solventa

Cum sa eviti insolventa

de
Procedura insolventei este o procedura concursuala ( colectiva) pe care legea o instituie pentru acoperirea datoriilor debitorului aflat in insolventa, procedura la care toti creditorii sunt chemati sa participe pentru a-si putea acoperi creantele contra debitorului.

Data la care o obligatie devine exigibila si la care trebuie sa se plateasca o anumita suma, sa se presteze un serviciu,
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Colectiv format din persoane fizice avand o organizare de sine statatoare, concretizata in structura de productie, de conceptie si functionala,
(Consolidation) Fuziune a doua sau mai multe firme in urma careia se formeaza o companie complet noua.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Drept al uneia dintre persoanele care sunt subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia.
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
• Cererea /plangerea dumneavoastra va fi examinata gratuit. • Veti suporta numai propriile cheltuieli (onorariul avocatului, costurile legate de procurarea actelor necesare, corespondenta…)
Persoana fizica sau juridica care a primit o suma de bani sau alte valori de la creditor,
(Mortgager, mortgagor) Persoana care ia bani cu imprumut pentru a cumpara o locuinta cu care garanteaza imprumutul.
• Cererea /plangerea dumneavoastra va fi examinata gratuit. • Veti suporta numai propriile cheltuieli (onorariul avocatului, costurile legate de procurarea actelor necesare, corespondenta…)
Drept al uneia dintre persoanele care sunt subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia.
Ansamblu de masuri prevazute de lege prin care creditorul realizeaza, cu ajutorul constrangerii de stat, drepturi patrimoniale recunoscute prin hotararea unui organ de jurisdictie sau prin alt titlu, daca debitorul nu-si indeplineste de buna voie obligatiile.
Este un mijloc legal sau conventional de asigurare a executarii obligatiilor;
Valori de incasat din vanzari pe credit, de bunuri rezultate din exploatare (produse, lucrari, servicii). Sunt generate de ciclul de exploatare al intreprinderii
Colectiv format din persoane fizice avand o organizare de sine statatoare, concretizata in structura de productie, de conceptie si functionala,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Legea suprema a unui stat care reglementeaza relatiile sociale fundamentale privind instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii
Actiune diplomatica prin care un stat accepta prevederile unui tratat international, obligandu-se sa le respecte
Omul considerat in mod individual, ca membru al societatii, avand calitatea de subiect de drept.
Paguba sau prejudiciu provocata unei persoane,
In sensul legislatiei comunitare antitrust, prin „intreprindere” se intelege orice entitate angajata intr-o activitate economica, adica o activitate constand in oferirea de bunuri sau de servicii pe o piata data, independent de statutul sau juridic si de modul de finantare.
In momentul deschiderii procedurii, debitorul “ intra sub protectia Tribunalului”, fiind astfel protejat de actiunile creditorilor pentru recuperarea creantelor, inclusiv de eventualele sicane sau presiuni pe care creditorii le-ar putea exercita asupra debitorului prin executari individuale. Caracterul colectiv, concursual, al procedurii insolventei impune consecinta opririi urmaririlor silite individuale ale creditorilor contra debitorului.

Procedura insolventei este, insa, o procedura de sacrificiu, care limiteaza capacitatea juridica a debitorului si restrange drepturile creditorilor. Din aceasta cauza, ea nu se poate deschide decat daca sunt indeplinite unele conditii de fond si de forma stricte, referitoare la persoanele carora le este aplicabila procedura colectiva, caracteristicile creantei neplatite la scadenta care pot duce la aplicarea procedurii, starea de insolventa a debitorului, hotararea judecatoreasca de deschidere a procedurii etc.

Debitorul este, din momentul deschiderii procedurii, desesizat de afacerea sa. Libertatea sa de decizie asupra propriei afaceri este drastic limitata. Pe planul dreptului civil, debitorul persoana fizica sufera o adevarata capitis deminutio, intrucit el nu mai poate incheia acte juridice de sine-statator ci, ca si in cazul persoanei fizice lipsite de capacitate de exercitiu, legea ii substituie debitorului in actele sale juridice un reprezentant legal, mai precis, administratorul judiciar sau lichidatorul. Persoana juridica, desi are organe proprii care sa ii exercite drepturile, dupa deschiderea procedurii isi vede substituite aceste organe proprii fie cu administratorul judiciar/lichidatorul fie, in cazul in care si-a declarat intentia de reorganizare si dreptul de a-si administra afacerea nu i s-a ridicat, cu administratorul special. Administratorul special, atunci cind debitorul si-a pastrat dreptul de a-si administra afacerea, isi desfasoara activitatea sub supravegherea administratorului judiciar. Iar administratorul judiciar este, din punct de vedere judiciar, sub controlul judecatorului-sindic si, din punct de vedere managerial si comercial, sub controlul creditorilor, exercitat prin comitetul creditorilor. Asadar, creditorii preiau de la debitor sau, dupa caz, de la asociatii/actionarii debitorului persoana juridica practic intreg controlul activitatii acestuia. Intr-un sens larg, instituirea procedurii insolventei este, in sine, o preluare ostila a societatii in cauza, din moment ce controlul se transfera de la actionari la creditori. Intr-adevar, rolul asociatilor/actionarilor societatii aflata in insolventa este redus pina la estompare. Practic, de la data deschiderii procedurii insolventei, adunarea generala a asociatilor/actionarilor (AGA) isi vede suspendate atributiile principale. AGA se mai poate implica doar in desemnarea administratorului special ori in procedurile de majorare a capitalului, fuziune sau divizare necesare pentru implementarea unui plan de reorganizare. In cadrul procedurii, eventualele drepturi ale asociatilor/actionarilor sunt exercitate de catre administratorul special, consacrat de Legea insolventei drept mandatar al acestora. Pentru esecul afacerii, insolventa reprezinta o forma extrema de control al comportamentului managerial. Atata timp cat debitorul isi achita obligatiile la scadenta, controlul asupra afacerii ramane in mainile actionarilor si ale administratiei debitorului. Daca insa debitorul nu isi indeplineste obligatiile la scadenta, atunci controlul este transferat de la actionari la creditori, prin intermediul managerilor procedurilor de insolventa.

Actele juridice, platile si operatiunile debitorului incheiate dupa data deschiderii procedurii, cu exceptia celor curente, sunt nule daca nu sunt autorizate de judecatorul-sindic in prealabil. Sunt supuse unei potentiale actiuni in anulare si unele acte juridice ale debitorului incheiate inainte de deschiderea procedurii, in cursul “perioadei suspecte” ( perioada imediat anterioara hotararii de deschidere a procedurii).
Procedura insolventei poate antama si raspunderea, patrimoniala sau penala, a managerilor societatii debitoare, daca acesteia se fac vinovati de aducerea societatii in stare de insolventa. “Amenintarea” cu o astfel de perspectiva poate impune, sub raport psihologic, un control al activitatii manageriale, o prudenta de bonus pater familias in gestiunea afacerilor debitoarei. Legislatia romana a insolventei este insa rareori aplicata marilor companii, datorita, spre exemplu, multiplelor exceptari legale aplicabile societatilor de stat privatizabile.

La randul lor, creditorii sufera serioase limitari sau restrictii ale drepturilor atasate, in mod obisnuit, creantei lor.
In primul rand, acei creditori care nu si-au declarat in termen legal creanta contra debitorului, nu beneficiaza de niciunul dintre drepturile acelor creditori care au fost inscrisi pe tabelul creantelor ( “creditorii indreptatiti sa participe la procedura”, asa cum ii defineste Legea 85/2006 privind procedura insolventei1). Legea insolventei creeaza numai conditiile participarii creditorilor la procedura insolventei, fiind obligatorie notificarea creditorilor, cunoscuti sau necunoscuti, referitoare la deschiderea procedurii, dar creditorii care, pina la expirarea perioadei de inregistrare a declaratiilor de creanta, nu s-au inscris la masa credala, sunt straini de procedura .

In al doilea rand, creditorii ale caror creante sunt contestate sunt, practic, exclusi de la procedura, pe perioada solutionarii contestatiei acesti creditori contestati neavind plenitudinea drepturilor creditorilor indreptatiti sa participe la procedura .

In al treilea rand, ordinea de preferinta normala aplicabila intre creditorii unui debitor aflat in cursul activitatii sale normale, este serios amendata in cadrul procedurii insolventei deschisa fata de acel debitor . Spre exemplu, creantele privilegiate, chiar beneficiare de garantii reale, sunt preferite de “super-privilegiul” cheltuielilor de procedura . Creanta privilegiata a statului este preferita de “super-pivilegiul” creantelor salariale. Pe de alta parte, exista anumite creante care “scapa” procedurii, cum ar fi creantele creditorilor beneficiari de garantii reale, care pot solicita judecatorului-sindic sa-i autorizeze sa continue sau sa incepa o executare silita individuala a bunurilor asupra carora poarta garantia lor. Creantele ulterioare deschiderii procedurii, inclusiv cele rezultate din operatiuni curente, se inscriu la masa credala pe masura exigibilitatii lor, fiind trecute in tabelurile suplimentare de creante . Daca rezulta din activitatile curente ale debitorului, aceste creante pot fi achitate chiar in cursul procedurii, cu titlu de” plati curente”, indiferent de ordinea de preferinta instituita pentru eventualitatea lichidarii.

Avind in vedere aceste restrictii ale drepturilor creditorilor, restrictii care nu opereaza unitar sau egalitar, unul dintre obiectivele majore ale procedurii insolventei este acela de a media sau arbitra intre creditorii cu interese divergente. Organele procedurii au aceasta sarcina, de a media sau, dupa caz, arbitra, intre creditori. Pe de alta parte, Statul roman trebuie sa asigure egalitatea de tratament al tuturor creditorilor unui comerciant sau alta persoana juridica de drept privat care organizeaza o afacere sub forma unei intreprinderi, dar si egalitatea de tratament intre intreprinzatori. In caz contrar, Statul roman isi incalca atat obligatiile inscrise in Constitutie ( liberatea economica si protectia concurentei loiale) cat si obligatiile asumate in procesul de aderare la Uniunea Europeana.

Scopul procedurilor de insolventa este acela de a asigura modalitati de acoperire a pasivului debitorului aflat in insolventa, prin reorganizarea debitorului, acolo unde este posibil, sau prin faliment, acolo unde ideea de reorganizare este inutila.

Ca mecanism al economiei de piata, procedurile de insolventa trebuie sa asigure o rapida eliminare de pe piata a debitorilor aflati in insolventa, pentru a nu permite ca starea lor de insolventa sa contamineze mediul de afaceri si sa duca la alte falimente. Eliminarea de pe piata ii are in vedere pe debitorul – persoana fizica sau pe managerii debitorului – persoana juridica, care, incapabili sa faca fata concurentei sau care s-au facut vinovati de fraude in dauna creditorilor, vor putea fi sanctionati pecuniar, penal sau profesional. Eliminarea nu se refera, neaparat, la intreprinderea debitorului. O intreprindere viabila sau redresabila poate continua sa functioneze daca va fi separata de managerii sai actuali si incredintata unor noi manageri, care sa fie capabili sa faca fata rigorilor competitiei economice.

Dispozitii tranzitorii si finale

de

Art. 149. – Dispozitiile prezentei legi se completeaza, în masura compatibilitatii lor, cu cele ale Codului de procedura civila, Codului civil, Codului comercial român si ale Legii nr. 637/2002 cu privire la reglementarea raporturilor de drept international privat în domeniul insolventei.

Art. 150. – Cuantumul amenzilor prevazute de prezenta lege se va modifica periodic, prin hotarâre a Guvernului, în functie de indicele inflatiei.
Art. 151. – Procedura aplicabila regiilor autonome aflate în stare de insolventa se va stabili prin lege speciala.
Art. 152. – Orice referire, în actele normative existente, la data intrarii în vigoare a prezentului act normativ, la Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului si orice trimitere la actul normativ mentionat se vor considera ca referire/trimitere la prezenta lege si/sau la sectiunile corespunzatoare din prezenta lege, dupa caz.
Art. 153. – În toate actele normative în care figureaza termenul insolvabilitate în contextul procedurilor de reorganizare si de faliment, cu sau fara referire la Legea nr. 64/1995, se înlocuieste cu termenul insolventa.
Art. 154. – La art. II din Legea nr. 149/2004 pentru modificarea si completarea Legii nr. 64/1995 privind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului, precum si a altor acte normative cu incidenta asupra acestei proceduri, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 424 din 12 mai 2004, cu modificarile ulterioare, si în toate actele normative subsecvente, sintagma Buletinul procedurilor de reorganizare judiciara si faliment va fi înlocuita cu sintagma Buletinul procedurilor de insolventa.
Art. 155. – În termen de 6 luni de la data intrarii în vigoare a prezentei legi, va fi adoptat, prin ordin al ministrului justitiei, Manualul privind bunele practici în aplicarea procedurii insolventei.
Art. 156. – (1) Prezenta lege intra în vigoare la 90 de zile de la data publicarii în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(2) Citarea, comunicarea oricaror acte de procedura, a convocarilor notificarilor prin Buletinul procedurilor de insolventa, conform art. 7 din prezenta lege, vor fi efectuate si potrivit Codului de procedura civila pe durata a 6 luni de la data intrarii în vigoare a prezentei legi.
(3) La data intrarii în vigoare a prezentei legi, Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului, republicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.066 din 17 noiembrie 2004, cu modificarile si completarile ulterioare, art. 282 din Legea nr. 31/1990 privind societatile comerciale, republicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.066 din 17 noiembrie 2004, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si orice alta dispozitie contrara se abroga.

Aceasta lege a fost adoptata de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (1) din Constitutia României, republicata.

Raspunderea membrilor organelor de conducere

de

Art. 138. – (1) La cererea administratorului judiciar sau a lichidatorului, judecatorul-sindic poate dispune ca o parte a pasivului debitorului, persoana juridica, ajuns în stare de insolventa, sa fie suportata de membrii organelor de supraveghere din cadrul societatii sau de conducere, precum si de orice alta persoana care a cauzat starea de insolventa a debitorului, prin una dintre urmatoarele fapte:

a) au folosit bunurile sau creditele persoanei juridice în folosul propriu sau în cel al unei alte persoane;
b) au facut acte de comert în interes personal, sub acoperirea persoanei juridice;
c) au dispus, în interes personal, continuarea unei activitati care ducea, în mod vadit, persoana juridica la încetarea de plati;
d) au tinut o contabilitate fictiva, au facut sa dispara unele documente contabile sau nu au tinut contabilitatea în conformitate cu legea;
e) au deturnat sau au ascuns o parte din activul persoanei juridice ori au marit în mod fictiv pasivul acesteia;
f) au folosit mijloace ruinatoare pentru a procura persoanei juridice fonduri, în scopul întârzierii încetarii de plati;
g) în luna precedenta încetarii platilor, au platit sau au dispus sa se plateasca cu preferinta unui creditor, în dauna celorlalti creditori.
(2) Aplicarea dispozitiilor alin. (1) nu înlatura aplicarea legii penale pentru faptele care constituie infractiuni.
(3) Comitetul creditorilor poate cere judecatorului-sindic sa fie autorizat sa introduca actiunea prevazuta la alin. (1), daca administratorul judiciar sau lichidatorul a omis sa indice, în raportul sau asupra cauzelor insolventei, persoanele culpabile de starea de insolventa a patrimoniului debitorului persoana juridica ori daca acesta a omis sa formuleze actiunea prevazuta la alin. (1) si raspunderea persoanelor la care se refera alin. (1) ameninta sa se prescrie.
(4) În caz de pluralitate, raspunderea persoanelor prevazute la alin. (1) este solidara, cu coditia ca aparitia starii de insolventa sa fie contemporana sau anterioara perioadei de timp în care si-au exercitat mandatul ori în care au detinut pozitia care ar fi putut cauza insolventa. Persoanele în cauza se pot apara de solidaritate daca, în organele colegiale de conducere ale persoanei juridice, s-au opus la actele ori faptele care au cauzat insolventa sau au lipsit de la luarea deciziilor care au cauzat insolventa si au facut sa se consemneze, ulterior luarii deciziei, opozitia lor la aceste decizii.
Art. 139. – Actiunea prevazuta la art. 138 se prescrie în termen de 3 ani de la data la care a fost cunoscuta sau trebuia cunoscuta persoana care a cauzat aparitia starii de insolventa, dar nu mai devreme de 2 ani de la data hotarârii de deschidere a procedurii.
Art. 140. – Sumele depuse potrivit dispozitiilor art. 138 alin. (1) vor intra în averea debitorului si vor fi destinate, în caz de reorganizare, completarii fondurilor necesare continuarii activitatii debitorului, iar în caz de faliment, acoperirii pasivului.
Art. 141. – (1) Odata cu cererea formulata conform art. 138 alin. (1) sau, dupa caz, art. 138 alin. (3), administratorul judiciar sau lichidatorul ori, dupa caz, comitetul creditorilor va putea cere judecatorului-sindic sa instituie masuri asiguratorii asupra bunurilor din averea persoanelor urmarite conform art. 138. Fixarea unei cautiuni de 10% din valoarea pretentiilor este obligatorie.
(2) Cererea de masuri asiguratorii poate fi formulata si ulterior introducerii actiunii prevazute la art. 138.
Art. 142. – (1) Executarea silita împotriva persoanelor prevazute la art. 138 alin. (1) se efectueaza de catre executorul judecatoresc, conform Codului de procedura civila.
(2) Dupa închiderea procedurii falimentului, sumele rezultate din executarea silita vor fi repartizate de catre executorul judecatoresc, în conformitate cu prevederile prezentei legi, în temeiul tabelului definitiv consolidat de creante pus la dispozitia sa de catre lichidator.

Falimentul

de

Art. 107. – (1) Judecatorul-sindic va decide, prin sentinta sau, dupa caz, prin încheiere, în conditiile art. 32, intrarea în faliment în urmatoarele cazuri:

A. a) debitorul si-a declarat intentia de a intra în procedura simplificata;
b) debitorul nu si-a declarat intentia de reorganizare sau, la cererea creditorului de deschidere a procedurii, a contestat ca ar fi în stare de insolventa, iar contestatia a fost respinsa de judecatorul-sindic;
c) nici unul dintre celelalte subiecte de drept îndreptatite nu a propus un plan de reorganizare, în conditiile prevazute la art. 94, sau nici unul dintre planurile propuse nu a fost acceptat si confirmat;
B. debitorul si-a declarat intentia de reorganizare, dar nu a propus un plan de reorganizare ori planul propus de acesta nu a fost acceptat si confirmat;
C. obligatiile de plata si celelalte sarcini asumate nu sunt îndeplinite în conditiile stipulate prin planul confirmat sau desfasurarea activitatii debitorului în decursul reorganizarii sale aduce pierderi averii sale;
D. a fost aprobat raportul administratorului judiciar prin care se propune, dupa caz, intrarea debitorului în faliment, potrivit art. 54 alin. (5) sau art. 60 alin. (3).
(2) Prin hotarârea prin care se decide intrarea în faliment, judecatorul-sindic va pronunta dizolvarea societatii debitoare si va dispune:
a) ridicarea dreptului de administrare al debitorului;
b) în cazul procedurii generale, desemnarea unui lichidator provizoriu, precum si stabilirea atributiilor si a remuneratiei acestuia, în conformitate cu criteriile aprobate prin hotarâre a Guvernului;
c) în cazul procedurii simplificate, confirmarea, în calitate de lichidator al administratorului judiciar, desemnat conform art. 19 alin. (2) sau art. 34, dupa caz;
d) termenul maxim de la intrarea în faliment în cadrul procedurii generale, de predare a gestiunii averii de la debitor/administratorul judiciar catre lichidator, împreuna cu lista actelor si operatiunilor efectuate dupa deschiderea procedurii mentionate la art. 46 alin. (2);
e) întocmirea de catre administratorul judiciar si predarea catre lichidator, în termen de maximum 10 zile de la intrarea în faliment, în cadrul procedurii generale, a unei liste cuprinzând numele si adresele creditorilor si toate creantele acestora la data intrarii în faliment, cu indicarea celor nascute dupa deschiderea procedurii;
f) notificarea intrarii în faliment.
(3) În cazul intrarii în faliment, încheierea sau, dupa caz, sentinta va indica si termenele prevazute la art. 108 alin. (2) sau, dupa caz, la art. 109 alin. (2).
(4) Dupa intrarea în faliment în procedura generala, dispozitiile art. 62-76 vor fi aplicate, daca este necesar, în mod corespunzator, în ceea ce priveste creantele nascute între data deschiderii procedurii si data intrarii în faliment, precum si procedura de admitere a acestora.
(5) Debitorii intrati în procedura falimentului îsi acopera pierderile anuale, stabilite prin declaratia de impozit pe profit, din profiturile impozabile obtinute în toata perioada, pâna la închiderea procedurii falimentului.
Art. 108. – (1) În cazul intrarii în faliment în procedura generala, lichidatorul va trimite o notificare tuturor creditorilor mentionati în lista depusa de debitor/administratorul judiciar, mentionata la art. 107 alin. (2) lit. e), debitorului si oficiului registrului comertului sau, dupa caz, registrului societatilor agricole unde debitorul este înmatriculat, pentru efectuarea mentiunii. Dispozitiile alin. (2) si (3) ale art. 61 se aplica în mod corespunzator.
(2) Notificarea va cuprinde:
a) termenul limita pentru înregistrarea cererii de admitere a creantelor mentionate la alin. (3), în vederea întocmirii tabelului suplimentar, care va fi de maximum 45 de zile de la data intrarii în faliment, precum si cerintele pentru ca o creanta înregistrata sa fie considerata valabila;
b) termenul de verificare a creantelor mentionate la alin. (3), de întocmire, afisare si comunicare a tabelului suplimentar al acestora, care nu va depasi 30 de zile de la expirarea termenului prevazut la lit. a);
c) termenul de depunere la tribunal a contestatiilor, care va fi de cel putin 10 zile înainte de data stabilita prin încheierea de intrare în faliment, pentru definitivarea tabelului definitiv consolidat;
d) termenul de întocmire a tabelului definitiv consolidat, care nu va depasi 30 de zile de la expirarea termenului prevazut la lit. b).
(3) Vor fi supuse verificarii toate creantele asupra averii debitorului, inclusiv cele bugetare, nascute dupa data deschiderii procedurii sau, dupa caz, al caror cuantum a fost modificat fata de tabelul definitiv de creante sau fata de programul de plata din planul de reorganizare, ca urmare a platilor facute dupa deschiderea procedurii.
(4) Creantele admise în tabelul definitiv de creante, în conditiile art. 74 alin. (2), nu vor mai fi supuse verificarii; titularii acestor creante vor putea sa formuleze contestatii cu privire la creantele si drepturile de preferinta trecute de lichidator în tabelul suplimentar prevazut la alin. (2) lit. b).
(5) Tabelul definitiv consolidat va cuprinde totalitatea creantelor admise împotriva averii debitorului, existente la data intrarii în faliment, cu respectarea dispozitiilor art. 110.
(6) Titularilor de creante nascute dupa deschiderea procedurii, care nu depun cererea de admitere a creantelor în termenul prevazut la alin. (2) lit. a), li se aplica, în mod corespunzator, prevederile art. 76.
Art. 109. – (1) În cazul intrarii în faliment prin procedura simplificata, lichidatorul va trimite o notificare privind intrarea în procedura falimentului si, în cazul debitorului persoana juridica, ridicarea dreptului de administrare si dizolvarea acestuia, tuturor creditorilor notificati conform art. 61, debitorului si oficiului registrului comertului sau, dupa caz, registrului societatilor agricole ori registrului asociatiilor si fundatiilor în care debitorul este înmatriculat, pentru efectuarea mentiunii. În cazul în care este justificata majorarea, în sensul art. 62 alin. (2), a termenelor de afisare a tabelului preliminar de creante, prevazut la art. 62 alin. (1) lit. c), si de definitivare a tabelului de creante, prevazut la art. 62 alin. (1) lit. d), noile termene astfel fixate vor fi notificate creditorilor.
(2) În cazul în care, pâna la aprobarea propunerii administratorului judiciar prevazute la art. 54 alin. (4), debitorul aflat în faliment prin procedura simplificata si-a continuat activitatea, lichidatorul va notifica, în termen de 5 zile de la data intrarii în faliment, creditorii detinând creante asupra debitorului, având prioritate conform dispozitiilor art. 123 pct. 2, nascute în perioada de observatie, solicitându-le sa înscrie, în termen de 10 zile de la primirea notificarii, cereri de creanta însotite de documente justificative. Notificarea va cuprinde si termenele de afisare a tabelului preliminar de creante, prevazut la art. 62 alin. (1) lit. c), si de definitivare a tabelului de creante, prevazut la art. 62 alin. (1) lit. d), asa cum au fost cuprinse si în notificarea prevazuta la art. 61 alin. (1) sau la alin. (1) al prezentului articol, dupa caz. Dispozitiile alin. (2) si (3) ale art. 61 se aplica în mod corespunzator.
(3) Vor fi supuse verificarii toate creantele asupra averii debitorului, inclusiv cele bugetare, nascute dupa data deschiderii procedurii.
(4) Titularilor de creante nascute dupa deschiderea procedurii, care nu depun cererea de admitere a creantelor în termenul prevazut la alin. (2), li se aplica, în mod corespunzator, prevederile art. 76.
Art. 110. – În cazul intrarii în faliment dupa confirmarea unui plan de reorganizare, titularii creantelor participa la distribuiri cu valoarea acestora, astfel cum au fost prezentate în planul confirmat, mai putin cota încasata în cursul reorganizarii.
Art. 111. – Garantiile reale si personale constituite pentru îndeplinirea obligatiilor asumate prin planul de reorganizare ramân valabile în favoarea creditorilor pentru plata sumelor datorate acestora potrivit planului de reorganizare.
Art. 112. – (1) Creditorii nu sunt obligati sa restituie sumele încasate în cursul reorganizarii.
(2) Actele cu titlu gratuit, efectuate între data confirmarii planului de reorganizare si intrarea în faliment, sunt nule.
(3) Celelalte acte efectuate în intervalul prevazut la alin. (2), exceptându-le pe cele facute cu respectarea dispozitiilor art. 49 alin. (1) si (2) si pe cele permise de planul de reorganizare, sunt prezumate ca fiind în frauda creditorilor si vor fi anulate, cu exceptia cazului în care cocontractantul dovedeste buna sa credinta la momentul încheierii actului.
§.1. Masuri premergatoare lichidarii
Art. 113. – (1) Vor fi puse sub sigilii: magazinele, magaziile, depozitele, birourile, corespondenta comerciala, arhiva, dispozitivele de stocare si prelucrare a informatiei, contractele, marfurile si orice alte bunuri mobile apartinând averii debitorului.
(2) În situatia prevazuta la art. 55, inventarul bunurilor debitorului se va face dupa obtinerea relatiilor scrise privind situatia bunurilor debitorului. Daca în urma demersurilor efectuate conform prevederilor art. 56-58, administratorul judiciar nu identifica nici un bun, inventarul se încheie pe baza comunicarilor scrise transmise de autoritatile relevante.
(3) Nu vor fi puse sub sigilii:
a) obiectele care vor trebui valorificate de urgenta pentru a se evita deteriorarea lor materiala sau pierderea din valoare;
b) registrele de contabilitate;
c) cambiile si alte titluri de valoare scadente sau care urmeaza a fi scadente în scurt timp, precum si actiunile ori alte titluri de participatie ale debitorului, care vor fi luate de lichidator pentru a fi încasate sau pentru a efectua activitatile de conservare cerute;
d) numerarul pe care lichidatorul îl va depune în banca în contul averii debitorului.
(4) Când debitorul are bunuri si în alte judete, judecatorul-sindic va trimite notificari tribunalelor din acele judete, în vederea sigilarii de urgenta a bunurilor.
(5) Documentele întocmite de alte tribunale, certificând ca sigiliile au fost aplicate, vor fi trimise judecatorului-sindic.
(6) În timpul actiunii de sigilare, lichidatorul va lua masurile necesare pentru conservarea bunurilor.
Art. 114. – (1) Daca averea debitorului poate fi inventariata complet într-o singura zi, lichidatorul va putea proceda imediat la inventariere, fara a aplica sigiliile. În toate celelalte cazuri se va proceda la inventariere în cel mai scurt timp posibil. Debitorul va trebui sa fie de fata si sa asiste la inventar, daca judecatorul-sindic dispune astfel. Daca debitorul nu se va prezenta, el nu va putea contesta datele din inventar.
(2) Lichidatorul, pe masura desfasurarii inventarierii, ia în posesie bunurile, devenind depozitarul lor judiciar.
Art. 115. – (1) Inventarul va trebui sa descrie toate bunurile identificate ale debitorului si sa indice valoarea lor aproximativa la data inventarului. Cu aprobarea comitetului creditorilor, lichidatorul va angaja un expert evaluator, pe cheltuiala averii debitorului, pentru evaluarea bunurilor atât separat, cât si ca unul sau mai multe ansambluri în stare de functionare, daca este cazul.
(2) Actul de inventar va fi semnat de lichidatorul judiciar, de debitor, prin administratorul special, iar daca acesta nu participa la inventariere, numai de catre lichidatorul judiciar.
§.2. Efectuarea lichidarii
Art. 116. – (1) Lichidarea bunurilor din averea debitorului va fi efectuata de lichidator sub controlul judecatorului-sindic. Pentru maximizarea valorii averii debitorului, lichidatorul va face toate demersurile de expunere pe piata, într-o forma adecvata, a acestora, cheltuielile de publicitate fiind suportate din averea debitorului.
(2) Lichidarea va începe îndata dupa finalizarea de catre lichidator a inventarierii bunurilor din averea debitorului. Bunurile vor putea fi vândute în bloc – ca un ansamblu în stare de functionare – sau individual. Metoda de vânzare a bunurilor, respectiv licitatie publica, negociere directa sau o combinatie a celor doua, va fi aprobata de adunarea generala a creditorilor, pe baza propunerii lichidatorului si a recomandarii comitetului creditorilor. Lichidatorul va prezenta si regulamentul de vânzare corespunzator.
(3) Lichidatorul va angaja, în numele debitorului, un evaluator, persoana fizica sau juridica, ori va utiliza, cu acordul comitetului creditorilor, un evaluator propriu, pentru a evalua bunurile din averea debitorului, în conformitate cu standardele internationale de evaluare.
(4) În functie de circumstantele cauzei si pe cât posibil, bunurile din averea debitorului vor fi evaluate atât individual, cât si în bloc; prin bloc, ca ansamblu functional, se întelege o parte sau toate bunurile debitorului, necesare pentru desfasurarea unei afaceri, pentru care un cumparator ofera un pret nedefalcat pe bunurile componente.
Art. 117. – (1) În cazul propunerii de vânzare în bloc, lichidatorul va prezenta comitetului creditorilor un raport în care vor fi indicate, descrise si evaluate bunurile ce urmeaza a fi vândute împreuna, precizându-se si sarcinile de care, eventual, sunt grevate, însotit de propuneri vizând modalitatile de vânzare. O copie de pe raport va fi depusa la grefa tribunalului, unde va putea fi studiata de orice alta parte interesata.
(2) Raportul prevazut la alin. (1) va cuprinde propuneri privind modalitatea de vânzare în bloc, dupa cum urmeaza:
a) vânzare prin negociere directa catre un cumparator deja identificat, cu precizarea conditiilor minime ale contractului, cum ar fi pretul si modalitatea de plata;
b) vânzare prin negociere directa, fara cumparator identificat, cu precizarea pretului minim propus. În acest caz, lichidatorul poate negocia pretul concret al vânzarii bunurilor, iar daca pretul minim nu se poate obtine, adunarea generala a creditorilor se va întruni din nou pentru a decide daca pretul minim initial scade sau urmeaza sa se treaca la vânzarea individuala a bunurilor;
c) vânzarea la licitatie.
(3) Lichidatorul va convoca adunarea generala a creditorilor în termen de maximum 20 de zile de la data sedintei comitetului creditorilor, înstiintându-i pe creditori despre posibilitatea studierii raportului si a procesului-verbal al sedintei comitetului creditorilor privind raportul.
(4) Daca adunarea generala a creditorilor aproba raportul, judecatorul-sindic va da dispozitie lichidatorului, prin încheiere, sa efectueze actele si operatiunile de lichidare, în conditiile propuse în raport.
(5) Prevederile alin. (1)-(4) se aplica în mod corespunzator si pentru autorizarea vânzarii în bloc a creantelor detinute de debitor împotriva unor terte persoane.
Art. 118. – (1) Imobilele vor putea fi vândute direct, în urma propunerii lichidatorului, aprobata de adunarea generala a creditorilor.
(2) Propunerea lichidatorului va trebui sa identifice imobilul, prin situatia de pe teren si prin datele din registrele de publicitate imobiliara, sa arate sarcinile de care este grevat si sa indice pasul de supraofertare si data pâna la care, în caz de aprobare a vânzarii, sunt acceptate supraoferte.
(3) Lichidatorul va convoca adunarea generala a creditorilor, în termen de maximum 20 de zile de la data propunerii, notificând propunerea administratorului special, creditorilor cu garantii reale asupra bunului, titularilor unor drepturi de retentie de orice fel si comitetului creditorilor, supunând votului adunarii generale a creditorilor propunerea de vânzare.
(4) Ulterior aprobarii de catre adunarea generala a creditorilor, vânzarea va putea fi facuta, sub sanctiunea nulitatii, numai dupa 30 de zile de la data ultimei publicari facute de lichidator în ziar a anuntului privind conditiile de supraofertare.
Art. 119. – Valorile mobiliare vor fi vândute în conditiile Legii nr. 297/2004, cu modificarile si completarile ulterioare.
Art. 120. – (1) Lichidatorul va încheia contracte de vânzare-cumparare; sumele realizate din vânzari vor fi depuse în contul prevazut la art. 4 alin. (2) si recipisele vor fi predate judecatorului-sindic.
(2) Daca vânzarea activelor se va face prin licitatie publica, procesul-verbal de adjudecare semnat de lichidatorul judiciar constituie titlu de proprietate si va fi înscris, în cazul imobilelor, în registrele de publicitate imobiliara.
§.3. Distribuirea sumelor realizate în urma lichidarii
Art. 121. – (1) Fondurile obtinute din vânzarea bunurilor din averea debitorului, grevate, în favoarea creditorului, de ipoteci, gajuri sau alte garantii reale mobiliare ori drepturi de retentie de orice fel, vor fi distribuite în urmatoarea ordine:
1. taxe, timbre si orice alte cheltuieli aferente vânzarii bunurilor respective, inclusiv cheltuielile necesare pentru conservarea si administrarea acestor bunuri, precum si plata remuneratiilor persoanelor angajate în conditiile art. 10, art. 19 alin. (2), art. 23 si 24;
2. creantele creditorilor garantati, cuprinzând tot capitalul, dobânzile, majorarile si penalitatile de orice fel, precum si cheltuielile.
(2) În cazul în care sumele realizate din vânzarea acestor bunuri ar fi insuficiente pentru plata în întregime a respectivelor creante garantate, creditorii vor avea, pentru diferenta, creante chirografare care vor veni în concurs cu cele cuprinse în categoria corespunzatoare, potrivit naturii lor, prevazute la art. 123, si vor fi supuse dispozitiilor art. 41. Daca dupa plata sumelor prevazute la alin. (1) rezulta o diferenta în plus, aceasta va fi depusa, prin grija lichidatorului, în contul averii debitorului.
(3) Un creditor cu creanta garantata este îndreptatit sa participe la orice distribuire de suma facuta înaintea vânzarii bunului supus garantiei lui. Sumele primite din acest fel de distribuiri vor fi scazute din cele pe care creditorul ar fi îndreptatit sa le primeasca ulterior din pretul obtinut prin vânzarea bunului supus garantiei sale, daca aceasta este necesara pentru a împiedica un astfel de creditor sa primeasca mai mult decât ar fi primit daca bunul supus garantiei sale ar fi fost vândut anterior distribuirii.
Art. 122. – (1) La fiecare 3 luni, calculate de la data începerii lichidarii si cuprinse într-un program de administrare a lichidarii care trebuie întocmit în 30 de zile de la numire, lichidatorul va prezenta comitetului creditorilor un raport asupra fondurilor obtinute din lichidare si din încasarea de creante si un plan de distribuire între creditori. Raportul va prevedea si plata remuneratiei sale si a celorlalte cheltuieli prevazute la art. 123 pct. 1.
(2) Pentru motive temeinice, judecatorul-sindic poate prelungi cu cel mult o luna sau poate scurta termenul de prezentare a raportului si a planului de distribuire. Planul de distribuire va fi înregistrat la grefa tribunalului si lichidatorul va notifica aceasta fiecarui creditor. O copie de pe raport si o copie de pe planul de distribuire vor fi afisate la usa tribunalului.
(3) Comitetul creditorilor sau orice creditor poate formula contestatii la raport si la plan, în termen de 15 zile de la afisare. O copie de pe contestatie se comunica de urgenta lichidatorului.
(4) În termen de 20 de zile de la afisare, judecatorul-sindic va tine cu lichidatorul, cu debitorul si cu creditorii o sedinta în care va solutiona deodata, prin sentinta, toate contestatiile.
Art. 123. – Creantele vor fi platite, în cazul falimentului, în urmatoarea ordine:
1. taxele, timbrele sau orice alte cheltuieli aferente procedurii instituite prin prezenta lege, inclusiv cheltuielile necesare pentru conservarea si administrarea bunurilor din averea debitorului, precum si plata remuneratiilor persoanelor angajate în conditiile art. 10, art. 19 alin. (2), art. 23, 24 si ale art. 98 alin. (3), sub rezerva celor prevazute la art. 102 alin. (4);
2. creantele izvorâte din raportul de munca;
3. creantele reprezentând creditele, cu dobânzile si cheltuielile aferente, acordate de institutii de credit dupa deschiderea procedurii, precum si creantele rezultând din continuarea activitatii debitorului dupa deschiderea procedurii;
4. creantele bugetare;
5. creantele reprezentând sumele datorate de catre debitor unor terti, în baza unor obligatii de întretinere, alocatii pentru minori sau de plata a unor sume periodice destinate asigurarii mijloacelor de existenta;
6. creantele reprezentând sumele stabilite de judecatorul-sindic pentru întretinerea debitorului si a familiei sale, daca acesta este persoana fizica;
7. creantele reprezentând credite bancare, cu cheltuielile si dobânzile aferente, cele rezultate din livrari de produse, prestari de servicii sau alte lucrari, precum si din chirii;
8. alte creante chirografare;
9. creantele subordonate, în urmatoarea ordine de preferinta:
a) credintele acordate persoanei juridice debitoare de catre un asociat sau actionar detinând cel putin 10% din capitalul social, respectiv din drepturile de vot în adunarea generala a asociatilor, ori, dupa caz, de catre un membru al grupului de interes economic;
b) creantele izvorând din acte cu titlu gratuit.
Art. 124. – Sumele de distribuit între creditori în acelasi rang de prioritate vor fi acordate proportional cu suma alocata pentru fiecare creanta, prin tabelul mentionat la art. 108 alin. (2) lit. d).
Art. 125. – (1) Titularilor de creante dintr-o categorie li se vor putea distribui sume numai dupa deplina îndestulare a titularilor de creante din categoria ierarhic superioara, potrivit ordinii prevazute la art. 123.
(2) În cazul insuficientei sumelor necesare acoperirii valorii integrale a creantelor cu acelasi rang de prioritate, titularii acestora vor primi o cota falimentara, reprezentând suma proportionala cu procentul pe care creanta lor îl detine în categoria creantelor respective.
Art. 126. – În cazul în care bunurile care alcatuiesc averea unui grup de interes economic ori a unei societati în nume colectiv sau în comandita nu sunt suficiente pentru plata creantelor înregistrate în tabelul definitiv consolidat de creante, împotriva grupului sau a societatii judecatorul-sindic va autoriza executarea silita, în conditiile legii, împotriva asociatilor cu raspundere nelimitata sau, dupa caz, a membrilor, pronuntând o sentinta definitiva si executorie, care va fi pusa în executare de lichidator, prin executor judecatoresc.
Art. 127. – Cu ocazia distribuirilor partiale, urmatoarele sume vor fi provizionate:
1. sume proportionale datorate creditorilor ale caror creante sunt supuse unei conditii suspensive care nu s-a realizat înca;
2. sume proportionale datorate proprietarilor de titluri la ordin sau la purtator si care au originalele titlurilor, dar nu le-au prezentat;
3. sume proportionale datorate creantelor admise provizoriu;
4. rezervele destinate sa acopere cheltuielile viitoare ale averii debitorului.
Art. 128. – Pentru creditorii cu creante înscrise în tabelul consolidat definitiv de creante, carora li s-au alocat sume numai partial sau cu creante sub conditie suspensiva si care au luat parte la distribuire, sumele cuvenite vor fi pastrate la banca, într-un cont special de depozit, pâna ce situatia lor va fi lamurita.
Art. 129. – (1) Dupa ce bunurile din averea debitorului au fost lichidate, lichidatorul va supune judecatorului-sindic un raport final însotit de situatiile financiare finale; copii de pe acestea vor fi communicate tuturor creditorilor si debitorului si vor fi afisate la usa tribunalului. Judecatorul-sindic va convoca adunarea creditorilor în termen de maximum 30 de zile de la afisarea raportului final. Creditorii pot formula obiectii la raportul final cu cel putin 5 zile înainte de data convocarii.
(2) La data sedintei, judecatorul-sindic va solutiona, prin încheiere, toate obiectiunile la raportul final, îl va aproba sau va dispune, daca este cazul, modificarea corespunzatoare a acestuia.
(3) Creantele care la data înregistrarii raportului final vor fi înca sub conditie nu vor participa la ultima distribuire.
Art. 130. – Dupa ce judecatorul-sindic aproba raportul final al lichidatorului, acesta va trebui sa faca distribuirea finala a tuturor fondurilor din averea debitorului. Fondurile nereclamate în termen de 90 de zile de catre cei îndreptatiti la acestea vor fi depuse de catre lichidator la banca, în contul averii debitorului, iar extrasul de cont, la tribunal. Acestea vor putea fi folosite în conditiile art. 4 alin. (4).

Reorganizarea

de

Art. 103. – (1) În urma confirmarii unui plan de reorganizare, debitorul îsi va conduce activitatea sub supravegherea administratorului judiciar si în conformitate cu planul confirmat, pâna când judecatorul-sindic va dispune, motivat, fie încheierea procedurii insolventei si luarea tuturor masurilor pentru reinsertia debitorului în activitatea comerciala, fie încetarea reorganizarii si trecerea la faliment, în conditiile art. 107 si urmatoarele.

(2) Pe parcursul reorganizarii, debitorul va fi condus de administratorul special, sub supravegherea administratorului judiciar. Actionarii, asociatii si membrii cu raspundere limitata nu au dreptul de a interveni în conducerea activitatii ori în administrarea averii debitorului, cu exceptia si în limita cazurilor expres si limitativ prevazute de lege si în planul de reorganizare.
(3) Debitorul va fi obligat sa îndeplineasca, fara întârziere, schimbarile de structura prevazute în plan.
Art. 104. – Prin exceptie de la dispozitiile art. 38, judecatorul-sindic poate, la cererea furnizorului, sa dispuna ca debitorul sa depuna o cautiune la o banca, drept conditie pentru îndatorirea furnizorului de a-i presta serviciile sale în timpul desfasurarii procedurii prevazute în prezenta sectiune. O astfel de cautiune nu va putea depasi 30% din costul serviciilor prestate debitorului si neachitate ulterior deschiderii procedurii.
Art. 105. – (1) Daca debitorul nu se conformeaza planului sau desfasurarea activitatii aduce pierderi averii sale, administratorul judiciar, comitetul creditorilor sau oricare dintre creditori, precum si administratorul special pot solicita oricând judecatorului-sindic sa aprobe intrarea în faliment, în conditiile art. 107 si urmatoarele.
(2) Înregistrarea cererii mentionate la alin. (1) nu suspenda continuarea activitatii debitorului pâna când judecatorul-sindic nu hotaraste asupra ei, prin încheiere.
Art. 106. – (1) Debitorul, prin administratorul special, sau, dupa caz, administratorul judiciar va trebui sa prezinte trimestrial rapoarte comitetului creditorilor asupra situatiei financiare a averii debitorului. Ulterior aprobarii de catre comitetul creditorilor, rapoartele vor fi înregistrate la grefa tribunalului, iar debitorul sau, dupa caz, administratorul judiciar va notifica aceasta tuturor creditorilor, în vederea consultarii rapoartelor.
(2) De asemenea, administratorul judiciar va prezenta si situatia cheltuielilor efectuate pentru bunul mers al activitatii, în vederea recuperarii acestora, potrivit art. 102 alin. (4), care va fi avizata de comitetul creditorilor.
(3) În termen de 5 zile de la sedinta comitetului creditorilor mentionata la alin. (1), comitetul creditorilor va putea convoca adunarea generala a creditorilor pentru a prezenta masurile luate de debitor si/sau de administratorul judiciar, precum si efectele acestora si sa propuna motivat si alte masuri.

Planul

de

Art. 94. – (1) Urmatoarele categorii de persoane vor putea propune un plan de reorganizare în conditiile de mai jos:

a) debitorul, cu aprobarea adunarii generale a actionarilor/asociatilor, în termen de 30 de zile de la afisarea tabelului definitiv de creante, cu conditia formularii, potrivit art. 28, a intentiei de reorganizare, daca procedura a fost declansata de acesta, si potrivit art. 33 alin. (6), în cazul în care procedura a fost deschisa ca urmare a cererii unuia sau a mai multor creditori;
b) administratorul judiciar, de la data desemnarii sale si pâna la împlinirea unui termen de 30 de zile de la data afisarii tabelului definitiv de creante, cu conditia sa îsi fi manifestat aceasta intentie pâna la votarea raportului prevazut la art. 59 alin. (2);
c) unul sau mai multi creditori care si-au anuntat aceasta intentie pâna la votarea raportului prevazut la art. 59 alin. (2), detinând împreuna cel putin 20% din valoarea totala a creantelor cuprinse în tabelul definitiv de creante, în termen de 30 de zile de la data afisarii tabelului definitiv de creante.
(2) La cererea oricarei parti interesate, judecatorul-sindic poate scurta, pentru motive temeinice, perioadele prevazute la alin. (1).
(3) Planul va putea sa prevada fie restructurarea si continuarea activitatii debitorului, fie lichidarea unor bunuri din averea acestuia, fie o combinatie a celor doua variante de reorganizare.
(4) Nu vor putea propune un plan de reorganizare debitorul care, într-un interval de 5 ani anteriori formularii cererilor introductive, a mai fost subiect al procedurii instituite în baza prezentei legi si nici debitorul care a fost condamnat definitiv pentru falsificare sau pentru infractiuni prevazute în Legea nr. 21/1996 sau ai carui administratori, directori si/sau asociati au fost condamnati definitiv pentru: bancruta frauduloasa, gestiune frauduloasa, abuz de încredere, înselaciune, delapidare, marturie mincinoasa, infractiuni de fals ori infractiuni prevazute în Legea nr. 21/1996, în ultimii 5 ani anteriori deschiderii procedurii.
(5) Nerespectarea termenelor prevazute la alin. (1) conduce la decaderea partilor respective din dreptul de a depune un plan de reorganizare si, ca urmare, la trecerea, din dispozitia judecatorului-sindic, la faliment.
Art. 95. – (1) Planul de reorganizare va indica perspectivele de redresare în raport cu posibilitatile si specificul activitatii debitorului, cu mijloacele financiare disponibile si cu cererea pietei fata de oferta debitorului, si va cuprinde masuri concordante cu ordinea publica, inclusiv în ceea ce priveste modalitatea de selectie, desemnare si înlocuire a administratorilor si a directorilor.
(2) Planul de reorganizare va cuprinde în mod obligatoriu programul de plata a creantelor.
(3) Executarea planului de reorganizare nu va putea depasi 3 ani, socotiti de la data confirmarii.
(4) La recomandarea administratorului judiciar, dupa trecerea unui termen de cel mult 18 luni de la confirmarea planului, aceasta perioada va putea fi extinsa cu cel mult înca o perioada de un an, daca propunerea este votata de cel putin doua treimi din creditorii aflati în sold la acea data.
(5) Planul de reorganizare va mentiona:
a) categoriile de creante care nu sunt defavorizate, în sensul legii;
b) tratamentul categoriilor de creante defavorizate;
c) daca si în ce masura debitorul, membrii grupului de interes economic, asociatii din societatile în nume colectiv si asociatii comanditati din societatile în comandita vor fi descarcati de raspundere;
d) ce despagubiri urmeaza a fi oferite titularilor tuturor categoriilor de creante, în comparatie cu valoarea estimativa ce ar putea fi primita prin distribuire în caz de faliment; valoarea estimativa se va calcula la data propunerii planului.
(6) Planul va specifica masurile adecvate pentru punerea sa în aplicare, cum ar fi:
A. pastrarea, în întregime sau în parte, de catre debitor, a conducerii activitatii sale, inclusiv dreptul de dispozitie asupra bunurilor din averea sa, cu supravegherea activitatii sale de catre administratorul judiciar desemnat în conditiile legii;
B. obtinerea de resurse financiare pentru sustinerea realizarii planului si sursele de provenienta a acestora;
C. transmiterea tuturor sau a unora dintre bunurile averii debitorului catre una ori mai multe persoane fizice sau juridice, constituite anterior ori ulterior confirmarii planului;
D. fuziunea debitorului, în conditiile legii;
E. lichidarea tuturor sau a unora dintre bunurile averii debitorului, separat ori în bloc, libere de orice sarcini, sau distribuirea acestora catre creditorii debitorului, în contul creantelor pe care acestia le au fata de averea debitorului;
F. lichidarea partiala sau totala a activului debitorului în vederea executarii planului se face potrivit art. 116-120;
G. modificarea sau stingerea garantiilor reale, cu acordarea obligatorie, în beneficiul creditorului garantat, a unei garantii sau protectii echivalente, în conditiile prevazute la art. 39 alin. (2) lit. c);
H. prelungirea datei scadentei, precum si modificarea ratei dobânzii, a penalitatii sau a oricarei alte clauze din cuprinsul contractului ori a celorlalte izvoare ale obligatiilor sale;
I. modificarea actului constitutiv al debitorului, în conditiile legii;
J. emiterea de titluri de valoare de catre debitor sau oricare dintre persoanele mentionate la lit. C si D, în conditiile prevazute de Legea nr. 31/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, si de Legea nr. 297/2004, cu modificarile si completarile ulterioare. Pentru înscrierea în plan a unei emisiuni de titluri de valoare este necesar acordul expres, în scris, al creditorului care urmeaza sa primeasca titlurile de valoare emise, acord ce se va da înainte de admiterea planului de catre judecatorul-sindic, în conformitate cu prevederile art. 98 alin. (3). Prin exceptie de la prevederile art. 205 alin. (2) din Legea nr. 297/2004, cu modificarile si completarile ulterioare, operatiunile cuprinse la prezenta litera sunt considerate operatiuni exceptate în sensul art. 205 alin. (1) din legea mentionata mai sus;
K. prin derogare de la prevederile lit. J, planul de reorganizare nu poate prevedea conversia creantelor bugetare în titluri de valoare;
L. inserarea în actul constitutiv al debitorului – persoana juridica – sau al persoanelor mentionate la lit. C si D a unor prevederi:
a) de prohibire a emiterii de actiuni fara drept de vot;
b) de determinare, în cazul diferitelor categorii de actiuni ordinare, a unei distributii corespunzatoare a votului între acestei categorii;
c) în cazul categoriilor de actiuni preferentiale cu dividend prioritar fata de alte categorii de actiuni, de reglementare satisfacatoare a numirii administratorilor reprezentând categoriile de actiuni respective în ipoteza neonorarii obligatiei de plata a dividendelor.
(7) Prin derogare de la prevederile Legii nr. 31/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, si ale Legii nr. 297/2004, cu modificarile si completarile ulterioare, planul propus de creditori poate prevedea modificarea, fara acordul statutar al membrilor sau asociatilor/actionarilor debitorului, a actului constitutiv, daca se îndeplinesc cumulativ urmatoarele conditii:
a) planul propus de debitor ofera o recuperare mai redusa a creantelor debitorului;
b) în caz de faliment, membrilor sau asociatilor/actionarilor debitorului nu li s-ar cuveni nimic din distribuire;
c) membrii sau asociatii/actionarii debitorului refuza sa participe la planul propus de creditori.
(8) Înregistrarea mentiunii în registrul comertului va fi solicitata de administratorul judiciar pe cheltuiala debitorului, pe baza hotarârii de confirmare a planului de reorganizare, care se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a.
Art. 96. – (1) În vederea administrarii eficiente a procedurii, planul poate desemna o categorie separata de creante, compusa numai din acele creante chirografare care, în sensul art. 49 alin. (1), apartin furnizorilor fara de care activitatea debitorului nu se poate desfasura si care nu pot fi înlocuiti. Lista acestor creante trebuie confirmata de administratorul judiciar.
(2) Planul va stabili acelasi tratament pentru fiecare creanta din cadrul unei categorii distincte, cu exceptia cazului în care detinatorul unei creante din categoria respectiva consimte un tratament mai putin favorabil pentru creanta sa.
Art. 97. – Nu se considera modificare a creantei sau a conditiilor de realizare a acesteia situatia în care planul propus prevede revenirea la conditiile de realizare a creantei anterioare survenirii evenimentelor care au condus la modificarea conditiilor respective, cum ar fi neplata uneia sau a mai multor rate scadente ale unui împrumut, la termenele si în conditiile stipulate în contract, care conduce la accelerarea platii întregului rest al împrumutului.
Art. 98. – (1) Câte o copie de pe planul propus va fi depusa la grefa tribunalului si la oficiul registrului comertului sau, dupa caz, la registrul societatilor agricole si va fi comunicata debitorului, prin administratorul special, administratorului judiciar si comitetului creditorilor.
(2) Judecatorul-sindic va convoca o sedinta, în termen de 20 de zile de la înregistrarea planului la tribunal, la care vor fi citati cei care au propus planul si persoanele mentionate la alin. (1) si în care planul va fi admis sau respins de judecatorul-sindic, dupa audierea persoanelor citate.
(3) Judecatorul-sindic va putea admite un plan propus de partile legal îndreptatite, care contine toate informatiile prevazute de prezenta lege. Judecatorul-sindic poate sa ceara unui practician în insolventa sa îsi exprime o opinie privind posibilitatea de realizare a planului, înainte de admiterea lui.
(4) Daca au fost exprimate mai multe intentii de depunere a unor planuri de reorganizare, judecatorul-sindic va fixa un termen maxim pâna la care acestea pot fi depuse, cu respectarea dispozitiilor art. 74 alin. (2), astfel încât votarea planurilor admise sa se faca în aceeasi sedinta a adunarii generale a creditorilor.
Art. 99. – (1) Dupa admiterea planului, judecatorul-sindic va dispune administratorului judiciar convocarea adunarii generale a creditorilor si a debitorului într-un termen cuprins între 20 si 25 de zile, dar nu mai înainte de afisarea tabelului definitiv de creante.
(2) Judecatorul-sindic va dispune administratorului judiciar, în termen de 5 zile de la admitere, publicarea unui anunt referitor la propunerea planului în Buletinul procedurilor de insolventa, cu indicarea celui care l-a propus, a datei când se va vota cu privire la plan si a faptului ca este admisibila votarea prin corespondenta, precum si a datei de confirmare a planului, care nu va depasi 15 zile de la data exprimarii votului asupra planului.
(3) Actionarii si creditorii cu titluri de valoare la purtator vor trebui sa depuna originalele la administrator cu cel putin 5 zile înainte de data fixata pentru exprimarea votului, sub sanctiunea decaderii din dreptul de a vota.
(4) Din momentul publicarii, toate partile interesate vor fi socotite ca au cunostinta de plan si de data de exprimare a votului. În toate cazurile, debitorul va asigura posibilitatea consultarii planului la sediul sau, pe cheltuiala solicitantului.
Art. 100. – (1) La începutul sedintei de vot, administratorul judiciar va informa creditorii prezenti despre voturile valabile primite în scris.
(2) Fiecare creanta beneficiaza de un drept de vot, pe care titularul acesteia îl exercita în categoria de creante din care face parte creanta respectiva.
(3) Urmatoarele creante constituie categorii distincte de creante, care voteaza separat:
a) creditorii cu creante garantate;
b) creditorii bugetari;
c) creditorii chirografari stabiliti conform art. 96 alin. (1);
d) ceilalti creditori chirografari.
(4) Un plan va fi socotit acceptat de o categorie de creante daca în categoria respectiva planul este acceptat de o majoritate absoluta din valoarea creantelor din acea categorie.
(5) Categoriile care, direct sau indirect, controleaza, sunt controlate sau se afla sub control comun cu debitorul, în sensul legislatiei pietei de capital, pot participa la sedinta, dar pot vota cu privire la plan doar în cazul în care acesta le acorda mai putin decât ar primi în cazul falimentului.
Art. 101. – (1) La data stabilita, un plan va fi confirmat de catre judecatorul-sindic, daca sunt întrunite cumulativ urmatoarele conditii:
A. cel putin jumatate plus una dintre categoriile de creante mentionate în programul de plati, dintre cele mentionate la art. 100 alin. (3), accepta sau sunt socotite ca accepta planul, cu conditia ca minimum una dintre categoriile defavorizate sa accepte planul;
B. în cazul în care sunt doar doua categorii, planul se considera acceptat în cazul în care categoria cu valoarea totala cea mai mare a creantelor a acceptat planul;
C. fiecare categorie defavorizata de creante care a respins planul va fi supusa unui tratament corect si echitabil prin plan.
(2) Tratament corect si echitabil exista atunci când sunt îndeplinite cumulativ urmatoarele conditii:
a) nici una dintre categoriile care resping planul si nici o creanta care respinge planul nu primesc mai putin decât ar fi primit în cazul falimentului;
b) nici o categorie sau nici o creanta apartinând unei categorii nu primeste mai mult decât valoarea totala a creantei sale;
c) în cazul în care o categorie defavorizata respinge planul, nici o categorie de creante cu rang inferior categoriei defavorizate neacceptate, astfel cum rezulta din ierarhia prevazuta la art. 100 alin. (3), nu primeste mai mult decât ar primi în cazul falimentului.
(3) Doar un singur plan de reorganizare va fi confirmat.
(4) Confirmarea unui plan de reorganizare împiedica propunerea, admiterea, votarea sau confirmarea oricarui alt plan.
Art. 102. – (1) Când sentinta care confirma un plan intra în vigoare, activitatea debitorului este reorganizata în mod corespunzator; creantele si drepturile creditorilor si ale celorlalte parti interesate sunt modificate astfel cum este prevazut în plan. În cazul intrarii în faliment ca urmare a esuarii planului sau a unei executari silite, planul confirmat va fi socotit ca o hotarâre definitiva si irevocabila împotriva debitorului. Pentru executarea silita a acestor creante, calitatea de titlu executoriu o va avea sentinta de confirmare a planului.
(2) Creditorii conserva actiunile lor, pentru întreaga valoare a creantelor, împotriva codebitorilor si a fidejusorilor debitorului, chiar daca au votat pentru acceptarea planului.
(3) Daca nici un plan nu este confirmat si termenul pentru propunerea unui plan, în conditiile art. 94, a expirat, judecatorul-sindic va dispune începerea de îndata a procedurii falimentului, în conditiile art. 107 si urmatoarele.
(4) Remuneratiile persoanelor angajate în temeiul art. 10, art. 19 alin. (2), art. 23, 24 si al art. 98 alin. (3) si alte cheltuieli administrative vor fi achitate la momentul prevazut, dupa caz, de lege, cu exceptia cazurilor în care partile interesate ar accepta, în scris, alte termene de plata. Planul trebuie sa precizeze în programul de plati cum va fi asigurata aceasta plata.
(5) Plata va putea fi facuta trimestrial, pe baza de acte legale.

Situatia unor acte juridice ale debitorului

de

Art. 77. – Toate actiunile introduse de administratorul judiciar sau de lichidator în aplicarea dispozitiilor prezentei legi, inclusiv pentru recuperarea creantelor, sunt scutite de taxe de timbru.

Art. 78. – Masurile prevazute în prezenta sectiune se aplica atât în cazurile de reorganizare judiciara, cât si în cele de faliment, prevazute atât de procedura generala, cât si de cea simplificata.
Art. 79. – Administratorul judiciar sau, dupa caz, lichidatorul poate introduce la judecatorul-sindic actiuni pentru anularea actelor frauduloase încheiate de debitor în dauna drepturilor creditorilor, în cei 3 ani anteriori deschiderii procedurii.
Art. 80. – (1) Administratorul judiciar sau, dupa caz, lichidatorul poate introduce la judecatorul-sindic actiuni pentru anularea constituirilor ori a transferurilor de drepturi patrimoniale catre terti si pentru restituirea de catre acestia a bunurilor transmise si a valorii altor prestatii executate, realizate de debitor prin urmatoarele acte:
a) acte de transfer cu titlu gratuit, efectuate în cei 3 ani anteriori deschiderii procedurii; sunt exceptate sponsorizarile în scop umanitar;
b) operatiuni comerciale în care prestatia debitorului depaseste vadit pe cea primita, efectuate în cei 3 ani anteriori deschiderii procedurii;
c) acte încheiate în cei 3 ani anteriori deschiderii procedurii, cu intentia tuturor partilor implicate în acestea de a sustrage bunuri de la urmarirea de catre creditori sau de a le leza în orice alt fel drepturile;
d) acte de transfer de proprietate catre un creditor pentru stingerea unei datorii anterioare sau în folosul acestuia, efectuate în cele 120 de zile anterioare deschiderii procedurii, daca suma pe care creditorul ar putea sa o obtina în caz de faliment al debitorului este mai mica decât valoarea actului de transfer;
e) constituirea ori perfectarea unei garantii reale pentru o creanta care era chirografara, în cele 120 de zile anterioare deschiderii procedurii;
f) platile anticipate ale datoriilor, efectuate în cele 120 de zile anterioare deschiderii procedurii, daca scadenta lor fusese stabilita pentru o data ulterioara deschiderii procedurii;
g) actele de transfer sau asumarea de obligatii efectuate de debitor într-o perioada de 2 ani anteriori datei deschiderii procedurii, cu intentia de a ascunde/întârzia starea de insolventa ori de a frauda o persoana fizica sau juridica fata de care era la data efectuarii transferului unor operatiuni cu instrumente financiare derivate, inclusiv ducerea la îndeplinire a unui acord de compensare bilaterala (netting), realizate în baza unui contract financiar calificat, ori a devenit ulterior debitor, în sensul prezentei legi.
(2) Urmatoarele operatiuni, încheiate în cei 3 ani anteriori deschiderii procedurii cu persoanele aflate în raporturi juridice cu debitorul, vor putea, de asemenea, sa fie anulate si prestatiile recuperate, daca sunt în dauna creditorilor:
a) cu un asociat comanditat sau cu un asociat detinând cel putin 20% din capitalul societatii comerciale ori, dupa caz, din drepturile de vot în adunarea generala a asociatilor, atunci când debitorul este respectiva societate în comandita, respectiv o societate agricola, în nume colectiv sau cu raspundere limitata;
b) cu un membru sau administrator, atunci când debitorul este un grup de interes economic;
c) cu un actionar detinând cel putin 20% din actiunile debitorului ori, dupa caz, din drepturile de vot în adunarea generala a actionarilor, atunci când debitorul este respectiva societate pe actiuni;
d) cu un administrator, director sau un membru al organelor de supraveghere a debitorului, societate cooperativa, societate pe actiuni cu raspundere limitata sau, dupa caz, societate agricola;
e) cu orice alta persoana fizica ori juridica, detinând o pozitie dominanta asupra debitorului sau a activitatii sale;
f) cu un coindivizar asupra unui bun comun.
Art. 81. – (1) Actiunea pentru anularea actelor frauduloase încheiate de debitor în dauna creditorilor, precum si pentru anularea constituirilor sau transferurilor de drepturi patrimoniale, la care se refera art. 79 si 80, poate fi introdusa de administratorul judiciar/lichidator în termen de un an de la data expirarii termenului stabilit pentru întocmirea raportului prevazut la art. 20 alin. (1) lit. b), dar nu mai târziu de 18 luni de la data deschiderii procedurii.
(2) Comitetul creditorilor poate introduce la judecatorul-sindic o astfel de actiune, daca administratorul judiciar/lichidatorul nu o face.
(3) Administratorul judiciar/lichidatorul va putea mentine contractele de credit si va putea, cu acordul cocontractantilor, sa le modifice clauzele, astfel încât acestea sa asigure echivalenta viitoarelor prestatii ale debitorului. Modificarile vor fi supuse aprobarii comitetului creditorilor, care va avea în vedere daca acestea sunt atât în folosul averii debitorului, cât si în cel al averii creditorilor.
Art. 82. – Nu se va putea cere anularea unui transfer cu caracter patrimonial, facut de catre debitor în cursul desfasurarii normale a activitatii sale curente.
Art. 83. – (1) Tertul dobânditor în cadrul unui transfer patrimonial, anulat conform art. 80, va trebui sa restituie averii debitorului bunul transferat sau, daca bunul nu mai exista, valoarea acestuia de la data transferului efectuat de catre debitor.
(2) Tertul dobânditor, care a restituit averii debitorului bunul sau valoarea bunului ce-i fusese transferat de catre debitor, va avea împotriva averii o creanta de aceeasi valoare, cu conditia ca tertul sa fi acceptat transferul cu buna-credinta si fara intentia de a-i împiedica, întârzia ori însela pe creditorii debitorului. În caz contrar, tertul dobânditor pierde creanta sau bunul rezultat din repunerea în situatia anterioara, în favoarea averii debitorului. Reaua-credinta a tertului dobânditor trebuie dovedita.
(3) Tertul dobânditor cu titlu gratuit de buna-credinta va restitui bunurile în starea în care se gasesc, iar în lipsa acestora, va restitui diferenta de valoare cu care s-a îmbogatit. În caz de rea-credinta, tertul va restitui, în toate cazurile, întreaga valoare, precum si fructele percepute.
Art. 84. – (1) Administratorul judiciar, lichidatorul sau comitetul creditorilor va putea introduce actiune pentru a recupera de la subdobânditor bunul ori valoarea bunului transferat de catre debitor, numai daca subdobânditorul nu a platit valoarea corespunzatoare a bunului si cunostea sau trebuia sa cunoasca faptul ca transferul initial este susceptibil de a fi anulat.
(2) În cazul în care subdobânditorul este sot, ruda sau afin pâna la gradul al patrulea inclusiv al debitorului, se prezuma relativ ca acesta a cunoscut împrejurarea prevazuta la alin. (1).
Art. 85. – (1) Cererea pentru anularea unui transfer cu caracter patrimonial se va nota, din oficiu, în registrele de publicitate aferente.
(2) O persoana obtinând un titlu sau dobândind o garantie ori un alt drept real asupra bunului respectiv dupa efectuarea unei astfel de notari va avea titlul sau dreptul sau, conditionat de dreptul de a fi recuperat bunul.
(3) Daca sunt îndeplinite conditiile art. 79 si 80, se instituie o prezumtie relativa de frauda în dauna creditorilor. Prezumtia poate fi rasturnata de catre debitor. Ea nu se extinde la tertul dobânditor sau subdobânditor.
(4) Prezumtia de frauda se pastreaza si în cazul în care, prin abuz de drepturi procesuale, debitorul a întârziat momentul deschiderii procedurii pentru a expira termenele la care se refera art. 79 si 80.
(5) Legitimarea procesuala activa în actiunile în anulare reglementate de art. 79 si 80 apartine administratorului judiciar si, respectiv, lichidatorului, iar în cazul prevazut la art. 81 alin. (2), comitetului creditorilor.
(6) Au calitate procesuala pasiva în actiunile în anulare prevazute la art. 79 si 80 debitorul si, dupa caz, cocontractantul sau. Debitorul va fi citat în calitate de pârât prin administratorul special.
Art. 86. – (1) În vederea cresterii la maximum a valorii averii debitorului, administratorul judiciar/lichidatorul poate sa mentina sau sa denunte orice contract, închirierile neexpirate sau alte contracte pe termen lung, atât timp cât aceste contracte nu vor fi fost executate în totalitate ori substantial de catre toate partile implicate. Administratorul judiciar/lichidatorul trebuie sa raspunda, în termen de 30 de zile, unei notificari a contractantului, prin care i se cere sa opteze pentru mentinerea ori denuntarea contractului; în lipsa unui astfel de raspuns, administratorul judiciar/lichidatorul nu va mai putea cere executarea contractului, acesta fiind socotit denuntat.
(2) În cazul denuntarii unui contract, o actiune pentru despagubiri poate fi introdusa de catre contractant împotriva debitorului.
(3) Pe parcursul perioadei de observatie, cu acordul cocontractantilor, administratorul judiciar va putea mentine contractele de credit sau va putea sa le modifice clauzele, astfel încât acestea sa asigure echivalenta viitoarelor prestatii. Modificarile vor fi supuse aprobarii comitetului creditorilor, care va verifica daca ele sunt atât în folosul averii debitorului, cât si în cel al averii creditorilor.
(4) Daca vânzatorul unui bun imobil a retinut titlul de proprietate pâna la plata integrala a pretului vânzarii, vânzarea va fi considerata executata de catre vânzator si nu va fi supusa prevederilor alin. (1).
(5) Un contract de munca sau de închiriere, în calitate de locatar, va putea fi denuntat numai cu respectarea termenelor legale de preaviz.
(6) Prin derogare de la prevederile Legii nr. 53/2003 – Codul muncii, cu modificarile si completarile ulterioare, în procedura simplificata, precum si în cazul intrarii în faliment în procedura generala, desfacerea contractelor individuale de munca ale personalului debitoarei se va face de urgenta de catre lichidator, fara a fi necesara parcurgerea procedurii de concediere colectiva. Lichidatorul va acorda personalului concediat doar preavizul de 15 zile lucratoare.
(7) Într-un contract prevazând plati periodice din partea debitorului, mentinerea contractului nu îl va obliga pe administratorul judiciar/lichidator sa faca plati restante pentru perioadele anterioare deschiderii procedurii. Pentru astfel de plati pot fi formulate cereri împotriva debitorului.
Art. 87. – Daca un bun mobil, vândut debitorului si neplatit de acesta, era în tranzit la data deschiderii procedurii si bunul nu se afla înca la dispozitia debitorului si nici alte parti nu au dobândit drepturi asupra lui, atunci vânzatorul îsi poate lua înapoi bunul. În acest caz, toate cheltuielile vor fi suportate de catre vânzator si el va trebui sa restituie debitorului orice avans din pret. Daca vânzatorul admite ca bunul sa fie livrat, el va putea recupera pretul prin înscrierea creantei sale în tabelul de creante. Daca administratorul judiciar/lichidatorul cere ca bunul sa fie livrat, el va trebui sa ia masuri sa se plateasca din averea debitorului întregul pret datorat în baza contractului.
Art. 88. – Daca debitorul este parte într-un contract cuprins într-un acord master de netting, prevazând transferul anumitor marfuri, titluri reprezentative ale marfurilor sau active financiare cotate pe o piata reglementata de marfuri, servicii si instrumente financiare derivate, la o anumita data sau într-o perioada determinata de timp, si scadenta intervine sau perioada expira dupa data deschiderii procedurii, se va efectua o operatiune de compensare bilaterala a tuturor contractelor cuprinse în acordul master de netting respectiv, iar diferenta rezultata va trebui sa fie platita averii debitorului, daca aceasta este creditoare, si va fi înscrisa în tabelul de creante, daca este o obligatie a averii debitorului.
Art. 89. – Daca un comisionar, care detine titluri pentru bunuri ce urmeaza a fi primite ori pentru marfa, devine subiectul unei cereri introductive, comitentul va fi îndreptatit sa îsi ia înapoi titlurile ori marfa sau sa ceara ca valoarea lor sa fie platita de comisionar.
Art. 90. – (1) Daca un debitor detine marfa în calitate de consignatar sau orice alt bun care apartine altuia la data înregistrarii cererii introductive, a expirarii termenului pentru contestarea cererii creditorilor de catre debitor ori a respingerii contestatiei debitorului împotriva acestei cereri, proprietarul va avea dreptul sa îsi recupereze bunul, în afara de cazul în care debitorul are un drept de garantie valabil asupra bunului.
(2) Daca la una dintre datele mentionate la alin. (1) marfa nu se afla în posesia debitorului si el nu o poate recupera de la detinatorul actual, proprietarul va fi îndreptatit sa aiba creanta înregistrata în tabelul de creante, cu valoarea pe care marfa o avea la acea data. Daca debitorul se afla în posesia marfii la acea data, dar a pierdut ulterior posesia, proprietarul poate cere ca întreaga valoare a marfii sa fie înscrisa în tabelul de creante.
Art. 91. – Faptul ca un proprietar al unui imobil închiriat este debitor în prezenta procedura nu va desfiinta contractul de închiriere, în afara de cazul în care chiria nu este inferioara chiriei practicate pe piata. Cu toate acestea, administratorul judiciar/lichidatorul poate sa refuze sa asigure prestarea oricaror servicii datorate de proprietar chiriasului pe timpul închirierii. În acest caz, chiriasul poate evacua cladirea si poate sa ceara înregistrarea creantei sale în tabel sau poate detine în continuare imobilul, scazând din chiria pe care o plateste costul serviciilor datorate de proprietar. Daca chiriasul alege sa continue a detine imobilul, nu va fi îndreptatit la înscrierea creantei în tabel, ci va avea numai dreptul de a scadea din chiria pe care o plateste costul serviciilor datorate de proprietar.
Art. 92. – Administratorul judiciar/lichidatorul poate sa denunte un contract prin care debitorul s-a obligat sa efectueze anumite servicii specializate sau cu caracter strict personal, în afara de cazul în care creditorul accepta efectuarea prestatiei de catre o persoana desemnata de administratorul judiciar/lichidator.
Art. 93. – (1) Daca un asociat dintr-o societate agricola, societate în nume colectiv, societate în comandita ori cu raspundere limitata sau actionarul unei societati pe actiuni este debitor într-o procedura prevazuta de prezenta lege si daca implicarea debitorului într-o astfel de procedura nu atrage dizolvarea acelei societati, administratorul/lichidatorul poate cere lichidarea drepturilor debitorului în acea societate, potrivit ultimei situatii financiare aprobate, sau poate propune ca debitorul sa fie pastrat ca asociat, daca ceilalti asociati sunt de acord.
(2) Prevederile alin. (1) se aplica, în mod corespunzator, în cazul membrilor societatilor cooperative si ai grupurilor de interes economic.

Procedura

de

SECTIUNEA 1
Cererile introductive

Art. 26. – (1) Procedura va începe pe baza unei cereri introduse la tribunal de catre debitor sau de catre creditori, precum si de orice alte persoane sau institutii prevazute expres de lege.
(2) Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare introduce cerere împotriva entitatilor reglementate si supravegheate de aceasta care, potrivit datelor de care dispune, îndeplinesc criteriile prevazute de dispozitiile legale speciale pentru initierea procedurii prevazute de prezenta lege.

§.1. Cererea debitorului

Art. 27. – (1) Debitorul aflat în stare de insolventa este obligat sa adreseze tribunalului o cerere pentru a fi supus dispozitiilor prezentei legi, în termen de maximum 30 de zile de la aparitia starii de insolventa.
(2) Va putea sa adreseze tribunalului o cerere pentru a fi supus dispozitiilor prezentei legi si debitorul în cazul caruia aparitia starii de insolventa este iminenta.
(3) Cererile persoanelor juridice vor fi semnate de persoanele care, potrivit actelor constitutive sau statutelor, au calitatea de a le reprezenta.
(4) Introducerea prematura, cu rea-credinta, de catre debitor a unei cereri de deschidere a procedurii atrage raspunderea patrimoniala a debitorului persoana fizica sau juridica, pentru prejudiciile pricinuite.
Art. 28. – (1) Cererea debitorului trebuie sa fie însotita de urmatoarele acte:
a) bilantul certificat de catre administrator si cenzor/auditor, balanta de verificare pentru luna precedenta datei înregistrarii cererii de deschidere a procedurii;
b) o lista completa a tuturor bunurilor debitorului, incluzând toate conturile si bancile prin care debitorul îsi ruleaza fondurile; pentru bunurile grevate se vor mentiona datele din registrele de publicitate;
c) o lista a numelor si a adreselor creditorilor, oricum ar fi creantele acestora: certe sau sub conditie, lichide ori nelichide, scadente sau nescadente, necontestate ori contestate, aratându-se suma, cauza si drepturile de preferinta;
d) o lista cuprinzând platile si transferurile patrimoniale efectuate de debitor în cele 120 de zile anterioare înregistrarii cererii introductive;
e) o lista a activitatilor curente pe care intentioneaza sa le desfasoare în perioada de observatie;
f) contul de profit si pierdere pe anul anterior depunerii cererii;
g) o lista a membrilor grupului de interes economic sau, dupa caz, a asociatilor cu raspundere nelimitata, pentru societatile în nume colectiv si cele în comandita;
h) o declaratie prin care debitorul îsi arata intentia de intrare în procedura simplificata sau de reorganizare, conform unui plan, prin restructurarea activitatii ori prin lichidarea, în tot sau în parte, a averii, în vederea stingerii datoriilor sale; daca aceasta declaratie nu va fi depusa pâna la expirarea termenului stabilit la alin. (2), se prezuma ca debitorul este de acord cu initierea procedurii simplificate;
i) o descriere sumara a modalitatilor pe care le are în vedere pentru reorganizarea activitatii;
j) o declaratie pe propria raspundere, autentificata la notar ori certificata de un avocat, sau un certificat de la registrul societatilor agricole ori, dupa caz, oficiul registrului comertului în a carui raza teritoriala se afla domiciliul profesional/sediul social, din care sa rezulte daca a mai fost supus procedurii prevazute de prezenta lege într-un interval de 5 ani anterior formularii cererii introductive;
k) o declaratie pe propria raspundere autentificata de notar sau certificata de avocat, din care sa rezulte ca nu a fost condamnat definitiv pentru fals ori pentru infractiuni prevazute în Legea concurentei nr. 21/1996 si ca administratorii, directorii si/sau asociatii nu au fost condamnati definitiv pentru bancruta frauduloasa, gestiune frauduloasa, abuz de încredere, înselaciune, delapidare, marturie mincinoasa, infractiuni de fals ori infractiuni prevazute în Legea nr. 21/1996, în ultimii 5 ani anteriori deschiderii procedurii;
l) un certificat de admitere la tranzactionare pe o piata reglementata a valorilor mobiliare sau a altor instrumente financiare emise.
(2) Daca debitorul nu dispune, la momentul înregistrarii cererii, de vreuna dintre informatiile prevazute la alin. (1) lit. a)-f) si h), va putea înregistra acea informatie la tribunal în termen de 10 zile; daca nu o va face, cererea sa va fi considerata o recunoastere a starii de insolventa a patrimoniului sau, caz în care judecatorul-sindic va pronunta o sentinta de intrare în procedura simplificata, conform art. 1 alin. (2) lit. c) sau d).
Art. 29. – (1) În cazul unei cereri introduse de o societate în nume colectiv sau în comandita, acea cerere nu va fi considerata ca fiind facuta si de asociatii cu raspundere nelimitata ori, în conditiile art. 31-33, si împotriva lor.
(2) O cerere introdusa de un asociat cu raspundere nelimitata ori împotriva acestuia pentru datoriile sale va fi fara efecte juridice cu privire la societatea în nume colectiv sau în comandita din care face parte.
(3) Prevederile alin. (1) si (2) se aplica, în mod corespunzator, în privinta cererilor introduse de grupurile de interes economic sau de membrii acestora.
Art. 30. – Nu pot formula o cerere de reorganizare judiciara debitorii, persoane juridice, care în ultimii 5 ani, precedenti hotarârii de deschidere a procedurii, au mai fost supusi unei astfel de proceduri.

§.2. Cererile creditorilor

Art. 31. – (1) Orice creditor îndreptatit sa solicite deschiderea procedurii prevazute de prezenta lege împotriva unui debitor prezumat în insolventa poate introduce o cerere introductiva, în care va preciza:
a) cuantumul si temeiul creantei;
b) existenta unei garantii reale, constituite de catre debitor sau instituite potrivit legii;
c) existenta unor masuri asiguratorii asupra bunurilor debitorului;
d) declaratia privind eventuala intentie de a participa la reorganizarea debitorului, caz în care va trebui sa precizeze, cel putin la nivel de principiu, modalitatea în care întelege sa participe la reorganizare.
(2) Creditorul va anexa documentele justificative ale creantei si ale actelor de constituire de garantii.
(3) Daca între momentul înregistrarii cererii de catre un creditor si cel al judecarii acestei cereri sunt formulate cereri de catre alti creditori împotriva aceluiasi debitor, tribunalul va verifica, din oficiu, la data înregistrarii, existenta dosarului pe rol, va dispune conexarea acestora si va stabili îndeplinirea conditiilor prevazute la alin. (1) referitoare la cuantumul minim al creantelor, în raport cu valoarea însumata a creantelor tuturor creditorilor care au formulat cereri si cu respectarea valorii-prag prevazute de prezenta lege.
(4) Daca exista o cerere de deschidere a procedurii insolventei formulata de catre debitor si una sau mai multe cereri formulate de creditori, nesolutionate înca, toate cererile de deschidere a procedurii se conexeaza la cererea formulata de debitor.
(5) Daca s-a deschis o procedura într-un dosar, celelalte eventuale dosare aflate pe rol, cu acelasi obiect, vor fi conexate la acelasi dosar.

SECTIUNEA a 2-a
Deschiderea procedurii si efectele deschiderii procedurii

Art. 32. – (1) Daca cererea debitorului corespunde conditiilor prevazute la art. 27, judecatorul-sindic va pronunta o încheiere de deschidere a procedurii generale, iar daca prin declaratia facuta conform art. 28 alin. (1) lit. h) debitorul îsi arata intentia de a intra în procedura simplificata sau nu depune documentele prevazute la art. 28 alin. (1) lit. a)-f) si h) la termenul prevazut la art. 28 alin. (2) ori se încadreaza în una dintre categoriile prevazute la art. 1 alin. (2), judecatorul va pronunta o încheiere de deschidere a procedurii simplificate.
(2) Prin încheierea de deschidere a procedurii judecatorul-sindic va dispune administratorului judiciar sau, dupa caz, lichidatorului sa efectueze notificarile prevazute la art. 61. În cazul în care, în termen de 15 zile de la notificare, creditorii se opun deschiderii procedurii, judecatorul-sindic va tine, în termen de 10 zile, o sedinta la care vor fi citati administratorul judiciar, debitorul si creditorii care se opun deschiderii procedurii, în urma careia va solutiona, deodata, printr-o sentinta, toate opozitiile. Admitând opozitia, judecatorul-sindic va putea pastra deschisa procedura insolventei, cu consecinta calificarii cererii debitorului de deschidere a procedurii ca fiind prematura, sau va putea revoca încheierea de deschidere a procedurii. Deschiderea ulterioara a procedurii, la cererea debitorului sau a creditorilor, nu va putea modifica data aparitiei starii de insolventa. Reaua-credinta a debitorului trebuie dovedita de creditorul care se opune la deschiderea procedurii insolventei.
Art. 33. – (1) În termen de 48 de ore de la înregistrarea cererii creditorului îndreptatit sa solicite deschiderea procedurii insolventei, judecatorul-sindic va comunica cererea, în copie, debitorului.
(2) În termen de 10 zile de la primirea copiei, debitorul trebuie fie sa conteste, fie sa recunoasca existenta starii de insolventa. Daca debitorul contesta starea de insolventa, iar contestatia sa este ulterior respinsa, el nu va mai avea dreptul sa solicite reorganizarea judiciara.
(3) La cererea debitorului, judecatorul-sindic îi poate obliga pe creditorii care au introdus cererea sa consemneze, în termen de 15 zile, la o banca, o cautiune de cel mult 10% din valoarea creantelor. Cautiunea va fi restituita creditorilor, daca cererea lor va fi admisa. Daca cererea va fi respinsa, cautiunea va fi folosita pentru a acoperi pagubele suferite de debitori. Daca nu este consemnata în termen cautiunea, cererea introductiva va fi respinsa.
(4) Daca judecatorul-sindic stabileste ca debitorul este în stare de insolventa, îi va respinge contestatia si va deschide, printr-o sentinta, procedura generala, situatie în care un plan de reorganizare poate fi formulat numai de catre administratorul judiciar sau de catre creditorii detinând împreuna sau separat minimum 20% din valoarea masei credale si numai daca acestia îsi exprima intentia de a depune un plan în termenul prevazut la art. 59 alin. (1), respectiv la art. 60 alin. (2).
(5) Daca judecatorul-sindic stabileste ca debitorul nu este în stare de insolventa, respinge cererea creditorilor, care va fi considerata ca lipsita de orice efect chiar de la înregistrarea ei.
(6) Daca debitorul nu contesta, în termenul prevazut la alin. (2), ca ar fi în stare de insolventa si îsi exprima intentia de a-si reorganiza activitatea, judecatorul-sindic va da o sentinta de deschidere a procedurii generale. În cazul în care, din declaratia debitorului, facuta pâna la data pronuntarii sentintei, rezulta ca acesta se încadreaza în una dintre categoriile prevazute la art. 1 alin. (2) sau a mai beneficiat de reorganizare în ultimii 5 ani anteriori deschiderii procedurii, judecatorul-sindic va pronunta o sentinta de deschidere a procedurii simplificate.
(7) Prin sentinta de deschidere a procedurii, judecatorul-sindic va dispune administratorului judiciar sau lichidatorului, dupa caz, sa efectueze notificarile prevazute la art. 61.
Art. 34. – Prin sentinta de deschidere a procedurii generale, judecatorul-sindic va desemna un administrator judiciar, iar în cazul deschiderii procedurii simplificate va desemna un lichidator provizoriu. Desemnarea se va face în conformitate cu prevederile art. 11 alin. (1) lit. c), coroborat cu cele ale art. 19 alin. (1).
Art. 35. – În termen de 10 zile de la deschiderea procedurii, potrivit prevederilor art. 33 alin. (4) sau (6), debitorul este obligat sa depuna la dosarul cauzei actele si informatiile prevazute la art. 28 alin. (1).
Art. 36. – De la data deschiderii procedurii se suspenda de drept toate actiunile judiciare sau extrajudiciare pentru realizarea creantelor asupra debitorului sau bunurilor sale.
Art. 37. – În vederea aplicarii prevederilor art. 36, prin sentinta de deschidere a procedurii judecatorul-sindic va dispune comunicarea acesteia catre instantele judecatoresti în a caror jurisdictie se afla sediul debitorului declarat la registrul comertului si tuturor bancilor unde debitorul are deschise conturi.
Art. 38. – Orice furnizor de servicii – electricitate, gaze naturale, apa, servicii telefonice sau altele asemenea nu are dreptul, în perioada de observatie si în perioada de reorganizare, sa schimbe, sa refuze ori sa întrerupa temporar un astfel de serviciu catre debitor sau catre averea debitorului, în cazul în care acesta are calitatea de consumator captiv, potrivit legii.
Art. 39. – (1) Creditorul titular al unei creante garantate cu ipoteca, gaj sau alta garantie reala mobiliara ori drept de retentie de orice fel poate solicita judecatorului-sindic ridicarea suspendarii prevazute la art. 36 cu privire la creanta sa si valorificarea imediata, în cadrul procedurii, cu aplicarea corespunzatoare a dispozitiilor art. 116-118 si cu conditia achitarii din pret a cheltuielilor prevazute la art. 121 alin. (1) pct. 1, a bunului asupra caruia poarta garantia sau dreptul de retentie, în una dintre urmatoarele situatii:
A. atunci când valoarea obiectului garantiei, determinata de un evaluator conform standardelor internationale de evaluare, este pe deplin acoperita de valoarea totala a creantelor si a partilor de creante garantate cu acel obiect:
a) obiectul garantiei nu prezinta o importanta determinanta pentru reusita planului de reorganizare propus;
b) obiectul garantiei face parte dintr-un ansamblu functional, iar prin desprinderea si vânzarea lui separata, valoarea bunurilor ramase nu se diminueaza;
B. atunci când nu exista o protectie corespunzatoare a creantei garantate în raport cu obiectul garantiei, din cauza:
a) diminuarii valorii obiectului garantiei sau existentei unui pericol real ca aceasta sa sufere o diminuare apreciabila;
b) diminuarii valorii partii garantate dintr-o creanta cu rang inferior, ca urmare a acumularii dobânzilor, majorarilor si penalitatilor de orice fel la o creanta garantata cu rang superior;
c) lipsei unei asigurari a obiectului garantiei împotriva riscului pieirii sau deteriorarii.
(2) În cazurile prevazute la alin. (1) lit. B, judecatorul-sindic va putea respinge cererea de ridicare a suspendarii formulata de creditor, daca administratorul judiciar/debitorul propune în schimb adoptarea uneia sau mai multor masuri menite sa ofere protectie corespunzatoare creantei garantate a creditorului, precum:
a) efectuarea de plati periodice în favoarea creditorului pentru acoperirea diminuarii valorii obiectului garantiei ori a valorii partii garantate dintr-o creanta cu rang inferior;
b) efectuarea de plati periodice în favoarea creditorului pentru satisfacerea dobânzilor, majorarilor si penalitatilor de orice fel si, respectiv, pentru reducerea capitalului creantei sub cota de diminuare a valorii obiectului garantiei ori a valorii partii garantate dintr-o creanta cu rang inferior;
c) novatia obligatiei de garantie prin constituirea unei garantii suplimentare, reale sau personale ori prin substituirea obiectului garantiei cu un alt obiect.
(3) Reclamantul, într-o cerere de ridicare a suspendarii, trebuie sa faca dovada faptului prevazut la alin. (1) lit. A.b), ramânând debitorului/administratorului sau altei parti interesate sarcina producerii dovezii contrare si, respectiv, a celorlalte elemente.
Art. 40. – Deschiderea procedurii suspenda orice termene de prescriptie a actiunilor prevazute la art. 36.
Art. 41. – (1) Nici o dobânda, majorare sau penalitate de orice fel ori cheltuiala, numita generic accesorii, nu va putea fi adaugata creantelor nascute anterior datei deschiderii procedurii.
(2) Prin exceptie de la alin. (1), creantele garantate se înscriu în tabelul definitiv si/sau în tabelul definitiv consolidat, dupa caz, la valoarea garantiilor, evaluata în conformitate cu art. 39 alin. (1) lit. A, dar nu mai mult decât valoarea totala a creantei garantate de acea garantie. La distributia pretului garantiei, creditorul garantat va fi îndreptatit sa calculeze accesoriile la creanta garantata pâna cel mult la data vânzarii bunului, cu conditia ca pretul bunului sa fie corespunzator mai mare decât valoarea initial evaluata. În cazul în care pretul va fi inferior valorii evaluate, la distributie se va ajusta corespunzator raportul dintre partea garantata si cea negarantata a creantei.
(3) În cazul în care se confirma un plan de reorganizare, dobânzile, majorarile ori penalitatile de orice fel sau cheltuielile accesorii la obligatiile nascute ulterior datei deschiderii procedurii generale se achita în conformitate cu actele din care rezulta si cu prevederile programului de plati. În cazul în care planul esueaza, prevederile alin. (1) si (2) se aplica corespunzator pentru calculul accesoriilor cuprinse în programul de plati, la data intrarii în faliment.
(4) Nici o dobânda, majorare sau penalitate de orice fel ori cheltuiala, numita generic accesorii, nu va putea fi adaugata creantelor nascute ulterior datei deschiderii atât a procedurii simplificate, cât si a celei generale, în cazul în care nici un plan de reorganizare nu este confirmat.
Art. 42. – (1) Dupa ce s-a dispus deschiderea procedurii potrivit art. 33, este interzis administratorilor debitorilor, persoane juridice, sub sanctiunea nulitatii, sa înstraineze, fara acordul judecatorului-sindic, actiunile ori partile lor sociale sau de interes detinute de debitorul care face obiectul acestei proceduri.
(2) Judecatorul-sindic va dispune indisponibilizarea actiunilor ori a partilor sociale sau de interes, potrivit alin. (1), în registrele speciale de evidenta ori în conturile înregistrate electronic.
Art. 43. – (1) Ca urmare a deschiderii procedurii si pâna la data confirmarii planului de reorganizare, actiunile societatilor emitente, în sensul Legii nr. 297/2004 privind piata de capital, cu modificarile si completarile ulterioare, se suspenda de la tranzactionare cu începere de la data primirii comunicarii de catre Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare.
(2) La data primirii de catre Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare a comunicarii privind intrarea în procedura falimentului intervine retragerea valorilor mobiliare de pe piata reglementata pe care acestea se tranzactioneaza.
Art. 44. – Debitorul are obligatia de a pune la dispozitie administratorului judiciar sau, dupa caz, lichidatorului toate informatiile cerute de acesta, precum si toate informatiile apreciate ca necesare, cu privire la activitatea si averea sa, precum si lista cuprinzând platile si transferurile patrimoniale facute de el în cele 120 de zile anterioare deschiderii procedurii.
Art. 45. – (1) Dupa ramânerea irevocabila a hotarârii de deschidere a procedurii toate actele si corespondenta emise de debitor, administratorul judiciar sau lichidator vor cuprinde, în mod obligatoriu si cu caractere vizibile, în limbile româna, engleza si franceza, mentiunea în insolventa, in insolvency, en procedure collective.
(2) Dupa intrarea în reorganizare judiciara sau faliment, actele si corespondenta vor purta, în conditiile prevazute la alin. (1), mentiunea în reorganizare judiciara, in judicial reorganisation, en redressement sau, dupa caz, în faliment, in bankruptcy, en faillite. Dupa intrarea în procedura simplificata se va face, de asemenea, mentiunea în faliment, in bankruptcy, en faillite.
(3) Prejudiciile suferite de tertii de buna-credinta, ca urmare a nerespectarii obligatiei debitorului mentionate la alin. (1) si (2), vor fi reparate în mod exclusiv de persoanele care au încheiat actele ca reprezentanti legali ai debitorului, fara a fi atinsa averea debitorului.
Art. 46. – (1) În afara de cazurile prevazute la art. 49 sau de cele autorizate de judecatorul-sindic, toate actele, operatiunile si platile efectuate de debitor ulterior deschiderii procedurii sunt nule.
(2) Debitorul si/sau, dupa caz, administratorul judiciar sunt obligati sa întocmeasca si sa pastreze o lista cuprinzând toate încasarile, platile si compensarile efectuate dupa deschiderea procedurii, cu precizarea naturii si valorii acestora si a datelor de identificare a cocontractantilor.
Art. 47. – (1) Deschiderea procedurii ridica debitorului dreptul de administrare – constând în dreptul de a-si conduce activitatea, de a-si administra bunurile din avere si de a dispune de acestea -, daca acesta nu si-a declarat, în conditiile art. 28 alin. (1) lit. h) sau, dupa caz, art. 33 alin. (6), intentia de reorganizare.
(2) Cu exceptia cazurilor prevazute expres de lege, prevederile alin. (1) sunt aplicabile si bunurilor pe care debitorul le-ar dobândi ulterior deschiderii procedurii.
(3) Judecatorul-sindic va putea ordona ridicarea, în tot sau în parte, a dreptului de administrare al debitorului odata cu desemnarea unui administrator judiciar, indicând totodata si conditia de exercitare a conducerii debitorului de catre acesta.
(4) Dreptul de administrare al debitorului înceteaza de drept la data la care se dispune începerea falimentului.
(5) Creditorii, comitetul creditorilor ori administratorul judiciar pot oricând adresa judecatorului-sindic o cerere de a se ridica debitorului dreptul de administrare, având ca justificare pierderile continue din averea debitorului sau lipsa probabilitatii de realizare a unui plan rational de activitate.
(6) Judecatorul-sindic va examina, în termen de 15 zile, cererea prevazuta la alin. (5), într-o sedinta la care vor fi citati administratorul judiciar, comitetul creditorilor si administratorul special.
(7) De la data intrarii în faliment, debitorul va putea desfasura doar activitatile ce sunt necesare derularii operatiunilor lichidarii.
Art. 48. – (1) Prin sentinta sau, dupa caz, încheierea având drept efect ridicarea dreptului de administrare, judecatorul-sindic va da dispozitii tuturor bancilor la care debitorul are disponibil în conturi sa nu dispuna de acestea fara un ordin al administratorului judiciar/lichidatorului.
(2) Încalcarea dispozitiilor judecatorului-sindic, mentionate la alin. (1), atrage raspunderea bancilor pentru prejudiciul creat, precum si o amenda judiciara de la 4.000 lei (RON) la 10.000 lei (RON).
Art. 49. – (1) Pe perioada de observatie, debitorul va putea sa continue desfasurarea activitatilor curente si poate efectua plati catre creditorii cunoscuti, care se încadreaza în conditiile obisnuite de exercitare a activitatii curente, dupa cum urmeaza:
a) sub supravegherea administratorului judiciar, daca debitorul a facut o cerere de reorganizare, în sensul art. 28 alin. (1) lit. h), si nu i-a fost ridicat dreptul de administrare;
b) sub conducerea administratorului judiciar, daca debitorului i s-a ridicat dreptul de administrare.
(2) Actele, operatiunile si platile care depasesc conditiile mentionate la alin. (1) vor putea fi autorizate în exercitarea atributiilor de supraveghere de administratorul judiciar; acesta va convoca o sedinta a comitetului creditorilor în vederea supunerii spre aprobare a cererii administratorului special, în termen de maximum 5 zile de la data primirii acesteia.
(3) În cazul propunerilor de înstrainare a bunurilor din averea debitorului grevate de garantii, se va tine seama de prevederile art. 39 referitoare la acordarea unei protectii corespunzatoare creantei garantate.
Art. 50. – Daca la data deschiderii procedurii un act juridic nu devenise opozabil tertilor, înscrierile, transcrierile, intabularile si orice alte formalitati specifice necesare acestui scop, efectuate dupa data deschiderii procedurii, sunt fara efect fata de masa creditorilor, cu exceptia cazului în care cererea sau sesizarea, legal formulata, a fost primita de instanta, autoritatea ori institutia competenta cel mai târziu în ziua premergatoare hotarârii de deschidere a procedurii.
Art. 51. – (1) Orice transfer, îndeplinire a unei obligatii, exercitare a unui drept, act sau fapt realizat în temeiul unor contracte financiare calificate, precum si orice acord de compensare bilaterala sunt valabile, pot fi executate si/sau opuse unui cocontractant insolvent ori unui garant insolvent al unui cocontractant, fiind recunoscute ca baza de înscriere a creantei în procedurile prevazute de prezenta lege.
(2) Singura obligatie, daca exista în cuprinsul contractului, ca urmare a realizarii unui netting în conditiile prevazute de un contract financiar calificat, a unei parti la contract va fi aceea de a presta (echivalentul) obligatia (suma de plata sau obligatie de a face) neta rezultata în urma nettingului catre cocontractantul sau.
(3) Singurul drept, daca exista în cuprinsul contractului, ca urmare a realizarii unui netting în conditiile prevazute de un contract financiar calificat, a unei parti la contract va fi acela de a primi (echivalentul) dreptul (suma de plata sau obligatie de a face) net care rezulta în urma nettingului de la cocontractantul sau.
(4) Nici o atributie conferita prin prezenta lege unui organ care aplica procedura insolventei nu va împiedica încetarea contractului financiar calificat si/sau accelerarea îndeplinirii obligatiilor de plata ori îndeplinirii obligatiilor de a face sau a realizarii unui drept în baza unuia ori a mai multor contracte financiare calificate, având ca temei un acord de netting, aceste puteri fiind limitate la suma neta rezultata în urma aplicarii acordului de netting.
(5) Cu exceptia dovedirii intentiei frauduloase a debitorului în sensul art. 80 alin. (1) lit. g), nici un lichidator sau, dupa caz, nici o instanta judecatoreasca nu poate împiedica, cere anularea ori decide desfacerea unor operatiuni cu instrumente financiare derivate, inclusiv ducerea la îndeplinire a unui acord de netting, realizate în baza unui contract financiar calificat.
Art. 52. – Deschiderea procedurii de insolventa nu afecteaza dreptul unui creditor de a invoca compensarea creantei sale cu cea a debitorului asupra sa, atunci când conditiile prevazute de lege în materie de compensare legala sunt îndeplinite la data deschiderii procedurii.
Art. 53. – Bunurile înstrainate de administratorul judiciar sau de lichidator, în exercitiul atributiilor sale prevazute de prezenta lege, sunt dobândite libere de orice sarcini, precum ipoteci, garantii reale mobiliare sau drepturi de retentie, de orice fel, ori masuri asiguratorii.
Art. 54. – (1) Administratorul judiciar va întocmi si va supune judecatorului-sindic, în termenul stabilit de acesta, care nu va putea depasi 30 de zile de la desemnarea sa, un raport prin care sa propuna fie intrarea în procedura simplificata, fie continuarea perioadei de observatie din procedura generala.
(2) Raportul va indica daca debitorul se încadreaza în criteriile prevazute la art. 1 alin. (2) si, în consecinta, trebuie supus procedurii simplificate prevazute de prezenta lege, caz în care va cuprinde documentele doveditoare si propunerea de intrare în faliment în procedura simplificata. Administratorul judiciar va notifica propunerea de intrare în faliment prin procedura simplificata creditorilor care au depus cerere introductiva si debitorului, prin administratorul special, depunând la instanta, odata cu cererea, dovada îndeplinirii procedurii de notificare.
(3) Judecatorul-sindic va supune propunerea prevazuta la alin. (2), privind intrarea în faliment a debitorului, în procedura simplificata, dezbaterii partilor într-o sedinta publica care va avea loc în maximum 20 de zile de la primirea raportului administratorului judiciar.
(4) În cadrul sedintei de judecata prevazute la alin. (3), judecatorul-sindic, dupa ascultarea partilor interesate, va da o sentinta prin care va aproba sau va respinge, dupa caz, concluziile raportului supus dezbaterii.
(5) În cazul aprobarii raportului prevazut la alin. (4), judecatorul-sindic va decide, prin aceeasi sentinta, intrarea în faliment a debitorului, în conditiile art. 107 alin. (1) lit. D.
Art. 55. – Ulterior intrarii în procedura simplificata, în cazul în care documentele prevazute la art. 28 alin. (1) lit. b)-e) si i) nu sunt prezentate de catre debitor, lichidatorul desemnat va reconstitui, în masura posibilului, acele documente, cheltuielile astfel efectuate urmând a fi suportate din averea debitorului.
Art. 56. – Pentru celeritatea procedurii de insolventa, în conditiile art. 1 alin. (2) lit. c) sau d) instanta poate stabili, pentru creditorul care a solicitat deschiderea procedurii de insolventa sau administratorul judiciar desemnat, îndatoriri în ceea ce priveste prezentarea probelor cu înscrisuri, relatii scrise, poate solicita la interogatoriu persoanele identificate ca facând parte din administratia societatii, poate solicita asistenta si concursul acestora la efectuarea actelor de procedura, precum si orice alte demersuri necesare solutionarii cauzei.
Art. 57. – Atunci când la sediul înregistrat în registrul comertului debitorul nu mai desfasoara activitate, iar creditorul care a introdus cererea de deschidere a procedurii nu cunoaste un alt sediu, punct de lucru de desfasurare a activitatii, si dupa ascultarea raportului administratorului judiciar, prevazut la art. 54, prin care se constata ca debitorul se gaseste în una dintre categoriile prevazute la art. 1 alin. (2) lit. c) sau d), comunicarea, notificarea oricarui act de procedura fata de debitor, inclusiv a celor privind deschiderea procedurii, se va efectua numai prin Buletinul procedurilor de insolventa.
Art. 58. – În aplicarea prevederilor art. 54-57, administratorul judiciar va solicita relatii privind sediul social al societatii si date privind administratia societatii, relatii privind bunurile patrimoniale si documentele privind activitatea societatii de la autoritatile care detin sau ar putea sa detina informatiile solicitate.
Art. 59. – (1) Administratorul judiciar sau, dupa caz, lichidatorul, în cazul procedurii simplificate, va întocmi si va supune judecatorului-sindic, în termenul stabilit de judecatorul-sindic, dar care nu va putea depasi 60 de zile de la desemnarea sa, un raport asupra cauzelor si împrejurarilor care au dus la aparitia insolventei debitorului, cu mentionarea persoanelor carora le-ar fi imputabila.
(2) În cazul în care debitorul nu se încadreaza în criteriile prevazute la art. 1 alin. (2), raportul va indica daca exista o posibilitate reala de reorganizare efectiva a activitatii debitorului ori, dupa caz, motivele care nu permit reorganizarea si, în acest caz, va propune intrarea în faliment.
(3) În cazul în care, prin raportul sau, administratorul judiciar arata ca activitatea debitorului poate fi redresata pe baza unui plan de reorganizare judiciara, acesta va trebui sa precizeze daca recomanda ca planul de reorganizare sa fie cel propus de debitor, daca, la cererea debitorului, colaboreaza la întocmirea acelui plan ori daca intentioneaza sa propuna un alt plan singur sau împreuna cu unul ori mai multi creditori.
(4) Propunerea privind intrarea în faliment a debitorului, în procedura generala prevazuta la alin. (2), va fi supusa aprobarii adunarii generale a creditorilor la prima sedinta a acesteia.
(5) În cazul în care raportul administratorului judiciar va face propunerea de intrare în faliment, judecatorul-sindic va dispune, în termen de 3 zile de la primirea raportului, publicarea unui anunt referitor la raport în Buletinul procedurilor de insolventa, cu indicarea datei adunarii creditorilor, într-un termen de maximum 10 zile de la expirarea termenului prevazut la art. 62 alin. (1) lit. e), la care va supune votului adunarii creditorilor propunerea administratorului judiciar si punctul de vedere al comitetului creditorilor asupra acesteia.
(6) Administratorul judiciar va asigura posibilitatea consultarii raportului prevazut la alin. (1) la sediul sau, pe cheltuiala solicitantului. O copie de pe raport va fi depusa la grefa tribunalului si la registrul comertului sau, dupa caz, la registrul în care este înmatriculat debitorul si va fi comunicata debitorului.
Art. 60. – (1) În cadrul sedintei adunarii generale a creditorilor prevazute la art. 59 alin. (4), administratorul judiciar îi va informa pe creditorii prezenti despre voturile valabile primite în scris cu privire la propunerea de intrare în faliment a debitorului în procedura generala.
(2) Adunarea generala a creditorilor va aproba propunerea administratorului judiciar, prevazuta la art. 59 alin. (2), prin votul titularilor a cel putin doua treimi din creantele prezente la vot. Indiferent de rezultatul votului, propunerea nu va fi aprobata în cazul în care unul sau mai multi creditori, detinând împreuna peste 20% din creantele cuprinse în tabelul preliminar de creante, îsi anunta intentia de a depune, în termenul legal, un plan de reorganizare a debitorului.
(3) În cazul aprobarii de catre adunarea generala a creditorilor a propunerii administratorului judiciar prevazute la art. 59 alin. (2), judecatorul-sindic va decide, prin sentinta, intrarea în faliment a debitorului, în conditiile art. 107 alin. (1) lit. D.
(4) Prevederile alin. (1)-(3) nu se aplica pentru raportul prevazut la art. 59 alin. (2), în cazul în care, pâna la data sedintei adunarii generale a creditorilor de aprobare a raportului prevazut la alin. (1), a fost admis un plan de reorganizare de catre judecatorul-sindic.

SECTIUNEA a 3-a
Primele masuri

Art. 61. – (1) În urma deschiderii procedurii, administratorul judiciar va trimite o notificare tuturor creditorilor mentionati în lista depusa de debitor în conformitate cu art. 28 alin. (1) lit. c) ori, dupa caz, în conditiile art. 32 alin. (2), debitorului si oficiului registrului comertului sau, dupa caz, registrului societatilor agricole ori altor registre unde debitorul este înmatriculat/înregistrat, pentru efectuarea mentiunii.
(2) Daca creditorii cu sediul sau cu domiciliul în strainatate au reprezentanti în tara, notificarea va fi trimisa acestora din urma.
(3) Notificarea prevazuta la alin. (1) se realizeaza conform prevederilor Codului de procedura civila si se va publica, totodata, pe cheltuiala averii debitorului, într-un ziar de larga circulatie si în Buletinul procedurilor de insolventa.
Art. 62. – (1) Notificarea va cuprinde:
a) termenul limita de depunere, de catre creditori, a opozitiilor la sentinta de deschidere a procedurii, pronuntata ca urmare a cererii formulate de debitor, în conditiile art. 32 alin. (1), precum si termenul de solutionare a opozitiilor, care nu va depasi 10 zile de la data expirarii termenului de depunere a acestora;
b) termenul limita pentru înregistrarea cererii de admitere a creantelor asupra averii debitorului, care va fi de maximum 60 de zile de la deschiderea procedurii, precum si cerintele pentru ca o creanta înregistrata sa fie considerata valabila;
c) termenul de verificare a creantelor, de întocmire, afisare si comunicare a tabelului preliminar de creante, care nu va depasi 30 de zile pentru procedura generala sau, respectiv, 15 zile, în cazul procedurii simplificate, de la expirarea termenului prevazut la lit. b);
d) termenul de definitivare a tabelului creantelor, care nu va depasi 30 de zile în cazul procedurii generale si, respectiv, 15 zile în cazul procedurii simplificate, de la expirarea termenului corespunzator fiecarei proceduri, prevazut la lit. c);
e) locul, data si ora primei sedinte a adunarii generale a creditorilor, care va avea loc în maximum 5 zile de la expirarea termenului prevazut la lit. c).
(2) În functie de circumstantele cauzei si pentru motive temeinice, judecatorul-sindic va putea hotarî o majorare a termenelor prevazute la alin. (1) lit. b), c) si d) cu maximum 30, 15, respectiv 15 zile.
Art. 63. – Daca debitorul are bunuri supuse transcriptiei, inscriptiei sau înregistrarii în registrele de publicitate, administratorul judiciar/lichidatorul va trimite instantelor, autoritatilor ori institutiilor care tin aceste registre o copie de pe sentinta de deschidere a procedurii, spre a se face mentiune.
Art. 64. – (1) Cu exceptia salariatilor ale caror creante vor fi înregistrate de administratorul judiciar conform evidentelor contabile, toti ceilalti creditori, ale caror creante sunt anterioare datei de deschidere a procedurii, vor depune cererea de admitere a creantelor în termenul fixat în sentinta de deschidere a procedurii; cererile de creante vor fi înregistrate într-un registru, care se va pastra la grefa tribunalului.
(2) Prevederile alin. (1) se aplica, în mod corespunzator, titularilor de actiuni la purtator.
(3) Cererea de admitere a creantelor trebuie facuta chiar daca acestea nu sunt stabilite printr-un titlu.
(4) Creantele nescadente sau sub conditie la data deschiderii procedurii vor fi admise provizoriu la masa credala si vor fi îndreptatite sa participe la distribuiri de sume în masura îngaduita de prezenta lege.
(5) Sunt considerate sub conditie si acele creante care pot fi valorificate împotriva debitorului numai dupa executarea unui codebitor principal.
Art. 65. – (1) Cererea va cuprinde: numele/denumirea creditorului, domiciliul/sediul, suma datorata, temeiul creantei, precum si mentiuni cu privire la eventualele drepturi de preferinta sau garantii.
(2) La cerere vor fi anexate documentele justificative ale creantei si ale actelor de constituire de garantii.
(3) Posesorii de titluri de valoare la ordin sau la purtator pot solicita administratorului judiciar restituirea titlurilor originale si pastrarea la dosar a unor copii certificate de acesta. Administratorul judiciar va face mentiunea pe original despre prezentarea acestora. Originalele vor fi prezentate din nou la orice repartitie de sume între creditori, precum si la exercitarea votului în adunarea generala a creditorilor.
Art. 66. – (1) Toate creantele vor fi supuse procedurii de verificare prevazute de prezenta lege, cu exceptia creantelor constatate prin titluri executorii.
(2) Nu sunt supuse acestei proceduri creantele bugetare rezultând dintr-un titlu executoriu necontestat în termenele prevazute de legi speciale.
(3) Toate creantele prezentate pentru a fi admise si înregistrate la grefa tribunalului vor fi prezumate valabile si corecte daca nu sunt contestate de catre debitor, administratorul judiciar sau creditori.
Art. 67. – (1) Administratorul judiciar va proceda de îndata la verificarea fiecarei cereri si a documentelor depuse si va efectua o cercetare amanuntita pentru a stabili legitimitatea, valoarea exacta si prioritatea fiecarei creante.
(2) În vederea îndeplinirii atributiei prevazute la alin. (1), administratorul judiciar va putea solicita explicatii de la debitor, va putea sa poarte discutii cu fiecare creditor, solicitându-i, daca considera necesar, informatii si documente suplimentare.
Art. 68. – Creantele negarantate si partile negarantate ale creantelor garantate care nu sunt scadente la data înregistrarii cererii de admitere vor fi înscrise în tabelul de creante cu întreaga lor valoare, însa, în cursul falimentului, orice distribuire de suma pentru astfel de creante se va face cu respectarea dispozitiilor art. 125.
Art. 69. – (1) Creantele constând în obligatii care nu au fost calculate în valoare monetara sau a caror valoare este supusa modificarii vor fi calculate de catre administratorul judiciar/lichidator si înscrise în tabelul de creante cu valoarea nominala pe care o aveau la data deschiderii procedurii. Judecatorul-sindic va decide asupra oricarei contestatii împotriva calculului facut de administrator pentru astfel de creante.
(2) Creantele exprimate sau consolidate în valuta vor fi înregistrate la valoarea lor în lei, la cursul Bancii Nationale a României existent la data deschiderii procedurii.
Art. 70. – O creanta a unui creditor cu mai multi debitori solidari va fi înscrisa în toate tabelele de creante ale debitorilor cu valoarea nominala, pâna va fi complet acoperita. Nici o reducere a sumei creantei prevazute în tabelul de creante nu va fi facuta în vreunul dintre tabelele de creante ale debitorilor, pâna ce creditorul nu a fost deplin satisfacut, în numerar sau în bunuri. Daca totalul sumelor distribuite creditorului, în toate actiunile cu debitorii, va depasi totalul sumei care îi este datorata, acesta va trebui sa restituie sumele primite în plus, care vor fi reînscrise ca fonduri în averea debitorilor, proportional cu sumele pe care fiecare dintre debitori le-a platit peste ceea ce era datorat.
Art. 71. – (1) Un creditor care, înainte de înregistrarea unei cereri de admitere, a primit o plata partiala pentru creanta sa de la un codebitor sau de la un fidejusor al debitorului poate avea creanta înscrisa în tabelul de creante numai pentru partea pe care nu a încasat-o înca.
(2) Un codebitor sau un fidejusor, care este îndreptatit la restituire ori la despagubire din partea debitorului pentru suma platita, va fi trecut în tabelul de creante cu suma pe care a platit-o creditorului. În acest caz, creditorul comun are dreptul de a cere sa i se plateasca, pâna la achitarea integrala a creantei sale, cota cuvenita codebitorului sau fidejusorului, ramânând creditor al acestuia doar pentru suma neachitata.
(3) Codebitorul sau fidejusorul debitorului, care pentru asigurarea regresului sau are asupra bunurilor acestuia un drept de garantie, concura la masa credala, pentru a face posibila realizarea garantiei sale, dar pretul obtinut din vânzarea bunurilor grevate va fi atribuit creditorului, scazându-se din suma ce este datorata.
Art. 72. – (1) Ca rezultat al verificarilor facute, administratorul judiciar/lichidatorul va întocmi si va înregistra la tribunal un tabel preliminar cuprinzând toate creantele împotriva averii debitorului, precizând ca sunt: chirografare, garantate, cu prioritati, sub conditie sau nescadente si aratând pentru fiecare numele/denumirea creditorului, suma solicitata de creditor si suma acceptata de administratorul judiciar.
(2) La creantele garantate se vor arata titlul din care izvoraste garantia, rangul acesteia si motivele pentru care creantele au fost trecute partial în tabel sau au fost înlaturate.
(3) Tabelul preliminar de creante va fi, totodata, afisat de grefa la usa instantei, întocmindu-se în acest sens un proces-verbal de afisare, si va fi comunicat debitorului. Dupa afisare, creditorii înscrisi în tabelul preliminar de creante pot participa la adunarile creditorilor.
(4) Odata cu afisarea tabelului, administratorul judiciar/lichidatorul va trimite de îndata notificari creditorilor, ale caror creante sau drepturi de preferinta au fost trecute partial în tabelul preliminar de creante sau înlaturate, precizând totodata si motivele.
Art. 73. – (1) Debitorul, creditorii si orice alta parte interesata vor putea sa formuleze contestatii cu privire la creantele si drepturile de preferinta trecute de administratorul judiciar/lichidator în tabelul preliminar de creante.
(2) Contestatiile trebuie depuse la tribunal cu cel putin 10 zile înainte de data stabilita, prin sentinta de deschidere a procedurii, pentru definitivarea tabelului de creante atât în procedura generala, cât si în procedura simplificata.
(3) La termenul stabilit prin sentinta de deschidere a procedurii pentru definitivarea tabelului de creante, judecatorul-sindic va solutiona deodata, printr-o singura sentinta, toate contestatiile, chiar daca pentru solutionarea unora ar fi nevoie de administrare de probe; în acest din urma caz, judecatorul-sindic poate sa admita, în tot sau în parte, creantele, în mod provizoriu, la masa credala, atât în ceea ce priveste deliberarile, cât si repartitiile.
(4) Daca se admite creanta fara dreptul de preferinta pretins, aceasta va participa la repartitiile sumelor obtinute din valorificarea bunurilor negrevate de garantii.
(5) Din sumele care s-ar obtine din valorificarea bunurilor supuse dreptului de preferinta contestat se va consemna partea ce s-ar cuveni acelei creante.
Art. 74. – (1) Dupa ce toate contestatiile la creante au fost solutionate, administratorul judiciar/lichidatorul va înregistra, de îndata, la tribunal si va avea grija sa fie afisat la sediul acestuia tabelul definitiv al tuturor creantelor împotriva averii debitorului, aratând suma, prioritatea si situatia – garantata sau negarantata – a fiecarei creante.
(2) Dupa înregistrarea tabelului definitiv, numai titularii creantelor înregistrate în tabelul definitiv pot sa participe la votul asupra planului de reorganizare sau la orice repartitii de sume în caz de faliment în procedura simplificata.
Art. 75. – (1) Dupa expirarea termenului de depunere a contestatiilor, prevazut la art. 73 alin. (2), si pâna la închiderea procedurii, orice parte interesata poate face contestatie împotriva trecerii unei creante sau a unui drept de preferinta în tabel definitiv de creante, în cazul descoperirii existentei unui fals, dol sau unei erori esentiale care au determinat admiterea creantei sau a dreptului de preferinta, precum si în cazul descoperirii unor titluri hotarâtoare si pâna atunci necunoscute.
(2) Judecarea contestatiei se va face de judecatorul-sindic, dupa citarea contestatorului, a creditorului care detine creanta contestata, daca acesta nu este chiar contestatorul, a administratorului judiciar/lichidatorului, a membrilor comitetului creditorilor si a oricarei alte parti interesate, dupa caz.
(3) Pâna la judecarea irevocabila a contestatiei, judecatorul-sindic va putea declara creanta sau dreptul de preferinta contestat ca admis numai provizoriu.
Art. 76. – (1) Cu exceptia cazului în care notificarea deschiderii procedurii s-a facut cu încalcarea dispozitiilor art. 7, titularul de creante anterioare deschiderii procedurii, care nu depune cererea de admitere a creantelor pâna la expirarea termenului prevazut la art. 62 alin. (1) lit. b), este decazut, cât priveste creantele respective, din urmatoarele drepturi:
1. dreptul de a participa si de a vota în cadrul adunarii generale a creditorilor;
2. dreptul de a participa la distribuirile de sume în cadrul reorganizarii si falimentului;
3. dreptul de a-si realiza creantele împotriva debitorului sau a membrilor ori asociatilor cu raspundere nelimitata ai persoanei juridice debitoare, ulterior închiderii procedurii, sub rezerva ca debitorul sa nu fi fost condamnat pentru bancruta simpla sau frauduloasa ori sa nu i se fi stabilit raspunderea pentru efectuarea de plati ori transferuri frauduloase.
(2) Decaderea va putea fi invocata oricând, de orice parte interesata, pe cale de actiune sau exceptie.