constitutiv al societatii.

(2) În cazul prevazut la alin. (1) lit. a), asociatii trebuie sa fie consultati de administratori, cu cel putin 3 luni înainte de expirarea duratei societatii, cu privire la eventuala prelungire a acesteia. În lipsa, la cererea oricaruia dintre asociati, tribunalul va putea dispune, prin încheiere, efectuarea consultarii, conform art. 119.

Art. 228. – (1) Societatea pe actiuni se dizolva:
a) în cazul si în conditiile prevazute de art. 158;
b) când capitalul social se reduce sub minimul legal;
c) când numarul actionarilor scade sub minimul legal.
(2) Societatea în comandita pe actiuni sau cu raspundere limitata se dizolva în cazul si în conditiile prevazute de alin. (1) lit. a) si b).
(3) Dispozitiile alin. (1) si (2) nu se aplica în cazul în care, în termen de 9 luni de la data constatarii pierderii sau reducerii capitalului social, acesta este reîntregit sau este redus la suma ramasa ori la minimul legal sau când societatea se transforma într-o alta forma la care capitalul social existent corespunde.
(4) Dispozitiile alin. (1) lit. c) nu se aplica în cazul în care, în termen de 9 luni de la data constatarii reducerii numarului de actionari sub minimul legal, acest numar este completat.

Art. 229. – (1) Societatile în nume colectiv sau cu raspundere limitata se dizolva prin falimentul, incapacitatea, excluderea, retragerea sau decesul unuia dintre asociati, când, datorita acestor cauze, numarul asociatilor s-a redus la unul singur.
(2) Se excepteaza cazul când în actul constitutiv exista clauza de continuare cu mostenitorii sau când asociatul ramas hotaraste continuarea existentei societatii sub forma societatii cu raspundere limitata cu asociat unic.
(3) Dispozitiile alineatelor precedente se aplica si societatilor în comandita simpla sau în comandita pe actiuni, daca acele cauze privesc pe singurul asociat comanditat sau comanditar.
Art. 230. – (1) În societatile în nume colectiv, daca un asociat decedeaza si daca nu exista conventie contrara, societatea trebuie sa plateasca partea ce se cuvine mostenitorilor, dupa ultimul bilant contabil aprobat, în termen de 3 luni de la notificarea decesului asociatului, daca asociatii ramasi nu prefera sa continue societatea cu mostenitorii care consimt la aceasta.
(2) Prevederile alin. (1) se aplica si societatilor în comandita simpla, în caz de deces al unuia dintre asociatii comanditati, în afara de cazul când mostenitorii sai nu prefera sa ramâna în societate în aceasta calitate.
(3) Mostenitorii ramân raspunzatori, potrivit art. 224, pâna la publicarea schimbarilor intervenite.
Art. 231. – (1) În caz de dizolvare a societatii prin hotarâre a asociatilor, acestia vor putea reveni, cu majoritatea ceruta pentru modificarea actului constitutiv, asupra hotarârii luate, atât timp cât nu s-a facut nici o repartitie din activ.
(2) Noua hotarâre se mentioneaza în registrul comertului, dupa care oficiul registrului comertului o va trimite Monitorului Oficial al României, spre publicare în Partea a IV-a, pe cheltuiala societatii.
(3) Creditorii si orice parte interesata pot face opozitie la tribunal împotriva hotarârii, în conditiile art. 62.
Art. 232. – (1) Dizolvarea societatilor comerciale trebuie sa fie înscrisa în registrul comertului si publicata în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, în afara de cazul prevazut la art. 227 alin. (1) lit. a).
(2) Înscrierea si publicarea se vor face conform art. 204, când dizolvarea are loc în baza unei hotarâri a adunarii generale, si în termen de 15 zile de la data la care hotarârea judecatoreasca a devenit irevocabila, când dizolvarea a fost pronuntata de justitie.
(3) În cazul prevazut la art. 227 alin. (1) lit. f), dizolvarea se pronunta de tribunalul învestit cu procedura falimentului.
Art. 233. – (1) Dizolvarea societatii are ca efect deschiderea procedurii lichidarii. Dizolvarea are loc fara lichidare, în cazul fuziunii ori divizarii totale a societatii sau în alte cazuri prevazute de lege.
(2) Din momentul dizolvarii, administratorii nu mai pot întreprinde noi operatiuni; în caz contrar, ei sunt personal si solidar raspunzatori pentru operatiunile pe care le-au întreprins.
(3) Interdictia prevazuta la alin. (2) se aplica din ziua expirarii termenului fixat pentru durata societatii ori de la data la care dizolvarea a fost hotarâta de adunarea generala sau declarata prin sentinta judecatoreasca.
(4) Societatea îsi pastreaza personalitatea juridica pentru operatiunile lichidarii, pâna la terminarea acesteia. Art. 234. – Dizolvarea societatii înainte de expirarea termenului fixat pentru durata sa are efect fata de terti numai dupa trecerea unui termen de 30 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a. Art. 235. – În societatile în nume colectiv, în comandita simpla si în cele cu raspundere limitata, asociatii pot hotarî, o data cu dizolvarea, cu cvorumul si majoritatea prevazute pentru modificarea actului constitutiv, si modul de lichidare a societatii, atunci când sunt de acord cu privire la repartizarea si lichidarea patrimoniului societatii si când asigura stingerea pasivului sau regularizarea lui în acord cu creditorii.
Art. 236. – (1) Dizolvarea unei societati cu raspundere limitata cu asociat unic atrage transmiterea universala a patrimoniului societatii catre asociatul unic, fara lichidare.
(2) Transmiterea patrimoniului are loc si societatea îsi înceteaza existenta la urmatoarele date:
a) daca nu s-a facut opozitie, pe data expirarii termenului de introducere a opozitiei;
b) daca s-a facut opozitie, pe data la care a devenit irevocabila hotarârea de respingere a opozitiei sau, dupa caz, hotarârea prin care se constata ca societatea sau asociatul unic a platit datoriile ori a oferit garantii acceptate de creditori sau a convenit cu acestia un aranjament pentru plata datoriilor.
Art. 237. – (1) La cererea oricarei persoane interesate, precum si a Oficiului National al Registrului Comertului, tribunalul va putea pronunta dizolvarea societatii în cazurile în care:
a) societatea nu mai are organe statutare sau acestea nu se mai pot întruni;
b) societatea nu a depus, în cel mult 6 luni de la expirarea termenelor legale, situatiile financiare anuale sau alte acte care, potrivit legii, se depun la oficiul registrului comertului;
c) societatea si-a încetat activitatea, nu are sediul social cunoscut ori nu îndeplineste conditiile referitoare la sediul social sau asociatii au disparut ori nu au domiciliul cunoscut sau resedinta cunoscuta;
d) societatea nu si-a completat capitalul social, în conditiile legii.
(2) Dispozitiile alin. (1) lit. c) nu sunt aplicabile în cazul în care societatea a fost în inactivitate temporara, anuntata organelor fiscale si înscrisa în registrul comertului. Durata inactivitatii nu poate depasi 3 ani.
(3) Hotarârea tribunalului prin care s-a pronuntat dizolvarea se înregistreaza în registrul comertului, se comunica directiei generale a finantelor publice judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, si se publica în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, pe cheltuiala titularului cererii de dizolvare, acesta putând sa se îndrepte împotriva societatii.
(4) În cazul mai multor hotarâri judecatoresti de dizolvare, pentru situatiile prevazute la alin. (1), publicitatea se va putea efectua în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, în forma unui tabel cuprinzând: codul unic de înregistrare, denumirea, forma juridica si sediul societatii dizolvate, instanta care a dispus dizolvarea, numarul dosarului, numarul si data hotarârii de dizolvare. În aceste cazuri, tarifele de publicare în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, se reduc cu 50%.
(5) Orice persoana interesata poate face recurs împotriva hotarârii de dizolvare, în termen de 30 de zile de la efectuarea publicitatii, în conditiile alin. (3) si (4). Dispozitiile art. 60 alin. (3) si (4) se aplica în mod corespunzator.
(6) Pe data ramânerii irevocabile a hotarârii prin care s-a admis dizolvarea, societatea va fi radiata din oficiu din registrul comertului.

Excluderea si retragerea asociatilor

de

Art. 222. – (1) Poate fi exclus din societatea în nume colectiv, în comandita simpla sau cu raspundere limitata: a) asociatul care, pus în întârziere, nu aduce aportul la care s-a obligat;

b) asociatul cu raspundere nelimitata în stare de faliment sau care a devenit legalmente incapabil;
c) asociatul cu raspundere nelimitata care se amesteca fara drept în administratie ori contravine dispozitiilor art. 80 si 82;
d) asociatul administrator care comite frauda în dauna societatii sau se serveste de semnatura sociala sau de capitalul social în folosul lui sau al altora.
(2) Dispozitiile acestui articol se aplica si comanditatilor în societatea în comandita pe actiuni.
Art. 223. – (1) Excluderea se pronunta prin hotarâre judecatoreasca la cererea societatii sau a oricarui asociat. (2) Când excluderea se cere de catre un asociat, se vor cita societatea si asociatul pârât.
(3) Ca urmare a excluderii, instanta judecatoreasca va dispune, prin aceeasi hotarâre, si cu privire la structura participarii la capitalul social a celorlalti asociati.
(4) Hotarârea irevocabila de excludere se va depune, în termen de 15 zile, la oficiul registrului comertului pentru a fi înscrisa, iar dispozitivul hotarârii se va publica la cererea societatii în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a.
Art. 224. – (1) Asociatul exclus raspunde de pierderi si are dreptul la beneficii pâna în ziua excluderii sale, însa nu va putea cere lichidarea lor pâna ce acestea nu sunt repartizate conform prevederilor actului constitutiv.
(2) Asociatul exclus nu are dreptul la o parte proportionala din patrimoniul social, ci numai la o suma de bani care sa reprezinte valoarea acesteia.
Art. 225. – (1) Asociatul exclus ramâne obligat fata de terti pentru operatiunile facute de societate, pâna în ziua ramânerii definitive a hotarârii de excludere.
(2) Daca, în momentul excluderii, sunt operatiuni în curs de executare, asociatul este obligat sa suporte consecintele si nu-si va putea retrage partea ce i se cuvine decât dupa terminarea acelor operatiuni.
Art. 226. – (1) Asociatul în societatea în nume colectiv, în comandita simpla sau în societatea cu raspundere limitata se poate retrage din societate:
a) în cazurile prevazute în actul constitutiv;
b) cu acordul tuturor celorlalti asociati;
c) în lipsa unor prevederi în actul constitutiv sau când nu se realizeaza acordul unanim asociatul se poate retrage pentru motive temeinice, în baza unei hotarâri a tribunalului, supusa numai recursului, în termen de 15 zile de la comunicare.
(2) În situatia prevazuta la alin. (1) lit. c), instanta judecatoreasca va dispune, prin aceeasi hotarâre, si cu privire la structura participarii la capitalul social a celorlalti asociati.
(3) Drepturile asociatului retras, cuvenite pentru partile sale sociale, se stabilesc prin acordul asociatilor ori de un expert desemnat de acestia sau, în caz de neîntelegere, de tribunal.

Reducerea sau majorarea capitalului social

de

Art. 207. – (1) Capitalul social poate fi redus prin:
a) micsorarea numarului de actiuni sau parti sociale;
b) reducerea valorii nominale a actiunilor sau a partilor sociale;
c) dobândirea propriilor actiuni, urmata de anularea lor.

(2) Capitalul social mai poate fi redus, atunci când reducerea nu este motivata de pierderi, prin:
a) scutirea totala sau partiala a asociatilor de varsamintele datorate;
b) restituirea catre actionari a unei cote-parti din aporturi, proportionala cu reducerea capitalului social si calculata egal pentru fiecare actiune sau parte sociala;
c) alte procedee prevazute de lege.
Art. 208. – (1) Reducerea capitalului social va putea fi facuta numai dupa trecerea a doua luni din ziua în care hotarârea a fost publicata în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a.
(2) Hotarârea va trebui sa respecte minimul de capital social, atunci când legea îl fixeaza, sa arate motivele pentru care se face reducerea si procedeul ce va fi utilizat pentru efectuarea ei.
(3) Orice creditor al societatii, a carui creanta este constatata printr-un titlu anterior publicarii hotarârii, poate face opozitie în conditiile art. 62.
(4) Creditorii chirografari ale caror creante sunt constatate prin titluri anterioare publicarii hotarârii pot sa obtina, pe calea opozitiei, exigibilitatea anticipata a creantelor lor la data expirarii termenului de doua luni prevazut de alin. (1), în afara de cazul în care societatea a oferit garantii reale sau personale acceptate de creditori.
Art. 209. – Când societatea a emis obligatiuni, nu se va putea proceda la reducerea capitalului social prin restituiri facute actionarilor din sumele rambursate în contul actiunilor, decât în proportie cu valoarea obligatiunilor rambursate.
Art. 210. – (1) Capitalul social se poate mari prin emisiunea de actiuni noi sau prin majorarea valorii nominale a actiunilor existente în schimbul unor noi aporturi în numerar si/sau în natura.
(2) De asemenea, actiunile noi sunt liberate prin încorporarea rezervelor, cu exceptia rezervelor legale, precum si a beneficiilor sau a primelor de emisiune, ori prin compensarea unor creante lichide si exigibile asupra societatii cu actiuni ale acesteia.
(3) Diferentele favorabile din reevaluarea patrimoniului vor fi incluse în rezerve, fara a majora capitalul social. (4) Marirea capitalului social prin majorarea valorii nominale a actiunilor poate fi hotarâta numai cu votul tuturor actionarilor, în afara de cazul când este realizata prin încorporarea rezervelor, beneficiilor sau primelor de emisiune.
Art. 211. – Hotarârea adunarii generale extraordinare pentru majorarea capitalului social se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, acordându-se pentru exercitiul dreptului de preferinta un termen de cel putin o luna, cu începere din ziua publicarii.
Art. 212. – (1) Societatea pe actiuni îsi va putea majora capitalul social, cu respectarea dispozitiilor prevazute pentru constituirea societatii.
(2) În caz de subscriptie publica, prospectul de emisiune, purtând semnaturile autentice a doi dintre administratori, va fi depus la registrul comertului pentru îndeplinirea formalitatilor prevazute la art. 18 si va cuprinde:
a) data si numarul înmatricularii societatii în registrul comertului;
b) denumirea si sediul societatii;
c) capitalul social subscris si varsat;
d) numele si prenumele administratorilor, cenzorilor si domiciliul lor;
e) ultima situatie financiara aprobata, raportul cenzorilor sau raportul auditorilor financiari;
f) dividendele platite în ultimii 5 ani sau de la constituire, daca, de la aceasta data, au trecut mai putin de 5 ani; g) obligatiunile emise de societate;
h) hotarârea adunarii generale privitoare la noua emisiune de actiuni, valoarea totala a acestora, numarul si valoarea lor nominala, felul lor, relatii privitoare la aporturi, altele decât în numerar, si avantajele acordate acestora, precum si data de la care se vor plati dividendele.
(3) Acceptantul va putea invoca nulitatea prospectului de emisiune ce nu cuprinde toate mentiunile aratate, daca nu a exercitat în nici un mod drepturile si obligatiile sale de actionar.
Art. 213. – Majorarea capitalului social al unei societati prin oferta publica de valori mobiliare, definita ca atare prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 28/2002.

Art. 214. – În caz de majorare a capitalului social, prin oferta publica, administratorii sunt solidar raspunzatori de exactitatea celor aratate în prospectul de emisiune, în publicatiile facute de societate sau în cererile adresate oficiului registrului comertului, în vederea majorarii capitalului social.
Art. 215. – (1) Daca majorarea capitalului social se face prin aporturi în natura, adunarea generala extraordinara, care a hotarât aceasta, va numi unul sau mai multi experti pentru evaluarea acestor aporturi.
(2) Aporturi în creante nu sunt admise.
(3) Dupa depunerea raportului de expertiza, adunarea generala extraordinara convocata din nou, având în vedere concluziile expertilor, poate hotarî majorarea capitalului social. (4) Hotarârea adunarii generale trebuie sa cuprinda descrierea aporturilor în natura, numele persoanelor ce le efectueaza si numarul actiunilor ce se vor emite în schimb.
Art. 216. – (1) Actiunile emise pentru majorarea capitalului social vor fi oferite spre subscriere, în primul rând actionarilor existenti, proportional cu numarul actiunilor pe care le poseda, acestia putându-si exercita dreptul de preferinta numai în interiorul termenului hotarât de adunarea generala, daca actul constitutiv nu prevede alt termen. Dupa expirarea acestui termen, actiunile vor putea fi oferite spre subscriere publicului.
(2) Operatiunea de majorare a capitalului social efectuata fara acordarea dreptului de preferinta catre actionarii existenti, prevazuta la alin. (1), este lovita de nulitate absoluta.
Art. 217. – (1) Adunarea generala va putea, pentru motive temeinice, sa ridice actionarilor dreptul de subscriere a noilor actiuni, în total sau în parte.
(2) Convocarea va trebui sa cuprinda, în acest caz, motivele majorarii capitalului social, persoanele carora urmeaza a li se atribui noile actiuni, numarul de actiuni atribuit fiecareia dintre ele, valoarea de emisiune a actiunilor si bazele fixarii acesteia.
(3) Pentru luarea hotarârii este necesara prezenta a trei patrimi din numarul titularilor capitalului social si votul unui numar de actionari care sa reprezinte cel putin jumatate din capitalul social.
Art. 218. – Dreptul de preferinta înceteaza, daca noile actiuni reprezinta aporturi în natura.
Art. 219. – Hotarârea adunarii generale privind majorarea capitalului social are efect numai în masura în care a fost dusa la îndeplinire în termen de un an de la data sa.
Art. 220. – (1) Actiunile emise în schimbul aporturilor în numerar vor trebui platite, la data subscrierii, în proportie de cel putin 30% din valoarea lor nominala si, integral, în termen de cel mult 3 ani de la data publicarii în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, a hotarârii adunarii generale.
(2) În acelasi termen vor trebui platite actiunile emise în schimbul aporturilor în natura.
(3) Când s-a prevazut o prima de emisiune, aceasta trebuie integral platita la data subscrierii.
(4) Dispozitiile art. 98 alin. (3) si ale art. 100 ramân aplicabile.
Art. 221. – Societatea cu raspundere limitata îsi va majora capitalul social, cu respectarea dispozitiilor privitoare la constituirea acestei societati.

Modificarea actului constitutiv

de

CAPITOLUL I Dispozitii generale

Art. 204. – (1) Actul constitutiv poate fi modificat prin hotarârea adunarii generale adoptata în conditiile legii sau printr-un act aditional la actul constitutiv sau prin hotarârea instantei judecatoresti, în conditiile art. 223 alin. (3) si art. 226 alin. (2).

(2) Forma autentica a actului modificator adoptat de asociati este obligatorie atunci când are ca obiect:
a) majorarea capitalului social prin subscrierea ca aport în natura a unui teren;
b) modificarea formei juridice a societatii într-o societate în nume colectiv sau în comandita simpla;
c) majorarea capitalului social prin subscriptie publica.
(3) Dispozitiile art. 17 se aplica si în cazul schimbarii denumirii ori în cel al continuarii societatii cu raspundere limitata cu asociat unic.
(4) Actul modificator, cuprinzând trimiterile la textele modificate ale actului constitutiv, se înregistreaza în registrul comertului pe baza încheierii judecatorului delegat, cu exceptia cazului prevazut de art. 223 alin. (3) si art. 226 alin. (2), când înregistrarea se va face pe baza hotarârii irevocabile de excludere.
(5) Dupa înregistrarea în registrul comertului, actul modificator se trimite, din oficiu, Monitorului Oficial al României, spre publicare în partea a IV-a, de catre registrul comertului, pe cheltuiala societatii.
(6) Actul modificator al actului constitutiv al unei societati în nume colectiv sau în comandita simpla, în forma autentica, se depune la oficiul registrului comertului si se mentioneaza în acest registru, fara a fi obligatorie publicarea lui în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a.
(7) Daca se aduc mai multe modificari actului constitutiv, fie concomitent, fie succesiv, acesta va fi actualizat cu toate modificarile la zi si, în aceasta forma, va fi depus la oficiul registrului comertului.
(8) În forma actualizata potrivit alineatului precedent, se pot omite numele sau denumirea si celelalte date de identificare ale fondatorilor si ale primilor membri ai organelor societatii.
(9) Omisiunea este permisa numai daca au trecut cel putin 5 ani de la data înmatricularii societatii si numai daca actul constitutiv nu prevede altfel.
Art. 205. – Schimbarea formei societatii, prelungirea duratei ei sau alte modificari ale actului constitutiv al societatii nu atrag crearea unei persoane juridice noi.
Art. 206. – (1) Creditorii particulari ai asociatilor dintr-o societate în nume colectiv, în comandita simpla sau cu raspundere limitata pot face opozitie, în conditiile art. 62, împotriva hotarârii adunarii asociatilor de prelungire a duratei societatii peste termenul fixat initial, daca au drepturi stabilite printr-un titlu executoriu anterior hotarârii. (2) Când opozitia a fost admisa, asociatii trebuie sa decida, în termen de o luna de la data la care hotarârea a devenit irevocabila, daca înteleg sa renunte la prelungire sau sa excluda din societate pe asociatul debitor al oponentului.
(3) În acest din urma caz, drepturile cuvenite asociatului debitor vor fi calculate pe baza ultimului bilant contabil aprobat.

Societatile cu raspundere limitata

de

Art. 191. – (1) Hotarârile asociatilor se iau în adunarea generala.
(2) Prin actul constitutiv se va putea stabili ca votarea se poate face si prin corespondenta.

Art. 192. – (1)
Adunarea generala decide prin votul reprezentând majoritatea absoluta a
asociatilor si a partilor sociale, în afara de cazul când în actul
constitutiv se prevede altfel.
(2) Pentru hotarârile având
ca obiect modificarea actului constitutiv este necesar votul tuturor
asociatilor, în afara de cazul când legea sau actul constitutiv prevede
altfel.
Art. 193. – (1) Fiecare parte sociala da dreptul la un vot.
(2) Un
asociat nu poate exercita dreptul sau de vot în deliberarile adunarilor
asociatilor referitoare la aporturile sale în natura sau la actele
juridice încheiate între ele si societate.
(3) Daca
adunarea legal constituita nu poate lua o hotarâre valabila din cauza
neîntrunirii majoritatii cerute, adunarea convocata din nou poate
decide asupra ordinii de zi, oricare ar fi numarul de asociati si
partea din capitalul social reprezentata de asociatii prezenti.
Art. 194. – (1) Adunarea asociatilor are urmatoarele obligatii principale:
a) sa aprobe situatia financiara anuala si sa stabileasca repartizarea profitului net;
b)
sa îi desemneze pe administratori si cenzori, sa îi revoce si sa le dea
descarcare de activitatea lor, precum si sa decida contractarea
auditului financiar, atunci când acesta nu are caracter obligatoriu,
potrivit legii;
c) sa decida urmarirea administratorilor si
cenzorilor pentru daunele pricinuite societatii, desemnând si persoana
însarcinata sa o exercite;
d) sa modifice actul constitutiv.
(2)
În acest din urma caz, daca în actul constitutiv se prevede dreptul de
retragere a asociatului pentru ca nu este de acord cu modificarile
aduse acestuia, se aplica dispozitiile art. 224 si 225.
Art. 195. – (1) Administratorii
sunt obligati sa convoace adunarea asociatilor la sediul social, cel
putin o data pe an sau de câte ori este necesar.
(2) Un
asociat sau un numar de asociati, ce reprezinta cel putin o patrime din
capitalul social, va putea cere convocarea adunarii generale, aratând
scopul acestei convocari.
(3) Convocarea adunarii se va
face în forma prevazuta în actul constitutiv, iar în lipsa unei
dispozitii speciale, prin scrisoare recomandata, cu cel putin 10 zile
înainte de ziua fixata pentru tinerea acesteia, aratându-se ordinea de
zi.
Art. 196. – Dispozitiile prevazute pentru societatile
pe actiuni, în ce priveste dreptul de a ataca hotarârile adunarii
generale, se aplica si societatilor cu raspundere limitata, termenul de
15 zile prevazut la art. 132 alin. (2) urmând sa curga de la data la care asociatul a luat cunostinta de hotarârea adunarii generale pe care o ataca.
Art. 197. – (1)
Societatea este administrata de unul sau mai multi administratori,
asociati sau neasociati, numiti prin actul constitutiv sau de adunarea
generala.
(2) Administratorii nu pot primi, fara
autorizarea adunarii asociatilor, mandatul de administrator în alte
societati concurente sau având acelasi obiect de activitate, nici sa
faca acelasi fel de comert ori altul concurent pe cont propriu sau pe contul altei persoane fizice sau juridice, sub sanctiunea revocarii si raspunderii pentru daune.
(3) Dispozitiile art. 75, 76, 77 alin. (1) si 79 se aplica si societatilor cu raspundere limitata.
Art. 198. – (1)
Societatea trebuie sa tina, prin grija administratorilor, un registru
al asociatilor, în care se vor înscrie, dupa caz, numele si prenumele,
denumirea, domiciliul sau sediul fiecarui asociat, partea acestuia din
capitalul social, transferul partilor sociale sau orice alta modificare
privitoare la acestea.
(2) Administratorii raspund personal
si solidar pentru orice dauna pricinuita prin nerespectarea
prevederilor de la alin. (1). (3) Registrul poate fi cercetat de
asociati si creditori.
Art. 199. – (1) Dispozitiile art. 160 alin. (1) si (2) se vor aplica în mod corespunzator.
(2)
La societatile comerciale care nu se încadreaza în prevederile art. 160
alin. (1), adunarea asociatilor poate numi unul sau mai multi cenzori.
(3) Daca numarul asociatilor trece de 15, numirea cenzorilor este obligatorie.
(4) Dispozitiile prevazute pentru cenzorii societatilor pe actiuni se aplica si cenzorilor din societatile cu raspundere limitata.
(5)
În lipsa de cenzori, fiecare dintre asociati, care nu este
administrator al societatii, va exercita dreptul de control pe care
asociatii îl au în societatile în nume colectiv.
Art. 200. – Societatea cu raspundere limitata nu poate emite obligatiuni.
Art. 201. – (1)
Situatiile financiare vor fi întocmite dupa normele prevazute pentru
societatea pe actiuni. Dupa aprobarea de catre adunarea generala a
asociatilor, ele vor fi depuse de administratori la directiile generale
ale finantelor publice competente, în termenele prevazute de lege. Un
exemplar al situatiei financiare anuale va fi depus la oficiul
registrului comertului. Acesta va face anuntul prevazut la art. 185
alin. (2).
(2) Dispozitiile prevazute pentru fondurile de
rezerva la societatea pe actiuni, ca si acelea privitoare la reducerea
capitalului social, se aplica si societatilor cu raspundere limitata.
Art. 202. – (1) Partile sociale pot fi transmise între asociati.
(2)
Transmiterea catre persoane din afara societatii este permisa numai
daca a fost aprobata de asociati reprezentând cel putin trei patrimi
din capitalul social.
(3) În cazul dobândirii unei parti
sociale prin succesiune, prevederile alin. (2) nu sunt aplicabile daca
prin actul constitutiv nu se dispune altfel; în acest din urma caz,
societatea este obligata la plata partii sociale catre succesori,
conform ultimului bilant contabil aprobat.
(4) În cazul în
care s-ar depasi maximul legal de asociati din cauza numarului
succesorilor, acestia vor fi obligati sa desemneze un numar de titulari
ce nu va depasi maximul legal.
Art. 203. – (1) Transmiterea partilor sociale trebuie înscrisa în registrul comertului si în registrul de asociati al societatii.
(2) Transmiterea are efect fata de terti numai din momentul înscrierii ei în registrul comertului.

Societatile în comandita pe actiuni

de

Art. 187. – Societatea în comandita pe actiuni este reglementata de dispozitiile referitoare la societatile pe actiuni, cu exceptia dispozitiilor prezentului capitol.

Art. 188. – (1) Administrarea societatii este încredintata unuia sau mai multor asociati comanditati.
(2) Asociatilor comanditati li se vor aplica dispozitiile prevazute la art. 80-83, iar asociatilor comanditari cele din art. 89 si 90.
Art. 189. – (1) În societatea în comandita pe actiuni, administratorii vor putea fi revocati de adunarea generala a actionarilor, printr-o hotarâre luata cu majoritatea stabilita pentru adunarile extraordinare.
(2) Adunarea generala, cu aceeasi majoritate si cu respectarea art. 138, alege alta persoana în locul administratorului revocat, decedat sau care a încetat exercitarea mandatului sau.
(3) Numirea trebuie aprobata si de ceilalti administratori, daca sunt mai multi.
(4) Noul administrator devine asociat comanditat.
(5) Administratorul revocat ramâne raspunzator nelimitat fata de terti pentru obligatiile pe care le-a contractat în timpul administratiei sale, putând însa exercita actiune în regres împotriva societatii. Art. 190. – Asociatii comanditati, care sunt administratori, nu pot lua parte la deliberarile adunarilor generale pentru alegerea cenzorilor, chiar daca poseda actiuni ale societatii.

Despre registrele societatii si despre situatiile financiare anuale

de

Art. 177. – (1) În afara de evidentele prevazute de lege, societatile pe actiuni trebuie sa tina:
a) un registru al actionarilor care sa arate, dupa caz, numele si prenumele, codul numeric personal, denumirea, domiciliul sau sediul actionarilor cu actiuni nominative, precum si varsamintele facute în contul actiunilor. Evidenta valorilor mobiliare emise de o societate detinuta public, tranzactionate pe o piata reglementata, va fi tinuta de o societate de registru autorizata de Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare, conform prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 28/2002*);
b) un registru al sedintelor si deliberarilor adunarilor generale;
c) un registru al sedintelor si deliberarilor consiliului de administratie;
d) un registru al sedintelor si deliberarilor comitetului de directie;
e) un registru al deliberarilor si constatarilor facute de cenzori în exercitarea mandatului lor;
f) un registru al obligatiunilor, care sa arate totalul obligatiunilor emise si al celor rambursate, precum si numele si prenumele, denumirea, domiciliul sau sediul titularilor, când ele sunt nominative. Evidenta obligatiunilor emise în forma dematerializata si tranzactionate pe o piata organizata va fi tinuta conform Legii nr. 52/1994.

Art. 178. – (1) Administratorii sau, dupa caz, societatile de registru independent au obligatia sa puna la dispozitia actionarilor si a oricaror alti solicitanti registrele prevazute la art. 177 alin. (1) lit. a) si sa elibereze, la cerere, pe cheltuiala acestora, extrase de pe ele.
(2) De asemenea, sunt obligati sa puna la dispozitia actionarilor si a detinatorilor de obligatiuni, în aceleasi conditii, registrele prevazute la art. 177 alin. (1) lit. b) si f). Art. 179. – Registrul actionarilor si registrul obligatiunilor se pot tine manual sau în sistem computerizat. Art. 180. – (1) Societatea comerciala poate contracta cu o societate de registru independent privat tinerea registrului actionarilor în sistem computerizat si efectuarea înregistrarilor si a altor operatiuni legate de acest registru.
(2) Dispozitiile alineatului precedent sunt aplicabile, în mod corespunzator, si în ceea ce priveste registrul obligatiunilor.
(3) Tinerea registrului actionarilor si/sau a registrului obligatiunilor de catre o societate de registru independent autorizat este obligatorie în cazurile prevazute de lege.
(4) În cazul în care registrul actionarilor este tinut de catre o societate de registru independent autorizata, este obligatorie mentionarea în registrul comertului a firmei si a sediului acesteia, precum si a oricaror modificari intervenite cu privire la aceste elemente de identificare.
Art. 181. – Administratorii trebuie sa prezinte cenzorilor sau auditorilor financiari, cu cel putin o luna înainte de ziua stabilita pentru sedinta adunarii generale, situatia financiara anuala pentru exercitiul financiar precedent, însotita de raportul lor si de documentele justificative.
Art. 182. – (1) Situatiile financiare anuale se vor întocmi în conditiile prevazute de lege.
(2) Situatiile financiare anuale ale societatilor comerciale vor fi verificate sau auditate, potrivit legii.
Art. 183. – (1) Din profitul societatii se va prelua, în fiecare an, cel putin 5% pentru formarea fondului de rezerva, pâna ce acesta va atinge minimum a cincea parte din capitalul social.
(2) Daca fondul de rezerva, dupa constituire, s-a micsorat din orice cauza, va fi completat, cu respectarea prevederilor alin. (1).
(3) De asemenea, se include în fondul de rezerva, chiar daca acesta a atins suma prevazuta la alin. (1), excedentul obtinut prin vânzarea actiunilor la un curs mai mare decât valoarea lor nominala, daca acest excedent nu este întrebuintat la plata cheltuielilor de emisiune sau destinat amortizarilor.
(4) Fondatorii vor participa la profit, daca acest lucru este prevazut în actul constitutiv ori, în lipsa unor asemenea prevederi, a fost aprobat de adunarea generala extraordinara.
(5) În toate cazurile, conditiile participarii se vor stabili de adunarea generala, pentru fiecare exercitiu financiar. Art. 184. – (1) Situatiile financiare anuale, împreuna cu rapoartele administratorilor, cenzorilor sau ale auditorilor financiari vor ramâne depuse la sediul societatii si la cel al sucursalelor, în cele 15 zile care preced întrunirea adunarii generale, pentru a fi consultate de actionari.
(2) Actionarii vor putea cere consiliului de administratie, pe cheltuiala lor, copii de pe situatiile financiare anuale si de pe celelalte rapoarte prevazute la alin. (1).

Art. 185. – (1) Administratorii sunt obligati ca, în termen de 15 zile de la data adunarii generale, sa depuna o copie de pe situatiile financiare anuale, însotite de raportul lor, raportul cenzorilor sau raportul auditorilor financiari, precum si de procesul-verbal al adunarii generale la oficiul registrului comertului, precum si la Ministerul Finantelor Publice, în conditiile prevazute de Legea contabilitatii nr. 82/1991, republicata, cu modificarile ulterioare.
(2) Un anunt prin care se confirma depunerea acestor acte va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, pe cheltuiala societatii si prin grija oficiului registrului comertului, pentru societatile comerciale care au o cifra anuala de afaceri de peste 100 miliarde lei.
Art. 186. – Aprobarea situatiilor financiare anuale de catre adunarea generala nu împiedica exercitarea actiunii în raspundere împotriva administratorilor, directorilor, cenzorilor sau auditorilor financiari.

Despre emiterea de obligatiuni

de

Art. 167. – (1) Valoarea nominala a unei obligatiuni nu poate fi mai mica de 25.000 lei.
(2) Obligatiunile din aceeasi emisiune trebuie sa fie de o valoare egala si acorda posesorilor lor drepturi egale. (3) Obligatiunile pot fi emise în forma materiala, pe suport hârtie, sau în forma dematerializata, prin înscriere în cont.

Art. 168. – Pentru a proceda la emiterea de obligatiuni prin oferta publica, definita ca atare prin Legea nr. 52/1994*) privind valorile mobiliare si bursele de valori, administratorii vor publica un prospect de emisiune, care va cuprinde:
a) denumirea, obiectul de activitate, sediul si durata societatii;
b) capitalul social si rezervele;
c) data publicarii în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, a încheierii de înmatriculare si modificarile ce s-au adus actului constitutiv;
d) situatia patrimoniului social dupa ultimul bilant contabil aprobat;
e) categoriile de actiuni emise de societate;
f) suma totala a obligatiunilor care au fost emise anterior si a celor care urmeaza a fi emise, modul de rambursare, valoarea nominala a obligatiunilor, dobânda lor, indicarea daca sunt nominative sau la purtator, precum si indicarea daca sunt convertibile dintr-o categorie în alta, ori în actiuni;
g) sarcinile ce greveaza imobilele societatii;
h) data la care a fost publicata hotarârea adunarii generale extraordinare care a aprobat emiterea de obligatiuni.
Art. 169. – În cazul în care obligatiunile fac obiectul unei oferte publice definite ca atare de Legea nr. 52/1994.
Art. 170. – (1) Subscriptia obligatiunilor va fi facuta pe exemplarele prospectului de emisiune.
(2) Valoarea obligatiunilor subscrise trebuie sa fie integral varsata.
(3) Titlurile obligatiunilor trebuie sa cuprinda datele aratate la art. 168, numarul de ordine si tabloul platilor în capital si dobânzi.
(4) Titlurile vor fi semnate în conformitate cu dispozitiile art. 93 alin. (4).
(5) Valoarea nominala a obligatiunilor convertibile în actiuni va trebui sa fie egala cu cea a actiunilor.
Art. 171. – (1) Detinatorii de obligatiuni se pot întruni în adunare generala, pentru a delibera asupra intereselor lor.
(2) Adunarea va fi convocata pe cheltuiala societatii care a emis obligatiunile, la cererea unui numar de detinatori care sa reprezinte a patra parte din titlurile emise si nerambursate sau, dupa numirea reprezentantilor detinatorilor de obligatiuni, la cererea acestora.
(3) Dispozitiile prevazute pentru adunarea ordinara a actionarilor se aplica si adunarii detinatorilor de obligatiuni, în ce priveste formele, conditiile, termenele convocarii, depunerea titlurilor si votarea.
(4) Societatea emitenta nu poate participa la deliberarile adunarii detinatorilor de obligatiuni, în baza obligatiunilor pe care le poseda.
(5) Detinatorii de obligatiuni vor putea fi reprezentati prin mandatari, altii decât administratorii, cenzorii sau functionarii societatii.
Art. 172. – (1) Adunarea detinatorilor de obligatiuni legal constituita poate:
a) sa numeasca un reprezentant al detinatorilor de obligatiuni si unul sau mai multi supleanti, cu dreptul de a-i reprezenta fata de societate si în justitie, fixându-le remuneratia; acestia nu pot lua parte la administrarea societatii, dar vor putea asista la adunarile sale generale;
b) sa îndeplineasca toate actele de supraveghere si de aparare a intereselor lor comune sau sa autorizeze un reprezentant cu îndeplinirea lor;
c) sa constituie un fond, care va putea fi luat din dobânzile cuvenite detinatorilor de obligatiuni, pentru a face fata cheltuielilor necesare apararii drepturilor lor, stabilind, în acelasi timp, regulile pentru gestiunea acestui fond; d) sa se opuna la orice modificare a actului constitutiv sau a conditiilor împrumutului, prin care s-ar putea aduce o atingere drepturilor detinatorilor de obligatiuni;
e) sa se pronunte asupra emiterii de noi obligatiuni.
(2) Hotarârile adunarii vor fi aduse la cunostinta societatii, în termen de cel mult 3 zile de la adoptarea lor.
Art. 173. – Pentru validitatea deliberarilor prevazute la art. 172 alin. (1) lit. a), b) si c) hotarârea se ia cu o majoritate reprezentând cel putin o treime din titlurile emise si nerambursate; în celelalte cazuri este necesara prezenta în adunare a detinatorilor reprezentând cel putin doua treimi din titlurile nerambursate si votul favorabil a cel putin patru cincimi din titlurile reprezentate la adunare.
Art. 174. – (1) Hotarârile luate de adunarea detinatorilor de obligatiuni sunt obligatorii si pentru detinatorii care nu au luat parte la adunare sau au votat contra.
(2) Hotarârile adunarii detinatorilor de obligatiuni pot fi atacate în justitie de catre detinatorii care nu au luat parte la adunare sau au votat contra si au cerut sa se insereze aceasta în procesul-verbal al sedintei, în termenul si cu efectele aratate în art. 132 si 133.
Art. 175. – Actiunea în justitie a detinatorului de obligatiuni împotriva societatii nu este admisibila daca are acelasi obiect cu al actiunii intentate de reprezentantul detinatorilor de obligatiuni sau este contrara unei hotarâri a adunarii detinatorilor de obligatiuni.
Art. 176. – (1) Obligatiunile se ramburseaza de societatea emitenta la scadenta.
(2) Înainte de scadenta, obligatiunile din aceeasi emisiune si cu aceeasi valoare pot fi rambursate, prin tragere la sorti, la o suma superioara valorii lor nominale, stabilita de societate si anuntata public cu cel putin 15 zile înainte de data tragerii la sorti.
(3) Obligatiunile convertibile pot fi preschimbate în actiuni ale societatii emitente, în conditiile stabilite în prospectul de oferta publica.

Auditul financiar, auditul intern si cenzorii

de

Art. 159. – (1) Societatea pe actiuni va avea trei cenzori si tot atâtia supleanti, daca prin actul constitutiv nu se prevede un numar mai mare. În toate cazurile, numarul cenzorilor trebuie sa fie impar.

(2) Cenzorii se aleg la început de adunarea constitutiva. Durata mandatului lor este de 3 ani si pot fi realesi.
(3) Cenzorii trebuie sa-si exercite personal mandatul lor.
(4) Cel putin unul dintre ei trebuie sa fie contabil autorizat în conditiile legii sau expert contabil.
(5) Cenzorii sunt obligati sa depuna, în termenul prevazut la art. 140 alin. (3), a treia parte din garantia ceruta pentru administratori. Sunt exceptati de la aceasta obligatie cenzorii experti contabili sau contabili autorizati, daca fac dovada încheierii asigurarii de raspundere civila profesionala.
Art. 160. – (1) Situatiile financiare ale societatilor comerciale, care intra sub incidenta reglementarilor contabile armonizate cu directivele europene si standardele internationale de contabilitate, vor fi auditate de catre auditori financiari – persoane fizice sau persoane juridice -, în conditiile prevazute de lege.
(2) Societatile comerciale, ale caror situatii financiare anuale sunt supuse, potrivit legii, auditului financiar, vor organiza auditul intern potrivit normelor elaborate de Camera Auditorilor Financiari din România în acest scop. (3) La societatile comerciale ale caror situatii financiare anuale nu sunt supuse, potrivit legii, auditului financiar, adunarea generala ordinara a actionarilor va hotarî contractarea auditului financiar sau numirea cenzorilor, dupa caz.
Art. 161. – (1) Cenzorii pot fi actionari, cu exceptia cenzorului expert contabil sau contabil autorizat, care poate fi tert ce exercita profesia individual ori în forme asociative.
(2) Nu pot fi cenzori, iar daca au fost alesi, decad din mandatul lor:
a) rudele sau afinii pâna la al patrulea grad inclusiv sau sotii administratorilor;
b) persoanele care primesc sub orice forma, pentru alte functii decât aceea de cenzor, un salariu sau o remuneratie de la administratori sau de la societate sau ai caror angajatori sunt în raporturi contractuale sau se afla în concurenta cu aceasta;
c) persoanele carora le este interzisa functia de administrator conform prevederilor art. 138.
d) persoanele care, pe durata exercitarii atributiilor conferite de aceasta calitate, au atributii de control în cadrul Ministerului Finantelor Publice sau al altor institutii publice, cu exceptia situatiilor prevazute expres de lege. (3) Cenzorii sunt remunerati cu o indemnizatie fixa, determinata prin actul constitutiv sau de adunarea generala care i-a numit.
Art. 162. – (1) În caz de deces, împiedicare fizica sau legala, încetare sau renuntare la mandat a unui cenzor, supleantul cel mai în vârsta îl înlocuieste.
(2) Daca, în acest mod, numarul cenzorilor nu se poate completa, cenzorii ramasi numesc alte persoane în locurile vacante, pâna la întrunirea celei mai apropiate adunari generale.
(3) În cazul în care nu mai ramâne în functie nici un cenzor, administratorii vor convoca de urgenta adunarea generala, care va proceda la numirea altor cenzori.
Art. 163. – (1) Cenzorii sunt obligati sa supravegheze gestiunea societatii, sa verifice daca situatiile financiare sunt legal întocmite si în concordanta cu registrele, daca acestea din urma sunt tinute regulat si daca evaluarea elementelor patrimoniale s-a facut conform regulilor stabilite pentru întocmirea si prezentarea situatiilor financiare.
(2) Despre toate acestea, precum si asupra propunerilor pe care le vor considera necesare cu privire la situatiile financiare si repartizarea profitului, cenzorii vor prezenta adunarii generale un raport amanuntit.
(3) Adunarea generala poate aproba situatiile financiare anuale numai daca acestea sunt însotite de raportul cenzorilor sau, dupa caz, al auditorilor financiari.
(4) Cenzorii sunt obligati, de asemenea:
a) sa faca, în fiecare luna si pe neasteptate, inspectii casei si sa verifice existenta titlurilor sau valorilor ce sunt proprietatea societatii sau au fost primite în gaj, cautiune ori depozit;
b) sa convoace adunarea ordinara sau extraordinara, când n-a fost convocata de administratori;
c) sa ia parte la adunarile ordinare si extraordinare, putând face sa se insereze în ordinea de zi propunerile pe care le vor crede necesare;
d) sa constate regulata depunere a garantiei din partea administratorilor;
e) sa vegheze ca dispozitiile legii si ale actului constitutiv sa fie îndeplinite de administratori si lichidatori.
(5) Cenzorii vor aduce la cunostinta administratorilor neregulile în administratie si încalcarile dispozitiilor legale si ale prevederilor actului constitutiv pe care le constata, iar cazurile mai importante le vor aduce la cunostinta adunarii generale.
Art. 164. – (1) Cenzorii au dreptul sa obtina în fiecare luna de la administratori o situatie despre mersul operatiunilor.
(2) Cenzorii iau parte la adunarile administratorilor, fara drept de vot.
(3) Este interzis cenzorilor sa comunice actionarilor în particular sau tertilor datele referitoare la operatiunile societatii, constatate cu ocazia exercitarii mandatului lor.
Art. 165. – (1) Pentru îndeplinirea obligatiei prevazute la art. 163 alin. (2), cenzorii vor delibera împreuna; ei însa vor putea face, în caz de neîntelegere, rapoarte separate, care vor trebui sa fie prezentate adunarii generale.
(2) Pentru celelalte obligatii impuse de lege, cenzorii vor putea lucra separat.
(3) Cenzorii vor trece într-un registru special deliberarile lor, precum si constatarile facute în exercitiul mandatului lor.
Art. 166. – (1) Întinderea si efectele raspunderii cenzorilor sunt determinate de regulile mandatului.
(2) Revocarea lor se va putea face numai de adunarea generala, cu votul cerut la adunarile extraordinare.
(3) Dispozitiile art. 73, 145 si 155 se aplica si cenzorilor.

Despre administratia societatii

de

Art. 137. – (1) Societatea pe actiuni este administrata de unul sau mai multi administratori, temporari si revocabili.

(2) Când sunt mai multi administratori, ei constituie un consiliu de administratie.
(3) Numirea si înlocuirea administratorilor se fac exclusiv de catre adunarea generala.
(4) Primii administratori pot fi numiti prin actul constitutiv, însa termenul mandatului lor nu poate fi mai mare de 4 ani.
(5) Daca nu s-a stabilit durata mandatului prin actul constitutiv, el este pentru 2 ani.
(6) Administratorii sunt reeligibili când prin actul constitutiv nu se prevede altfel.
Art. 138. – Persoanele care, potrivit prezentei legi, nu pot fi fondatori, nu pot fi nici administratori, directori sau reprezentanti ai societatii, iar daca au fost alese, sunt decazute din drepturi.
Art. 139. – (1) O persoana juridica poate fi numita sau aleasa administrator al unei societati comerciale, în conditiile art. 138.
(2) Drepturile si obligatiile partilor se stabilesc printr-un contract de administrare. În contract se va stipula, printre altele, ca persoana juridica este obligata sa-si desemneze un reprezentant permanent, persoana fizica. Acesta este supus acelorasi conditii si obligatii si are aceeasi responsabilitate civila si penala ca si un administrator, persoana fizica, ce actioneaza în nume propriu, fara ca prin aceasta persoana juridica pe care o reprezinta sa fie exonerata de raspundere sau sa i se micsoreze raspunderea solidara.
(3) Când persoana juridica îsi revoca reprezentantul, ea are obligatia sa numeasca, în acelasi timp, un înlocuitor.
Art. 140. – (1) Fiecare administrator va trebui sa depuna o garantie pentru administratia sa, prevazuta în actul constitutiv ori, în lipsa unei clauze în acesta, aprobata de adunarea generala a actionarilor. Garantia nu poate fi mai mica decât valoarea nominala a 10 actiuni sau decât dublul remuneratiei lunare.
(2) Daca administratorul este actionar, garantia se poate constitui, la cererea acestuia, prin depunerea a 10 actiuni care, pe perioada mandatului, sunt inalienabile si se pastreaza la societate.
(3) Garantia se va depune înainte de preluarea functiei de catre administrator; ea poate fi depusa si de un tert. (4) Daca garantia nu va fi depusa înainte de data preluarii functiei, administratorul este considerat demisionat. (5) Garantia va fi depusa într-un cont bancar distinct, la dispozitia exclusiva a societatii, si va putea fi restituita administratorului numai dupa ce adunarea generala a aprobat situatia financiara a ultimului exercitiu financiar în care administratorul a îndeplinit aceasta functie si i-a dat descarcare.
Art. 141. – Semnaturile administratorilor vor fi depuse la oficiul registrului comertului o data cu prezentarea certificatului eliberat de cenzori, din care rezulta depunerea garantiei.
Art. 142. – (1) Pentru valabilitatea deciziilor consiliului de administratie este necesara prezenta a cel putin jumatate din numarul administratorilor, daca prin actul constitutiv nu se prevede un numar mai mare.
(2) Deciziile în consiliul de administratie se iau cu majoritatea absoluta a membrilor prezenti.
(3) Daca actul constitutiv nu dispune altfel, presedintele consiliului de administratie va avea votul decisiv în caz de paritate a voturilor.
(4) Daca presedintele în functie al consiliului de administratie nu poate sau îi este interzis sa participe la vot, ceilalti membri ai consiliului de administratie vor putea alege un presedinte de sedinta, având aceleasi drepturi ca presedintele în functie.
(5) În caz de paritate de voturi si daca presedintele nu beneficiaza de vot decisiv, propunerea supusa votului se considera respinsa.
Art. 143. – (1) Consiliul de administratie poate delega o parte din puterile sale unui comitet de directie, compus din membri alesi dintre administratori, fixându-le în acelasi timp si remuneratia.
(2) Presedintele consiliului de administratie poate fi si director general sau director, în care calitate conduce si comitetul de directie.
(3) Decizia consiliului de administratie privind suma necesara remunerarii membrilor comitetului de directie va trebui sa fie ratificata de adunarea generala, daca depaseste prevederile actului constitutiv sau daca acesta nu prevede nimic în aceasta privinta.
(4) Deciziile comitetului de directie se iau cu majoritatea absoluta a voturilor membrilor sai.
(5) Comitetul de directie este obligat sa prezinte, la fiecare sedinta a consiliului de administratie, registrul sau de deliberari.
(6) În comitetul de directie votul nu poate fi dat prin delegatie.

Art. 144. – (1) Numirea functionarilor societatii se face de catre consiliul de administratie, daca în actul constitutiv nu se prevede altfel.
(2) Consiliul de administratie poate oricând revoca persoanele numite în comitetul de directie.
Art. 145. – (1) Nimeni nu poate functiona în mai mult de trei consilii de administratie concomitent.
(2) Interdictia prevazuta la alin. (1) nu se refera la cazurile când cel ales în consiliul de administratie este proprietar a cel putin o patrime din totalul actiunilor sau este administrator al unei societati ce detine patrimea aratata.
(3) Acela care nu va respecta dispozitia de mai sus va pierde de drept calitatea sa de administrator, obtinuta prin depasirea numarului legal, în ordinea cronologica a numirilor, si va fi condamnat, în folosul statului, la plata remuneratiei si a celorlalte beneficii ce i se cuvin, cât si la restituirea sumelor încasate.
(4) Actiunea împotriva administratorilor va putea fi exercitata de catre orice actionar sau de Ministerul Finantelor Publice.
(5) Membrii comitetului de directie si directorii unei societati pe actiuni nu vor putea fi, fara autorizarea consiliului de administratie, administratori, membri în comitetul de directie, cenzori sau asociati cu raspundere nelimitata, în alte societati concurente sau având acelasi obiect, nici exercita acelasi comert sau altul concurent, pe cont propriu sau al altei persoane, sub pedeapsa revocarii si raspunderii pentru daune.
Art. 146. – Administratorii vor putea sa încheie acte juridice prin care sa dobândeasca, sa înstraineze, sa închirieze, sa schimbe sau sa constituie în garantie bunuri aflate în patrimoniul societatii, a caror valoare depaseste jumatate din valoarea contabila a activelor societatii la data încheierii actului juridic, numai cu aprobarea adunarii generale extraordinare a actionarilor, data în conditiile prevazute la art. 115.
Art. 147. – (1) Dobândirea de catre o societate a unui bun de la un fondator sau actionar:
a) într-un interval de cel mult doi ani de la constituirea sau de la autorizarea începerii activitatii societatii; si
b) contra unei sume sau altor contravalori reprezentând cel putin o zecime din valoarea capitalului social subscris, va fi supusa aprobarii prealabile a adunarii generale extraordinare a actionarilor, precum si prevederilor art. 38 si 39, va fi mentionata în registrul comertului si va fi publicata în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, si într-un ziar cu larga raspândire.
(2) Nu vor fi supuse acestor prevederi operatiunile de dobândire efectuate în cadrul activitatii curente a societatii, cele facute din dispozitia unei autoritati administrative sau a unei instante judecatoresti si nici cele facute în cadrul operatiunilor de bursa.
Art. 148. – (1) Administratorii sunt raspunzatori de îndeplinirea tuturor obligatiilor, potrivit prevederilor art. 72 si 73.
(2) Comitetul de directie, toti administratorii raspund fata de societate pentru actele îndeplinite de directori sau de personalul încadrat, când dauna nu s-ar fi produs daca ei ar fi exercitat supravegherea impusa de îndatoririle functiei lor.
(3) Comitetul de directie va trebui sa înstiinteze consiliul de administratie de toate abaterile constatate în executarea obligatiei lui de supraveghere.
(4) Administratorii sunt solidar raspunzatori cu predecesorii lor imediati daca, având cunostinta de neregulile savârsite de acestia, nu le comunica cenzorilor sau auditorilor financiari.
(5) În societatile care au mai multi administratori raspunderea pentru actele savârsite sau pentru omisiuni nu se întinde si la administratorii care au facut sa se constate, în registrul deciziilor consiliului de administratie, împotrivirea lor si au încunostintat despre aceasta, în scris, pe cenzori si, dupa caz, pe auditorii financiari.
(6) Pentru deciziile luate în sedintele la care administratorul nu a asistat, el ramâne raspunzator daca, în termen de o luna de când a luat cunostinta de acestea, nu a facut împotrivirea în formele aratate la alineatele precedente.
Art. 149. – (1) Administratorul care are într-o anumita operatiune, direct sau indirect, interese contrare intereselor societatii trebuie sa îi înstiinteze despre aceasta pe ceilalti administratori si pe cenzori sau pe auditorii financiari si sa nu ia parte la nici o deliberare privitoare la aceasta operatiune.
(2) Aceeasi obligatie o are administratorul în cazul în care, într-o anumita operatiune, stie ca sunt interesate sotia, rudele sau afinii sai pâna la gradul al patrulea inclusiv.
(3) Daca prevederile actului constitutiv nu dispun altfel, interdictiile stabilite la alin. (1) si (2), referitoare la participarea la deliberarea si la votul administratorilor, nu sunt aplicabile în cazul în care obiectul votului îl constituie:
a) oferirea spre subscriere, catre un administrator sau catre persoanele mentionate la alin. (2), de actiuni sau obligatiuni ale societatii;
b) acordarea de catre administrator sau de persoanele mentionate la alin. (2) a unui împrumut sau constituirea unei garantii în favoarea societatii.
(4) Administratorul care nu a respectat prevederile alin. (1) si (2) raspunde pentru daunele care au rezultat pentru societate.
Art. 150. – (1) Daca prin actul constitutiv nu se dispune altfel si sub rezerva dispozitiilor art. 149, sub sanctiunea nulitatii, administratorul va putea înstraina, respectiv dobândi bunuri catre sau de la societate având o valoare de peste 10% din valoarea activelor nete ale societatii, numai dupa obtinerea aprobarii adunarii generale extraordinare, în conditiile prevazute la art. 112.
(2) Prevederile alin. (1) se aplica si operatiunilor de închiriere sau leasing.
(3) Valoarea prevazuta la alin. (1) se va calcula prin raportare la situatia financiara aprobata pentru anul financiar precedent celui în care are loc operatiunea ori, dupa caz, la valoarea capitalului social subscris, daca o asemenea situatie financiara nu a fost înca prezentata si aprobata.
(4) Prevederile prezentului articol sunt aplicabile si operatiunilor în care una dintre parti este sotul administratorului ori ruda sau afin, pâna la gradul al patrulea inclusiv, al acestuia; de asemenea, daca operatiunea este încheiata cu o societate civila sau comerciala la care una dintre persoanele anterior mentionate este administrator sau director ori detine, singura sau împreuna, o cota de cel putin 20% din valoarea capitalului social subscris, cu exceptia cazului în care una dintre societatile comerciale respective este filiala celeilalte.
Art. 151. – (1) Consiliul de administratie se întruneste ori de câte ori este necesar.
(2) El trebuie sa se întruneasca cel putin o data pe luna la sediul societatii, iar comitetul de directie, cel putin o data pe saptamâna.
(3) Convocarile pentru întrunirile consiliului de administratie vor cuprinde locul unde se va tine sedinta si ordinea de zi, neputându-se lua nici o decizie asupra problemelor neprevazute, decât în caz de urgenta si cu conditia ratificarii în sedinta urmatoare de catre membrii absenti.
(4) La întrunirile consiliului de administratie, directorii vor prezenta rapoarte scrise despre operatiunile pe care le-au executat, iar comitetul de directie va prezenta registrul deliberarilor sale.
(5) La sedintele consiliului de administratie vor fi convocati si cenzorii.
(6) La fiecare sedinta se va întocmi un proces-verbal, care va cuprinde ordinea deliberarilor, deciziile luate, numarul de voturi întrunite si opiniile separate.
Art. 152. – (1) Executarea operatiunilor societatii poate fi încredintata unuia sau mai multor directori executivi, functionari ai societatii.
(2) Directorii executivi nu vor putea fi membri în consiliul de administratie al societatii.
(3) Ei sunt raspunzatori fata de societate si de terti, ca si administratorii, pentru neîndeplinirea îndatoririlor lor, conform dispozitiilor art. 148, chiar daca ar exista o conventie contrara.
Art. 153. – (1) Vor putea fi acordate administratorilor si cenzorilor remuneratii si orice alte sume sau avantaje numai în baza unei hotarâri a adunarii generale.
(2) Este interzisa creditarea de catre societate a administratorilor sau a directorilor acesteia, prin intermediul unor operatiuni precum:
a) acordarea de împrumuturi administratorilor sau directorilor;
b) acordarea de avantaje financiare administratorilor sau directorilor cu ocazia sau ulterior încheierii de catre societate cu acestia de operatiuni de livrare de bunuri, prestari de servicii sau executare de lucrari;
c) garantarea, directa sau indirecta, în tot sau în parte, a oricaror împrumuturi acordate administratorilor sau directorilor, concomitenta sau ulterioara acordarii împrumutului;
d) garantarea, directa sau indirecta, în tot sau în parte, a executarii de catre administratori sau directori a oricaror alte obligatii personale ale acestora fata de terte persoane;
e) dobândirea cu titlu oneros sau plata, în tot sau în parte, a unei creante ce are drept obiect un împrumut acordat de o terta persoana administratorilor sau directorilor ori o alta prestatie personala a acestora.
(3) Prevederile alin.(2) sunt aplicabile si operatiunilor în care sunt interesati sotul, rudele sau afinii, pâna la gradul al patrulea inclusiv, ai administratorului sau ai directorului; de asemenea, daca operatiunea priveste o societate civila sau comerciala la care una dintre persoanele anterior mentionate este administrator sau director ori detine, singura sau împreuna cu una din persoanele sus-mentionate, o cota de cel putin 20% din valoarea capitalului social subscris.
(4) Prevederile alin. (2) nu se aplica:
a) în cazul operatiunilor a caror valoare exigibila cumulata este inferioara echivalentului în lei al sumei de 5.000 euro;
b) în cazul în care operatiunea este încheiata de societate în conditiile exercitarii curente a activitatii sale, iar clauzele operatiunii nu sunt mai favorabile persoanelor mentionate la alin. (2) si (3) decât cele pe care, în mod obisnuit, societatea le practica fata de terte persoane.
Art. 154. – (1) Oricare actionar are dreptul sa reclame cenzorilor faptele ce crede ca trebuie cenzurate, iar acestia sunt obligati sa le verifice si, daca le gasesc reale, sa le aiba în vedere la întocmirea raportului catre adunarea generala.
(2) Daca reclamatia este facuta de actionari ce reprezinta cel putin o patrime din capitalul social sau o cota mai mica, daca actul constitutiv prevede astfel, cenzorii sunt obligati sa prezinte observatiile si propunerile lor asupra faptelor reclamate.
(3) Daca cenzorii socotesc întemeiata si urgenta reclamatia actionarilor reprezentând o patrime din capitalul social, sunt obligati sa convoace imediat adunarea generala. În caz contrar, ei trebuie sa refere la prima adunare. Adunarea trebuie sa ia o hotarâre asupra celor reclamate.
(4) A patra parte din capitalul social se dovedeste prin depunerea actiunilor la banci din România ori la unitati ale acestora, respectiv prin blocarea actiunilor în cont în cazul actiunilor emise în forma dematerializata.
(5) Actiunile vor ramâne depuse, respectiv blocate, pâna dupa întrunirea adunarii generale extraordinare si dovada depunerii, respectiv a blocarilor, va legitima participarea actionarilor la aceasta adunare.

Art. 155. – (1) Actiunea în raspundere contra fondatorilor, administratorilor, cenzorilor sau auditorilor financiari si directorilor apartine adunarii generale, care va decide cu majoritatea prevazuta la art. 112.
(2) Hotarârea va putea fi luata chiar daca problema raspunderii acestora nu figureaza în ordinea de zi.
(3) Adunarea desemneaza cu aceeasi majoritate persoana însarcinata sa exercite actiunea în justitie.
(4) Daca adunarea decide sa porneasca actiune în raspundere contra administratorilor, mandatul acestora înceteaza de drept si adunarea va proceda la înlocuirea lor.
(5) Daca actiunea se porneste împotriva directorilor, acestia sunt suspendati de drept din functie pâna la ramânerea irevocabila a sentintei.
Art. 156. – (1) În caz de vacanta a unuia sau mai multor administratori, ceilalti administratori, împreuna cu cenzorii si deliberând în prezenta a doua treimi si cu majoritatea absoluta, procedeaza, daca prin actul constitutiv nu se dispune altfel, la numirea unui administrator provizoriu pâna la convocarea adunarii generale. (2) Când este un singur administrator si acesta vrea sa se retraga, adunarea generala va trebui sa fie convocata. În caz de deces sau de împiedicare fizica a acestuia, numirea provizorie se va face de catre cenzori, însa adunarea generala va fi convocata de urgenta pentru numirea definitiva a administratorului.
Art. 157. – În cazul în care administratorul sau directorii încheie acte juridice care prejudiciaza societatea, iar societatea, din cauza pozitiei detinute de acestia, nu actioneaza în vederea recuperarii prejudiciului, oricare dintre actionarii minoritari are dreptul sa introduca actiune în numele societatii, în scopul recuperarii prejudiciului respectiv.
Art. 158. – (1) Daca administratorii constata ca, în urma unor pierderi, activul net, determinat ca diferenta între totalul activelor si datoriile societatii, reprezinta mai putin de jumatate din valoarea capitalului social, vor convoca adunarea generala extraordinara, pentru a hotarî reîntregirea capitalului, reducerea lui la valoarea ramasa sau dizolvarea societatii.
(2) Prin actul constitutiv se poate stabili ca adunarea extraordinara sa fie convocata si la o pierdere mai mica. (3) În cazul când nici în a doua convocare nu s-a întrunit cvorumul prevazut la art. 115, administratorii vor cere instantei din raza teritoriala în care se afla sediul societatii numirea unui expert, care va verifica pierderea din capitalul social. Instanta, pe baza expertizei, constatând pierderea prevazuta la alin. (1) sau (2), va da o încheiere, autorizând administratorii sa convoace adunarea generala, care va putea sa hotarasca limitarea capitalului la suma ramasa sau dizolvarea societatii, cu orice numar de actionari prezenti.

Despre adunarile generale

de

Art. 110. – (1) Adunarile generale sunt ordinare si extraordinare.
(2) Când actul constitutiv nu dispune altfel, ele se vor tine la sediul societatii si în localul ce se va indica în convocare.

Art. 111. – (1) Adunarea ordinara se întruneste cel putin o data pe an, în cel mult 4 luni de la încheierea exercitiului financiar.
(2) În afara de dezbaterea altor probleme înscrise la ordinea de zi, adunarea generala este obligata:
a) sa discute, sa aprobe sau sa modifice situatiile financiare anuale, pe baza rapoartelor administratorilor, ale cenzorilor sau ale auditorilor financiari, si sa fixeze dividendul;
b) sa aleaga pe administratori si cenzori;
c) sa fixeze remuneratia cuvenita pentru exercitiul în curs administratorilor si cenzorilor, daca nu a fost stabilita prin actul constitutiv;
d) sa se pronunte asupra gestiunii administratorilor;
e) sa stabileasca bugetul de venituri si cheltuieli si, dupa caz, programul de activitate, pe exercitiul financiar urmator;
f) sa hotarasca gajarea, închirierea sau desfiintarea uneia sau a mai multor unitati ale societatii.
Art. 112. – (1) Pentru validitatea deliberarilor adunarii ordinare este necesara prezenta actionarilor care sa reprezinte cel putin jumatate din capitalul social, iar hotarârile sa fie luate de actionarii ce detin majoritatea absoluta din capitalul social reprezentat în adunare, daca în actul constitutiv sau în lege nu se prevede o majoritate mai mare.
(2) Daca adunarea nu poate lucra din cauza neîndeplinirii conditiilor de la alin. (1), adunarea ce se va întruni, dupa o a doua convocare, poate sa delibereze asupra problemelor puse la ordinea de zi a celei dintâi adunari, oricare ar fi partea de capital social reprezentata de actionarii prezenti, cu majoritate.
Art. 113. – Adunarea generala extraordinara se întruneste ori de câte ori este necesar a se lua o hotarâre pentru:
a) schimbarea formei juridice a societatii;
b) mutarea sediului societatii;
c) schimbarea obiectului de activitate al societatii;
d) înfiintarea sau desfiintarea unor sedii secundare: sucursale, agentii, reprezentante sau alte asemenea unitati fara personalitate juridica, daca prin actul constitutiv nu se prevede altfel;
e) prelungirea duratei societatii;
f) majorarea capitalului social;
g) reducerea capitalului social sau reîntregirea lui prin emisiune de noi actiuni; h) fuziunea cu alte societati sau divizarea societatii;
i) dizolvarea anticipata a societatii;
j) conversia actiunilor dintr-o categorie în cealalta;
k) conversia unei categorii de obligatiuni în alta categorie sau în actiuni;
l) emisiunea de obligatiuni;
m) oricare alta modificare a actului constitutiv sau oricare alta hotarâre pentru care este ceruta aprobarea adunarii generale extraordinare.
Art. 114. – (1) Exercitiul atributiilor mentionate la art. 113 lit. b), c), f), g) si j) va putea fi delegat consiliului de administratie sau administratorului unic prin actul constitutiv sau prin hotarâre a adunarii generale extraordinare. (2) Dispozitiile art. 131 alin. (4) si (5), ale art. 132, cu exceptia alin. (6), si ale art. 133 se aplica si în cazul deciziilor adoptate de catre administratori în conditiile alin. (1), societatea urmând a fi reprezentata în justitie de persoana desemnata de presedintele instantei dintre actionarii ei, care va îndeplini mandatul cu care a fost însarcinata, pâna ce adunarea generala, convocata în acest scop, va alege o alta persoana.
Art. 115. – Pentru validitatea deliberarilor adunarii generale extraordinare, când actul constitutiv nu dispune altfel, sunt necesare: – la prima convocare, prezenta actionarilor reprezentând trei patrimi din capitalul social, iar hotarârile sa fie luate cu votul unui numar de actionari care sa reprezinte cel putin jumatate din capitalul social; – la convocarile urmatoare, prezenta actionarilor reprezentând jumatate din capitalul social, iar hotarârile sa fie luate cu votul unui numar de actionari care sa reprezinte cel putin o treime din capitalul social.
Art. 116. – (1) Hotarârea unei adunari generale de a modifica drepturile sau obligatiile referitoare la o categorie de actiuni nu produce efecte decât în urma aprobarii acestei hotarâri de catre adunarea speciala a detinatorilor de actiuni din acea categorie.
(2) Dispozitiile prezentei sectiuni privind convocarea, cvorumul si desfasurarea adunarilor generale ale actionarilor se aplica si adunarilor speciale.
(3) Hotarârile initiate de adunarile speciale vor fi supuse aprobarii adunarilor generale corespunzatoare. Art. 117. – (1) Adunarea generala va fi convocata de administratori de câte ori va fi nevoie, în conformitate cu dispozitiile din actul constitutiv.
(2) Termenul de întrunire în nici un caz nu poate fi mai mic de 15 zile de la publicarea convocarii.
(3) Convocarea va fi publicata în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, si într-unul dintre ziarele de larga raspândire din localitatea în care se afla sediul societatii sau din cea mai apropiata localitate.
(4) Daca toate actiunile societatii sunt nominative, convocarea poate fi facuta numai prin scrisoare recomandata sau, daca actul constitutiv permite, prin scrisoare simpla, expediata cu cel putin 15 zile înainte de data tinerii adunarii, la adresa actionarului, înscrisa în registrul actionarilor. Schimbarea adresei nu poate fi opusa societatii, daca nu i-a fost comunicata în scris de actionar.
(5) De asemenea, convocarea poate fi facuta prin afisare la sediul societatii, însotita de un convocator ce va fi semnat de actionari, cu cel putin 15 zile înainte de data tinerii adunarii. Semnatura actionarului si data semnarii vor fi certificate de un functionar anume desemnat.
(6) Modurile de convocare prevazute la alin. (4) si (5) nu pot fi folosite, daca sunt interzise prin actul constitutiv al societatii sau prin dispozitii legale.
(7) Convocarea va cuprinde locul si data tinerii adunarii, precum si ordinea de zi, cu mentionarea explicita a tuturor problemelor care vor face obiectul dezbaterilor adunarii.
(8) Când în ordinea de zi figureaza propuneri pentru modificarea actului constitutiv, convocarea va trebui sa cuprinda textul integral al propunerilor.
(9) Actionarii societatilor de tip închis pot face, în scris, propuneri adresate administratorilor pentru completarea ordinii de zi, cu exceptia cazului când acestea se refera la modificarea actului constitutiv, cu cel putin 5 zile înainte de data adunarii, urmând ca propunerile sa fie înscrise pe ordinea de zi cu aprobarea adunarii generale.

Art. 118. – (1) În înstiintarea pentru prima adunare generala se va putea fixa ziua si ora pentru cea de-a doua adunare, când cea dintâi nu s-ar putea tine.
(2) A doua adunare generala nu se poate întruni în chiar ziua fixata pentru prima adunare.
(3) Daca ziua pentru a doua adunare generala nu este mentionata în înstiintarea publicata pentru prima adunare, termenul prevazut la art. 117 va putea fi redus la 8 zile.
Art. 119. – (1) Administratorii sunt obligati sa convoace de îndata adunarea generala, la cererea actionarilor reprezentând a zecea parte din capitalul social sau o cota mai mica, daca în actul constitutiv se prevede astfel si daca cererea cuprinde dispozitii ce intra în atributiile adunarii.
(2) Adunarea generala va avea lor în termen de o luna de la cerere.
(3) Daca administratorii nu convoaca adunarea generala, instanta de la sediul societatii va putea autoriza, cu citarea administratorilor si în conformitate cu art. 331-339 din Codul de procedura civila, convocarea adunarii generale de catre persoanele care îndeplinesc conditiile prevazute la alin. (1). Prin aceeasi încheiere instanta va stabili data de referinta prevazuta de art. 123 alin. (2), data tinerii adunarii generale si, dintre actionari, persoana care o va prezida.
Art. 120. – Actionarii exercita dreptul lor de vot în adunarea generala, proportional cu numarul actiunilor pe care le poseda, cu exceptia prevazuta la art. 101 alin. (2).
Art. 121. – Actionarii reprezentând întreg capitalul social vor putea, daca nici unul dintre ei nu se opune, sa tina o adunare generala si sa ia orice hotarâre de competenta adunarii, fara respectarea formalitatilor cerute pentru convocarea ei.
Art. 122. – În cazul societatilor închise cu actiuni nominative, prin actul constitutiv se poate conveni tinerea adunarilor generale si prin corespondenta.
Art. 123. – (1) La adunarile generale, actionarii care poseda actiuni la purtator au drept de vot numai daca le-au depus la locurile aratate prin actul constitutiv sau prin înstiintarea de convocare, cu cel putin 5 zile înainte de adunare. Cenzorii vor constata, printr-un proces-verbal, depunerea la timp a actiunilor. Actiunile vor ramâne depuse pâna dupa adunarea generala, dar nu vor putea fi retinute mai mult de 10 zile de la data acesteia.
(2) Administratorul unic sau consiliul de administratie, dupa caz, va stabili o data de referinta pentru actionarii îndreptatiti sa fie înstiintati si sa voteze în cadrul adunarii generale, data ce va ramâne valabila si în cazul în care adunarea generala este convocata din nou din cauza neîntrunirii cvorumului. Data de referinta astfel stabilita nu va depasi 60 de zile înainte de data la care adunarea generala este convocata pentru prima oara.
(3) Actionarii îndreptatiti sa încaseze dividende sau sa exercite orice alte drepturi sunt cei înscrisi în evidentele societatii sau în cele furnizate de registrul independent privat al actionarilor, corespunzatoare datei de referinta. Art. 124. – (1) Daca actiunile sunt grevate de un drept de uzufruct, dreptul de vot conferit de aceste actiuni apartine uzufructuarului în adunarile generale ordinare si nudului proprietar în adunarile generale extraordinare. (2) Daca asupra actiunilor sunt constituite garantii reale mobiliare, dreptul de vot apartine proprietarului.
Art. 125. – (1) Actionarii nu vor putea fi reprezentati în adunarile generale decât prin alti actionari, în baza unei procuri speciale, cu exceptia cazurilor prevazute de art. 102 alin. (2) si (3), când procura speciala poate fi data si altui coproprietar.
(2) Actionarii care nu au capacitatea legala, precum si persoanele juridice pot fi reprezentati prin reprezentantii lor legali, care, la rândul lor, pot da procura speciala altor actionari.
(3) Procurile vor fi depuse în original, în termenul în care actionarii sunt obligati sa depuna actiunile sau în termenul prevazut de actul constitutiv. Ele vor fi retinute de societate, facându-se mentiune despre aceasta în procesul-verbal.
(4) Prin actul constitutiv se poate deroga de la dispozitiile privitoare la reprezentarea numai prin actionari.
(5) Administratorii si functionarii societatii nu pot reprezenta pe actionari, sub sanctiunea nulitatii hotarârii, daca, fara votul acestora, nu s-ar fi obtinut majoritatea ceruta.
Art. 126. – (1) Administratorii nu pot vota, în baza actiunilor pe care le poseda, nici personal, nici prin mandatar, descarcarea gestiunii lor sau o problema în care persoana sau administratia lor ar fi în discutie.
(2) Ei pot vota însa situatia financiara anuala daca, detinând cel putin jumatate din participarea la capitalul social, nu se poate forma majoritatea legala fara votul lor.
Art. 127. – (1) Actionarul care, într-o anumita operatiune, are, fie personal, fie ca mandatar al unei alte persoane, un interes contrar aceluia al societatii, va trebui sa se abtina de la deliberarile privind acea operatiune.
(2) Actionarul care contravine acestei dispozitii este raspunzator de daunele produse societatii, daca, fara votul sau, nu s-ar fi obtinut majoritatea ceruta. Art. 128. – Dreptul de vot nu poate fi cedat. Orice conventie privind exercitarea într-un anumit fel a dreptului de vot este nula.
Art. 129. – (1) În ziua si la ora aratate în convocare, sedinta adunarii se va deschide de catre presedintele consiliului de administratie sau de catre acela care îi tine locul.
(2) Adunarea generala va alege, dintre actionarii prezenti, unul pâna la trei secretari, care vor verifica lista de prezenta a actionarilor, indicând capitalul social pe care îl reprezinta fiecare, procesul-verbal întocmit de cenzori pentru constatarea numarului actiunilor depuse si îndeplinirea tuturor formalitatilor cerute de lege si de actul constitutiv pentru tinerea adunarii generale.
(3) Adunarea generala va putea hotarî ca operatiunile prevazute în alineatul precedent sa fie supravegheate sau îndeplinite de un notar public, pe cheltuiala societatii.
(4) Unul dintre secretari întocmeste procesul-verbal al sedintei adunarii generale.
(5) Presedintele va putea desemna, dintre functionarii societatii, unul sau mai multi secretari tehnici, care sa ia parte la executarea operatiunilor prevazute în alineatele precedente.
(6) Dupa constatarea îndeplinirii cerintelor legale si a prevederilor actului constitutiv pentru tinerea adunarii generale, se intra în ordinea de zi.
Art. 130. – (1) Hotarârile adunarilor generale se iau prin vot deschis.
(2) Oricare ar fi prevederile actului constitutiv, votul secret este obligatoriu pentru alegerea membrilor consiliului de administratie si a cenzorilor, pentru revocarea lor si pentru luarea hotarârilor referitoare la raspunderea administratorilor.
Art. 131. – (1) Un proces-verbal, semnat de presedinte si secretar, va constata îndeplinirea formalitatilor de convocare, data si locul adunarii generale, actionarii prezenti, numarul actiunilor, dezbaterile în rezumat, hotarârile luate, iar la cererea actionarilor, declaratiile facute de ei în sedinta.
(2) La procesul-verbal se vor anexa actele referitoare la convocare, precum si listele de prezenta a actionarilor. (3) Procesul-verbal va fi trecut în registrul adunarilor generale.
(4) Pentru a fi opozabile tertilor, hotarârile adunarii generale vor fi depuse în termen de 15 zile la oficiul registrului comertului, spre a fi mentionate în registru si publicate în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a. În cazul în care aceste hotarâri implica modificarea actului constitutiv, se va putea publica numai actul aditional cuprinzând textul integral al clauzelor modificate.
(5) Ele nu vor putea fi executate mai înainte de aducerea la îndeplinire a acestor formalitati.

Art. 132. – (1) Hotarârile luate de adunarea generala în limitele legii sau actului constitutiv sunt obligatorii chiar pentru actionarii care nu au luat parte la adunare sau au votat contra.
(2) Hotarârile adunarii generale contrare legii sau actului constitutiv pot fi atacate în justitie, în termen de 15 zile de la data publicarii în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, de oricare dintre actionarii care nu au luat parte la adunarea generala sau care au votat contra si au cerut sa se insereze aceasta în procesul-verbal al sedintei.
(3) Când se invoca motive de nulitate absoluta, dreptul la actiune este imprescriptibil, iar cererea poate fi formulata si de orice persoana interesata.
(4) Administratorii nu pot ataca hotarârea adunarii generale privitoare la revocarea lor din functie.
(5) Cererea se va solutiona în contradictoriu cu societatea, reprezentata prin administratori.
(6) Daca hotarârea este atacata de toti administratorii, societatea va fi reprezentata în justitie de persoana desemnata de presedintele instantei dintre actionarii ei, care va îndeplini mandatul cu care a fost însarcinata, pâna ce adunarea generala, convocata în acest scop, va alege alta persoana.
(7) Actiunea se va introduce la tribunalul în a carui raza teritoriala îsi are sediul societatea.
(8) Daca au fost introduse mai multe actiuni în anulare, ele pot fi conexate.
(9) Cererea se va judeca în camera de consiliu.
(10) Hotarârea irevocabila de anulare va fi mentionata în registrul comertului si publicata în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a. De la data publicarii, ea este opozabila tuturor actionarilor.
Art. 133. – (1) O data cu intentarea actiunii în anulare, reclamantul poate cere instantei, pe cale de ordonanta presedintiala, suspendarea executarii hotarârii atacate.
(2) Presedintele, încuviintând suspendarea, poate obliga pe reclamant la o cautiune.
(3) Împotriva ordonantei de suspendare se poate face recurs în termen de 5 zile de la pronuntare.
Art. 134. – (1) Actionarii care nu sunt de acord cu hotarârile luate de adunarea generala cu privire la schimbarea obiectului principal de activitate, la mutarea sediului sau la forma societatii au dreptul de a se retrage din societate si de a obtine de la societate contravaloarea actiunilor pe care le poseda, la valoarea medie determinata de catre un expert autorizat, prin folosirea a cel putin doua metode de evaluare recunoscute de standardele europene de evaluare (EVS).
(2) Costurile generate de efectuarea expertizei se suporta de societatea în cauza.
(3) O data cu declaratia de retragere, actionarii vor preda societatii actiunile pe care le poseda, daca acestea au fost eliberate în conditiile art. 97. (4) Ca urmare a retragerii actionarilor în conditiile prevazute de alin. (1), actiunile acestora vor fi dobândite de societate, dispozitiile art. 103 alin. (7) fiind aplicabile.
Art. 135. – (1) Între sedintele adunarilor generale, cel mult de doua ori în cursul unui exercitiu financiar, actionarii au dreptul de a se informa asupra gestiunii societatii, consultând documentele prevazute în actul constitutiv, în conformitate cu art. 8 lit. i). Ei vor putea cere, pe cheltuiala lor, copii legalizate de pe acestea. În urma consultarii actionarii vor putea sesiza, în scris, consiliul de administratie, care va trebui sa le raspunda tot în scris, în termen de 15 zile de la înregistrarea sesizarii.
(2) Daca consiliul de administratie nu va raspunde în termenul stabilit la alin. (1), actionarii se vor putea adresa instantei competente, care va putea obliga societatea la plata unei sume de bani pentru fiecare zi de întârziere. Art. 136. – (1) Unul sau mai multi actionari, detinând cel putin 10% din actiunile reprezentând capitalul social, vor putea cere – individual sau împreuna – instantei sa desemneze unul sau mai multi experti, însarcinati sa analizeze anumite operatiuni din gestiunea societatii si sa întocmeasca un raport, care sa le fie înmânat si, totodata, predat oficial cenzorilor societatii, spre a fi analizat si a se propune masuri corespunzatoare.
(2) Onorariile expertilor vor fi suportate de societate, cu exceptia cazurilor în care sesizarea a fost facuta cu rea-credinta.

Societatile pe actiuni

de

SECTIUNEA I Despre actiuni

Art. 91. – (1) În societatea pe actiuni, capitalul social este reprezentat prin actiuni emise de societate, care, dupa modul de transmitere, pot fi nominative sau la purtator.
(2) Felul actiunilor va fi determinat prin actul constitutiv; în caz contrar ele vor fi nominative. Actiunile nominative pot fi emise în forma materiala, pe suport hârtie, sau în forma dematerializata, caz în care se înregistreaza în registrul actionarilor.
(3) Actiunile emise de o societate pe actiuni, ca urmare a subscriptiei prin oferta publica de valori mobiliare, definita ca atare prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 28/2002
Art. 92. – (1) Actiunile nu vor putea fi emise pentru o suma mai mica decât valoarea nominala.
(2) Actiunile neplatite în întregime sunt întotdeauna nominative.
(3) Capitalul social nu va putea fi majorat si nu se vor putea emite noi actiuni pâna când nu vor fi fost complet platite cele din emisiunea precedenta.
(4) Actiunile nominative pot fi convertite în actiuni la purtator si invers, prin hotarârea adunarii generale extraordinare a actionarilor, luata în conditiile art. 115. (5) Se pot emite titluri cumulative pentru mai multe actiuni, când acestea sunt emise în forma materiala.
Art. 93. – (1) Valoarea nominala a unei actiuni nu va putea fi mai mica de 1.000 lei.
(2) Actiunile vor cuprinde:
a) denumirea si durata societatii;
b) data actului constitutiv, numarul din registrul comertului sub care este înmatriculata societatea, codul unic de înregistrare si numarul Monitorului Oficial al României, Partea a IV-a, în care s-a facut publicarea;
c) capitalul social, numarul actiunilor si numarul lor de ordine, valoarea nominala a actiunilor si varsamintele efectuate;
d) avantajele acordate fondatorilor.
(3) Pentru actiunile nominative se vor mai mentiona: numele, prenumele, codul numeric personal si domiciliul actionarului persoana fizica; denumirea, sediul, numarul de înmatriculare si codul unic de înregistrare ale actionarului persoana juridica, dupa caz.
(4) Actiunile trebuie sa poarte semnatura a doi administratori, când sunt mai multi, sau a unicului administrator. Art. 94. – (1) Actiunile trebuie sa fie de o egala valoare; ele acorda posesorilor drepturi egale.
(2) Se pot emite totusi în conditiile actului constitutiv categorii de actiuni care confera titularilor drepturi diferite, potrivit dispozitiilor art. 95 si 96.
Art. 95. – (1) Se pot emite actiuni preferentiale cu dividend prioritar fara drept de vot, ce confera titularului:
a) dreptul la un dividend prioritar prelevat asupra beneficiului distribuibil al exercitiului financiar, înaintea oricarei alte prelevari;
b) drepturile recunoscute actionarilor cu actiuni ordinare, cu exceptia dreptului de a participa si de a vota, în temeiul acestor actiuni, în adunarile generale ale actionarilor.
(2) Actiunile cu dividend prioritar, fara drept de vot, nu pot depasi o patrime din capitalul social si vor avea aceeasi valoare nominala ca si actiunile ordinare.
(3) Reprezentantii, administratorii si cenzorii societatii nu pot fi titulari de actiuni cu dividend prioritar fara drept de vot.
(4) Actiunile preferentiale si actiunile ordinare vor putea fi convertite dintr-o categorie în cealalta prin hotarârea adunarii generale extraordinare a actionarilor, luata în conditiile art. 115.
Art. 96. – Titularii fiecarei categorii de actiuni se reunesc în adunari speciale, în conditiile stabilite de actul constitutiv al societatii. Orice titular al unor asemenea actiuni poate participa la aceste adunari.
Art. 97. – În cazul în care nu a emis si nu a eliberat actiuni în forma materiala, societatea, din oficiu sau la cererea actionarilor, le va elibera câte un certificat de actionar cuprinzând datele prevazute la art. 93 alin. (2) si (3) si, în plus, numarul, categoria si valoarea nominala a actiunilor, proprietate a actionarului, pozitia la care acesta este înscris în registrul actionarilor si, dupa caz, numarul de ordine al actiunilor.
Art. 98. – (1) Dreptul de proprietate asupra actiunilor nominative emise în forma materiala se transmite prin declaratie facuta în registrul actionarilor si prin mentiunea facuta pe titlu, semnata de cedent si de cesionar sau de mandatarii lor. Dreptul de proprietate asupra actiunilor nominative emise în forma dematerializata se transmite prin declaratie facuta în registrul actionarilor, semnata de cedent si de cesionar sau de mandatarii lor. Prin actul constitutiv se pot prevedea si alte forme de transmitere a dreptului de proprietate asupra actiunilor. (2) Dreptul de proprietate asupra actiunilor emise în forma dematerializata si tranzactionate pe o piata organizata se transmite în conformitate cu Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 28/2002.
(3) Subscriitorii si cesionarii ulteriori sunt raspunzatori solidar de plata actiunilor timp de 3 ani, socotiti de la data când s-a facut mentiunea de transmitere în registrul actionarilor.

Art. 99. – Dreptul de proprietate asupra actiunilor la purtator se transfera prin simpla traditiune a acestora.
Art. 100. – (1) Când actionarii nu au efectuat plata varsamintelor pe care le datoreaza în termenele prevazute la art. 8 lit. d) si la art. 21 alin. (1), societatea îi va invita sa-si îndeplineasca aceasta obligatie, printr-o somatie colectiva, publicata de doua ori, la un interval de 15 zile, în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, si într-un ziar de larga raspândire.
(2) Când, nici în urma acestei somatii, actionarii nu vor efectua varsamintele, consiliul de administratie va putea decide fie urmarirea actionarilor pentru varsamintele restante, fie anularea acestor actiuni nominative.
(3) Decizia de anulare se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, cu specificarea numarului de ordine al actiunilor anulate.
(4) În locul actiunilor anulate vor fi emise noi actiuni purtând acelasi numar, care vor fi vândute.
(5) Sumele obtinute din vânzare vor fi întrebuintate pentru acoperirea cheltuielilor de publicare si de vânzare, a dobânzilor de întârziere si a varsamintelor neefectuate; restul va fi înapoiat actionarilor.
(6) Daca pretul obtinut nu este îndestulator pentru acoperirea tuturor sumelor datorate societatii sau daca vânzarea nu are loc din lipsa de cumparatori, societatea va putea sa se îndrepte împotriva subscriitorilor si cesionarilor, conform art. 98.
(7) Daca, în urma îndeplinirii acestor formalitati, nu s-au realizat sumele datorate societatii, se va proceda de îndata la reducerea capitalului social în proportie cu diferenta dintre acesta si capitalul existent.
Art. 101. – (1) Orice actiune platita da dreptul la un vot în adunarea generala, daca prin actul constitutiv nu s-a prevazut altfel.
(2) Actul constitutiv poate limita numarul voturilor apartinând actionarilor care poseda mai mult de o actiune. (3) Exercitiul dreptului de vot este suspendat pentru actionarii care nu sunt la curent cu varsamintele ajunse la scadenta.
Art. 102. – (1) Actiunile sunt indivizibile.
(2) Când o actiune nominativa devine proprietatea mai multor persoane, societatea nu este obligata sa înscrie transmiterea atât timp cât acele persoane nu vor desemna un reprezentant unic pentru exercitarea drepturilor rezultând din actiune.
(3) De asemenea, când o actiune la purtator apartine mai multor persoane, acestea trebuie sa desemneze un reprezentant comun.
(4) Atât timp cât o actiune este proprietatea indiviza sau comuna a mai multor persoane, acestea sunt raspunzatoare în mod solidar pentru efectuarea varsamintelor datorate.
Art. 103. – (1) Societatea nu poate dobândi propriile sale actiuni, fie direct, fie prin persoane care actioneaza în nume propriu, dar pe seama acestei societati, în afara de cazul în care adunarea generala extraordinara a actionarilor hotaraste altfel, cu respectarea dispozitiilor care urmeaza.
(2) Autorizând dobândirea, adunarea generala extraordinara va stabili, în principal, modalitatile de dobândire, numarul maxim de actiuni ce urmeaza a fi dobândite, contravaloarea lor minima si maxima si perioada efectuarii operatiunii, care nu va putea depasi 18 luni de la data publicarii hotarârii adunarii generale în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a.
(3) Valoarea actiunilor proprii, dobândite de societate, inclusiv a celor aflate în portofoliul sau, nu poate depasi 10% din capitalul social subscris.
(4) Se pot dobândi numai actiuni integral liberate si numai în cazul în care capitalul social subscris este integral varsat.
(5) Plata actiunilor astfel dobândite se va face numai din profitul distribuibil si din rezervele disponibile ale societatii, cu exceptia rezervelor legale, înscrise în ultima situatie financiara anuala aprobata.
(6) În raportul de gestiune care însoteste situatia financiara anuala se vor arata: motivele care au determinat dobândirea de actiuni proprii, numarul, valoarea nominala, contravaloarea actiunilor dobândite si fractiunea de capital social pe care ele o reprezinta.
(7) Actiunile proprii dobândite cu încalcarea dispozitiilor prezentului articol vor fi înstrainate în termen de cel mult un an de la data subscrierii lor, în modul stabilit de adunarea generala extraordinara. Cele neînstrainate în acest termen vor fi anulate, societatea fiind obligata sa reduca corespunzator capitalul social.
(8) Dispozitiile prezentului articol se aplica si în cazurile în care o societate, în care alta societate detine majoritatea drepturilor de vot sau exercita direct ori indirect o influenta dominanta, dobândeste actiuni ale societatii dominante.
Art. 104. – Restrictiile prevazute la art. 103 nu se aplica atunci când dobândirea de catre societate a unui numar determinat de actiuni proprii, integral liberate, se face în vreuna dintre urmatoarele situatii:
a) cu scopul de a reduce capitalul social, potrivit art. 207, prin anularea unui numar de actiuni proprii de o valoare corespunzatoare reducerii;
b) pentru cesionarea catre personalul societatii a unui numar de actiuni proprii, în limitele si în conditiile aprobate de adunarea generala a actionarilor. Operatiunea de cesionare nu va depasi un an de la data publicarii hotarârii adunarii generale în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a;
c) prin efectul succesiunii universale sau al fuziunii ori al unei hotarâri judecatoresti pronuntate într-o procedura de urmarire silita împotriva unui debitor al societatii;
d) cu titlu gratuit;
e) în scopul regularizarii cursului actiunilor proprii pe piata bursiera sau pe piata organizata extrabursiera, dar numai cu avizul Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare.
Art. 105. – (1) O societate nu poate sa acorde avansuri sau împrumuturi si nici sa constituie garantii în vederea subscrierii sau dobândirii propriilor sale actiuni de catre un tert.
(2) Constituirea garantiilor reale mobiliare asupra propriilor actiuni, fie direct, fie prin persoane care actioneaza în nume propriu, dar pe seama societatii, este asimilata cu dobândirea propriilor actiuni. Actiunile vor fi însa contabilizate separat.
(3) Dispozitiile prezentului articol nu se aplica operatiunilor curente ale societatilor bancare si de credit, nici operatiunilor efectuate în vederea dobândirii de catre salariatii societatii a actiunilor acesteia sau ale uneia dintre filialele sale.
Art. 106. – (1) Constituirea de garantii reale mobiliare asupra actiunilor se face prin înscris sub semnatura privata, în care se vor arata cuantumul datoriei, valoarea si categoria actiunilor cu care se garanteaza, iar în cazul actiunilor la purtator si nominative emise în forma materiala, si prin mentionarea garantiei pe titlu, semnata de creditor si debitorul actionar sau de mandatarii acestora.
(2) Garantia se înregistreaza în registrul actionarilor tinut de administratori sau, dupa caz, de societatea independenta care tine registrul actionarilor. Creditorului în favoarea caruia s-a constituit garantia reala mobiliara asupra actiunilor i se elibereaza o dovada a înregistrarii acesteia.
(3) Garantia devine opozabila tertilor si dobândeste rangul în ordinea de preferinta a creditorilor de la data înregistrarii în Arhiva Electronica de Garantii Reale Mobiliare.
Art. 107. – Actiunile dobândite potrivit art. 103 alin. (1)-(5) si alin. (8) nu dau drept la dividende. Pe toata durata posedarii lor de catre societate, dreptul de vot pe care îl confera aceste actiuni este suspendat, iar majoritatile de prezenta si de vot pentru luarea în mod valabil a hotarârilor în adunarile generale se raporteaza la restul capitalului social. Art. 108. – Actionarii care ofera spre vânzare actiunile lor prin oferta publica vor trebui sa întocmeasca un prospect de oferta în conformitate cu prevederile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 28/2002.
Art. 109. – Situatia actiunilor trebuie sa fie cuprinsa în anexa la situatia financiara anuala si, în mod deosebit, sa se precizeze daca ele au fost integral liberate si, dupa caz, numarul actiunilor pentru care s-a cerut, fara rezultat, efectuarea varsamintelor.

Societatile în comandita simpla

de

Art. 88. – Administratia societatii în comandita simpla se va încredinta unuia sau mai multor asociati comanditati.

Art. 89. – (1) Comanditarul poate încheia operatiuni în contul societatii numai pe baza unei procuri speciale pentru operatiuni determinate, data de reprezentantii societatii si înscrisa în registrul comertului. În caz contrar, comanditarul devine raspunzator fata de terti nelimitat si solidar, pentru toate obligatiunile societatii contractate de la data operatiunii încheiate de el.
(2) Comanditarul poate îndeplini servicii în administratia interna a societatii, poate face acte de supraveghere, poate participa la numirea si la revocarea administratorilor, în cazurile prevazute de lege, sau poate acorda, în limitele actului constitutiv, autorizarea administratorilor pentru operatiunile ce depasesc puterile lor.

3) Comanditarul are, de asemenea, dreptul de a cere copie de pe situatiile financiare anuale si de a controla exactitatea lor prin cercetarea registrelor comerciale si a celorlalte documente justificative.
Art. 90. – Dispozitiile art. 75, 76 alin. (1), art. 77, 79, 83, 84, 86 si 87 se vor aplica si societatilor în comandita simpla, iar dispozitiile art. 80, 81, 82 si 85, asociatilor comanditati.

Societatile în nume colectiv

de

Art. 75. – Dreptul de a reprezenta societatea apartine fiecarui administrator, afara de stipulatie contrara în actul constitutiv.

Art. 76. – (1) Daca actul constitutiv dispune ca administratorii sa lucreze împreuna, decizia trebuie luata în unanimitate; în caz de divergenta între administratori, vor decide asociatii care reprezinta majoritatea absoluta a capitalului social.
(2) Pentru actele urgente, a caror neîndeplinire ar cauza o paguba mare societatii, poate decide un singur administrator în lipsa celorlalti, care se gasesc în imposibilitate, chiar momentana, de a lua parte la administratie. Art. 77. – (1) Asociatii care reprezinta majoritatea absoluta a capitalului social pot alege unul sau mai multi administratori dintre ei, fixându-le puterile, durata însarcinarii si eventuala lor remuneratie, afara numai daca prin actul constitutiv nu se dispune altfel.
(2) Cu aceeasi majoritate asociatii pot decide asupra revocarii administratorilor sau asupra limitarii puterilor lor, afara de cazul în care administratorii au fost numiti prin actul constitutiv.

Art. 78. – (1) Daca un administrator ia initiativa unei operatiuni ce depaseste limitele operatiunilor obisnuite comertului pe care îl exercita societatea, acesta trebuie sa înstiinteze pe ceilalti administratori, înainte de a o încheia, sub sanctiunea suportarii pierderilor ce ar rezulta din aceasta.
(2) În caz de opozitie a vreunuia dintre ei, vor decide asociatii care reprezinta majoritatea absoluta a capitalului social.
(3) Operatiunea încheiata în contra opozitiei facute este valabila fata de tertii carora nu li se va fi comunicat aceasta opozitie.
Art. 79. – (1) Asociatul care, într-o operatiune determinata, are, pe cont propriu sau pe contul altuia, interese contrare acelora ale societatii, nu poate lua parte la nici o deliberare sau decizie privind aceasta operatiune.
(2) Asociatul care contravine dispozitiilor alin. (1) este raspunzator de daunele cauzate societatii, daca, fara votul sau, nu s-ar fi obtinut majoritatea ceruta.
Art. 80. – Asociatul care, fara consimtamântul scris al celorlalti asociati, întrebuinteaza capitalul, bunurile sau creditul societatii în folosul sau sau în acela al unei alte persoane este obligat sa restituie societatii beneficiile ce au rezultat si sa plateasca despagubiri pentru daunele cauzate.
Art. 81. – (1) Nici un asociat nu poate lua din fondurile societatii mai mult decât i s-a fixat pentru cheltuielile facute sau pentru cele ce urmeaza sa le faca în interesul societatii.
(2) Asociatul care contravine acestei dispozitii este raspunzator de sumele luate si de daune.
(3) Se va putea stipula, prin actul constitutiv, ca asociatii pot lua din casa societatii anumite sume pentru cheltuielile lor particulare.
Art. 82. – (1) Asociatii nu pot lua parte, ca asociati cu raspundere nelimitata, în alte societati concurente sau având acelasi obiect de activitate, nici sa faca operatiuni în contul lor sau al altora, în acelasi fel de comert sau într-unul asemanator, fara consimtamântul celorlalti asociati.
(2) Consimtamântul se socoteste dat daca participarea sau operatiunile fiind anterioare actului constitutiv au fost cunoscute de ceilalti asociati si acestia nu au interzis continuarea lor.
(3) În caz de încalcare a prevederilor alin. (1) si (2), societatea, în afara de dreptul de a exclude pe asociat, poate sa decida ca acesta a lucrat în contul ei sau sa ceara despagubiri.
(4) Acest drept se stinge dupa trecerea a 3 luni din ziua când societatea a avut cunostinta, fara sa fi luat vreo hotarâre.
Art. 83. – Când aportul la capitalul social apartine mai multor persoane, acestea sunt obligate solidar fata de societate si trebuie sa desemneze un reprezentant comun pentru exercitarea drepturilor decurgând din acest aport.
Art. 84. – (1) Asociatul care a depus ca aport una sau mai multe creante nu este liberat cât timp societatea nu a obtinut plata sumei pentru care au fost aduse.
(2) Daca plata nu s-a putut obtine prin urmarirea debitorului cedat, asociatul, în afara de daune, raspunde de suma datorata, cu dobânda legala din ziua scadentei creantelor.
Art. 85. – (1) Asociatii sunt obligati nelimitat si solidar pentru operatiunile îndeplinite în numele societatii de persoanele care o reprezinta.
(2) Hotarârea judecatoreasca obtinuta împotriva societatii este opozabila fiecarui asociat.
Art. 86. – Pentru aprobarea situatiei financiare anuale si pentru deciziile referitoare la introducerea actiunii în raspunderea administratorilor este necesar votul asociatilor reprezentând majoritatea capitalului social.
Art. 87. – (1) Cesiunea aportului de capital social este posibila daca a fost permisa prin actul constitutiv.
(2) Cesiunea nu libereaza pe asociatul cedent de ceea ce mai datoreaza societatii din aportul sau de capital.
(3) Fata de terti, cedentul ramâne raspunzator potrivit art. 225.
(4) Când actul constitutiv prevede cazurile de retragere a unui asociat, se vor aplica dispozitiile art. 225 si 229.

Functionarea societatilor comerciale

de

CAPITOLUL I Dispozitii comune

Art. 65. – (1) În lipsa de stipulatie contrara, bunurile constituite ca aport în societate devin proprietatea acesteia din momentul înmatricularii ei în registrul comertului.
(2) Asociatul care întârzie sa depuna aportul social este raspunzator de daunele pricinuite, iar daca aportul a fost stipulat în numerar este obligat si la plata dobânzilor legale din ziua în care trebuia sa faca varsamântul.
Art. 66. – (1) Pe durata societatii, creditorii asociatului pot sa-si exercite drepturile lor numai asupra partii din beneficiile cuvenite asociatului dupa bilantul contabil, iar dupa dizolvarea societatii, asupra partii ce i s-ar cuveni prin lichidare.
(2) Creditorii prevazuti la alin. (1) pot totusi popri, în timpul duratei societatii, partile ce s-ar cuveni asociatilor prin lichidare sau pot sechestra si vinde actiunile debitorului lor.
Art. 67. – (1) Cota-parte din profit ce se plateste fiecarui asociat constituie dividend.
(2) Dividendele se platesc asociatilor proportional cu cota de participare la capitalul social varsat, daca prin actul constitutiv nu se prevede altfel. Ele se platesc în termenul stabilit de catre adunarea generala a asociatilor sau, dupa caz, stabilit prin legile speciale, dar nu mai târziu de 8 luni de la data aprobarii situatiei financiare anuale aferente exercitiului financiar încheiat. În caz contrar, societatea comerciala va plati o penalitate aferenta perioadei de întârziere, la nivelul dobânzii legale.
(3) Nu se vor putea distribui dividende decât din profituri determinate potrivit legii.
(4) Dividendele platite contrar dispozitiilor alin. (2) si (3) se restituie, daca societatea dovedeste ca asociatii au cunoscut neregularitatea distribuirii sau, în împrejurarile existente, trebuiau sa o cunoasca.
(5) Dreptul la actiunea de restituire a dividendelor se prescrie în termen de 3 ani de la data distribuirii lor.
(6) Dividendele care se cuvin dupa data transmiterii actiunilor apartin cesionarului, în afara de cazul în care partile au convenit altfel.
Art. 68. – Aportul asociatilor la capitalul social nu este purtator de dobânzi.
Art. 69. – Daca se constata o pierdere a activului net, capitalul social va trebui reîntregit sau redus înainte de a se putea face vreo repartizare sau distribuire de profit.
Art. 70. – (1) Administratorii pot face toate operatiunile cerute pentru aducerea la îndeplinire a obiectului de activitate al societatii, afara de restrictiile aratate în actul constitutiv. (2) Ei sunt obligati sa ia parte la toate adunarile societatii, la consiliile de administratie si la organele de conducere similare acestora. Art. 71. – (1) Administratorii care au dreptul de a reprezenta societatea nu îl pot transmite decât daca aceasta facultate li s-a acordat în mod expres.
(2) În cazul încalcarii prevederilor alin. (1), societatea poate pretinde de la cel substituit beneficiile rezultate din operatiune.
(3) Administratorul care, fara drept, îsi substituie alta persoana raspunde solidar cu aceasta pentru eventualele pagube produse societatii.
Art. 72. – Obligatiile si raspunderea administratorilor sunt reglementate de dispozitiile referitoare la mandat si de cele special prevazute în aceasta lege.
Art. 73. – (1) Administratorii sunt solidar raspunzatori fata de societate pentru:
a) realitatea varsamintelor efectuate de asociati;
b) existenta reala a dividendelor platite;
c) existenta registrelor cerute de lege si corecta lor tinere;
d) exacta îndeplinire a hotarârilor adunarilor generale;
e) stricta îndeplinire a îndatoririlor pe care legea, actul constitutiv le impun.
(2) Actiunea în raspundere împotriva administratorilor apartine si creditorilor societatii, care o vor putea exercita numai în caz de deschidere a procedurii reglementate de Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului, republicata.
Art. 74. – (1) În orice factura, oferta, comanda, tarif, prospect si alte documente întrebuintate în comert, emanând de la o societate, trebuie sa se mentioneze denumirea, forma juridica, sediul si codul unic de înregistrare. Sunt exceptate bonurile fiscale emise de aparatele de marcat electronice, care vor cuprinde elementele prevazute de legislatia din domeniu.
(2) Pentru societatea cu raspundere limitata va trebui mentionat si capitalul social, iar pentru societatea pe actiuni si în comandita pe actiuni se va mentiona si capitalul social, din care cel efectiv varsat, potrivit ultimei situatii financiare anuale aprobate.

Unele dispozitii procedurale

de

Art. 60. – (1) Încheierile judecatorului delegat privitoare la înmatriculare sau la orice alte înregistrari în registrul comertului sunt executorii de drept si sunt supuse numai recursului.
(2) Termenul de recurs este de 15 zile si curge de la data pronuntarii încheierii pentru parti si de la data publicarii încheierii sau a actului modificator al actului constitutiv în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, pentru orice alte persoane interesate.
(3) Recursul se depune si se mentioneaza în registrul comertului unde s-a facut înregistrarea. În termen de 3 zile de la data depunerii, oficiul registrului comertului înainteaza recursul curtii de apel în a carei raza teritoriala se afla sediul societatii, iar în cazul sucursalelor înfiintate în alt judet, curtii de apel în a carei raza teritoriala se afla sediul sucursalei.
(4) Motivele recursului se pot depune la instanta, cu cel putin doua zile înaintea termenului de judecata.
(5) În cazul admiterii recursului, decizia instantei de recurs va fi mentionata în registrul comertului, fiind aplicabile dispozitiile art. 48-49 si 56-59.
Art. 61. – (1) Creditorii sociali si orice alte persoane prejudiciate prin hotarârile asociatilor privitoare la modificarea actului constitutiv pot formula o cerere de opozitie prin care sa solicite instantei judecatoresti sa oblige, dupa caz, societatea sau asociatii la repararea prejudiciului cauzat, prevederile art. 57 fiind aplicabile. (2) În sensul prezentei legi, prin hotarârea asociatilor se întelege si hotarârea organelor statutare ale societatii, iar termenul asociati include si actionarii, în afara de cazul în care din context rezulta altfel.
Art. 62. – (1) Opozitia se face în termen de 30 de zile de la data publicarii hotarârii asociatilor sau a actului aditional modificator în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, daca prezenta lege nu prevede un alt termen. Ea se depune la oficiul registrului comertului care, în termen de 3 zile de la data depunerii, o va mentiona în registru si o va înainta instantei judecatoresti competente.
(2) Dispozitiile art. 133 referitoare la suspendare se aplica în mod corespunzator. Opozitia se judeca în camera de consiliu, cu citarea partilor, fiind aplicabile dispozitiile art. 114 alin. 5 din Codul de procedura civila.
(3) Hotarârea pronuntata asupra opozitiei este supusa numai recursului.
Art. 63. – Cererile si caile de atac prevazute de prezenta lege, de competenta instantelor judecatoresti, se solutioneaza de instanta locului unde societatea îsi are sediul principal.
Art. 64. – Citarea partilor în fata judecatorului delegat si comunicarea actelor sale se fac, de catre oficiul registrului comertului, prin posta, cu scrisoare recomandata, atasându-se recipisa la dosar, sau prin agenti ai oficiului registrului comertului, ori în conditiile Codului de procedura civila.

Efectele încalcarii cerintelor legale de constituire a societatii

de

Art. 46. – (1) Când actul constitutiv nu cuprinde mentiunile prevazute de lege ori cuprinde clauze prin care se încalca o dispozitie imperativa a legii sau când nu s-a îndeplinit o cerinta legala pentru constituirea societatii, judecatorul delegat, din oficiu sau la cererea oricaror persoane care formuleaza o cerere de interventie, va respinge, prin încheiere, motivat, cererea de înmatriculare, în afara de cazul în care asociatii înlatura asemenea neregularitati. Judecatorul delegat va lua act în încheiere de regularizarile efectuate.
(2) În cazul în care au fost formulate cereri de interventie, judecatorul va cita intervenientii si se va pronunta asupra cererilor acestora în conditiile art. 49 si urmatoarele din Codul de procedura civila, nefiind aplicabile dispozitiile art. 335 din Codul de procedura civila.
Art. 47. – (1) În cazul în care fondatorii sau reprezentantii societatii nu au cerut înmatricularea ei în termen legal, oricare asociat poate cere oficiului registrului comertului efectuarea înmatricularii, dupa ce, prin notificare sau scrisoare recomandata, i-a pus în întârziere, iar ei nu s-au conformat în cel mult 8 zile de la primire.
(2) Daca, totusi, înmatricularea nu s-a efectuat în termenele prevazute de alineatul precedent, asociatii sunt eliberati de obligatiile ce decurg din subscriptiile lor, dupa trecerea a 3 luni de la data autentificarii actului constitutiv, în afara de cazul în care acesta prevede altfel.
(3) Daca un asociat a cerut îndeplinirea formalitatilor de înmatriculare, nu se va mai putea pretinde de nici unul dintre ei eliberarea de obligatiile ce decurg din subscriptie.
Art. 48. – (1) În cazul unor neregularitati constatate dupa înmatriculare, societatea este obligata sa ia masuri pentru înlaturarea lor, în cel mult 8 zile de la data constatarii acelor neregularitati.
(2) Daca societatea nu se conformeaza, orice persoana interesata poate cere tribunalului sa oblige organele societatii, sub sanctiunea platii de daune cominatorii, sa le regularizeze.
(3) Dreptul la actiunea de regularizare se prescrie prin trecerea unui termen de un an de la data înmatricularii societatii.
Art. 49. – Fondatorii, reprezentantii societatii, precum si primii membri ai organelor de conducere, de administrare si de control ale societatii raspund nelimitat si solidar pentru prejudiciul cauzat prin neregularitatile la care se refera art. 46-48.
Art. 50. – (1) Actele sau faptele, pentru care nu s-a efectuat publicitatea prevazuta de lege, nu pot fi opuse tertilor, în afara de cazul în care societatea face dovada ca acestia le cunosteau.
(2) Operatiunile efectuate de societate înainte de a 16-a zi de la data publicarii în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, a încheierii judecatorului delegat nu sunt opozabile tertilor, care dovedesc ca au fost în imposibilitate de a lua cunostinta despre ele.
Art. 51. – Tertii pot invoca însa actele sau faptele cu privire la care nu s-a îndeplinit publicitatea, în afara de cazul în care omisiunea publicitatii le lipseste de efecte.
Art. 52. – Societatea este obligata sa verifice identitatea dintre textul depus la oficiul registrului comertului si cel publicat în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a sau în presa. În caz de neconcordanta, tertii pot opune societatii oricare dintre texte, în afara de cazul în care societatea face dovada ca ei cunosteau textul depus la oficiul registrului comertului.
Art. 53. – Fondatorii, reprezentantii si alte persoane, care au lucrat în numele unei societati în curs de constituire, raspund solidar si nelimitat fata de terti pentru actele juridice încheiate cu acestia în contul societatii, în afara de cazul în care societatea, dupa ce a dobândit personalitate juridica, le-a preluat asupra sa. Actele astfel preluate sunt considerate a fi fost ale societatii înca de la data încheierii lor.
Art. 54. – (1) Nici societatea si nici tertii nu pot opune, pentru a se sustrage de la obligatiile asumate, o neregularitate în numirea reprezentantilor, administratorilor sau a altor persoane care fac parte din organele societatii, atunci când aceasta numire a fost publicata în conformitate cu legea.
(2) Societatea nu poate invoca fata de terti numirile în functiile mentionate în alineatul precedent sau încetarea acestor functii, daca ele nu au fost publicate în conformitate cu legea.
Art. 55. – (1) În raporturile cu tertii, societatea pe actiuni, în comandita pe actiuni sau cu raspundere limitata este angajata prin actele organelor sale, chiar daca aceste acte depasesc obiectul de activitate, în afara de cazul în care ea dovedeste ca tertii cunosteau sau, în împrejurarile date, trebuiau sa cunoasca depasirea acestuia. Publicarea actului constitutiv nu poate constitui, singura, dovada cunoasterii.
(2) Clauzele actului constitutiv ori hotarârile organelor statutare ale societatilor prevazute în alineatul precedent, care limiteaza puterile conferite de lege acestor organe, sunt inopozabile tertilor, chiar daca au fost publicate.

Art. 56. – Nulitatea unei societati înmatriculate în registrul comertului poate fi declarata de tribunal numai atunci când:
a) lipseste actul constitutiv sau nu a fost încheiat în forma autentica, în situatiile prevazute la art. 5 alin. (6);
b) toti fondatorii au fost, potrivit legii, incapabili, la data constituirii societatii;
c) obiectul de activitate al societatii este ilicit sau contrar ordinii publice;
d) lipseste încheierea judecatorului delegat de înmatriculare a societatii;
e) lipseste autorizarea legala administrativa de constituire a societatii;
f) actul constitutiv nu prevede denumirea, sediul societatii, obiectul sau de activitate, aporturile asociatilor si capitalul social subscris si varsat;
g) s-au încalcat dispozitiile legale privind capitalul social minim, subscris si varsat;
h) nu s-a respectat numarul minim de asociati, prevazut de lege.
Art. 57. – Nulitatea nu poate fi declarata în cazul în care cauza ei, invocata în cererea de anulare, a fost înlaturata înainte de a se pune concluzii în fond la tribunal.
Art. 58. – (1) Pe data la care hotarârea judecatoreasca de declarare a nulitatii a devenit irevocabila, societatea înceteaza fara efect retroactiv si intra în lichidare. Dispozitiile legale privind lichidarea societatilor ca urmare a dizolvarii se aplica în mod corespunzator.
(2) Prin hotarârea judecatoreasca de declarare a nulitatii se vor numi si lichidatorii societatii.
(3) Tribunalul va comunica hotarârea judecatoreasca oficiului registrului comertului, care, dupa mentionare, o va trimite Monitorului Oficial al României spre publicare în Partea a IV-a, în extras.
(4) Asociatii raspund pentru obligatiile sociale pâna la acoperirea acestora în conformitate cu prevederile art. 3. Art. 59. – (1) Declararea nulitatii societatii nu aduce atingere actelor încheiate în numele sau.
(2) Nici societatea si nici asociatii nu pot opune tertilor de buna-credinta nulitatea societatii.

Înmatricularea societatii

de

Art. 36. – (1) În termen de 15 zile de la data încheierii actului constitutiv, fondatorii sau administratorii societatii ori un împuternicit al acestora vor cere înmatricularea societatii în registrul comertului în a carui raza teritoriala îsi va avea sediul societatea.

(2) Cererea va fi însotita de:
a) actul constitutiv al societatii;
b) dovada efectuarii varsamintelor în conditiile actului constitutiv;
c) dovada sediului declarat si a disponibilitatii firmei;
d) actele privind proprietatea asupra aporturilor în natura, iar în cazul în care printre ele figureaza si imobile, certificatul constatator al sarcinilor de care sunt grevate;
e) actele constatatoare ale operatiunilor încheiate în contul societatii si aprobate de asociati;
f) declaratia pe propria raspundere a fondatorilor, a administratorilor si a cenzorilor ca îndeplinesc conditiile prevazute de prezenta lege.
(3) Toate avizele sau actele de autorizare, eliberate de catre autoritatile publice în functie de obiectul de activitate al unei societati, vor fi solicitate de catre oficiul registrului comertului, în termen de 5 zile de la înregistrarea cererii, iar autoritatile competente vor trebui sa emita avizele sau actele de autorizare în termen de 15 zile. Nu este necesar a se depune avizele sau autorizarile tehnice si nici cele a caror eliberare este legal conditionata de înmatricularea societatii.
Art. 37. – (1) Controlul legalitatii actelor sau faptelor care, potrivit legii, se înregistreaza în registrul comertului se exercita de justitie printr-un judecator delegat.
(2) La începutul fiecarui an judecatoresc, presedintele tribunalului va delega la oficiul registrului comertului unul sau mai multi judecatori ai tribunalului.
(3) Judecatorul delegat va putea dispune efectuarea unei expertize, în contul partilor, precum si administrarea altor dovezi.

Art. 38. – (1) La societatile pe actiuni, daca exista aporturi în natura, avantaje rezervate fondatorilor, operatiuni încheiate de fondatori în contul societatii ce se constituie si pe care aceasta urmeaza sa le ia asupra sa, judecatorul delegat numeste, în termen de 5 zile de la înregistrarea cererii, unul sau mai multi experti din lista expertilor autorizati. Acestia vor întocmi un raport cuprinzând descrierea si modul de evaluare a fiecarui bun aportat si vor evidentia daca valoarea acestuia corespunde numarului si valorii actiunilor acordate în schimb, precum si alte elemente indicate de judecatorul delegat. Pentru bunurile mobile noi va fi luata în considerare factura.
(2) Raportul va fi depus în termen de 15 zile la oficiul registrului comertului si va putea fi examinat de creditorii personali ai asociatilor sau de alte persoane. La cererea si pe cheltuiala acestora, li se pot elibera copii integrale sau partiale de pe raport.
Art. 39. – Nu pot fi numiti experti: – rudele sau afinii pâna la gradul al patrulea inclusiv ori sotii acelora care au constituit aporturi în natura sau ai fondatorilor; – persoanele care primesc, sub orice forma, pentru functiile pe care le îndeplinesc, altele decât aceea de expert, un salariu sau o remuneratie de la fondatori sau de la cei care au constituit aporturi în natura.
Art. 40. – (1) În cazul în care cerintele legale sunt îndeplinite, judecatorul delegat, prin încheiere, pronuntata în termen de 5 zile de la îndeplinirea acestor cerinte, va autoriza constituirea societatii si va dispune înmatricularea ei în registrul comertului, în conditiile prevazute de legea privind acest registru.
(2) Încheierea de înmatriculare va reda, dupa caz, mentiunile actului constitutiv prevazute la art. 7 si 8.
Art. 41. – (1) Societatea comerciala este persoana juridica de la data înmatricularii în registrul comertului.
(2) Înmatricularea se efectueaza în termen de 24 de ore de la data pronuntarii încheierii judecatorului delegat prin care se autorizeaza înmatricularea societatii comerciale.
Art. 42. – Filialele sunt societati comerciale cu personalitate juridica si se înfiinteaza în una dintre formele de societate enumerate la art. 2 si în conditiile prevazute pentru acea forma. Ele vor avea regimul juridic al formei de societate în care s-au constituit.
Art. 43. – (1) Sucursalele sunt dezmembraminte fara personalitate juridica ale societatilor comerciale si se înmatriculeaza, înainte de începerea activitatii lor, în registrul comertului din judetul în care vor functiona.
(2) Daca sucursala se înfiinteaza într-o localitate din acelasi judet sau în aceeasi localitate cu societatea fondatoare, ea se va înmatricula în acelasi registru al comertului, însa distinct, ca înmatriculare independenta.
(3) Regimul juridic al sucursalei se aplica oricarui alt sediu secundar, indiferent de denumirea lui, caruia societatea care îl înfiinteaza îi atribuie statut de sucursala.
(4) Celelalte sedii secundare – agentii, reprezentante sau alte asemenea sedii – se mentioneaza numai în cadrul înmatricularii societatii în registrul comertului sediului principal.
(5) Nu se pot înfiinta sedii secundare sub denumirea de filiala. Art. 44. – Societatile comerciale straine pot înfiinta în România, cu respectarea legii române, filiale, precum si sucursale, agentii, reprezentante sau alte sedii secundare, daca acest drept le este recunoscut de legea statutului lor organic.
Art. 45. – (1) Reprezentantii societatii sunt obligati sa depuna la oficiul registrului comertului semnaturile lor, la data depunerii cererii de înregistrare, daca au fost numiti prin actul constitutiv, iar cei alesi în timpul functionarii societatii, în termen de 15 zile de la alegere.
(2) Dispozitia alineatului precedent se aplica în mod corespunzator si conducatorilor sucursalelor.

CAPITOLUL II Formalitati specifice pentru constituirea societatii pe actiuni prin subscriptie publica

de

Art. 18. – (1) Când societatea pe actiuni se constituie prin subscriptie publica, fondatorii vor întocmi un prospect de emisiune, care va cuprinde datele prevazute la art. 8, cu exceptia celor privind pe administratori si cenzori, si în care se va stabili data închiderii subscriptiei.

(2) Prospectul de emisiune semnat de fondatori în forma autentica va trebui depus, înainte de publicare, la oficiul registrului comertului din judetul în care se va stabili sediul societatii.
(3) Judecatorul delegat la oficiul registrului comertului, constatând îndeplinirea conditiilor de la alin. (1) si (2), va autoriza publicarea prospectului de emisiune.
(4) Prospectele de emisiune care nu cuprind toate mentiunile sunt nule. Subscriitorul nu va putea invoca aceasta nulitate, daca a luat parte la adunarea constitutiva sau daca a exercitat drepturile si îndatoririle de actionar. Art. 19. – (1) Subscrierile de actiuni se vor face pe unul sau pe mai multe exemplare ale prospectului de emisiune al fondatorilor, vizate de judecatorul delegat.
(2) Subscrierea va cuprinde: numele si prenumele sau denumirea, domiciliul ori sediul subscriitorului; numarul, în litere, al actiunilor subscrise; data subscrierii si declaratia expresa ca subscriitorul cunoaste si accepta prospectul de emisiune.
(3) Participarile la beneficiile societatii, rezervate de fondatori în folosul lor, desi acceptate de subscriitori, nu au efect decât daca vor fi aprobate de adunarea constitutiva.
Art. 20. – Cel mai târziu în termen de 15 zile de la data închiderii subscrierii, fondatorii vor convoca adunarea constitutiva, printr-o înstiintare publicata în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, si în doua ziare cu larga raspândire, cu 15 zile înainte de data fixata pentru adunare. Înstiintarea va cuprinde locul si data adunarii, care nu poate depasi doua luni de la data închiderii subscrierii, si precizarea problemelor care vor face obiectul discutiilor.
Art. 21. – (1) Societatea se poate constitui numai daca întregul capital social a fost subscris si fiecare acceptant a varsat în numerar jumatate din valoarea actiunilor subscrise la Casa de Economii si Consemnatiuni – C.E.C. – S.A. ori la o banca sau la una dintre unitatile acestora. Restul din capitalul social subscris va trebui varsat în termen de 12 luni de la înmatriculare.
(2) Actiunile ce reprezinta aporturi în natura vor trebui acoperite integral.
Art. 22. – Daca subscrierile publice depasesc capitalul social prevazut în prospectul de emisiune sau sunt mai mici decât acesta, fondatorii sunt obligati sa supuna aprobarii adunarii constitutive majorarea sau, dupa caz, reducerea capitalului social la nivelul subscriptiei.
Art. 23. – (1) Fondatorii sunt obligati sa întocmeasca o lista a celor care, acceptând subscriptia, au dreptul sa participe la adunarea constitutiva, cu mentionarea numarului actiunilor fiecaruia.
(2) Aceasta lista va fi afisata la locul unde se va tine adunarea, cu cel putin 5 zile înainte de adunare.
Art. 24. – (1) Adunarea alege un presedinte si doi sau mai multi secretari. Participarea acceptantilor se va constata prin liste de prezenta, semnate de fiecare dintre ei si vizate de presedinte si de unul dintre secretari.
(2) Oricare acceptant are dreptul sa faca observatii asupra listei afisate de fondatori, înainte de a se intra în ordinea de zi a adunarii, care va decide asupra observatiilor.
Art. 25. – (1) În adunarea constitutiva, fiecare acceptant are dreptul la un vot, indiferent de actiunile subscrise. El poate fi reprezentat si prin procura speciala.
(2) Nimeni nu poate reprezenta mai mult de 5 acceptanti.
(3) Acceptantii care au constituit aporturi în natura nu au drept de vot în deliberarile referitoare la aporturile lor, chiar daca ei sunt si subscriitori de actiuni în numerar ori se prezinta ca mandatari ai altor acceptanti.
(4) Adunarea constitutiva este legala daca sunt prezenti jumatate plus unu din numarul acceptantilor si ia hotarâri cu votul majoritatii simple a celor prezenti.
Art. 26. – (1) Daca exista aporturi în natura, avantaje rezervate fondatorilor, operatiuni încheiate de fondatori în contul societatii ce se constituie si pe care aceasta urmeaza sa le ia asupra sa, adunarea constitutiva numeste, în conditiile art. 39, unul sau mai multi experti, care îsi vor da avizul asupra evaluarilor.
(2) Daca majoritatea ceruta nu poate fi întrunita, desemnarea expertilor se va face de judecatorul delegat, la cererea oricarui acceptant.
Art. 27. – (1) Dupa ce expertii au depus raportul de evaluare prevazut la art. 38, fondatorii convoaca din nou adunarea constitutiva, conform dispozitiilor art. 20.
(2) Daca valoarea aporturilor în natura, stabilita de experti, este inferioara cu o cincime aceleia prevazute de fondatori în prospectul de emisiune, oricare acceptant se poate retrage, anuntându-i pe fondatori, pâna la data fixata pentru adunarea constitutiva.
(3) Actiunile revenind acceptantilor care s-au retras pot fi preluate de fondatori în termen de 30 de zile sau, ulterior, de alte persoane, pe cale de subscriptie publica.
Art. 28. – Adunarea constitutiva are urmatoarele obligatii: – verifica existenta varsamintelor; – examineaza si valideaza raportul expertilor de evaluare a aporturilor în natura; aproba participarile la beneficii ale fondatorilor si operatiunile încheiate în contul societatii; – discuta si aproba actul constitutiv al societatii, membrii prezenti reprezentând, în acest scop, si pe cei absenti, si desemneaza pe aceia care se vor prezenta pentru autentificarea actului si îndeplinirea formalitatilor cerute pentru constituirea societatii; – numeste pe administratori si cenzori. Art. 29. – (1) Varsamintele efectuate, potrivit art. 21, pentru constituirea societatii prin subscriptie publica vor fi predate persoanelor însarcinate cu încasarea lor, prin actul constitutiv, iar în lipsa unei dispozitii, persoanelor desemnate prin decizia consiliului de administratie, dupa prezentarea certificatului la oficiul registrului comertului, din care rezulta înmatricularea societatii.
(2) Daca constituirea societatii nu a avut loc, restituirea varsamintelor se va face direct acceptantilor.
Art. 30. – (1) Fondatorii iau asupra lor consecintele actelor si ale cheltuielilor necesare constituirii societatii, iar daca, din orice cauza, aceasta nu se va constitui, ei nu se pot îndrepta împotriva acceptantilor.
(2) Fondatorii sunt obligati sa predea administratorilor documentele si corespondenta referitoare la constituirea societatii.

Art. 31. – (1) Fondatorii si primii administratori sunt solidar raspunzatori, din momentul constituirii societatii, fata de societate si de terti pentru: – subscrierea integrala a capitalului social si efectuarea varsamintelor stabilite de lege sau de actul constitutiv; – existenta aporturilor în natura; – veridicitatea publicatiilor facute în vederea constituirii societatii.
(2) Fondatorii sunt raspunzatori, de asemenea, de valabilitatea operatiunilor încheiate în contul societatii înainte de constituire si luate de aceasta asupra sa.
(3) Adunarea generala nu va putea da descarcare fondatorilor si primilor administratori, pentru raspunderea ce le revine în temeiul acestui articol si al art. 49 si 53, timp de 5 ani.
Art. 32. – (1) Adunarea constitutiva va hotarî asupra cotei din profitul net ce revine fondatorilor unei societati constituite prin subscriptie publica.
(2) Cota prevazuta la alin. (1) nu poate depasi 6% din profitul net si nu poate fi acordata pentru o perioada mai mare de 5 ani de la data constituirii societatii.
(3) În cazul majorarii capitalului social, drepturile fondatorilor vor putea fi exercitate numai asupra profitului corespunzator capitalului social initial. (4) De dispozitiile acestui articol pot beneficia numai persoanele fizice carora li s-a recunoscut calitatea de fondator prin actul constitutiv.
Art. 33. – În caz de dizolvare anticipata a societatii, fondatorii au dreptul sa ceara daune de la societate, daca dizolvarea s-a facut în frauda drepturilor lor.
Art. 34. – Dreptul la actiunea în daune se prescrie prin trecerea a 6 luni de la data publicarii în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, a hotarârii adunarii generale a actionarilor care a decis dizolvarea anticipata.
Art. 35. – Societatile comerciale pe actiuni constituite prin subscriptie publica sunt considerate societati detinute public în sensul Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 28/2002 privind valorile mobiliare, serviciile de investitii financiare si pietele reglementate*), care se completeaza cu dispozitiile prezentei legi în ceea ce priveste înmatricularea în registrul comertului.

Constituirea societatilor comerciale

de

Constituirea societatilor comerciale

CAPITOLUL I Actul constitutiv al societatii

Art. 5. – (1) Societatea în nume colectiv sau în comandita simpla se constituie prin contract de societate, iar societatea pe actiuni, în comandita pe actiuni sau cu raspundere limitata se constituie prin contract de societate si statut.
(2) Societatea cu raspundere limitata se poate constitui si prin actul de vointa al unei singure persoane. În acest caz se întocmeste numai statutul.
(3) Contractul de societate si statutul pot fi încheiate sub forma unui înscris unic, denumit act constitutiv.
(4) Când se încheie numai contract de societate sau numai statut, acestea pot fi denumite, de asemenea, act constitutiv. În cuprinsul prezentei legi, denumirea act constitutiv desemneaza atât înscrisul unic, cât si contractul de societate si/sau statutul societatii.

Legea nr. 31 din 1990 privind Socitatile comerciale a fost republicata recent, avand in vedere numeroasele modificari care i-au fost aduse. Va invitam sa o cititi…

(5) În cazurile în care contractul de societate si statutul constituie acte distincte, acesta din urma va cuprinde datele de identificare a asociatilor si clauze reglementând organizarea, functionarea si desfasurarea activitatii societatii.
(6) Actul constitutiv se încheie sub semnatura privata, se semneaza de toti asociatii sau, în caz de subscriptie publica, de fondatori. Forma autentica a actului constitutiv este obligatorie atunci când:
a) printre bunurile subscrise ca aport la capitalul social se afla un teren;
b) se constituie o societate în nume colectiv sau în comandita simpla;
c) societatea pe actiuni se constituie prin subscriptie publica.
(7) Actul constitutiv dobândeste data certa si prin depunerea la oficiul registrului comertului.
Art. 6. – (1) Semnatarii actului constitutiv, precum si persoanele care au un rol determinant în constituirea societatii sunt considerati fondatori.
(2) Nu pot fi fondatori persoanele care, potrivit legii, sunt incapabile sau care au fost condamnate pentru gestiune frauduloasa, abuz de încredere, fals, uz de fals, înselaciune, delapidare, marturie mincinoasa, dare sau luare de mita, precum si pentru alte infractiuni prevazute de prezenta lege.
Art. 7. – Actul constitutiv al societatii în nume colectiv, în comandita simpla sau cu raspundere limitata va cuprinde:
a) numele si prenumele, codul numeric personal, locul si data nasterii, domiciliul si cetatenia asociatilor persoane fizice; denumirea, sediul si nationalitatea asociatilor persoane juridice; numarul de înregistrare în registrul comertului sau codul unic de înregistrare, potrivit legii nationale; la societatea în comandita simpla se vor arata asociatii comanditari, asociatii comanditati, precum si reprezentantul fiscal, daca este cazul;
b) forma, denumirea, sediul si, daca este cazul, emblema societatii;
c) obiectul de activitate al societatii, cu precizarea domeniului si a activitatii principale;
d) capitalul social subscris si cel varsat, cu mentionarea aportului fiecarui asociat, în numerar sau în natura, valoarea aportului în natura si modul evaluarii, precum si data la care se va varsa integral capitalul social subscris. La societatile cu raspundere limitata se vor preciza numarul si valoarea nominala a partilor sociale, precum si numarul partilor sociale atribuite fiecarui asociat pentru aportul sau;
e) asociatii care reprezinta si administreaza societatea sau administratorii neasociati, persoane fizice ori juridice, puterile ce li s-au conferit si daca ei urmeaza sa le exercite împreuna sau separat;
f) partea fiecarui asociat la beneficii si la pierderi;
g) sediile secundare – sucursale, agentii, reprezentante sau alte asemenea unitati fara personalitate juridica -, atunci când se înfiinteaza o data cu societatea, sau conditiile pentru înfiintarea lor ulterioara, daca se are în vedere o atare înfiintare;
h) durata societatii;
i) modul de dizolvare si de lichidare a societatii.
Art. 8. – Actul constitutiv al societatii pe actiuni sau în comandita pe actiuni va cuprinde:
a) numele si prenumele, codul numeric personal, locul si data nasterii, domiciliul si cetatenia asociatilor persoane fizice; denumirea, sediul si nationalitatea asociatilor persoane juridice, numarul de înregistrare în registrul comertului sau codul unic de înregistrare, potrivit legii nationale; la societatea în comandita pe actiuni se vor arata asociatii comanditari si asociatii comanditati, precum si reprezentantul fiscal, daca este cazul;
b) forma, denumirea, sediul si, daca este cazul, emblema societatii;
c) obiectul de activitate al societatii, cu precizarea domeniului si a activitatii principale;
d) capitalul social subscris si cel varsat. La constituire, capitalul social subscris, varsat de fiecare actionar, nu va putea fi mai mic de 30% din cel subscris, daca prin lege nu se prevede altfel. Restul de capital social va trebui varsat în termen de 12 luni de la înmatriculare;
e) valoarea bunurilor constituite ca aport în natura în societate, modul de evaluare si numarul actiunilor acordate pentru acestea;
f) numarul si valoarea nominala a actiunilor, cu specificarea daca sunt nominative sau la purtator. Daca sunt mai multe categorii de actiuni, se vor arata numarul, valoarea nominala si drepturile conferite fiecarei categorii de actiuni;
g) numele si prenumele, locul si data nasterii, domiciliul si cetatenia administratorilor, persoane fizice; denumirea, sediul si nationalitatea administratorilor, persoane juridice; garantia pe care administratorii sunt obligati sa o depuna, puterile ce li se confera si daca ei urmeaza sa le exercite împreuna sau separat; drepturile speciale de reprezentare si de administrare acordate unora dintre ei. Pentru societatile în comandita pe actiuni se vor indica comanditatii care reprezinta si administreaza societatea;
h) numele si prenumele, locul si data nasterii, domiciliul si cetatenia cenzorilor, persoane fizice; denumirea, sediul si nationalitatea cenzorilor, persoane juridice;
i) clauze privind conducerea, administrarea, functionarea si controlul gestiunii societatii de catre organele statutare, controlul acesteia de catre actionari, precum si documentele la care acestia vor putea sa aiba acces pentru a se informa si a-si exercita controlul;
j) durata societatii;
k) modul de distribuire a beneficiilor si de suportare a pierderilor;
l) sediile secundare – sucursale, agentii, reprezentante sau alte asemenea unitati fara personalitate juridica -, atunci când se înfiinteaza o data cu societatea, sau conditiile pentru înfiintarea lor ulterioara, daca se are în vedere o atare înfiintare;
m) avantajele rezervate fondatorilor;
n) actiunile comanditarilor în societatea în comandita pe actiuni;
o) operatiunile încheiate de asociati în contul societatii ce se constituie si pe care aceasta urmeaza sa le preia, precum si sumele ce trebuie platite pentru acele operatiuni;
p) modul de dizolvare si de lichidare a societatii.

Art. 9. – Societatea pe actiuni se constituie prin subscriere integrala si simultana a capitalului social de catre semnatarii actului constitutiv sau prin subscriptie publica.
Art. 10. – (1) Capitalul social al societatii pe actiuni si al societatii în comandita pe actiuni nu poate fi mai mic de 25.000.000 lei.
(2) Numarul actionarilor în societatea pe actiuni nu poate fi mai mic de 5.
Art. 11. – (1) Capitalul social al unei societati cu raspundere limitata nu poate fi mai mic de 2.000.000 lei si se divide în parti sociale egale, care nu pot fi mai mici de 100.000 lei.
(2) Partile sociale nu pot fi reprezentate prin titluri negociabile.
Art. 12. – În societatea cu raspundere limitata, numarul asociatilor nu poate fi mai mare de 50.
Art. 13. – (1) În cazul în care, într-o societate cu raspundere limitata, partile sociale sunt ale unei singure persoane, aceasta, în calitate de asociat unic, are drepturile si obligatiile ce revin, potrivit prezentei legi, adunarii generale a asociatilor.
(2) Daca asociatul unic este administrator, îi revin si obligatiile prevazute de lege pentru aceasta calitate.
(3) În societatea care se înfiinteaza de catre un asociat unic, valoarea aportului în natura va fi stabilita pe baza unei expertize de specialitate.
Art. 14. – (1) O persoana fizica sau o persoana juridica nu poate fi asociat unic decât într-o singura societate cu raspundere limitata.
(2) O societate cu raspundere limitata nu poate avea ca asociat unic o alta societate cu raspundere limitata, alcatuita dintr-o singura persoana.
(3) În caz de încalcare a prevederilor alin. (1) si (2), statul, prin Ministerul Finantelor Publice, precum si orice persoana interesata poate cere dizolvarea pe cale judecatoreasca a unei societati astfel constituita. (4) Pe baza hotarârii de dizolvare, lichidarea se va face în conditiile prevazute de prezenta lege pentru societatile cu raspundere limitata.
Art. 15. – Contractele între societatea cu raspundere limitata si persoana fizica sau persoana juridica, asociat unic al celei dintâi, se încheie în forma scrisa, sub sanctiunea nulitatii absolute.
Art. 16. – (1) Aporturile în numerar sunt obligatorii la constituirea oricarei forme de societate.
(2) Aporturile în natura sunt admise la toate formele de societate. Aceste aporturi se realizeaza prin transferarea drepturilor corespunzatoare si prin predarea efectiva catre societate a bunurilor aflate în stare de utilizare.
(3) Aporturile în creante sunt liberate potrivit art. 84. Asemenea aporturi nu sunt admise la societatile pe actiuni care se constituie prin subscriptie publica si nici la societatile în comandita pe actiuni sau cu raspundere limitata. (4) Prestatiile în munca nu pot constitui aport la formarea sau majorarea capitalului social.
(5) Asociatii în societatea în nume colectiv si asociatii comanditati se pot obliga la prestatii în munca cu titlu de aport social, dar care nu pot constitui aport la formarea sau la majorarea capitalului social. În schimbul acestui aport, asociatii au dreptul sa participe, potrivit actului constitutiv, la împartirea beneficiilor si a activului social, ramânând, totodata, obligati sa participe la pierderi.
Art. 17. – (1) La autentificarea actului constitutiv în cazurile prevazute la art. 5 sau, dupa caz, la darea de data certa a acestuia, se va prezenta dovada eliberata de oficiul registrului comertului privind disponibilitatea firmei si declaratia pe propria raspundere privind detinerea calitatii de asociat unic într-o singura societate cu raspundere limitata.
(2) La acelasi sediu vor putea functiona mai multe societati, daca cel putin o persoana este, în conditiile legii, asociat în fiecare dintre aceste societati.
(3) Notarul public va refuza autentificarea actului constitutiv sau, dupa caz, persoana care da data certa va refuza operatiunile solicitate, daca din documentatia prezentata rezulta ca nu sunt îndeplinite conditiile prevazute la alin. (1).

Legea Societatilor Comerciale

de
Legea nr. 31 din 1990 privind Socitatile comerciale a fost republicata recent, avand in vedere numeroasele modificari care i-au fost aduse. Va invitam sa o cititi…

Dispozitii generale

Art. 1. – (1) În vederea efectuarii de acte de comert, persoanele fizice si persoanele juridice se pot asocia si pot constitui societati comerciale, cu respectarea dispozitiilor prezentei legi.
(2) Societatile comerciale cu sediul în România sunt persoane juridice române.
Art. 2. – Societatile comerciale se vor constitui în una dintre urmatoarele forme:
a) societate în nume colectiv;
b) societate în comandita simpla;
c) societate pe actiuni;
d) societate în comandita pe actiuni si
e) societate cu raspundere limitata.
Art. 3. – (1) Obligatiile sociale sunt garantate cu patrimoniul social.
(2) Asociatii în societatea în nume colectiv si asociatii comanditati în societatea în comandita simpla sau în comandita pe actiuni raspund nelimitat si solidar pentru obligatiile sociale. Creditorii societatii se vor îndrepta mai întâi împotriva acesteia pentru obligatiile ei si, numai daca societatea nu le plateste în termen de cel mult 15 zile de la data punerii în întârziere, se vor putea îndrepta împotriva acestor asociati.
(3) Actionarii, asociatii comanditari, precum si asociatii în societatea cu raspundere limitata raspund numai pâna la concurenta capitalului social subscris.
Art. 4. – Societatea comerciala va avea cel putin doi asociati, în afara de cazul când legea prevede altfel.

INFIINTEAZA O SOCIETATE PRIN NOI; MODIFICA ACTELE SOCIETATII PRIN NOI

de

INFIINTEAZA O SOCIETATE PRIN NOI; MODIFICA ACTELE SOCIETATII PRIN NOI

De ce?

Garantam:

Costuri sunt mai mici decat daca faci singur demersurile

Economisesti timp

Cum?

Experienta in domeniu de peste 10 ani

Avantaje

Platesti in etape

Onorariul se achita la final

Infiintari societati:

  • 1 asociat termen 12 zile – 490 ron termen 3-5 zile 690 ron

  • 2 asociati termen 12 zile – 590 ron termen 3-5 zile 790 ron

  • 3 asociat termen 12 zile – 690 ron termen 3-5 zile 890 ron

Acte aditionale

  • Termen 5-7 zile puncte de lucru 390 ron
  • Recodificare 450 ron
  • Cesiune- excludere 500 ron

Cine si cum se supravegheaza bancile?

de

In SUA sarcina supravegherii revine unui numar de nu mai putin de 4 institutii: Office of the Comptroller of the Currency (OCC), Federal Reserves System (FRS), Federal Deposit Insurance Corporation (FDIC) si Office of Thrift Supervision (OTS). OCC supravegheaza bancile cu licenta la nivel national,FRS supravegheaza bancile cu licenta la nivel de stat si care sunt membre ale FRS, precum si holdingurile bancare; FDIC supravegheaza celelalte banci cu licenta la nivel de stat, precum si bancile de economii cu licenta la nivel de stat, iar OTS supravegheaza asociatiile de economii.

In Germania, in urma scaderii competitivitatii bancilor, a esuarii mai multor fuziuni bancare la varf si a cresterii ponderii intereselor incrucisate (principalele societati de asigurari sunt actionare la cele mai mari banci si reciproc), Parlamentul a decis in anul 2001 infiintarea unei autoritatide tip FSA, in profida opozitiei Bundesbank

In Austria, o decizie similara a fost luata in acelasi an, aparent mai mult ca efect al imitatiei fata de economia vecina mai mare, dar si pentru a rezolva problemele suprapunerilor care apareau ca rezultat al exercitarii supravegherii bancare de catre Banca Austriei si Ministerul Federal al Finantelor. Decizia a fost ulterior respinsa de Curtea Constitutionala si a trebuit sa fie modificata, ceea ce a facut ca Finanzmarktausfsicht, Autoritatea de Supraveghere a Pietei Finaniare, sa
devina operationala abia la 1 aprilie 2002;

Belgia a mers intr-o directie opusa, in sensul cresterii rolului bancii centrale in supravegherea bancara. In anul 2002, Comisia Bancara si Financiara (CBF) si Oficiul pentru Controlul Asigurarilor (OCA) au fost puse sub coordonarea guvernatorului Bancii Belgiei, care asigura conducerea unei unei nou- infiintate Autoritati pentru Serviciile Financiare, organism de cooperare intre cele doua autoritati de supraveghere;

In Portugalia a fost creat, in septembrie 2000, Consiliul National al Supraveghetorilor Financiari. Acesta nu unifica cele 3 entitati de supraveghere existente (pentru banci, asigurari si piete de capital) dar asigura cadrul institutional pentru schimbul de informatii si coordonarea activitatii acestora. De asemenea, CNSF propune proiectele de reglementari privind conglomeratele financiare, precum si proiecte de acorduri de cooperare cu autoritatile de supraveghere straine. Semnificativ este faptul ca presedintele CNSF este guvernatorul Bancii Portugaliei, ca o recunoastere a preponderentei rolului sectorului bancar in cadrul sistemului financiar portughez;

In Ungaria, motivul pentru infiintarea in aprilie 2000 a unei autoritati de tip FSA a parut a fi mai degraba unul de demonstratie. In cursa pentru aderarea la U.E., statul ungar dorea sa semnaleze alinierea la practicile cele mai avansate in domeniu, respectiv la experienta din Marea Britanie, piata financiara cea mai dezvoltata din Europa. Acest lucru s-a evidentiat si in acordarea pentru noua institutie de competente privind protectia consumatorului;

Estonia a infiintat in iulie 2001 o autoritate de supraveghere unificata mai degraba pentru a imita experienta tarilor nordice, care reprezintaprincipalii investitori nu numai in sistemul bancar estonian, dar si in intreaga economie si, in acelasi timp, principalii parteneri comerciali;

Olanda, tara caracterizata printr-o poportie foarte ridicata a conglomeratelor in activitatea financiara, solutia adoptata si dezvoltata in perioada 1999-2004 a condus la o structura hibrid care ar putea prefigura un model de succes in viitor. Astfel, supravegherea prudentiala, atat macroeconomica (sistemica) cat si microeconomica pentru toate institutiile financiare a fost integrata in cadrul Bancii Olandei (pana in 1999 supravegherea microeconomica se realiza de catre autoritati de supraveghere separate), iar Autoritatea Pietelor Financiare realizeaza supravegherea asa-numitului conduct of business – in fapt, protectia consumatorului.

Supravegherea bancara era exercitata de regula, pana la sfarsitul anilor ’90, de bancile centrale. Celelalte segmente ale pietei financiare – in principal piata de capital si piata asigurarilor – erau supravegheate de entitati separate. In cazul pietelor financiare foarte sofisticate, numarul acestor entitati putea fi foarte mare; astfel, in Marea Britanie functionau in 1996 nu mai putin de 9 autoritati de supraveghere ale pietei financiare.

Tot in Marea Britanie a aparut si vantul schimbarii. In 1996, Civil Service Committee, un comitet parlamentar, a elaborat un raport care, in urma prabusirii BCCI si bancii Barings, recomanda scoaterea  supravegherii bancare de sub umbrela Bancii Angliei si transferarea ei unui organism separat. Dezbaterile au condus la infiintarea, in anul 1998, a Financial Stability Authority (FSA), un organism de supraveghere care din 2001 a integrat atributiile tuturor celorlalti supraveghetori din sectorul financiar. Totusi, Banca Angliei a ramas responsabila pentru asigurarea stabilitatii generale a sistemului financiar. Avand in vedere reputatia deosebita a Londrei ca cel mai dezvoltat centru financiar al Europei, unificarea supravegherii financiare a castigat rapid adepti. In urmatorii cativa ani, mai multe tari din Uniunea Europeana au adoptat modelul FSA – cazul Irlandei, al unora dintre tarile nordice, mai recent al Germaniei si Austriei. O abordare similara a dus la crearea unor institutii de tip FSA si in alte tari de cultura bancara anglo-saxona, precum Australia, sau in economii emergente, care se aflau in plina reforma a sistemului financiar si incercau sa arda etapele, adoptand de la inceput ceea ce  percepeau a fi cele mai avansate practici – cazurile Estoniei sau Ungariei.

In favoarea modelului FSA au fost aduse mai multe argumente, cele mai importante fiind:

• structurile separate de supraveghere au fost create in anumite momente istorice
in care arhitectura sistemelor financiare era cu mult mai simpla si cu separatii
mult mai clare intre diferitele tipuri de institutii. In ultimii ani indeosebi, granitele
intre activitati s-au estompat din ce in ce mai mult. Au aparut activitati mixte, cum
sunt bancassurance sau alte forme de cross-selling. Globalizarea a condus la aparitia conglomeratelor financiare, care necesita supravegherea simultana din partea mai multor institutii de tip clasic;

• obiectivele supravegherii au devenit mai complexe. Realizarea lor prin
intermediul mai multor agentii creste costul supravegherii, cu impact asupra competitivitatii entitatilor supravegheate. Unificarea supravegherii ar genera economii de costuri, atat administrative prin eliminarea duplicarii serviciilor logistice, cat si sub aspectul sistemelor informatice pentru obtinerea raportarilor de la entitatile supravegheate;

• separarea supravegherii in cadrul unor agentii specializate impiedica sau cel
putin face mai dificila diseminarea invatamintelor rezultate in urma unor crize in
interiorul unui subsistem financiar, limitand astfel posibilitatile de reactie in viitor
ale celorlalti supraveghetori;

• gradul din ce in ce mai mare de interdependenta intre sectoare face ca
focalizarea ingusta pe un anumit sector sa fie uneori ineficienta in prevenirea
riscurilor sistemice. De exemplu, este posibil ca o cadere masiva a burselor sa
aiba un impact major nu numai asupra pietei de capital, ci si asupra bancilor sau
societatilor de asigurari – si ca atare o supraveghere consolidata poate aparea ca
necesara;

• in ceea ce priveste supravegherea bancara, exista perceptia unui conflict de
interese intre scopul fundamental al oricarei banci centrale – asigurarea stabilitatii
preturilor – si rolul de supraveghere acordat acesteia sub aspectul calitatii de
imprumutator de ultima instanta. Astfel, se crede ca in eventualitatea unei crize de
sistem, banca centrala, pentru a evita o pierdere de credibilitate, ar putea fi prea
generoasa in acordarea de sprijin financiar bancilor cu probleme, ceea ce ar putea
duce la cresterea inflatiei;

• evitarea „arbitrajului de supraveghere”, respectiv a riscului ca anumite
conglomerate financiare sa isi deplaseze unele produse financiare in zonele unde
percep ca supravegherea este mai laxa – in scopul comiterii unor fraude sau al
obtinerii unor avantaje competitive nejustificate;

• realizarea unei mai mari flexibilitati si acoperirea mai buna a „zonelor gri”.
Acest lucru este important mai ales in cazul aparitiei unor produse financiare noi
(fenomen din ce in ce mai frecvent in ultimii ani) pentru care legislatia este
insuficient de clara in ce priveste autoritatea de reglementare si supraveghere.
Existenta unei entitati unificate previne pasarea responsabilitatilor.

Argumentele in favoarea mentinerii supravegherii bancare in interiorul bancii centrale sunt si ele puternice:

• in cele mai multe tari dezvoltate, si cu deosebire in interiorul Uniunii Europene, banca centrala se bucura de un inalt grad de independenta. Acest lucru ii permite sa adopte deciziile dificile cerute de functiile de supraveghere bancara fara a fi supusa presiunilor de ordin politic, asa cum s-ar putea intampla in cazul unei alte institutii;

• credibilitatea bancii centrale, in general superioara celei ale altor institutii nationale, poate juca un rol decisiv in prevenirea sau dezamorsarea unor crize
bancare inca din faza incipienta. In multe cazuri, declaratii facute de oficiali ai
bancilor centrale sau anumite actiuni intreprinse de acestea au stopat accesele de
panica ale publicului;

• prin viziunea sa de ansamblu asupra economiei, banca centrala este institutia
care detine cele mai multe dintre informatiile necesare pentru identificarea din
timp a principalilor factori de risc privind sistemul bancar;

• in toate economiile dezvoltate, banca centrala exercita supravegherea asupra
sistemelor de plati de importanta sistemica – in unele cazuri, acestea sunt chiar
localizate institutional in interiorul bancii centrale. Separarea supravegherii
bancare de supravegherea sistemelor de plati este considerata de unii specialisti ca
fiind riscanta;

• separarea rolului de imprumutator de ultima instanta (detinut, in majoritatea
tarilor, de banca centrala) de rolul de supraveghetor bancar poate genera intarzieri
in rezolvarea in faza incipienta a unor crize si implicit poate contribui la
escaladarea acestora;

• in sfarsit, unii specialisti sustin ca nu exista nici o garantie ca problemele de
comunicare care eventual exista intre agentiile de supraveghere separate nu s-ar
putea manifesta si in interiorul unei agentii unificate.

Desi principala disputa pare a fi intre adeptii autoritatilor de supraveghere separate si cei ai agentiilor unificate de tip FSA, in practica situatiile sunt mult mai diversificate.
Astfel, in unele tari, chiar daca supravegherea bancara se exercita separat de
supravegherea celorlalte institutii financiare, aceasta nu se realizeaza in cadrul bancii centrale, ci al unei alte entitati. Alteori, exista chiar mai multe autoritati insarcinate cu realizarea supravegherii bancare. De exemplu,

Dezbaterea privind supravegherea unificata versus supravegherea specializata a fost inflamata incepand din aprilie 2002 de semnalele transmise de Banca Centrala
Europeana (BCE). Aceasta nu numai ca sustine mentinerea unui rol important al
bancilor centrale in realizarea supravegherii bancare, dar si-a manifestat si intentia de a-si asuma la randul sau anumite competente pe linia supravegherii.

 

 

sursa

http://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-4972771-cine-mai-ales-cum-supravegheaza-bancile-supraveghere-unificata-versus-supraveghere-specializata.htm

Piata avocaturii nu este complet inghetata

de
Gabriel Biris, partener al firmei de avocatura si consultanta fiscala Biris Goran, a declarat pentru Bizlawyer: „Solicitarile nu au scazut vizibil pe segmentele noastre de activitati principale: real estate, fuziuni si achizitii, dreptul concurentei si fiscalitate. Avem tranzactii, mandate noi, cu valori mari in toate segmentele mentionate. Observam totusi intarzieri in finalizare datorate dificultatii obtinerii de finantare.
Avem si o tranzactie in care am facut procedura de due diligence si cumparatorul s-a retras pentru ca banca finantatoare (straina) a inghetat finantarile.
Piata nu este complet „inghetata” iar firmele bine pozitionate au de lucru. Adica, si in astfel de conditii investitorii si antreprenorii romani vad oportunitati. Oricum, pe termen mediu, firmele de avocatura vor trebui – cele care nu au facut-o deja – sa-si diversifice oferta de servicii si sa se concentreze si pe partea de consultanta „on-going.”