Spalarea banilor

12 noiembrie 2012 de AVOCAT COLTUC MARIUS VICENTIU

In M. Of. 216/2012 a fost publicata Hotararea Nr. 7/2012 pentru aprobarea Normelor privind instituirea masurilor de prevenire si combatere a spalarii banilor si a finantarii actelor de terorism prin intermediul activitatii de consultanta fiscala. Directia de monitorizare, control si competenta profesionala dar si Secretariatul general vor duce la indeplinire prevederile prezentului act normativ.

“Hotararea 7/2012 … ANEXĂ
NORME
privind instituirea măsurilor de prevenire şi combatere a spălării banilor şi a finanţării actelor de terorism prin intermediul activităţii de consultanţă fiscală

CAPITOLUL I
Dispoziţii generale

Art. 1
Prezentele norme stabilesc măsuri de prevenire şi combatere a spălării banilor şi a finanţării actelor de terorism prin intermediul consultanţilor fiscali şi societăţilor comerciale de consultanţă fiscală, în conformitate cu prevederile art. 8 lit. e) din Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, precum şi pentru instituirea unor măsuri de prevenire şi combatere a finanţării actelor de terorism, cu modificările şi completările ulterioare, şi reglementează standardele minime pentru elaborarea de către acestea a normelor de cunoaştere a clientelei, ca parte esenţială a administrării riscului de spălare a banilor şi de finanţare a terorismului, şi aspecte legate de implementarea acestora.

Art. 2
(1) Termenii şi expresiile utilizate în cuprinsul prezentelor norme au semnificaţia prevăzută în Legea nr. 656/2002, cu modificările şi completările ulterioare, în Regulamentul de aplicare a prevederilor Legii nr. 656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, precum şi pentru instituirea unor măsuri de prevenire şi combatere a finanţării actelor de terorism, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 594/2008, cu modificările ulterioare, şi în Ordonanţa Guvernului nr. 71/2001 privind organizarea şi exercitarea activităţii de consultanţă fiscală, aprobată cu modificări prin Legea nr. 198/2002, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) În sensul prezentelor norme, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:

a) C.C.F. – Camera Consultanţilor Fiscali;

b) Legea nr. 656/2002 – Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, precum şi pentru instituirea unor măsuri de prevenire şi combatere a finanţării actelor de terorism, cu modificările şi completările ulterioare;

c) Hotărârea Guvernului nr. 594/2008 – Hotărârea Guvernului nr. 594/2008 privind aprobarea Regulamentului de aplicare a prevederilor Legii nr. 656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, precum şi pentru instituirea unor măsuri de prevenire şi combatere a finanţării actelor de terorism, cu modificările ulterioare;

d) Ordonanţa Guvernului nr. 71/2001 – Ordonanţa Guvernului nr. 71/2001 privind organizarea şi exercitarea activităţii de consultanţă fiscală, aprobată cu modificări prin Legea nr. 198/2002, cu modificările şi completările ulterioare;

e) Oficiul – Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor.

CAPITOLUL II
Obligaţii ale consultanţilor fiscali şi ale societăţilor comerciale de consultanţă fiscală

SECŢIUNEA 1
Măsuri preventive

Art. 3
(1) În conformitate cu prevederile Legii nr. 656/2002 şi cu dispoziţiile Hotărârii Guvernului nr. 594/2008, acte normative ce transpun pe deplin Directiva 2005/60/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 26 octombrie 2005 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor şi finanţării terorismului şi Directiva 2006/70/CE a Comisiei din 1 august 2006 de stabilire a măsurilor de punere în aplicare a Directivei 2005/60/CE a Parlamentului European şi a Consiliului în ceea ce priveşte definiţia „persoanelor expuse politic“ şi criteriile tehnice de aplicare a procedurilor simplificate de precauţie privind clientela, precum şi de exonerare pe motivul unei activităţi financiare desfăşurate în mod ocazional sau la scară foarte limitată, consultanţii fiscali şi societăţile comerciale de consultanţă fiscală sunt entităţi raportoare, având toate obligaţiile ce decurg din legislaţia de prevenire şi combatere a spălării banilor şi a finanţării actelor de terorism.

(2) Interesul legitim al consultanţilor fiscali şi al societăţilor comerciale de consultanţă fiscală este acela de a asigura desfăşurarea normală a activităţilor în care acordă consultanţă clienţilor, în ceea ce priveşte:

a) acordarea de servicii profesionale în domeniul fiscal;

b) acordarea de servicii şi asistenţă de specialitate pentru întocmirea declaraţiilor de impozite şi taxe;

c) asistenţă şi servicii pe probleme de procedură fiscală;

d) asistenţă privind întocmirea documentaţiei pentru exercitarea căilor de atac împotriva titlurilor de creanţă şi a altor acte administrative fiscale;

e) asistenţă privind creanţele bugetului general consolidat, cu respectarea prevederilor legale în vigoare;

f) asistenţă şi reprezentare în faţa organelor fiscale, inclusiv acordarea de asistenţă de specialitate pe parcursul derulării inspecţiei fiscale;

g) realizarea de expertize fiscale la solicitarea organelor judecătoreşti, organelor de cercetare penală, organelor fiscale sau a altor părţi interesate;

h) asistenţă fiscală în cauzele aflate pe rolul unei autorităţi jurisdicţionale.

(3) Societăţile comerciale de consultanţă fiscală au obligaţia, în conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 656/2002 şi ale Hotărârii Guvernului nr. 594/2008, să aplice strategii şi politici de cunoaştere a clientelei care să prevină folosirea acestora în scopul spălării banilor sau al finanţării actelor de terorism, de păstrare a evidenţelor, de control intern, de evaluare şi gestionare a riscurilor şi să aplice managementul de conformitate şi comunicare, pentru a preveni şi a împiedica implicarea entităţii reglementate în operaţiuni suspecte de spălare de bani şi de finanţare a actelor de terorism, asigurând instruirea corespunzătoare a angajaţilor.

(4) Consultanţii fiscali şi societăţile comerciale de consultanţă fiscală au obligaţia să identifice, să verifice şi să înregistreze identitatea clienţilor şi a beneficiarilor reali înainte de a iniţia orice relaţie de afaceri sau de a efectua tranzacţii în numele clientului/beneficiarului real.

(5) Societăţile comerciale de consultanţă fiscală sunt obligate să informeze toţi angajaţii asupra politicilor şi procedurilor emise în baza Legii nr. 656/2002.

(6) Societăţile comerciale de consultanţă fiscală au obligaţia de a desemna printr-un act intern una sau mai multe persoane care au responsabilităţi în aplicarea prevederilor referitoare la prevenirea şi combaterea spălării banilor şi a finanţării actelor de terorism, ale căror nume vor fi comunicate Oficiului împreună cu natura şi limitele responsabilităţilor menţionate. Persoanele desemnate răspund pentru îndeplinirea sarcinilor stabilite în aplicarea Legii nr. 656/2002 şi a prezentelor norme.

(7) Actul intern, respectiv desemnarea persoanei în relaţia cu Oficiul, va fi comunicat direct la sediul Oficiului sau prin intermediul serviciilor poştale, cu confirmare de primire, şi va respecta formularul de desemnare elaborat de Oficiu.

(8) Societăţile comerciale de consultanţă fiscală vor notifica Oficiului orice modificare sau schimbare a persoanei/persoanelor desemnate conform alin. (6), în termen de 30 de zile de la data modificării.

Art. 4
Societăţile comerciale de consultanţă fiscală trebuie să asigure instruirea corespunzătoare a angajaţilor cu privire la prevenirea şi combaterea spălării banilor şi a finanţării actelor de terorism, prin programe speciale de instruire, la care pot participa şi reprezentanţi din cadrul Oficiului, la solicitarea acestora.

Art. 5
În scopul asigurării desfăşurării activităţii în conformitate cu cerinţele Legii nr. 656/2002, ale Hotărârii Guvernului nr. 594/2008 şi ale prezentelor norme, societăţile comerciale de consultanţă fiscală trebuie să adopte norme interne de cunoaştere a clientelei care să prevină folosirea acestora pentru desfăşurarea unor activităţi ce au ca scop spălarea banilor sau finanţarea actelor de terorism.

Art. 6
Normele de cunoaştere a clientelei trebuie să corespundă naturii, volumului, complexităţii şi întinderii activităţii acesteia şi să fie adaptate la gradul de risc asociat categoriilor de clienţi pentru care aceasta prestează servicii de consultanţă şi la gradul de risc al produselor/serviciilor oferite.

Art. 7
(1) Societăţile comerciale de consultanţă fiscală stabilesc prin normele de cunoaştere a clientelei mecanisme şi măsuri ce trebuie implementate pentru respectarea Legii nr. 656/2002, a Hotărârii Guvernului nr. 594/2008 şi a prezentelor norme.

(2) Normele de cunoaştere a clientelei trebuie să fie aprobate la nivelul organelor de conducere şi supuse revizuirii ori de câte ori este necesar, dar cel puţin anual, şi trebuie să fie cunoscute de întregul personal cu responsabilităţi în domeniul cunoaşterii clientelei, în scopul prevenirii spălării banilor şi a finanţării terorismului.

SECŢIUNEA a 2-a
Păstrarea înregistrărilor şi obligaţiile de raportare

Art. 8
Consultanţii fiscali şi societăţile comerciale de consultanţă fiscală au obligaţia de a păstra o copie de pe documentul de identitate, ca dovadă de identitate, pentru o perioadă de cel puţin 5 ani, începând cu data când se încheie relaţia cu clientul.

Art. 9
(1) Consultanţii fiscali şi societăţile comerciale de consultanţă fiscală au obligaţia de a păstra evidenţele secundare sau operative şi înregistrările tuturor operaţiunilor financiare ce decurg din derularea unei relaţii de afaceri ori a unei tranzacţii ocazionale, cu privire la care acestea au acordat consultanţă, pentru o perioadă de minimum 5 ani de la încheierea relaţiei de afaceri, respectiv de la realizarea tranzacţiei ocazionale, într-o formă corespunzătoare, pentru a putea fi folosite ca mijloace de probă în justiţie, dacă este necesar. Evidenţele trebuie să fie suficiente pentru a permite o reconstituire a tranzacţiei individuale, inclusiv suma şi tipul valutei.

(2) Consultanţii fiscali şi societăţile comerciale de consultanţă fiscală nu au obligaţia de a raporta Oficiului informaţiile pe care le primesc ori pe care le obţin de la unul dintre clienţii lor în cursul acordării de consultanţă cu privire la declanşarea unor proceduri judiciare, potrivit legii, indiferent dacă aceste informaţii au fost primite sau obţinute înainte, în timpul ori după încheierea procedurilor.

(3) Consultanţii fiscali şi societăţile comerciale de consultanţă fiscală au obligaţia de a identifica tranzacţiile sau tipurile de tranzacţii suspecte efectuate în numele clienţilor lor, iar în situaţia în care există suspiciuni că o operaţiune care urmează a fi efectuată are ca scop spălarea banilor sau finanţarea actelor de terorism, acestea vor transmite de îndată Oficiului un raport de tranzacţii suspecte, în forma prevăzută de lege.

(4) Consultanţii fiscali şi societăţile comerciale de consultanţă fiscală au obligaţia de a nu transmite, în afara condiţiilor prevăzute de lege, informaţiile deţinute în legătură cu spălarea banilor şi finanţarea actelor de terorism şi de a nu avertiza clienţii implicaţi sau alte terţe persoane despre faptul că o raportare privind o tranzacţie suspectă ori informaţii aferente acesteia au fost/vor fi înaintate Oficiului.

(5) Societăţile comerciale de consultanţă fiscală au obligaţia de a raporta, prin intermediul persoanei desemnate, în cel mult 10 zile lucrătoare, către Oficiu operaţiunile cu sume în numerar, în lei sau în valută, a căror limită minimă o reprezintă echivalentul în lei a 15.000 euro, indiferent dacă tranzacţia se realizează prin una sau mai multe operaţiuni ce par a avea o legătură între ele.

(6) Consultanţii fiscali au obligaţia de a raporta, în cel mult 10 zile lucrătoare, către C.C.F. operaţiunile cu sume în numerar, în lei sau în valută, a căror limită minimă o reprezintă echivalentul în lei a 15.000 euro, indiferent dacă tranzacţia se realizează prin una sau mai multe operaţiuni ce par a avea o legătură între ele, iar C.C.F. are obligaţia de a transmite Oficiului informaţiile primite, în cel mult 3 zile de la primire. Informaţiile se transmit Oficiului nealterate.

(7) Contractele de confidenţialitate, legislaţia sau prevederile privind secretul profesional nu pot fi invocate pentru a restricţiona capacitatea persoanelor fizice şi juridice care desfăşoară activităţi de consultanţă fiscală de a raporta tranzacţiile suspecte Oficiului.

(8) Consultanţii fiscali şi societăţile comerciale de consultanţă fiscală au obligaţia să utilizeze formularele de raportare elaborate de Oficiu.

SECŢIUNEA a 3-a
Politica de acceptare a clienţilor

Art. 10
(1) Politica de acceptare a clienţilor are în vedere ca consultanţii fiscali şi societăţile comerciale de consultanţă fiscală să stabilească categoriile de clienţi care urmează să fie expuşi la riscurile de spălare a banilor, precum şi ale finanţării actelor de terorism.

(2) Consultanţii fiscali şi societăţile comerciale de consultanţă fiscală au obligaţia de a cunoaşte setul de bune practici privind cunoaşterea clientelei din punctul de vedere al prevenirii şi combaterii spălării banilor, ce are ca baza principiul „cunoaşte-ţi clientul“, principiu care începe chiar de la iniţierea relaţiei, prin preluarea şi înregistrarea tuturor informaţiilor necesare identificării acestuia, precum şi a altor informaţii suplimentare.

SECŢIUNEA a 4-a
Măsurile standard de cunoaştere a clientelei

Art. 11
(1) Consultanţii fiscali şi societăţile comerciale de consultanţă fiscală au obligaţia ca în desfăşurarea activităţii lor să adopte măsuri adecvate de prevenire a spălării banilor şi a finanţării actelor de terorism şi, în acest scop, în funcţie de risc, aplică măsuri standard, simplificate sau suplimentare de cunoaştere a clientelei, care să le permită identificarea, după caz, şi a beneficiarului real.

(2) Consultanţii fiscali şi societăţile comerciale de consultanţă fiscală au obligaţia de a revizui măsurile standard de identificare a clientului în momentul în care apar suspiciuni asupra clientului în cursul desfăşurării operaţiunilor şi de a se asigura că acestea sunt aplicate şi în sediile secundare, indiferent unde acestea sunt situate.

Art. 12
(1) Consultanţii fiscali şi societăţile comerciale de consultanţă fiscală sunt obligate să aplice toate măsurile standard de cunoaştere a clientelei în următoarele situaţii:

a) la stabilirea unei relaţii de afaceri;

b) la efectuarea tranzacţiilor ocazionale în valoare de cel puţin 15.000 euro ori echivalent, indiferent dacă tranzacţia se realizează printr-o singură operaţiune sau mai multe operaţiuni care par a avea o legătură între ele;

c) când există suspiciuni că operaţiunea în cauză are drept scop spălarea banilor sau finanţarea actelor de terorism, indiferent de incidenţa prevederilor derogatorii de la obligaţia de a aplica măsurile standard de cunoaştere a clientelei stabilite în prezentele norme şi de valoarea operaţiunii;

d) dacă există îndoieli privind veridicitatea sau pertinenţa informaţiilor de identificare deja deţinute despre client;

e) când suma nu este cunoscută în momentul acceptării tranzacţiei. În această situaţie, persoana obligată să stabilească identitatea clienţilor va proceda la identificarea de îndată a acestora, atunci când este informată despre valoarea tranzacţiei şi când a stabilit că a fost atinsă limita minimă de 15.000 euro.

(2) Măsurile standard de cunoaştere a clientelei se aplică tuturor clienţilor noi, precum şi, cât mai curând posibil, în cazul clienţilor existenţi, în funcţie de risc.

(3) În situaţia în care nu se pot aplica măsurile standard de cunoaştere a clientelei, nu se va iniţia o relaţie de afaceri sau, după caz, se închide relaţia de afaceri şi se semnalează de îndată Oficiului acest aspect.

Art. 13
Masurile standard de cunoaştere a clientelei cuprind:

1. identificarea clientului şi verificarea identităţii acestuia pe bază de documente şi, după caz, de informaţii obţinute din surse de încredere independente;

2. identificarea, dacă este cazul, a beneficiarului real şi verificarea, în funcţie de risc, a identităţii acestuia;

3. obţinerea de informaţii despre scopul şi natura relaţiei de afaceri;

4. monitorizarea continuă a relaţiei de afaceri.

Art. 14
(1) Identificarea clienţilor persoane fizice are în vedere obţinerea cel puţin a datelor de stare civilă menţionate în documentele de identitate prevăzute de lege, cum ar fi:

a) numele şi prenumele şi, după caz, pseudonimul;

b) data şi locul naşterii;

c) codul numeric personal sau, dacă este cazul, un alt element unic de identificare similar;

d) domiciliul şi, dacă este cazul, reşedinţa;

e) numărul de telefon, fax, adresa de poştă electronică, după caz;

f) cetăţenia;

g) ocupaţia şi, după caz, numele angajatorului ori natura activităţii proprii;

h) funcţia publică importantă deţinută, în cazul clienţilor care sunt rezidenţi în străinătate, dacă este cazul;

i) numele beneficiarului real, dacă este cazul.

(2) Consultanţii fiscali şi societăţile comerciale de consultanţă fiscală au obligaţia de a păstra o copie a documentului de identitate al clientului şi de a verifica informaţiile primite de la client, pe baza documentelor primare obţinute de la acesta.

Art. 15
(1) Identificarea clienţilor persoane juridice are în vedere obţinerea cel puţin a datelor menţionate în documentele de înmatriculare prevăzute de lege, precum şi dovada că persoana fizică ce conduce tranzacţia reprezintă legal persoana juridică, respectiv:

1. denumirea;

2. forma juridică;

3. sediul social şi, dacă este cazul, sediul unde se situează centrul de conducere şi de gestiune a activităţii statutare;

4. numărul de telefon, fax, adresa de poştă electronică, după caz;

5. tipul şi natura activităţii desfăşurate;

6. identitatea persoanelor care, potrivit actelor constitutive şi/sau hotărârii organelor statutare, sunt învestite cu competenţa de a conduce şi a reprezenta entitatea, precum şi puterile acestora de angajare a entităţii;

7. numele beneficiarului real, dacă este cazul;

8. identitatea persoanei care acţionează în numele clientului, precum şi informaţii pentru a se stabili că aceasta este autorizată/împuternicită în acest sens.

(2) Consultanţii fiscali şi societăţile comerciale de consultanţă fiscală vor lua măsurile de identificare a persoanelor fizice care intenţionează să acţioneze în numele clientului persoană juridică, potrivit politicilor şi procedurilor referitoare la identificarea persoanelor fizice, şi vor analiza documentele în baza cărora sunt mandatate să acţioneze în numele persoanei juridice.

SECŢIUNEA a 5-a
Măsuri simplificate de cunoaştere a clientelei

Art. 16
Consultanţii fiscali şi societăţile comerciale de consultanţă fiscală pot aplica măsurile simplificate de cunoaştere a clientelei în situaţiile menţionate la art. 12 din Legea nr. 656/2002, precum şi în alte cazuri şi condiţii care prezintă risc scăzut în privinţa spălării banilor şi a finanţării actelor de terorism, prevăzute de lege sau de reglementările emise în aplicarea legii.

SECŢIUNEA a 6-a
Măsuri suplimentare de cunoaştere a clientelei

Art. 17
(1) Consultanţii fiscali şi societăţile comerciale de consultanţă fiscală sunt obligate să aplice, pe lângă măsurile standard de cunoaştere a clientelei, în funcţie de risc, măsuri suplimentare de cunoaştere a clientelei în toate situaţiile care, prin natura lor, pot prezenta un risc sporit de spălare a banilor sau de finanţare a actelor de terorism.

(2) Consultanţii fiscali şi societăţile comerciale de consultanţă fiscală vor acorda o atenţie sporită relaţiilor de afaceri şi tranzacţiilor cu persoane din jurisdicţii care nu beneficiază de sisteme adecvate de prevenire şi combatere a spălării banilor şi a finanţării actelor de terorism, precum şi tuturor tranzacţiilor complexe, neobişnuit de mari sau care nu se circumscriu tipologiei obişnuite, inclusiv operaţiunilor care nu par să aibă un sens economic, comercial ori legal.

CAPITOLUL III
Dispoziţii finale

Avocat Spalare bani – Legea privind prevenirea si sanctionarea spalarii banilor a fost republicata

16 octombrie 2012 de AVOCAT COLTUC MARIUS VICENTIU

Dintre principalele prevederi ale Legii nr. 656/2012 amintim:

In sensul prezentei legi:

a) prin spalarea banilor se intelege infractiunea prevazuta la art. 29;

b) prin finantarea actelor de terorism se intelege infractiunea prevazuta la art. 36 din Legea nr. 535/2004 privind prevenirea si combaterea terorismului;

c) prin bunuri se intelege bunurile corporale sau necorporale, mobile ori imobile, precum si actele juridice sau documentele care atesta un titlu ori un drept cu privire la acestea;

d) prin tranzactie suspecta se intelege operatiunea care aparent nu are un scop economic sau legal ori care, prin natura ei si/sau caracterul neobisnuit in raport cu activitatile clientului uneia dintre persoanele prevazute la art. 10, trezeste suspiciunea de spalare a banilor sau de finantare a actelor de terorism;

e) prin transferuri externe in si din conturi se intelege transferurile transfrontaliere, astfel cum sunt acestea definite potrivit reglementarilor nationale in materie, precum si operatiunile de plati si incasari efectuate intre rezidenti si nerezidenti pe teritoriul Romaniei;

f) prin institutie de credit se intelege entitatea definita la art. 7 alin. (1) pct. 10 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 99/2006 privind institutiile de credit si adecvarea capitalului, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 227/2007, cu modificarile si completarile ulterioare;

g) prin institutie financiara se intelege orice entitate, cu sau fara personalitate juridica, alta decat institutia de credit, care desfasoara una ori mai multe dintre activitatile prevazute la art. 18 alin. (1) lit. b)–l), n) si n1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 99/2006, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 227/2007, cu modificarile si completarile ulterioare, inclusiv furnizorii de servicii postale care presteaza servicii de plata si entitatile specializate care desfasoara activitati de schimb valutar. Intra in aceasta categorie si:

asiguratorii, reasiguratorii si brokerii de asigurare si/sau reasigurare, autorizati potrivit prevederilor Legii nr. 32/2000 privind activitatea de asigurare si supravegherea asigurarilor, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si sucursalele aflate pe teritoriul Romaniei ale asiguratorilor, reasiguratorilor si intermediarilor in asigurari si/sau reasigurari autorizati in alte state membre;
societatile de servicii de investitii financiare, consultantii de investitii, societatile de administrare a investitiilor, societatile de investitii, operatorii de piata, operatorii de sistem, asa cum sunt definiti potrivit prevederilor Legii nr. 297/2004 privind piata de capital, cu modificarile si completarile ulterioare, si reglementarilor emise in aplicarea acesteia;

h) prin relatie de afaceri se intelege relatia profesionala sau comerciala legata de activitatile profesionale ale persoanelor prevazute la art. 10 si despre care, la momentul initierii, se considera a fi de o anumita durata;

i) prin operatiuni ce par a avea o legatura intre ele se intelege operatiunile aferente unei singure tranzactii decurgand dintr-un singur contract comercial sau intelegere de orice natura intre aceleasi parti si a caror valoare este fragmentata in transe mai mici de 15.000 euro ori echivalentul in lei, atunci cand acestea sunt efectuate in cursul aceleiasi zile bancare, in scopul evitarii cerintelor legale;

j) prin banca fictiva se intelege o institutie de credit ori o institutie care desfasoara activitate echivalenta, inregistrata intr-o jurisdictie in care aceasta nu are o prezenta fizica, respectiv conducerea si administrarea activitatii si evidentele institutiei nu sunt situate in acea jurisdictie, si care nu este afiliata la un grup financiar reglementat;

k) prin furnizori de servicii pentru societatile comerciale si alte entitati sau constructii juridice se intelege orice persoana fizica sau juridica care presteaza cu titlu profesional oricare dintre urmatoarele servicii pentru terti:

constituie societati comerciale sau alte persoane juridice;
exercita functia de director ori administrator al unei societati sau are calitatea de asociat al unei societati in comandita ori o calitate similara in cadrul altor persoane juridice sau intermediaza ca o alta persoana sa exercite aceste functii ori calitati;
furnizeaza un sediu social, un domiciliu ales sau orice alt serviciu legat de o societate comerciala, o societate in comandita sau orice alta persoana juridica ori constructie juridica similara;
are calitatea de fiduciar in derularea unor activitati fiduciare exprese sau a altor operatiuni juridice similare ori intermediaza ca o alta persoana sa exercite aceasta calitate;
actioneaza sau intermediaza ca o alta persoana sa actioneze ca actionar pentru o persoana, alta decat o societate ale carei actiuni sunt tranzactionate pe o piata reglementata care este supusa unor cerinte de publicitate in conformitate cu legislatia comunitara sau cu standarde fixate la nivel international;

l) prin grup se intelege un grup de entitati, asa cum este definit la art. 2 alin. (1) pct. 13 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 98/2006 privind supravegherea suplimentara a institutiilor de credit, a societatilor de asigurare si/sau de reasigurare, a societatilor de servicii de investitii financiare si a societatilor de administrare a investitiilor dintr-un conglomerat financiar, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 152/2007.

Proceduri de identificare a clientilor si de prelucrare a informatiilor referitoare la spalarea banilor

De indata ce o persoana fizica are suspiciuni ca o operatiune ce urmeaza sa fie efectuata are ca scop spalarea banilor sau finantarea actelor de terorism, informeaza persoana desemnata de catre perosana juridica in vederea aplicarii prezentei legi, care sesizeaza imediat Oficiul National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor, denumit in continuare Oficiul.

Persoana desemnata analizeaza informatiile primite si sesizeaza Oficiul cu privire la suspiciunile motivate rezonabil. Acesta confirma primirea sesizarii.

Banca Nationala a Romaniei, Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare, Comisia de Supraveghere a Asigurarilor sau Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private va informa de indata Oficiul cu privire la autorizarea ori refuzul autorizarii operatiunilor prevazute la art. 28 din Legea nr. 535/2004, comunicand si motivul pentru care s-a dispus solutia respectiva.

Daca Oficiul considera necesar, poate dispune, motivat, suspendarea efectuarii operatiunii pe o perioada de 48 de ore.

In cazul in care cele 48 de ore se implinesc intr-o zi nelucratoare, termenul se proroga pana la prima zi lucratoare. Suma pentru care s-a dispus suspendarea operatiunii ramane blocata in contul titularului pana la expirarea perioadei pentru care s-a dispus suspendarea sau, dupa caz, pana la dispunerea altei masuri de catre Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, in conditiile legii.

Sinteza a cauzelor finalizate de procurorii DNA in luna martie 2010

12 aprilie 2010 de AVOCAT COLTUC MARIUS VICENTIU

1. Procurorii din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie a€“ Serviciul Teritorial Cluj au dispus trimiterea in judecata a inculpatilor:

VISOVAN GHEORGHE, primar al comunei Rozavlea jud. Maramures, in sarcina caruia s-au retinut urmatoarele infracti
– folosirea sau prezentarea de documente ori declaratii false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obtinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunitatilor Europene sau din bugetele administrate de acestea ori in numele lor;
– omisiunea de a furniza, cu stiinta, datele cerute potrivit legii pentru obtinerea de fonduri din bugetul general al Comunitatilor Europene sau din bugetele administrate de acestea ori in numele lor si
– schimbare, fara respectarea prevederilor legale, a destinatiei fondurilor obtinute din bugetul general al Comunitatilor Europene sau din bugetele administrate de acestea ori in numele lor;

PARJOL ALEXANDRU, director general al S.C. a€žIntreprindere Montaj Instalatiia€ť S.A. si MEZEI IOAN, inspector de santier, in sarcina carora s-a retinut complicitate la infractiunea de folosire sau prezentare de documente ori declaratii false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obtinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunitatilor Europene sau din bugetele administrate de acestea ori in numele lor.

In rechizitoriul intocmit, procurorii au retinut urmatoarea stare de fapt:

La data de 6 februarie 2004, a fost incheiat contractul de asistenta financiara nerambursabila finantat din fonduri SAPARD intre Agentia SAPARD a€“ Romania (in calitate de autoritate contractanta) si Consiliul Local al Primariei Rozavlea, judetul Maramures (in calitate de beneficiar), obiectul contractului fiind implementarea proiectului intitulat a€žAlimentare cu apa potabila a localitatii Rozavlea judetul Maramuresa€ť.
Cu ocazia incheierii si derularii acestui contract, inculpatul Visovan Gheorghe, in calitate de reprezentant legal al beneficiarului a€“ Consiliul Local Rozavlea, a prezentat reprezentantilor Agentiei SAPARD documente si declaratii false, inexacte si incomplete (avize, memoriile justificative, proiectul tehnic, etc) avand ca rezultat obtinerea pe nedrept de fonduri din bugetul Comunitatilor Europene in valoare de 1.416.640,28 lei (RON) (aproximativ 349.787,72 euro) reprezentand intreaga finantare acordata prin programul SAPARD Consiliului Local Rozavlea.
De asemenea, in aceleasi imprejurari, Visovan Gheorghe a omis cu stiinta sa furnizeze informatiile privind implementarea partiala a unui proiect asemanator in anii 1997 a€“ 1998 si a utilizat o parte din fonduri in alte scopuri decat cele prevazute in Proiectul tehnic.
Inculpatii Mezei Ioan, in calitate de inspector de santier desemnat pentru supravegherea lucrarilor necesare realizarii proiectului si Parjol Alexandru, in calitate de director general al S.C. a€žIntreprindere Montaj Instalatiia€ť S.A., au completat documente in care au consemnat efectuarea unor lucrari care in realitate nu s-au realizat (respectiv montarea unor conducte si folosirea unei anumite cantitati de materiale de constructii care in realitate nu a fost utilizate), documente ce au fost prezentate Autoritatii Contractante de catre Visovan Gheorghe .

Agentia de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit si Consiliul Local Rozavlea s-au constituit parte civila cu suma de 1.416.640,28 lei reprezentand valoarea intregii finantari acordate.

In vederea recuperarii prejudiciului s-a dispus luarea masurii asiguratorii a sechestrului asupra unor bunuri mobile si imobile apartinand inculpatilor si partii responsabile civilmente S.C. a€žIntreprindere Montaj Instalatiia€ť S.A.

Dosarul a fost inaintat spre judecare la Judecatoria Baia Mare.

2. Procurorii din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie a€“ Serviciul Teritorial Timisoara au dispus trimiterea in judecata a inculpatului DUTA LEONTIN, primar al comunei Biled jud. Timis, in sarcina caruia s-au retinut infractiunile de:
– tentativa la infractiunea de folosirea sau prezentarea de documente ori declaratii false, inexacte sau incomplete in scopul obtinerii pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunitatilor Europene sau din bugetele administrate de acestea, ori in numele lor si
– fals in declaratii.

In rechizitoriul intocmit, procurorii au retinut urmatoarea stare de fapt:

La data de 15 mai 2009, inculpatul Duta Leontin, primarul comunei Biled, judetul Timis, a intocmit si depus la Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura Timisoara (APIA) Timis o cerere prin care solicita plata subventiilor din bugetul general al Comunitatilor Europene pentru suprafata de 63,7 ha de pasune situata pe raza comunei Biled, judetul Timis. Cu aceeasi ocazie, inculpatul a completat si o declaratie pe proprie raspundere in care a consemnat in fals ca pe suprafata de pasune pentru care solicita sprijin nu au fost incheiate contracte de arenda, concesiune, inchiriere, etc. si nu se incaseaza taxe de pasunat, in conditiile in care terenul fusese inchiriat pe o durata de opt ani unei asociatii pentru cresterea animalelor.
Intrucat reprezentantii APIA Timis au cunoscut aceasta situatie, nu a fost aprobata acordarea subventiei.
Dosarul a fost inaintat spre judecare Judecatoriei Timis.

3. Procurorii din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie a€“ Serviciul Teritorial Bucuresti au dispus trimiterea in judecata a inculpatei PATRASCU TUDORA, presedinta Asociatiei DUNARG Oltenita, in sarcina careia s-a retinut infractiunea de folosire sau prezentare de documente ori declaratii false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obtinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunitatilor Europene sau din bugetele administrate de acestea ori in numele lor, in forma continuata.

In rechizitoriul intocmit, procurorii au retinut urmatoarea stare de fapt:

La data de 24 noiembrie 2004, Asociatia Dunarg Oltenita din judetul Calarasi, reprezentata de presedinta acesteia, inculpata Patrascu Tudora, a incheiat, in calitate de beneficiar, cu Ministerul Integrarii Europene (autoritatea contractanta) un contract de asistenta financiara finantat cu fonduri PHARE avand ca obiect punerea in practica a proiectului intitulat a€žAgentia Transfrontaliera de Dezvoltare a Afacerilora€ť, cu scopul de a oferi oamenilor de afaceri din orasele zonei de granita Oltenita – Romania si Tutrakan – Bulgaria informatii cu privire la oportunitatile economice si comerciale existente in cele doua localitati si la cresterea gradului de cooperare transfrontaliera.
La datele de 25 noiembrie 2004, respectiv 25 octombrie 2005, inculpata Patrascu Tudora a depus la autoritatea contractanta documente si declaratii false (contracte de prestari servicii, contracte de achizitie, liste cu participantii la cursurile de instruire si conferinte, etc.) din care rezulta faptul ca fondurile comunitare alocate cu titlul de avans in proiect ar fi fost utilizate in scopul pentru care au fost acordate.

In aceasta modalitate, bugetul general al Comunitatii Europene a fost prejudiciat cu suma de 37.440 euro, bani ce au fost restituiti de inculpata.

Dosarul a fost inaintat spre judecare Judecatoriei Sectorului 5 Bucuresti.

4. Procurorii din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie a€“ Serviciul Teritorial Ploiesti au dispus trimiterea in judecata a inculpatului ENACHE COSTEL, profesor I (instructor de politie principal) in cadrul Scolii de Agenti de Politie a€žVasile Lascara€ť Campina, in sarcina caruia a fost retinuta infractiunea de permitere a accesului unor persoane neautorizate la informatii ce nu sunt destinate publicitatii, in scopul obtinerii pentru sine sau pentru altul, de foloase necuvenite.

In rechizitoriul intocmit, procurorii au retinut urmatoarea stare de fapt:

In cursul lunii mai 2009, inculpatul Enache Costel, in calitate de profesor si de sef al comisiei metodice al promotiei 2009 din cadrul Scolii de Agenti de Politie a€žVasile Lascara€ť Campina, a intocmit subiectele necesare evaluarii elevilor la una din disciplinele de studiu, evaluare ce urma a fi sustinuta de catre toti elevii din anul terminal la data de 8 mai 2009. Nota la acest examen avea o pondere in media generala de absolvire a scolii, in functie de aceasta medie efectuandu-se si repartitia finala.
La data de 7 mai 2009, inculpatul a pus la dispozitia uneia dintre eleve aceste subiecte cat si rezolvarea acestora, comunicand astfel informatii nedestinate publicitatii. Subiectele au ajuns in posesia mai multor elevi, astfel ca o clasa intreaga a obtinut nota 10 la examenul respectiv.

La instrumentarea acestui dosar, procurorii au colaborat cu ofiteri din cadrul M.A.I. a€“ Directia Generala Anticoruptie.

Dosarul a fost inaintat spre judecare la Judecatoria Campina.

5. Procurorii din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie au dispus trimiterea in judecata a inculpatilor:

CIMPEANU IOAN, comisar sef de politie, sef al Biroului regim permise de conducere si examinari din cadrul Serviciului Public Comunitar Regim Permise de Conducere si Inmatriculare a Vehiculelor (S.P.C.R.P.C.I.V.) Satu Mare, in sarcina caruia s-a retinut instigare la infractiunea abuz in serviciu contra intereselor publice, daca functionarul public a obtinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial si instigare la infractiunea de fals intelectual;

ARDELEANU CIPRIAN a€“ STEFAN, agent de politie in cadrul I.P.J. Satu a€“ Mare, Politia Mun. Satu a€“ Mare, Biroul Politiei Rutiere, in sarcina caruia s-au retinut infractiunile de abuz in serviciu contra intereselor publice, daca functionarul public a obtinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial si fals intelectual;

BODAN GRIGORE, fost instructor auto, in prezent agent sef adjunct in cadrul Penitenciarului Satu a€“ Mare, in sarcina caruia s-a retinut instigare la infractiunea abuz in serviciu contra intereselor publice, daca functionarul public a obtinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial si instigare la infractiunea de fals intelectual.

In rechizitoriul intocmit, procurorii au retinut urmatoarea stare de fapt:

La data de 3 februarie 2009, inculpatul Bodan Grigore a fost oprit in trafic de inculpatul Ardeleanu Ciprian Stefan pentru ca nu acordase prioritate unui pieton angajat in traversare regulamentara si nu a oprit autoturismul, desi observase ca este urmarit de un echipaj de politie.
Pentru a nu-i fi suspendat dreptul de a conduce, inculpatul Bodan Grigore l-a determinat pe inculpatul Cimpeanu Ioan ca, prin autoritatea pe care o are asupra subordonatului sau, Ardeleanu Ciprian Stefan, sa faca presiuni asupra acestuia din urma in sensul de a constata o alta contraventie decat cea reala, prevazuta cu o sanctiune mai blanda.
In aceste conditii, la aceeasi data, inculpatul Ardeleanu Ciprian Stefan a intocmit un proces verbal de sanctionare contraventionala a inculpatului Bodan Grigore in care a consemnat o stare de fapt nereala si a aplicat o sanctiune contraventionala mai blanda, nemaifiind necesara, in acest fel, suspendarea dreptului de a conduce pe o perioada de 30 de zile.

Dosarul a fost inaintat spre judecare la Tribunalul Satu a€“ Mare.

La instrumentarea acestui dosar, procurorii au colaborat cu ofiteri din cadrul M.A.I. a€“ Directia Generala Anticoruptie.