Articolul care permite reducerea pedepsei pentru scriitorii din penitenciare va fi abrogat în februarie 2016

Articolul de lege care a deschis porţile deţinuţilor scriitori va fi abrogat în februarie. Când Parlamentul va începe sesiunea, Guvernul va putea da ordonanţa de abrogare. După ce va fi luată această măsură, deţinuţii vor putea scrie cărţi, dar nu li se va mai reduce pedeapsa pentru asta. Nu se ştie ce se va întâmpla cu cărţile deja scrise.

Dan Voiculescu, de exemplu, a scris deja 10 cărţi într-un an şi jumătate de când a fost încarcerat. Părerile juriştilor sunt împărţite. Unii cred că Voiculescu va pierde cele 300 de zile câştigate scriind cărţi, alţii, dimpotrivă.

În oricare dintre situaţii, ministrul Justiţiei crede că deţinuţilor care au scris deja cărţi până la momentul abrogării le va fi greu să îşi mai reducă pedespele, întrucât există o anchetă DNA în curs.

În ultimii 3 ani, aproape 200 de deţinuţi au semnat peste 400 de lucări ştiinţifice. Pentru fiecare carte scrisă, unui deţinut i se reduce o lună din pedeapsă. Dan Voiculescu şi Dinel Staicu conduc topul scriitorilor cu câte 10 cărţi fiecare.

GRATIEREA SI AMNISTIA SUNT OBLIGATORII – Opt inchisori din Romania au un grad de ocupare mai mare de 200%

Ce facem?

29.952 de detinuti ocupa cele 18.983 de locuri disponibile, doar 3 penitenciare respecta Standardele CPT, iar indicele mediu de ocupare este 157,7%. Romania isi consolideaza primul loc in UE la numarul de condamnari CEDO pentru tratamentele inumane aplicate detinutilor. Ministrul Cazanciuc sustine ca pentru imbunatatirea sistemului penitenciar este nevoie de 1 miliard euro

Penitenciare cu regim de maxima siguranta, regim inchis si sectii de arest preventiv (16 unitati):

1. Aiud indice de ocupare 133,61% (732 locuri; 978 detinuti)

2. Arad-Centru indice de ocupare 83,94% (1.108 locuri; 930 detinuti)

Arad-Sectia ext. indice de ocupare 119,08% (152 locuri; 181 detinuti)

3. Colibasi indice de ocupare 149,90% (493 locuri; 739 detinuti)

4. Craiova indice de ocupare 212,75% (541 locuri; 1.151 detinuti)

Craiova-Sectia Isalnita indice de ocupare 71,67% (60 locuri; 43 detinuti)

5. Focsani indice de ocupare 194,15% (359 locuri; 697 detinuti)

Focsani-Sectia ext. indice de ocupare 173,91% (46 locuri; 80 detinuti)

6. Galati indice de ocupare 170,95% (568 locuri; 971 detinuti)

7. Gherla indice de ocupare 177,34% (503 locuri; 892 detinuti)

Gherla-Sectia ext. Cluj indice de ocupare 146,09% (115 locuri; 168 detinuti)

8. Giurgiu indice de ocupare 113,05% (1.218 locuri; 1.377 detinuti)

9. Iasi indice de ocupare 220,74% (699 locuri; 1.543 detinuti)

10. Margineni indice de ocupare 176,20% (479 locuri; 844 detinuti)

11. Miercurea Ciuc indice de ocupare 184,51% (226 locuri; 417 detinuti)

12. Oradea indice de ocupare 157,21% (402 locuri; 632 detinuti)

13. Rahova indice de ocupare 132,46% (1.063 locuri; 1.408 detinuti)

Rahova-Sectia ext. indice de ocupare 141,94% (31 locuri; 44 detinuti)

14. Slobozia indice de ocupare 167,20% (375 locuri; 627 detinuti)

15. Targsor indice de ocupare 162,81% (406 locuri; 661 detinuti)

16. Tulcea-Centru indice de ocupare 135,68% (597 locuri; 810 detinuti)

Tulcea-Sectia Chilia Veche indice de ocupare 38,07% (176 locuri; 67 detinuti)

Penitenciare cu regim semideschis si deschis (18 unitati):

17. Baia Mare indice de ocupare 176,23% (265 locuri; 467 detinuti)

18. Bistrita indice de ocupare 127,46% (335 locuri; 427 detinuti)

19. Botosani indice de ocupare 225,92% (463 locuri; 1.046 detinuti)

20. Braila indice de ocupare 179,22% (308 locuri; 552 detinuti)

21. Bucuresti Jilava indice de ocupare 201,66% (661 locuri; 1.333 detinuti)

22. Codlea indice de ocupare 206,63% (332 locuri; 686 detinuti)

23. Deva indice de ocupare 138,63% (611 locuri; 847 detinuti)

24. Gaesti indice de ocupare 150,15% (331 locuri; 497 detinuti)

25. Pelendava indice de ocupare 122,86% (210 locuri; 258 detinuti)

Pelendava-Sectia Facai indice de ocupare 126,56% (64 locuri; 81 detinuti)

26. Ploiesti indice de ocupare 183,41% (217 locuri; 398 detinuti)

Ploiesti MNE Berceni indice de ocupare 128,57% (28 locuri; 36 detinuti)

Ploiesti MVE Movila Vulpii indice de ocupare 136,21% (58 locuri; 79 detinuti)

27. Poarta Alba-Centru indice de ocupare 151,31% (612 locuri; 926 detinuti)

Poarta Alba-Sectia Valu lui Traian indice de ocupare 159,43% (318 locuri; 507 detinuti)

28. S.N.P.A.P. Targu Ocna indice de ocupare 95,45% (22 locuri; 21 detinuti)

29. Satu Mare indice de ocupare 238,66% (238 locuri; 568 detinuti)

30. Targu Jiu indice de ocupare 202,90% (241 locuri; 489 detinuti)

31. Targu Mures indice de ocupare 164,52% (186 locuri; 306 detinuti)

32. Timisoara indice de ocupare 140,06% (669 locuri; 937 detinuti)

33. Drobeta Turnu Severin indice de ocupare 196,80% (219 locuri; 431 detinuti)

Drobeta Turnu Severin-Sectia Vanjulet indice de ocupare 216,75% (197 locuri; 427 detinuti)

34. Vaslui indice de ocupare 147,18% (621 locuri; 914 detinuti)

Penitenciare de Minori si Tineri (1 unitate):

35. P.M.T. Bacau indice de ocupare 142,83% (544 locuri; 777 detinuti)

Centre de Detinere (2 unitati):

36. C.D. Craiova indice de ocupare 54,36% (504 locuri; 274 detinuti)

37. C.D. Tichilesti indice de ocupare 68,15% (380 locuri; 259 detinuti)

Spitale-Penitenciare (6 unitati):

38. S.P. Colibasi (fara capacitate la 7 mp; 88 detinuti)

39. S.P. Dej (fara capacitate la 7 mp; 142 detinuti)

40. S.P. Jilava (fara capacitate la 7 mp; 429 detinuti)

41. S.P. Rahova (fara capacitate la 7 mp; 75 detinuti)

42. S.P. Targu Ocna (fara capacitate la 7 mp; 146 detinuti)

43. S.P. Poarta Alba (fara capacitate la 7 mp; 101 detinuti)

Centre Educative (2 unitati):

44. C.E. Buzias (fara capacitate la 7 mp; 81 detinuti)

45. C.E. Targu Ocna (fara capacitate la 7 mp; 87 detinuti)

Suntem pe primul loc in UE la condamnari CEDO din cauza tratamentelor degradante si a conditiilor inumane de detentie

Pana la aceasta ora, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a constatat in cauzele privind statul roman nu mai putin de 211 incalcari ale Art. 3 din Conventie, privind interzicerea torturii si a pedepselor sau tartamentelor inumane ori degradante. Din acest punct de vedere, Romania se plaseaza pe locul I in Uniunea Europeana si pe locul III, dupa Rusia si Turcia, din totalul celor 47 de state semnatare ale Conventiei de la Strasbourg. Dintre cele 211 incalcari constatate, 2 au fost pentru interzicerea torturii, 156 pentru tratamente inumane sau degradante si 53 pentru lipsa unei anchete efective. Evolutia in timp a incalcarilor Art. 3 constatate de judecatorii europeni pana la 31 decembrie 2014 (pentru tratamentele inumane sau degradante) arata ca numarul condamnarilor este tot mai mare de la un an la altul:

2014: 29 incalcari ale Art. 3 din Conventie

2013: 29 incalcari

2012: 25 incalcari

2011: 20 incalcari

2010: 23 incalcari

2009: 14 incalcari

2008: 7 incalcari

2007: 2 incalcari

2006: –

2005: 1 incalcare

2004: 1 incalcare

Avocat Drept Penal:Avocatul Poporului a decis să extindă ancheta demarată în penitenciare la toate centrele de reținere și arestare preventivă

„Verificările în aceste centre se fac după ce, în prealabil, în data de 27 ianuarie 2015, a fost declanșată o anchetă în toate penitenciarele din România, ale cărei rezultate se află în analiza specialiștilor instituției. În cadrul anchetei, vor fi verificate condițiile de detenție din toate centrele de reținere și arestare preventivă, în raport cu respectarea drepturilor omului”, se arată într-un comunicat al AP, transmis joi AGERPRES.

Sursa citată precizează că, la finalul ambelor acțiuni de verificare, va fi întocmit un Raport special al Avocatului Poporului cu privire la situația din penitenciare și centrele de reținere și arestare preventivă, raport ce va fi înaintat Parlamentului și Guvernului.

„În cadrul raportului vor fi propuse și soluții legislative sau de altă natură în vederea îmbunătățirii sistemului prin care se realizează privarea de libertate a persoanelor în baza unei decizii a unei autorități”, mai menționează AP.

Este un lucru bun:Conditiile de detentie din inchisorile romanesti vor fi verificate de Avocatul Poporului

Avocatul Poporului va face o ancheta in intreg sistemul penitenciar pentru a verifica conditiile de detentie in raport cu respectarea drepturilor omului, iar raportul intocmit va fi inaintat Parlamentului si Guvernului, se arata intr-un comunicat transmis marti agentiei MEDIAFAX.

Avocatul Poporului precizeaza ca s-a sesizat din oficiu si va realiza o ancheta in intreg sistemul penitenciar din Romania, in urma unei campanii initiate de un post de televiziune.

„Ancheta vizeaza conditiile de detentie din penitenciare, in raport cu respectarea drepturilor omului si se va finaliza cu intocmirea unui raport special al Avocatului Poporului cu privire la situatia din penitenciare, raport ce va fi inaintat Parlamentului si Guvernului”, se arata in comunicatul transmis agentiei MEDIAFAX.

Institutia precizeaza ca a intreprins si in trecut demersuri privind situatia din penitenciare.

„In anul 2014 Avocatul Poporului a realizat 65 de anchete in penitenciare, s-au inregistrat sapte sesizari din oficiu si au fost emise sapte recomandari, avand ca obiect respectarea drepturilor persoanelor private de libertate, aspecte ce se regasesc in Raportul anual de activitate al institutiei ce va fi inaintat Parlamentului si publicat pe site-ul institutiei in data de 30 ianuarie 2015″, se mai arata in comunicat.

In practica este diferit:ANRP explica situatia despagubirilor acordate cetatenilor romani a caror imobile au fost abandonate in Bulgaria, Basarabia, Bucovina de Nord sau Tinutul Herta

Senatul Romaniei a aprobat, in sedinta din data de data de 30.09.2014, proiectul Legii privind unele masuri pentru accelerarea si finalizarea procesului de solutionare a cererilor formulate in temeiul Legii nr. 9/1998si al Legii nr. 290/2003, acte normative prin care s-au acordat despagubiri catatenilor romani care au abandonat imobile in Bulgaria, Basarabia,Bucovina de Nord sau Tinutul Herta.

Proiectul de lege a fost aprobat de Guvernul Romaniei inca din 26 iunie 2014 si urmeaza sa fie dezbatut in Camera Deputatilor. Dupa aprobare, legea va fi promulgata de catre Presedintele Romaniei, astfel incat noile prevederi sa poata fi aplicate incepand cu anul 2015.

Principalele prevederi ale proiectului de lege sunt urmatoarele:

– Unica masura compensatorie o constituie despagubirile banesti;

– Plata despagubirilor se efectueaza in ordinea cronologica a emiterii hotararilor comisiilor judetene, in transe anuale egale, esalonat, pe o perioada de 5 ani, incepand cu anul 2015;

– Autoritatea Nationala pentru Restituirea Proprietatilor va emite titluri de plata care se vor plati de catre Ministerul Finantelor Publice in cel mult 180 de zile de la emitere;

– Sumele aferente despagubirilor se vor majora/actualiza prin decizia Presedintelui Autoritatii Nationale pentru Restituirea Proprietatilor, cu suma aferenta perioadei cuprinse intre momentul emiterii hotararilor comisiilor judetene si data emiterii deciziei de actualizare;

– Comisiile judetene, respectiv cea a municipiului Bucuresti, pentru aplicarea Legii nr. 9/1998 si Legii nr. 290/2003 au obligatia de a solutiona, prin hotarare, cererile de acordare a despagubirilor inregistrate si nesolutionate, dupa cum urmeaza:

  • in termen de 9 luni, comisiile care mai au de solutionat un numar de pana la 500 de cereri depuse in temeiul Legii nr. 9/1998 si Legii nr. 290/2003;
  • in termen de 18 luni, comisiile care mai au de solutionat un numar intre 501 si 1.000 de cereri depuse in temeiul Legii nr. 9/1998 si Legii nr. 290/2003;
  • in termen de 36 de luni, comisiile care mai au de solutionat un numar de peste 1000 de cereri depuse in temeiul Legii nr. 9/1998 si Legii nr. 290/2003.

Noua lege a executarii pedepselor .Detinutii pot avea si convorbiri online cu familia

Noua lege a executarii pedepselor .Detinutii pot avea si convorbiri online cu familia

 Capitolul I, „Organizarea executarii pedepselor privative de libertate”, cuprinde informatii referitoare la Adminstratia Nationala a Penitenciarelor, la penitenciare, precum si la sectiile speciale de arestare preventiva.

Capitolul II, „Siguranta penitenciarelor”, reglementeaza siguranta penitenciarelor in stransa legatura cu cerinta garantarii ca masurile de siguranta sunt aplicare potrivit standardelor europene si internationale in materie.

Ca element de noutate, legea introduce posibilitatea audierii prin videoconferinta, in situatia in care un detinut se afla in alt penitenciar decat penitenciarul in care se desfasoara una din procedurile prevazute de lege. Mai mult chiar, se instituie inclusiv posibilitatea ca audierea prin videoconferinta sa fie realizata si in cazul altor proceduri judiciare in masura in care aceasta este posibila din punct de vedere tehnic.

Conform expunerii de motive, aceasta masura are drept scop asigurarea celeritatii procedurii si diminuarea unor costuri legate de deplasarea detinutilor.

Capitolul III, „Regimurile de executare a pedepselor privative de libertate”, reia cele patru regimuri deja consacrate prin Legea nr. 275/2006: de maxima siguranta, inchis, semideschis si deschis.

Printre reglementarile prevazute la acest capitol se numara analizarea conduitei persoanei in vederea schimbarii regimului de executare a pedepsei dupa executarea a 6 ani si 6 luni inchisoare in cazul pedepselor cu detentiunea pe viata si a unei cincimi din durata pedepsei cu inchisoarea. De asemenea, s-a avut in vedere recomandarea Comitetului European pentru Prevenirea Torturii si Tratamentelor sau Pedepselor Inumane sau Degradante facuta in urma vizitei din septembrie 2010 in locurile de detinere din Romania care viza ca perioada de revizuire initiala a regimului de executare a a pedepsei pentru detinutii condamnati pe viata sa fie redusa.

In plus, conform expunerii de motive, un aspect important reglementat in cadrul acestui capitol este acela al insotirii stabilirii regimului de executare de un program de resocializare adaptat fiecarui detinut in parte. Sub denumirea de „individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate”, noua masura prevede includerea condamnatilor in activitati educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologica si asistenta sociala, moral-religioase, instruire scolara si formare profesionala.

Capitolul IV se refera la conditiile de detentie si reglementeaza cerintele fundamentale existente la primirea in penitenciar, la perioada de carantina si observare, la modul de transportare a persoanelor detinute, la modul de executare a pedepselor privative de libertate de categoriile speciale de persoane condamnate, la punerea in libertate, la transfer, la cazare, tinuta si alimentatie.

Capitolul V stabileste drepturile si obligatiile persoanelor condamnate. Mai precis, potrivit expunerii de motive, in acest capitol sunt cuprinse norme de procedura menite sa asigure modalitati eficiente prin care persoana condamnata poate contesta masurile privitoare la exercitarea drepturilor prevazute de legea de executare a pedepselor in fata unui organ impartial.

Astfel, potrivit actului normativ, detinutii isi vor putea exercita un nou drept, acela de a avea convorbiri online. „Pentru anumite categorii de persoane condamnate, se poate facilita comunicarea on-line cu membrii de familie sau alte persoane”, se precizeaza in documentul citat. Categoriile de persoane condamnate care au dreptul la astfel de convorbiri nu sunt specificate, intrucat acestea vor fi stabilite ulterior, prin regulamentul de aplicare a noilor reguli. Tot prin normele de aplicare se vor reglementa numarul si durata comunicarilor on-line, precum si modalitatea de acordare a acestora.

In ceea ce priveste dreptul de a vota, noile reguli stabilesc ca persoanele condamnate isi pot exercita acest drept, daca nu a fost interzis prin hotararea de condamnare.

Totodata, dispozitiile anterioare referitoare la incheierea casatoriei au fost mentinute si in normele actuale. Totusi, o noutate in domeniu consta in protejarea familiei constituite pe perioada detentiei, prin neacordarea vizitei intime, timp de 48 de ore, in cazul in care cei doi divorteaza si se recasatoresc intre ei.

De asemenea, legea a inclus o serie de drepturi de prima necesitate, precum dreptul la odihna si la repaus saptamanal, dreptul la munca, la invatamant, la hrana, tinuta, cazarmament si conditii minime de cazare. Conform expunerii de motive, acestea au fost incluse pentru a se da eficienta controlului exercitat de judecatorul de supraveghere a privarii de libertate.

Munca prestata de persoanele condamnate este prevazuta la Capitolul VI din proiectul de lege. Potrivit expunerii de motive, in acest domeniu sunt introduse doua elemente de noutate fata de prevederile actuale: posibilitatea detinutilor de a se oferi voluntari de a presta o activitate in interesul comunitatii (de exemplu, la ridicarea de scoli sau biserici), precum si valorificarea mai mare a interesului detinutilor in a munci. „Se incearca, in acest mod, o atragere mai mare a persoanelor condamnate catre unul dintre cei mai importanti factori de resocializare, munca”, spun initiatorii in expunerea de motive.

Capitolul VII este dedicat activitatilor educative, de asistenta psihologica si asistena sociala, instruirii scolare, invatamantului universitar si formarii profesionale a persoanelor condamnate. Concret, conform expunerii de motive, prin proiectul de lege se propune implementarea unei strategii de dezvoltare a serviciilor de educatie, consiliere psihologica si asistenta sociala din cadrul penitenciarelor si conditiile privind organizarea si desfasurarea acestor activitati.

Capitolul VIII trateaza liberarea conditionata, aducand o noua abordare acestei institutii. Astfel, se instituie obligativitatea libertatii conditionate numai din regimurile deschis sau semideschis, ceea ce presupune un efort mai mare, atat din partea administratiei penitenciarului, cat si din partea detinutilor, in sensul resocializarii si imbunatatirii comportamentului acestora din urma inca din timpul executarii pedepselor. „In felul acesta se subliniaza, o data in plus, caracterul facultativ al liberarii conditionate”, se precizeaza in expunerea de motive.

Recompensele, abaterile si sanctiunile disciplinare sunt reglementate in Capitolul IX si aduc unele elemente de noutate fata de normele aplicabile in prezent. Mai exact, dupa cum se arata in expunerea de motive, persoana condamnata se poate invoi pentru a vizita sotul/sotia, o ruda apropiata, precum si orice alta persoana grav bolnava de care este legata prin puternice legaturi afective. De asemenea, invoirea se acorda si pentru inhumarea unei astfel de persoane sau, in caz de calamitate, pentru solutionarea unor probleme sociale, medicale sau de sprijinire a familiei.

Ultimul capitol al acestui titlu, Capitolul X, reia, cu unele imbunatatiri, textele anterioare privind dosarul individual al persoanei condamnate, precum si registrele privind persoanele condamnate.

Titlul IV – „Executarea masurilor preventive privative de libertate”

Titlul IV este consacrat executarii masurilor preventive privative de libertate si face trimitere la aplicarea corespunzatoare a multora dintre prevederile privind executarea pedepselor privative de libertate.

Concret, documentul publicat recent prevede conditii extrem de restrictive pentru transferarea detinutilor in centrele de retinere si arestarea preventive din subordinea Ministerului Administratiei si Internelor, cu scopul de a preintampina eventuale abuzuri in acest domeniu.

Titlul V – „Dispozitii privind executarea masurilor educative privative de libertate”

In ceea ce priveste Titlul V, „Dispozitii privind executarea masurilor educative privative de libertate”, actul normativ stabileste, printre altele, conditiile de liberare a persoanelor internate. Mai exact, sunt introduse conditiile in care persoanele internate pot beneficia de amanarea sau intreruperea executarii detentiei.

Titlul VI – Infractiuni si contraventii

Titlul VI este cel care stabileste infractiunile si contraventiile. Astfel, conform prevederilor ce vor intra in vigoare in 2014, una dintre cele mai grave infractiuni este introducerea in mod ilicit de telefoane mobile si de alte mijloace de comunicare la distanta, cartel SIM, dispositive GPS, modem de internet sau medii de stocare a datelor intr-un penitenciar sau centru de retinere si arestare preventive, in scopul folosirii de catre detinuti. Aceasta infractiune se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda.

Mai mult, daca fapta este savarsita de catre personalul administratiei locului de detinere sau personalul centrelor de retinere si arestare preventive, pedeapsa este inchisoare de la un an la 5 ani.

Titlul VII – Dispozitii finale

Ultimul titlu a proiectului de lege, Titlul VII – „Dispozitii finale”, stabileste data de intrare in vigoare a regulilor propuse. Mai precis, Legea privind executarea pedepselor si a masurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal a intrat in vigoare odata cu alte acte normative din domeniu, precum noul cod penal sau noul cod de procedura penala: 1 februarie 2014.

Gardienii din penitenciare desfasoara activitati ilicite pentru a-si plati datoriile

Gardienii din penitenciare sunt datori vânduti la banci sau la camatari. Din cauza problemelor financiare unii dintre ei au încercat sa se sinucida chiar cu armamentul din dotare. Pentru a-si putea plati datoriile, angajatii ANP

 

 desfasoara activitati ilicite în timpul liber. Acestea sunt concluziile unui raport întocmit de DIICOT si trimis Ministerului Justitiei.

Ofiterii DIICOT arata în raportul catre Ministerul de Justitie ca gardienii au avut mai multe tentative de suicid din cauza saraciei. Reducerea salariilor i-a determinat pe unii dintre ei sa împrumute bani cu dobânda, uneori chiar de la detinuti.”Exista o stare de tensiune, ca oamenii sunt mai usor iritabili, e o chestiune fireasca”, a declarat Ioan Bala, director ANP.

Cele mai mari datorii pe care gardienii le au la banca au fost facute pentru cumpararea de locuinte, se arata în raport. În aceste conditii, în timpul liber multi gardieni încearca sa-si rotunjeasca veniturile prin activitati ilicite. Ei introduc în penitenciare obiecte pentru detinuti, în schimbul carora primesc bani, fac taximetrie fara autorizatie sau comercializeaza materiale inflamabile interzise.

Sursa: Cotidianul

De la 1 august 2010, vizitele la închisoare pot fi facute doar cu programare prin telefon sau prin email

Rudele detinutilor nu sunt încântate, mai ales ca prea putini au de-a face cu noua tehnologie. Detinutii cred însa ca aceste metode vor elimina aglomeratia de la porti, pentru ca pâna acum programarile se faceau în

 

 ordine alfabetica.

Solicitarile transmise prin email sau telefonic vor fi centralizate de un angajat al penitenciarului. Acesta va face apoi programarile.

“Prin telefon, daca ne da numarul deci când venim ne da un numar. Dar pe Internet? Pe Internet nu ca suntem oameni mai saraci aici în Valea Jiului”, spune un vizitator al închisorii de lânga Deva.

Detinutii sunt însa încântati de noul sistem de programare.

“Din discutiile cu colegii si chiar eu personal, pentru mine e o idee mai buna pentru ca nu se mai sta mult în poarta mai ales în perioada de vara ca sunt calduri foarte mari si omul poate sa îsi faca o rezervare cu 2-3 zile înainte si eu cred ca e un lucru mai bun deoarece si în perioadele de sarbatori e mai aglomerat”, declara un detinut.

Sursa: RTV

Un detinut de la Penitenciarul Rahova cere in instanta daune de 180.000.000 de lei postului de televiziune National TV

Un detinut de la Penitenciarul Rahova a cerut daune de 180.000.000 de lei postului de televiziune National TV pentru ca filmul “Stefan cel Mare” a fost întrerupt de publicitate si astfel a pierdut sirul logic al evenimentelor.

“Sa amestecat filmul cu reclama în mintea mea, încît nam înteles nimic din film pentru caci mau pacalit ca da film”, spune puscariasul în plângere.

În documentul respectiv detinutul nu uita sa precizeze ca este “condamnat nevinovat la 25 de ani”.

Sursa: Cotidianul

Penitenciarul de Maxima Siguranta Focsani are detinuti de închiriat

Persoanele care vor sa-si faca ordine în gospodarie sau curatenie în casa pot apela la serviciile celor încarcerati. Reprezentantii penitenciarului spun ca detinutii pot fi solicitati pentru orice fel de munca, costurile fiind cuprinse între

5 si 6 lei de persoana. Acestea se pot reduce însa în functie de numarul de persoane solicitate.

Din suma încasata, 30% revine detinutului, iar 70% intra în contul penitenciarului, banii fiind utilizati pentru reparatiile curente si investitii.

Detinutii au avut deja o prima solicitare. “Noi am avut o actiune de igienizare la Tribunalul Vrancea, pe durata unei saptamâni am facut curatenie în birouri. Dumnealor ne-au pus la dispozitie toate materialele necesare”, afirma Ion Dita, directorul Penitenciarului de Maxima Siguranta Focsani.

Sursa: Cotidianul

Ce conditii trebuie sa indeplineasca detinutii pentru a avea voie sa primeasca de acasa calculatoare

Directorul general al Administratiei Nationale a Penitenciarelor(ANP) a emis o decizie, publicata în Monitorul Oficial, referitoare la “primirea, cumpararea, pastrarea si folosirea calculatoarelor personale de catre

persoanele aflate în executarea pedepselor privative de libertate”. Detinutii pot sa primeasca de acasa calculatoare doar “în situatia în care penitenciarul nu poate asigura calculatoare din dotarea proprie”. Potrivit deciziei sefului ANP, calculatoarele vor fi folosite “în vederea sustinerii activitatilor de educatie si asistenta psihociala recomandate în «Planul individualizat de interventie educativa si terapeutica»”.

Calculatoare personale pot fi de tip desktop sau minitower personale. Nu orice detinut poate beneficia de acest “favor”, ci doar cei care nu au fost sanctionat disciplinar în ultimele sase luni si care îndeplinesc una din urmatoarele conditii:

•  participa de cel putin un an la activitatile de instruire scolara;

• urmeaza cursuri universitare, in urma aprobarii primite din partea directorului locului de detinere;

• participa la cursuri de calificare profesionala care necesita utilizarea calculatorului – pe durata cursului;

• participa de cel putin 6 luni, in mod constant, la programele sau activitatile educative recomandate.

Sursa: Gandul

Daca urmeaza greva generala a gardienilor din penitenciare?

In timp ce judecatorii au intrat in protest national si suspenda programat sedintele de judecata, procurorii stau cu arma la picior pentru ca au aceleasi probleme legate de neacordarea dreptului de 50 la suta salarial, sindicatele din penitenciare agita sabia razboiului cu

conducerea Administratiei Nationale a Penitenciarelor. In aceasta vâltoare a protestelor actuale se afla, la mijloc, Ministerul Justitiei. Pentru ca apele se agita si la penitenciare si se apropie ziua de 15 iulie, când sindicatele din domeniu au promis ca vor picheta ministerul, iar in 30 iulie se va declansa greva de avertisment, Gardianul s-a adresat, ieri, conducerii ANP, pentru a elucida problemele reale ce tin de situatia tensionata reclamata de sindicate si care sunt masurile pentru prevenirea ei.

“Protestele sindicatelor din sistemul nostru penitenciar au la baza motive umflate artifical. Stim cu totii care este situatia in tara, subfinantarea nu se regaseste numai la noi, ci si in alte domenii, dar mai sunt si alte aspecte mai putin cunoscute de public. Sunt dispus, insa, sa cautam solutii impreuna!”, ne-a declarat, ieri, directorul general al ANP, Ioan Bala, inainte de intalnirea cu liderii sindicali. 

Seful ANP ne-a explicat care sunt problemele reale ale sistemului si care sunt cele create artificial, subliniind ca, la aceasta ora, la nivelul conducerii institutiei se lucreaza la o reformare a sistemului, intrucat exista unitati de detentie sau centre pentru minori unde nu se mai justifica numarul angajatilor, iar altele sufera de un numar redus de salariati raportat la numarul de detinuti si complexitatea misiunilor.

– Cum stati cu bugetul? Mai bine ca instantele?
I.B.- Bugetul e la limita subzistentei, dar asigura functionarea sistemului si salarizarea personalului. Tot la limita. Avem, insa, si solutii.

Sindicatele din sistem v-au acuzat de incompetenta, de existenta unor conditii de munca degradante, de neplata orelor suplimentare, luarea unor masuri nefundamentate precum reprofilarea penitenciarelor… -Cum comentati?
I.B. – Le voi explica pe rand. Multe lucruri nu stau asa cum sunt redate de sindicalisti. Exista si un mecanism subteran care ascunde motive de suparare pe care ei nu le-au facut publice, care ii deranjeaza. Unele privesc incalcarea unor reguli profesionale, exista sesizari pe care noi le-am facut la parchet impotriva unor reprezentanti sindicali..

 

gardianul

Ce boli nu pot fi tratate in penitenciare

Astfel, in cele 6 unitati spitalicesti ale retelei sanitare a Administratiei Nationale a Penitenciarelor (ANP) functioneaza, ca furnizori de servicii medicale spitalicesti, sectii medicale si chirurgicale, unde se pot trata, in
general, toate afectiunile care se incadreaza in specificul acestor sectii, similar cu cele apartinand Ministerului Sanatatii, se arata intr-un document remis de surse judiciare.

Cu toate acestea, exista sectoare medicale care nu pot functiona la parametri similari celor din Ministerul Sanatatii, din cauza lipsei de personal sau a tehnicii medicale, sustine documentul.

Sectoarele medicale cu deficiente, potrivit surselor judiciare, sunt neurologia (lipsa personal medical de specialitate), oftalmologia (lipsa dotare tehnica medicala), ORL (lipsa dotare tehnica medicala), ortopedia (lipsa dotare tehnica medicala si personal de specialitate insuficient), urologia (lipsa dotare tehnica medicala si personal de specialitate), chirurgia toracica (personal de specialitate insuficient), ostetrica-ginecologie (personal de specialitate insuficient) si chirurgie plastica si microreparatorie (lipsa dotare tehnica medicala si personal de specialitate).

In documentul remis de sursele judiciare se precizeaza ca in sistemul penitenciar nu se pot trata, printre altele, afectiuni care necesita interventii chirurgicale oftalmologice.

Penitenciarele spital furnizeaza servicii paraclinice, de laborator, radiologie si imagistica militara.

ANP propune modificari normative pentru ca medicii din comisiile de expertiza in cazurile de intrerupere a pedepsei sa ceara informatii Directiei Medicale din ANP daca boala pentru care se cere intreruperea poate fi tratata in spitalele din sistemul penitenciar.

Asociatia Antidiscriminare a Tuturor Taticilor (TATA) si Penitenciarul de Maxima Siguranta Rahova au inaugurat, ieri, primul spatiu special Tata&Copilul din mediul penitenciar

22243

Acest proiect face parte din campania “Si detinutii sunt tatici”, initiata de TATA, care urmareste amenajarea, dotarea si utilarea unor spatii in care

persoanele private de libertate sa primeasca vizita minorilor cu varste de pana la zece ani. Astfel, considera Bogdan Draghici, presedintele TATA, copiii vor putea sa ia contact cu mediul penitenciar in conditii mai putin traumatizante.

Directorul PMS Rahova, Alexandru Darie, a alocat acestui proiect un spatiu de 90 metri patrati: o camera pentru tata-copil, dotata si utilata cu mobilier, televizor, player, DVD si jucarii. Manopera spatiului a fost asigurata, fireste, de detinuti, iar finantarea proiectului (patru mii de euro) a fost facuta de TATA. Camera are si o curte interioara dotata cu mobilier de gradina.

Sursa: Ziua

Drepturile omului sunt încălcate în închisori

Drepturile omului sunt încălcate în închisorile româneşti, potrivit bilanţului prezentat joi. În plus, unii dintre angajaţi au intermediat traficul de droguri şi i-au ajutat pe deţinuţi să-şi facă rost de telefoane mobile. În 2008,

 

consumul de droguri din închisori a crescut cu aproape 50 la sută. Toate acestea, susţine conducerea penitenciarelor, sunt din cauza personalului insuficient, dar şi a banilor prea puţini.

„Din păcate, starea condiţiilor de cazare şi asigurarea normelor minime de subzistenţă în unele unităţi lasă mult de dorit. În momentul de faţă, 12 unităţi din sistemul penitenciar nu au nici măcar un medic angajat”, a afirmat Ioan Bălan.

Ministrul justiţiei, Cătălin Predoiu, a spus că angajaţii ANP se fac vinovaţi de gestionarea proastă a cazurilor de criză. Exemplul ministrului a fost cazul lui Serghei Gorbunov, deţinutul care a ieşit din închisoare cu o scutire medicală.

” Ne-a arătat că trebuie să privim foarte atent la ce se întâmplă în zona medicală, la persoanele aflate în detenţie”, a declarat Cătălin Predoiu.

Raportul pe 2008 mai arată că un deţinut a fost eliberat în mod eronat din Spital Penitenciarului Rahova, iar alţii au fost transferaţi greşit la alte închisori. Cu toate acestea, au fost şi crize rezolvate,Directorul general al Administraţiei Naţionale a penitenciarelor a anunţat că mai mulţi deţinuţi italieni de aici au fost izolaţi pentru a fi protejaţi de colegii români, după scandalurile din Italia.

Planurile ANP pentru 2009 prevăd construcţia a două noi penitenciare, unul a Iaşi, pentru femei, iar celălalt la Vaslui.

Sursa: Realitatea TV

Grea boala, plictiseala!

coltuc20Gheorghe Bozdorog, caci despre el vorbim, a fost condamnat la inchisoare pentru omor si este detinut al penitenciarului Botosani.

 

Barbatul a contestat in judecata acte administrative ale penitenciarului, decizii ale judecatorului delegat de pe langa penitenciar, precum si fapte reale sau imaginare ale colegilor de celula.

In lipsa de probe si martori, detinutul a obtinut noi termene de judecata.

Un alt detinut, al Penitenciarului Rahova, a dat statul in judecata pentru ca nu a primit reviste erotice in inchisoare!

Insa extemporalul la anduranta a fost dat de magistratii Judecatoriei din Botosani, care au fost nevoiti sa judece in numai trei ore 108 dosare.

protv

120 de puscariasi nu s-au mai întors dupa ce au fost învoiti din diverse motive

În topul scutirilor medicale: Costel Constantin – claustrofobie; Petrisor Duduianu – deviatie de sept; Danut Udila – „atrofierea testiculelor“.
În cazul jafului de la Brasov apar noi detalii: prietenii îi ofera un alibi lui

Gorbunov, „era cu noi, se antrena la sala“, spune un bodyguard al unei firme brasovene, adica în sala situata la o suta de metri de sectia de politie.

Noi reglementări privind executarea pedepselor

Proiectul completează prevederile substanţiale şi procesuale privind pedepsele din noile Coduri penal şi de procedură penală, astfel:

Ř În primul titlu al proiectului de lege, pe lângă normele fundamentale în materia executării pedepselor, a fost adăugată o nouă normă cu valoare de principiu, potrivit căreia exercitarea de către persoanele private de libertate a tuturor drepturilor civile şi politice cu excepţia celor care au fost interzise prin hotărârea de condamnare sau a celor a căror neexercitare sau exercitare restrânsă rezultă inerent din privarea de libertate ori din raţiuni de menţinere a siguranţei locurilor de deţinere.

Ř Proiectul distinge clar între competenţele judecătorului delegat cu executarea hotărârilor judecătoreşti – ce va avea competenţe legate exclusiv de punerea în executare a tuturor hotărârilor de condamnare şi a măsurilor neprivative de libertate, respectiv a măsurilor educative neprivative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, şi judecătorul de supraveghere a libertăţii, care, desfăşurându-şi activitatea în penitenciare, centre de reţinere şi arestare preventivă, centre de arestare preventivă, centre educative şi de detenţie, ori la instanţa de judecată, are ca principală atribuţie supravegherea, prin controlul permanent şi atitudine pro-activă, a modului în care se execută privarea de libertate, fie în penitenciare fie în alte locuri de reţinere sau de arestare preventivă.

Ř În domeniul executării pedepsei amenzii, proiectul reflectă, prin prevederile conţinute, noua optică din noul Cod penal.

Ř Instituţia judecătorului de supraveghere a privării de libertate vizează, în acord cu opţiunea legiuitorului român, controlul eficient al modului în care persoanele, minore sau majore, sunt private, potrivit legii, de libertatea lor, indiferent de spaţiul de deţinere: penitenciare, centre de reţinere şi arestare preventivă, centre de arestare preventivă, centre educative, centre de detenţie pentru minori. Proiectul operează o distincţie clară între activitatea de verificare a modului şi condiţiilor în care se execută pedepsele şi măsurile privative de libertate şi activitatea judiciară a judecătorului de supraveghere a privării de libertate. În exercitarea atribuţiilor sale judiciare, judecătorul de supraveghere a privării de libertate soluţionează contestaţiile formulate de persoanele deţinute, reţinute, arestate preventiv, internate într-un centru educativ sau de detenţie cu privire la modul de exercitare a drepturilor prevăzute în lege, cu privire la stabilirea şi schimbarea regimului de executare şi cu privire la măsurile sancţionatorii aplicate. Soluţionarea acestor contestaţii se face în cadrul unor şedinţe de judecată ce se desfăşoară săptămânal la sediul judecătoriei.

Ř Noutatea pe care o aduce proiectul în ce priveşte executarea măsurilor de supraveghere şi a obligaţiilor dispuse de instanţă potrivit Codului penal, o constituie prevederile potrivit cărora serviciile de probaţiune pot încredinţa executarea măsurilor de supraveghere şi obligaţiilor prevăzute în Codul penal în cadrul organizaţiilor neguvernamentale de profil.

Ř În privinţa organizării executării pedepselor privative de libertate proiectul aduce ca element de noutate posibilitatea construirii de penitenciare sau de obiective în cadrul penitenciarelor, prin parteneriat public-privat, în ideea încurajării investiţiilor şi atragerii de fonduri .

Ř Un alt element de noutate îl reprezintă stabilirea regimului de executare a pedepsei pe baza unor criterii complexe şi în cadrul unei proceduri detaliate, ţinându-se cont atât de pedeapsa aplicată cât şi de persoana condamnată. Cât despre schimbarea regimului de executare, proiectul impune o nouă abordare, în sensul încurajării şi implementării procesului de resocializare a persoanelor condamnate.

Ř Din punct de vedere al reglementării situaţiei persoanelor pentru care se decide transferul şi faţă de care există în derulare diverse proceduri judiciare, proiectul prevede că, în cazul în care se decide transferarea persoanei aflate în executarea unei pedepse într-un alt penitenciar sau într-un centru de reţinere şi arestare preventivă sau de arestare preventivă, soluţionarea contestaţiilor formulate de persoana transferată până la data cererii de transfer se face, de urgenţă, de către judecătorul de supraveghere a privării de libertate de la penitenciarul de la care s-a dispus transferul, înainte de realizarea efectivă a transferului. Proiectul, în ansamblu, impune o viziune unitară asupra instituţiei liberării condiţionate, în sensul că sunt avute în vedere pentru schimbarea regimului de executare într-unul mai uşor aceleaşi criterii ca cele luate în considerare la liberarea condiţionată.

Ř În ceea ce priveşte executarea măsurilor educative privative de libertate, proiectul prevede înfiinţarea de centre educative şi centre de detenţie, ca instituţii specializate în recuperarea minorilor condamnaţi, unde aceştia urmează un program de pregătire şcolară şi formare profesională potrivit aptitudinilor lor precum şi programe de reintegrare socială, proiectul reflectând noua abordare din dreptul substanţial potrivit căreia pentru minorii care săvârşesc infracţiuni măsurile educative sunt cele ce trebuie aplicate şi nu pedepse.

Ř În materia sancţiunilor disciplinare, proiectul se îndepărtează în totalitate de actualele prevederi, şi anume Decretul nr.545/1972 care prevedea sancţiuni disciplinare precum izolarea de colectiv pe o perioadă de până la 10 zile sau separarea în secţii cu regim restrictiv pe o perioadă de cel mult 3 luni şi promovează alte tipuri de sancţiuni, care exclud, însă, izolarea minorului de colectivitate.

NOTA:

Proiectul de lege a fost elaborat în cadrul Ministerului Justiţiei şi a fost transmis, într-o primă versiune, la data de 30.05.2008, spre consultare prealabilă curţilor de apel, Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, Consiliului Superior al Magistraturii, Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor şi barourilor. De asemenea, a fost discutat în cadrul a trei întâlniri cu judecătorii delegaţi pentru executarea pedepselor organizate de către APADOR-CH. În aceeaşi ordine de idei, proiectul a fost discutat şi în întâlniri cu reprezentanţii Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor fiind supus, totodată, dezbaterilor publice prin afişare pe site-ul instituţiei începând cu data de 11 iulie 2008. Discuţii pe marginea acestuia au avut loc şi în cadrul Comisiei de dialog social, iar modificări au mai fost operate şi ca urmare a procedurii de avizare, printre instituţiile avizatoare numărându-se Ministerul Internelor şi Reformei Administrative, Ministerul Sănătăţii, Consiliul Superior al Magistraturii.

Sursa : EuroAvocatura.ro

Ţi-a plăcut articolul? Votează, comentează sau trimite mai departe.

Cum este posibil?Piata pentru droguri in penitenciarul Rahova

Reteaua care distribuia heroina in Penitenciarul de maxima siguranta Rahova a fost depistata in urma cu cinci luni de Serviciul siguranta al penitenciarului. Serviciul impreuna cu politistii de la crima organizata si antidrog din Politia Romana au supravegheat livrarile si au denumit operatiunea „Sistem

 

R”, cu „R” de la „Rahova”. Politistii au descoperit ca drogurile erau introduse in puscarie prin alimente, mai precis in ceapa si in portocale, sau traficantii patrundeau cu ele ascunse in gura ori in alte parti ale corpului.

Cei care le aduceau comunicau prin telefoane mobile cu persoanele din penitenciar. Surse din Politie spun ca din aceasta filiera ar face parte si angajati ai penitenciarului Rahova.

 

Reteaua era condusa de dupa gratii de doi detinuti – un strain si un roman. Dintre cei 16 membri ai gruparii, noua au primit mandate de arestare preventiva in ultimele doua saptamini, pentru trafic de droguri de mare risc. Primele retineri au fost facute pe 7 mai, cind doi tineri de 18 si respectiv 19 ani au incercat sa introduca in penitenciar, intr-un pachet, doua grame de heroina.

„Afacerile” cu droguri din penitenciarul Rahova au mai fost incurcate anul acesta tot de Brigada de Combatere a Crimei Organizate si Antidrog din IGPR, in luna ianuarie. Reteaua descoperita atunci era formata din trei detinuti, condamnati la ani grei de inchisoare pentru omor deosebit de grav si trafic de stupefiante. Drogurile, telefoanele si cartelele SIM erau ascunse in instrumente de scris, perne sau incaltaminte.

Politistii detin informatii potrivit carora traficul cu droguri se deruleaza in mai multe penitenciare din tara. Administratia Nationala a Penitenciarelor recunoaste intr-un raport ca exista tendinta de a se consuma in penitenciare droguri injectabile. Problema persista, in ciuda programelor internationale pentru care, in ultimii ani, s-au alocat milioane de euro.

  • Detinuti din toata lumea se injecteaza

 

Observatorul European pentru Droguri si Toxicomanie, in Raportul anual pe anul 2005 al Agentiei UE pentru droguri, arata ca pina la o treime dintre detinutii din penitenciarele tarilor membre UE si-au injectat droguri in perioada detentiei.

Multe tari au raportat rate mari ale consumului de droguri in spatele gratiilor:

* In Australia, potrivit unui studiu, 75% dintre respondenti au declarat ca si-au injectat droguri cel putin o data in penitenciar.

* In Marea Britanie studiile au aratat ca atit consumul, cit si disponibilitatea drogurilor in penitenciare depasesc cu mult estimarile oficiale si ca in mod obisnuit, de nevoie, acele si seringile sint folosite in comun.

 

http://www.cotidianul.ro/piata_pentru_droguri_in_penitenciarul_rahova-26254.html

Procedura de solutionare petitii penitenciare

PetiţiiPrin petiţie se înţelege cererea, reclamaţia, sesizarea sau propunerea formulata în scris sau prin e-mail, adresata de un cetăţean sau de o organizaţie legal constituita, în numele colectivului pe care îl reprezintă (cuprinzând obligatoriu datele de identificare ale petiţionarului).

 

 

 

       MODUL DE SOLUŢIONARE A PETIŢIILOR

      Compartimentul Relaţii cu Publicul primeşte şi urmăreşte soluţionarea petiţiilor adresate Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.
Rezolvarea petiţiei poate fi efectuată numai în limitele competenţelor, stabilite prin actele normative în vigoare. O petiţie greşit adresată va fi trimisă în termen de 5 zile de la înregistrare de către Compartimentul Relaţii cu Publicul autorităţilor sau instituţiilor publice care au ca atribuţii rezolvarea problemelor sesizate, urmând ca petiţionarul să fie înştiinţat despre aceasta. În situaţia în care un petiţionar adresează mai multe petiţii, sesizând aceeaşi problema, acestea se vor conexa ori, după caz, cea de-a doua se va clasa, dacă răspunsul la prima a fost deja trimis petiţionarului.

      TERMENELE DE SOLUŢIONARE A PETIŢIILOR

      Termenul general de soluţionare a petiţiilor este de 30 de zile de la data înregistrării.
În situaţia în care aspectele sesizate prin petiţie necesita o cercetare mai amănunţită, conducătorul autorităţii publice poate prelungi acest termen cu cel mult 15 zile.
În cazul în care petiţiile se primesc de la o altă autoritate ori instituţie publică, curge un nou termen de 30 de zile.
Petiţiile care intră în competenţa de soluţionare a altor autorităţi ori instituţii publice, se trimit acestora în termen de 5 zile de la înregistrare.

 

www.coltuc.ro

 

Sondaj de opinie

Privarea de libertate este o pedeapsă limitată, mai devreme sau mai târziu deţinuţii revin în sânul societăţii. Societatea nu este o noţiune abstractă, responsabilitatea aparţine fiecăruia dintre noi. În ce măsură suntem sau nu preocupaţi de această realitate?

 

1. Care este percepţia dumneavoastră despre penitenciare?
   
2. Care este sursa dumneavoastră de informare?
   


3. Consideraţi că societatea este preocupată de zona penitenciară?
   
4. Credeţi că societatea este în vreo măsură responsabilă de starea sistemului penitenciar şi de problemele cu care se confruntă persoanele private de libertate?
   
5. Credeţi că au deţinuţii au şanse să se reintegreze după ce se liberează din penitenciare?
   
Nu
6. Consideraţi că mass-media reflectă obiectiv  realitatea penitenciarelor din ţara noastră?
   


Nu

Votati aici prin comentarii!

www.coltuc.ro

Legea penitenciarelor

Lege nr. 275/2006 din 04/07/2006
Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 627 din 20/07/2006
privind executarea pedepselor si a masurilor dispuse de organele judiciare in cursul

procesului penal
Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.

TITLUL I
Dispozitii generale

Legalitatea executarii pedepselor
Art. 1. – Executarea pedepselor se realizeaza in conformitate cu dispozitiile Codului penal, ale Codului de procedura penala si ale prezentei legi.

Temeiul executarii pedepselor
Art. 2. – Pedepsele se executa numai in temeiul hotararilor judecatoresti de condamnare ramase definitive.

Respectarea demnitatii umane
Art. 3. – Pedepsele se executa in conditii care sa asigure respectarea demnitatii umane.

Interzicerea supunerii la tortura, tratamente inumane sau
degradante ori la alte rele tratamente
Art. 4. – (1) Se interzice supunerea oricarei persoane aflate in executarea unei pedepse la tortura, la tratamente inumane sau degradante ori la alte rele tratamente.
(2) Incalcarea prevederilor alin. (1) se pedepseste potrivit legii penale.

Interzicerea discriminarii in executarea pedepselor
Art. 5. – (1) In timpul executarii pedepselor este interzisa orice forma de discriminare pe temei de rasa, nationalitate, etnie, limba, religie, gen, orientare sexuala, opinie, apartenenta politica, convingeri, avere, origine sociala, varsta, dizabilitate, boala cronica necontagioasa, infectie HIV/SIDA sau alte temeiuri.
(2) Incalcarea prevederilor alin. (1) se pedepseste potrivit legii penale.

Judecatorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate
si judecatorul delegat la compartimentul de executari penale
Art. 6. – (1) Executarea pedepselor se desfasoara sub supravegherea, controlul si autoritatea judecatorului delegat.
(2) Presedintele curtii de apel desemneaza anual unul sau mai multi judecatori delegati pentru executarea pedepselor privative de libertate pentru fiecare penitenciar aflat in circumscriptia teritoriala a curtii de apel.
(3) Judecatorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate supravegheaza si controleaza asigurarea legalitatii in executarea acestor pedepse si exercita celelalte atributii stabilite prin prezenta lege.
(4) Judecatorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate, desemnat pentru penitenciarul in a carui circumscriptie se afla un centru de retinere si arestare preventiva sau un centru de arestare preventiva, supravegheaza si controleaza asigurarea legalitatii in executarea masurilor preventive privative de libertate si exercita celelalte atributii stabilite prin prezenta lege.
(5) Pe durata exercitarii atributiilor de judecator delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate, acesta nu poate desfasura alte activitati decat cele stabilite de prezenta lege.
(6) Judecatorul delegat la compartimentul de executari penale din cadrul fiecarei instante de executare, desemnat anual de presedintele acestei instante, supravegheaza si controleaza asigurarea legalitatii in executarea pedepselor neprivative de libertate si exercita celelalte atributii stabilite prin Codul de procedura penala, regulamentul de ordine interioara a instantelor judecatoresti si prin prezenta lege.

TITLUL II
Executarea pedepsei amenzii
Modul de executare a pedepsei amenzii
Art. 7.
– (1) Executarea pedepsei amenzii in cazul nerespectarii termenului de achitare integrala a acesteia sau a unei rate, cand plata amenzii a fost esalonata, se face potrivit dispozitiilor privind executarea silita a creantelor bugetare si cu procedura prevazuta de aceste dispozitii.
(2) Executorii fiscali au obligatia sa comunice instantei de executare, la data achitarii integrale a amenzii, executarea acesteia si sa instiinteze instanta cu privire la orice imprejurare care impiedica executarea.

TITLUL III
Executarea masurilor de supraveghere si a obligatiilor
dispuse de instanta potrivit Codului penal

Controlul executarii masurilor de supraveghere si a obligatiilor
dispuse potrivit Codului penal
Art. 8.– (1) Controlul executarii masurilor de supraveghere si a obligatiilor prevazute in Codul penal, care pot fi dispuse in cazul suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere, se asigura de judecatorul delegat la compartimentul de executari penale de la instanta de executare, direct sau prin intermediul consilierilor serviciului de protectie a victimelor si reintegrare sociala a infractorilor in circumscriptia caruia se afla domiciliul, resedinta sau locuinta persoanei condamnate.
(2) Pe durata suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere, persoana condamnata poate solicita asistenta si consiliere, care se acorda, potrivit legii, de consilierii serviciului de protectie a victimelor si reintegrare sociala a infractorilor.

Sesizarea instantei in cazul nerespectarii masurilor de
supraveghere si a obligatiilor dispuse de instanta

Art. 9. – In situatia nerespectarii masurilor de supraveghere sau a obligatiilor prevazute in Codul penal, dispuse in cazul suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere, judecatorul delegat la compartimentul de executari penale, din oficiu sau la propunerea consilierilor serviciului de protectie a victimelor si reintegrare sociala a infractorilor, sesizeaza instanta de executare in vederea revocarii suspendarii.

Masurile de supraveghere si obligatiile dispuse fata de minor
Art. 10.
– Dispozitiile art. 8 si 9 se aplica in mod corespunzator in situatia masurilor de supraveghere si a obligatiilor dispuse fata de minor in cazul suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere sau sub control.

TITLUL IV
Executarea pedepselor privative de libertate

CAPITOLUL I
Organizarea executarii pedepselor privative de libertate
Penitenciarele
Art. 11
. – (1) Pedeapsa detentiunii pe viata si a inchisorii se executa in locuri anume destinate, denumite penitenciare.
(2) Penitenciarele se infiinteaza prin hotarare a Guvernului, au personalitate juridica si sunt in subordinea Administratiei Nationale a Penitenciarelor.
(3) Organizarea si functionarea penitenciarelor se stabilesc prin regulament aprobat prin ordin al ministrului justitiei, care se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, si pe pagina de Internet a Ministerului Justitiei si a Administratiei Nationale a Penitenciarelor.
(4) In cadrul penitenciarelor se pot infiinta, prin decizie a directorului general al Administratiei Nationale a Penitenciarelor, sectii interioare sau exterioare ale penitenciarelor, in raport cu regimurile de executare a pedepselor privative de libertate, categoriile de persoane condamnate si cerintele speciale de protectie a anumitor categorii de persoane condamnate.
(5) Administratia Nationala a Penitenciarelor stabileste penitenciarul in care persoana condamnata va executa pedeapsa privativa de libertate. La stabilirea penitenciarului se va avea in vedere ca acesta sa fie situat cat mai aproape de localitatea de domiciliu a persoanei condamnate.

Penitenciarele speciale
Art. 12.
– (1) Pentru anumite categorii de persoane condamnate la pedepse privative de libertate se pot infiinta penitenciare speciale, in conditiile art. 11 alin. (2).
(2) Penitenciarele speciale sunt:
a) penitenciare pentru minori si tineri;
b) penitenciare pentru femei;
c) penitenciare-spital.

Sectiile speciale de arestare preventiva
Art. 13.
– (1) In cadrul penitenciarelor se pot infiinta sectii speciale de arestare preventiva, prin decizie a directorului general al Administratiei Nationale a Penitenciarelor.
(2) In sectiile speciale de arestare preventiva din penitenciare pot fi detinute numai persoanele condamnate printr-o hotarare definitiva la o pedeapsa privativa de libertate, care sunt cercetate in stare de arest preventiv in alta cauza, precum si persoanele arestate preventiv aflate in curs de judecata.

Comisia pentru individualizarea regimului de executare a
pedepselor privative de libertate
Art. 14. – In fiecare penitenciar se constituie o comisie pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate, alcatuita din: directorul penitenciarului, directorul adjunct pentru siguranta detinerii si regim penitenciar, medicul penitenciarului, seful serviciului socioeducativ si un consilier din cadrul serviciului de protectie a victimelor si reintegrare sociala a infractorilor, in a carui circumscriptie teritoriala se afla penitenciarul, desemnat anual de directorul serviciului, psihologul si educatorul implicati in programul de reintegrare sociala a persoanei condamnate.

Administratia Nationala a Penitenciarelor

Art. 15. – (1) Administratia Nationala a Penitenciarelor este institutia publica cu personalitate juridica, in subordinea Ministerului Justitiei, avand ca scop coordonarea si controlul activitatii unitatilor care se organizeaza si functioneaza in subordinea sa.
(2) Organizarea, functionarea si atributiile Administratiei Nationale a Penitenciarelor se stabilesc prin hotarare a Guvernului.
(3) Conducerea Administratiei Nationale a Penitenciarelor este asigurata de un director general, numit prin ordin al ministrului justitiei.
(4) Directorul general al Administratiei Nationale a Penitenciarelor are calitatea de ordonator secundar de credite.
(5) Finantarea Administratiei Nationale a Penitenciarelor se asigura din subventii acordate de la bugetul de stat si din venituri proprii.
(6) Veniturile obtinute prin munca prestata de catre persoanele condamnate vor fi folosite pentru imbunatatirea conditiilor de detentie.

Siguranta penitenciarelor
Art. 16.
– (1) Administratia Nationala a Penitenciarelor are obligatia de a lua masurile necesare pentru siguranta penitenciarelor, precum si masurile de paza, supraveghere, escortare, mentinerea si restabilirea ordinii si disciplinei in randul persoanelor condamnate la pedepse privative de libertate si a persoanelor arestate preventiv, detinute in centrele de arestare preventiva sau in sectiile speciale din penitenciare.
(2) Masurile necesare pentru siguranta penitenciarelor se stabilesc prin regulament aprobat prin ordin al ministrului justitiei.
(3) Penitenciarele trebuie sa dispuna de amenajarile, dispozitivele, personalul si mijloacele tehnice necesare pentru supravegherea si controlul perimetrelor, al spatiilor interioare si al cailor de acces, precum si de armamentul si munitia necesare.
(4) In cazul manifestarilor care tulbura ordinea si linistea publica din cadrul penitenciarelor sau pun in pericol viata ori integritatea corporala a persoanelor sau securitatea bunurilor si care depasesc posibilitatile de interventie ale Administratiei Nationale a Penitenciarelor, poate fi solicitat sprijinul Ministerului Administratiei si Internelor.
(5) In indeplinirea atributiunilor ce ii revin, personalul din penitenciare poate folosi mijloacele tehnice din dotare, inclusiv armamentul, in conditiile legii.

Protectia martorilor care executa pedepse privative de libertate
Art. 17
. – Administratia Nationala a Penitenciarelor si administratia penitenciarului au obligatia de a asigura, in conditiile legii, protectia si asistenta martorului aflat in stare de pericol si ale martorului protejat care executa o pedeapsa privativa de libertate sau este arestat preventiv.

CAPITOLUL II
Regimurile de executare a pedepselor privative de libertate

Dispozitii generale privind regimurile de executare a
pedepselor privative de libertate
Art. 18.
– (1) Regimurile de executare a pedepselor privative de libertate cuprind ansamblul de reguli care stau la baza executarii pedepselor privative de libertate.
(2) Regimurile de executare a pedepselor privative de libertate sunt bazate pe sistemele progresiv si regresiv, persoanele condamnate trecand dintr-un regim in altul, in conditiile prevazute de prezenta lege.
(3) Regimurile de executare a pedepselor privative de libertate trebuie sa asigure respectarea si protejarea vietii, sanatatii si demnitatii persoanelor private de libertate, a drepturilor si libertatilor acestora, fara sa cauzeze suferinte fizice si nici sa injoseasca persoana condamnata.

Felurile regimurilor de executare a pedepselor privative de libertate
Art. 19.
– (1) Regimurile de executare a pedepselor privative de libertate sunt:
a) regimul de maxima siguranta;
b) regimul inchis;
c) regimul semideschis;
d) regimul deschis.
(2) Regimurile de executare a pedepselor privative de libertate se diferentiaza in raport cu gradul de limitare a libertatii de miscare a persoanelor condamnate, modul de desfasurare a activitatilor si conditiile de detentie.

Regimul de maxima siguranta
Art. 20.
– (1) Regimul de maxima siguranta se aplica initial persoanelor condamnate la pedeapsa detentiunii pe viata si persoanelor condamnate la pedeapsa inchisorii mai mare de 15 ani.
(2) In mod exceptional, natura si modul de savarsire a infractiunii, precum si persoana condamnatului pot determina includerea persoanei condamnate in regimul de executare imediat inferior ca grad de severitate.
(3) Persoanele condamnate care executa pedeapsa in regim de maxima siguranta sunt supuse unor masuri stricte de paza, supraveghere si escortare, sunt cazate, de regula, individual, presteaza munca si desfasoara activitatile educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologica si asistenta sociala in grupuri mici, in spatii anume stabilite in interiorul penitenciarului, sub supraveghere continua.

Categorii de persoane carora nu li se aplica regimul de maxima siguranta
Art. 21.
– (1) Regimul de maxima siguranta nu se aplica urmatoarelor persoane condamnate:
a) barbatii care au implinit varsta de 60 de ani si femeile care au implinit varsta de 55 de ani;
b) femeile insarcinate sau care au in ingrijire un copil in varsta de pana la un an;
c) minorii;
d) persoanele incadrate in gradul I de invaliditate, precum si cele cu afectiuni locomotorii grave.
(2) Persoanele condamnate prevazute la alin. (1) lit. a) vor executa pedeapsa privativa de libertate in regim inchis. Persoanele condamnate prevazute la alin. (1) lit. b)-d) vor executa pedeapsa privativa de libertate in regim inchis, pe perioada cat dureaza cauza care a impus neaplicarea regimului de maxima siguranta.

Regimul inchis
Art. 22.
– (1) Regimul inchis se aplica initial persoanelor condamnate la pedeapsa inchisorii mai mare de 5 ani, dar care nu depaseste 15 ani.
(2) In mod exceptional, natura si modul de savarsire a infractiunii, precum si persoana condamnatului pot determina includerea persoanei condamnate in regimul de executare imediat inferior ca grad de severitate.
(3) Persoanele condamnate care executa pedeapsa in regim inchis sunt cazate, de regula, in comun, presteaza munca si desfasoara activitati educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologica si asistenta sociala in grupuri, in interiorul penitenciarului, sub paza si supraveghere.
(4) Persoanele condamnate care executa pedeapsa in regim inchis pot presta munca si in afara penitenciarului, sub paza si supraveghere continua, cu aprobarea directorului penitenciarului.

Regimul semideschis
Art. 23.
– (1) Regimul semideschis se aplica initial persoanelor condamnate la pedeapsa inchisorii mai mare de un an, dar care nu depaseste 5 ani.
(2) In mod exceptional, natura si modul de savarsire a infractiunii, precum si persoana condamnatului pot determina includerea persoanei condamnate in regimul de executare imediat inferior ca grad de severitate.
(3) Persoanele condamnate care executa pedeapsa in regim semideschis sunt cazate in comun, se pot deplasa neinsotite in interiorul penitenciarului, presteaza munca si desfasoara activitatile educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologica si asistenta sociala sub supraveghere, in grupuri, in spatii din interiorul penitenciarului care raman deschise in timpul zilei.
(4) Persoanele condamnate care executa pedeapsa in regim semideschis pot presta munca si in afara penitenciarului, sub supraveghere.

Regimul deschis
Art. 24.
– (1) Regimul deschis se aplica initial persoanelor condamnate la pedeapsa inchisorii de cel mult un an.
(2) Persoanele condamnate care executa pedeapsa in regim deschis sunt cazate in comun, se pot deplasa neinsotite in interiorul penitenciarului, pot presta munca si pot desfasura activitatile educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologica si asistenta sociala in afara penitenciarului, fara supraveghereStabilirea regimului de executare a pedepselor privative de libertate
Art. 25.
– (1) Regimul de executare a pedepsei privative de libertate se stabileste, la primirea persoanei condamnate in primul penitenciar in care aceasta urmeaza sa execute pedeapsa, de catre comisia pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate.
(2) Impotriva modului de stabilire a regimului de executare persoana condamnata poate formula plangere la judecatorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate, in termen de 3 zile de la data cand a luat cunostinta de regimul de executare a pedepsei stabilit.
(3) Persoana condamnata este ascultata, in mod obligatoriu, la locul de detinere, de judecatorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate.
(4) Judecatorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate solutioneaza plangerea in termen de 15 zile de la data primirii acesteia si pronunta, prin incheiere motivata, una dintre urmatoarele solutii:
a) admite plangerea si dispune modificarea regimului de executare stabilit de comisia pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate;
b) respinge plangerea, daca aceasta este nefondata.
(5) Incheierea judecatorului delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate se comunica persoanei condamnate in termen de doua zile de la data pronuntarii acesteia.
(6) Impotriva incheierii judecatorului delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate persoana condamnata poate introduce contestatie la judecatoria in a carei circumscriptie se afla penitenciarul, in termen de 3 zile de la comunicarea incheierii.
(7) Contestatia se judeca potrivit dispozitiilor art. 460 alin. 2-5 din Codul de procedura penala, care se aplica in mod corespunzator.
(8) Hotararea judecatoriei este definitiva.

Schimbarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate
Art. 26.
– (1) Schimbarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate se dispune de judecatorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate, la cererea persoanei condamnate sau la sesizarea comisiei pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate. Comisia pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate are obligatia ca, o data la 6 luni, sa analizeze conduita persoanei condamnate si eforturile depuse de aceasta pentru reintegrare sociala, intocmind un raport care se aduce la cunostinta persoanei condamnate, sub semnatura. In cazul in care comisia apreciaza ca se impune schimbarea regimului de executare, sesizeaza judecatorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate.
(2) Schimbarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate in regimul imediat inferior ca grad de severitate se poate dispune daca persoana condamnata a avut o buna conduita si a facut eforturi serioase pentru reintegrare sociala, in special in cadrul activitatilor educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologica si asistenta sociala, al instruirii scolare si al formarii profesionale, precum si in cadrul muncii prestate.
(3) Schimbarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate intr-unul mai sever se poate dispune daca persoana condamnata a comis o infractiune sau o abatere disciplinara grava, care o fac incompatibila cu regimul in care executa pedeapsa privativa de libertate, si daca, prin conduita sa, afecteaza grav convietuirea normala in penitenciar sau siguranta acestuia.
(4) Imprejurarile prevazute in alin. (2) sau (3) sunt constatate de comisia pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate printr-un raport care se anexeaza cererii persoanei condamnate ori sesizarii comisiei.
(5) Judecatorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate dispune prin incheiere motivata, cu privire la schimbarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate, numai dupa ascultarea persoanei condamnate, la locul de detinere, in termen de 15 zile de la primirea cererii sau sesizarii.
(6) Cand judecatorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate constata ca nu sunt indeplinite conditiile pentru schimbarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate, prin incheierea de respingere fixeaza termenul dupa expirarea caruia cererea sau sesizarea va putea fi reinnoita, termen care nu poate fi mai mare de 6 luni.
(7) Incheierea judecatorului delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate se comunica persoanei condamnate in termen de doua zile de la data pronuntarii acesteia.
(8) Impotriva incheierii judecatorului delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate persoana condamnata poate introduce contestatie la judecatoria in a carei circumscriptie se afla penitenciarul, in termen de 3 zile de la comunicarea incheierii.
(9) Contestatia se judeca potrivit dispozitiilor art. 460 alin. 2-5 din Codul de procedura penala, care se aplica in mod corespunzator.
(10) Hotararea judecatoriei este definitiva.

Individualizarea regimului de executare a pedepselor
privative de libertate

Art. 27.– (1) Individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate se stabileste de comisia pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate, in functie de conduita, personalitatea, varsta, starea de sanatate si posibilitatile de reintegrare sociala ale persoanei condamnate.
(2) Persoana condamnata este inclusa, tinand seama de criteriile prevazute in alin. (1), in programe care urmaresc in principal:
a) desfasurarea de activitati educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologica si asistenta sociala;
b) instruirea scolara;
c) formarea profesionala.
(3) Programele prevazute in alin. (2) sunt realizate de serviciile de educatie, consiliere psihologica si asistenta sociala din cadrul penitenciarelor, cu participarea consilierilor de protectie a victimelor si reintegrare sociala a infractorilor, a voluntarilor, a asociatiilor si fundatiilor, precum si a altor reprezentanti ai societatii civile.
(4) Pentru fiecare persoana condamnata se intocmeste un plan de evaluare si interventie educativa de catre serviciul de educatie, consiliere psihologica si asistenta sociala din cadrul penitenciarului.

Individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de
libertate in cazul minorilor si tinerilor
Art. 28.
– (1) Minorii si tinerii aflati in executarea unei pedepse privative de libertate sunt inclusi, pe durata executarii pedepsei, in programe speciale de consiliere si asistenta, in functie de varsta si de personalitatea fiecaruia. In sensul prezentei legi, se considera tineri persoanele condamnate care nu au implinit varsta de 21 de ani.
(2) Programele speciale prevazute in alin. (1) sunt realizate de serviciile de educatie, consiliere psihologica si asistenta sociala din cadrul penitenciarelor, cu participarea consilierilor de protectie a victimelor si de reintegrare sociala a infractorilor, a voluntarilor, a asociatiilor si fundatiilor, precum si a altor reprezentanti ai societatii civile.
(3) Dispozitiile art. 39 se aplica in mod corespunzator in cazul persoanelor condamnate prevazute in alin. (1).

CAPITOLUL III
Conditiile de detentie 

Primirea persoanelor condamnate
Art. 29.
– (1) Primirea in penitenciar a persoanelor condamnate se face pe baza mandatului de executare a pedepsei privative de libertate, dupa ce li se stabileste identitatea.
(2) Persoanele condamnate sunt primite cu dosarele individuale intocmite de organele de executare a mandatului de executare a pedepselor privative de libertate.
(3) Primirea persoanelor condamnate se face in spatii special amenajate, femeile fiind separate de barbati, iar minorii fiind separati de majori.
(4) Imediat dupa primirea persoanei condamnate, administratia penitenciarului are obligatia sa comunice persoanei desemnate de persoana condamnata locul unde aceasta este detinuta.
(5) Comunicarea prevazuta in alin. (4) se face in scris sau telefonic, iar efectuarea acesteia se consemneaza intr-un proces-verbal.

Locul de executare a pedepselor privative de libertate
Art. 30.
– (1) Pedeapsa detentiunii pe viata si pedeapsa inchisorii mai mare de 15 ani se executa in penitenciare anume destinate sau in sectii speciale ale celorlalte penitenciare.
(2) Pedeapsa inchisorii de cel mult 15 ani se executa in penitenciare anume destinate.
(3) In cazurile prevazute in art. 62 din Codul penal, executarea pedepsei inchisorii se realizeaza in unitati militare disciplinare.

Transferarea persoanelor condamnate
Art. 31
. – (1) Transferarea persoanelor condamnate in alt penitenciar, ca urmare a schimbarii regimului de executare a pedepselor privative de libertate sau pentru alte motive intemeiate, se dispune, la propunerea comisiei pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate sau la cererea persoanei condamnate, cu avizul comisiei pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate, de catre directorul general al Administratiei Nationale a Penitenciarelor.
(2) Transferarea persoanelor condamnate in alt penitenciar, daca este necesara activitatii unui organ judiciar, se dispune, la solicitarea organului judiciar, de directorul penitenciarului, iar in cazul persoanelor condamnate solicitate de mai multe organe judiciare in aceeasi perioada de timp, transferarea temporara se dispune de directorul general al Administratiei Nationale a Penitenciarelor.
(3) Dispozitiile art. 29 alin. (4) si (5) se aplica in mod corespunzator.
(4) Este interzisa transferarea in penitenciare, pentru o perioada mai mare de 5 zile, a minorilor care executa masura educativa a internarii intr-un centru de reeducare sau intr-un institut medical-educativ.
(5) De asemenea, este interzisa transferarea pentru o perioada mai mare de 5 zile a minorilor condamnati la pedepse privative de libertate, in alte penitenciare decat cele pentru minori si tineri.
(6) Sumele stabilite si avansate de Administratia Nationala a Penitenciarelor in conditiile prevazute in alin. (5) se retin din cota de 10% consemnata pe numele persoanei condamnate conform art. 62 alin. (1) lit. a). Pentru diferenta ramasa neachitata, daca aceasta nu este platita de persoana condamnata pana la liberarea din penitenciar, Administratia Nationala a Penitenciarelor emite ordin de imputare care constituie titlu executoriu. Dispozitiile art. 63 alin. (3) se aplica in mod corespunzator.

Modul de executare a pedepselor privative de libertate
de catre femei si minori
Art. 32.
– (1) Femeile condamnate la pedepse privative de libertate executa pedeapsa separat de condamnatii barbati.
(2) Minorii si tinerii condamnati la pedepse privative de libertate executa pedeapsa separat de condamnatii majori sau in locuri de detinere speciale.

Cazarea persoanelor condamnate
Art. 33.
– (1) Persoanele condamnate sunt cazate individual sau in comun.
(2) Camerele de cazare si celelalte incaperi destinate persoanelor condamnate trebuie sa dispuna de iluminat natural si de instalatiile necesare asigurarii iluminatului artificial corespunzator.
(3) Fiecarei persoane condamnate i se pune la dispozitie un pat.
(4) Normele minime obligatorii privind conditiile de cazare a persoanelor condamnate se stabilesc prin ordin al ministrului justitiei.

Tinuta persoanelor condamnate
Art. 34.
– (1) Persoanele condamnate poarta tinuta civila, indiferent de regimul de executare a pedepselor privative de libertate.
(2) In cazul in care persoanele condamnate nu dispun de tinuta civila personala, aceasta se asigura gratuit de catre administratia penitenciarului.

Alimentatia persoanelor condamnate
Art. 35.
– (1) Administratia fiecarui penitenciar asigura conditii adecvate si personalul necesar pentru prepararea, distribuirea si servirea hranei potrivit normelor de igiena a alimentatiei.
(2) Normele minime obligatorii de hrana se stabilesc prin ordin al ministrului justitiei, dupa consultarea unor specialisti in nutritie.

Refuzul de hrana
Art. 36.
– (1) In situatia in care o persoana condamnata la o pedeapsa privativa de libertate refuza sa primeasca hrana, judecatorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate, la sesizarea directorului penitenciarului, are obligatia sa audieze de indata persoana condamnata si sa ii solicite o declaratie scrisa pentru a cunoaste motivele care au determinat luarea acestei hotarari. Daca persoana condamnata refuza sa dea declaratie, se consemneaza aceasta intr-un proces-verbal intocmit de judecatorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate.
(2) Dupa audierea persoanei condamnate, judecatorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate dispune masurile legale care se impun sau face propuneri in acest sens directorului penitenciarului.
(3) Directorul penitenciarului ia masuri pentru ca persoana condamnata care refuza sa primeasca hrana sa fie transferata in infirmeria penitenciarului, unde este tinuta sub supravegherea atenta a personalului medical care asigura persoanei condamnate asistenta medicala corespunzatoare astfel incat viata acesteia sa nu fie pusa in pericol.
(4) Iesirea din refuzul de hrana se consemneaza intr-o declaratie scrisa si semnata de persoana condamnata, data in prezenta judecatorului delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate.

Imobilizarea persoanelor condamnate
Art. 37.
– (1) Persoanele condamnate pot fi temporar imobilizate, cu mijloacele din dotare, pentru a preveni un pericol real si concret in urmatoarele cazuri:
a) pentru a impiedica evadarea sau actele violente ale detinutilor;
b) pentru a intrerupe actiunile de vatamare corporala a altei persoane sau a sa ori de distrugere a unor bunuri.
(2) Este interzisa imobilizarea cu lanturi a persoanelor condamnate, iar imobilizarea cu catuse, camasi de forta sau alte forme de imobilizare a corpului este permisa doar in situatii exceptionale.
(3) Folosirea mijloacelor de constrangere trebuie sa fie proportionala cu starea de pericol, sa se aplice numai pe perioada necesara si doar atunci cand nu exista o alta modalitate de inlaturare a pericolului si sa nu aiba niciodata caracterul unei sanctiuni.
(4) Utilizarea mijloacelor de constrangere trebuie autorizata in prealabil de catre directorul penitenciarului, cu exceptia cazurilor in care urgenta nu permite acest lucru, situatie care va fi de indata adusa la cunostinta directorului.
(5) Utilizarea si incetarea utilizarii oricarui mijloc de constrangere se comunica de indata judecatorului delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate, cu aratarea detaliata a faptelor care le-au determinat.

CAPITOLUL IV
Drepturile si obligatiile persoanelor aflate in
executarea pedepselor privative de libertate

Exercitarea drepturilor persoanelor condamnate la pedepse
privative de libertate
Art. 38.
– (1) Exercitarea drepturilor persoanelor condamnate la pedepse privative de libertate nu poate fi ingradita decat in limitele si in conditiile prevazute de Constitutie si lege.
(2) Impotriva masurilor privitoare la exercitarea drepturilor prevazute in prezentul capitol, luate de catre administratia penitenciarului, persoanele condamnate la pedepse privative de libertate pot face plangere la judecatorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate, in termen de 10 zile de la data cand au luat cunostinta de masura luata.
(3) Persoana condamnata este ascultata, in mod obligatoriu, la locul de detinere, de judecatorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate.
(4) Judecatorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate poate proceda la ascultarea oricarei alte persoane in vederea aflarii adevarului.
(5) Judecatorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate solutioneaza plangerea, prin incheiere motivata, in termen de 10 zile de la primirea acesteia si pronunta una dintre urmatoarele solutii:
a) admite plangerea si dispune anularea, revocarea sau modificarea masurii luate de catre administratia penitenciarului;
b) respinge plangerea, daca aceasta este nefondata.
(6) Incheierea judecatorului delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate se comunica persoanei condamnate in termen de doua zile de la data pronuntarii acesteia.
(7) Impotriva incheierii judecatorului delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate persoana condamnata poate introduce contestatie la judecatoria in a carei circumscriptie se afla penitenciarul, in termen de 5 zile de la comunicarea incheierii.
(8) Contestatia se judeca potrivit dispozitiilor art. 460 alin. 2-5 din Codul de procedura penala, care se aplica in mod corespunzator.
(9) Hotararea judecatoriei este definitiva.

Asigurarea respectarii drepturilor persoanelor aflate in
executarea pedepselor privative de libertate
Art. 39.
– (1) Respectarea drepturilor prevazute de lege pentru persoanele aflate in executarea pedepselor privative de libertate este asigurata de judecatorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate.
(2) Reprezentantii organizatiilor neguvernamentale care desfasoara activitati in domeniul protectiei drepturilor omului pot vizita penitenciarele si pot lua contact cu persoanele aflate in executarea pedepselor privative de libertate, cu acordul directorului general al Administratiei Nationale a Penitenciarelor.
(3) Intrevederile dintre reprezentantii organizatiilor neguvernamentale prevazute in alin. (2) si persoanele aflate in executarea pedepselor privative de libertate se desfasoara in conditii de confidentialitate, sub supraveghere vizuala.

Libertatea constiintei, a opiniilor si libertatea credintelor religioase
Art. 40
. – (1) Libertatea constiintei si a opiniilor, precum si libertatea credintelor religioase ale persoanelor aflate in executarea pedepselor privative de libertate nu pot fi ingradite.
(2) Persoanele condamnate pot participa, pe baza liberului consimtamant, la servicii sau intruniri religioase organizate in penitenciare si pot procura si detine publicatii cu caracter religios, precum si obiecte de cult.

Dreptul la informatie
Art. 41.
– (1) Dreptul persoanelor aflate in executarea pedepselor privative de libertate de a avea acces la informatiile de interes public nu poate fi ingradit.
(2) Accesul persoanelor aflate in executarea pedepselor privative de libertate la informatiile de interes public se realizeaza in conditiile legii.
(3) Administratia Nationala a Penitenciarelor are obligatia de a lua toate masurile necesare pentru asigurarea aplicarii dispozitiilor legale privind liberul acces la informatiile de interes public pentru persoanele aflate in executarea pedepselor privative de libertate.
(4) Dreptul persoanelor aflate in executarea pedepselor privative de libertate la informatii de interes public se realizeaza si prin publicatii, emisiuni radiofonice si televizate sau prin orice alte mijloace autorizate de catre administratia penitenciarului.

Dreptul la consultarea documentelor de interes personal
Art. 42.
– (1) Persoana condamnata sau oricare alta persoana, cu acordul persoanei condamnate, are acces la dosarul individual, la dosarul medical si la rapoartele de incident si poate obtine, la cerere, fotocopii ale acestora.
(2) Consultarea documentelor prevazute in alin. (1) se face in prezenta unei persoane desemnate de directorul penitenciarului.

Masuri pentru asigurarea accesului la dispozitiile legale si documentele
privind executarea pedepselor privative de libertate
Art. 43.
– (1) Prevederile Codului penal si ale Codului de procedura penala referitoare la executarea pedepselor privative de libertate, prezenta lege, regulamentul de aplicare a dispozitiilor acesteia, ordinele emise in temeiul legii, Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informatiile de interes public si Hotararea Guvernului nr. 123/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informatiile de interes public, precum si regulamentul de ordine interioara a penitenciarului sunt puse la dispozitie persoanelor aflate in executarea pedepselor privative de libertate, in limba romana sau in limba pe care o inteleg, imediat dupa primirea in penitenciar.
(2) Textele prevederilor legale la care se face referire in alin. (1) se pun la dispozitie persoanelor aflate in executarea pedepselor privative de libertate, in penitenciare, in locuri accesibile.
(3) In cazul persoanelor condamnate la pedepse privative de libertate, care au deficiente de comunicare, punerea la dispozitie a prevederilor legale la care se face referire in alin. (1) se realizeaza prin folosirea unor modalitati care sa permita intelegerea acestora.
(4) Aducerea la indeplinire a dispozitiilor alin. (1)-(3) se consemneaza intr-un proces-verbal.

Dreptul de petitionare
Art. 44.
– (1) Dreptul de petitionare al persoanelor aflate in executarea pedepselor privative de libertate este garantat.
(2) Petitiile si raspunsul la acestea au caracter confidential si nu pot fi deschise sau retinute.
(3) In sensul prezentei legi, termenul petitie include orice cerere sau sesizare adresata autoritatilor publice, institutiilor publice, organelor judiciare, instantelor sau organizatiilor internationale.

Dreptul la corespondenta
Art. 45.
– (1) Dreptul la corespondenta al persoanelor aflate in executarea pedepselor privative de libertate este garantat.
(2) Corespondenta are caracter confidential si nu poate fi deschisa sau retinuta decat in limitele si in conditiile prevazute de lege.
(3) In scopul prevenirii introducerii in penitenciar, prin intermediul corespondentei, a drogurilor, substantelor toxice, explozibililor sau a altor asemenea obiecte a caror detinere este interzisa, corespondenta poate fi deschisa, fara a fi citita, in prezenta persoanei condamnate.
(4) Corespondenta poate fi deschisa si retinuta daca exista indicii temeinice cu privire la savarsirea unei infractiuni. Persoana aflata in executarea pedepsei privative de libertate este instiintata in scris, de indata, cu privire la luarea acestor masuri, iar corespondenta retinuta se claseaza intr-un dosar special care se pastreaza de administratia penitenciarului.
(5) Deschiderea si retinerea corespondentei, potrivit alin. (4), se pot face numai pe baza dispozitiilor emise, in scris si motivat, de catre judecatorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate.
(6) Dispozitiile alin. (3) si (4) nu se aplica in cazul corespondentei cu aparatorul, cu organizatiile neguvernamentale care isi desfasoara activitatea in domeniul protectiei drepturilor omului, precum si cu instantele sau organizatiile internationale a caror competenta este acceptata ori recunoscuta de Romania.
(7) Persoanele aflate in executarea pedepselor privative de libertate pot primi si expedia scrisori in limba materna, cu respectarea prevederilor alin. (1)-(6).
Masuri pentru asigurarea exercitarii dreptului de petitionare
si a dreptului la corespondenta
Art. 46.
– (1) Pentru asigurarea exercitarii dreptului de petitionare si a dreptului la corespondenta, directorul penitenciarului are obligatia de a lua masurile corespunzatoare pentru punerea la dispozitie persoanei condamnate a materialelor necesare, precum si pentru instalarea de cutii postale in interiorul penitenciarului.
(2) Petitiile si corespondenta sunt colectate de catre personalul furnizorului de servicii postale, caruia i se asigura accesul in interiorul penitenciarului.
(3) Personalul furnizorului de servicii postale este insotit in interiorul penitenciarului de o persoana anume desemnata de directorul penitenciarului.
(4) Raspunsul la petitii si corespondenta adresata persoanelor aflate in executarea pedepselor privative de libertate se predau de indata destinatarului, sub semnatura.
(5) Cheltuielile ocazionate de exercitarea dreptului de petitionare si a dreptului la corespondenta sunt suportate de catre persoanele aflate in executarea pedepselor privative de libertate. In cazul in care aceste persoane nu dispun de mijloacele banesti necesare, cheltuielile pentru exercitarea dreptului de petitionare prin cereri si sesizari adresate organelor judiciare, instantelor sau organizatiilor internationale a caror competenta este acceptata ori recunoscuta de Romania si cele pentru exercitarea dreptului la corespondenta cu familia, aparatorul si cu organizatiile neguvernamentale care isi desfasoara activitatea in domeniul protectiei drepturilor omului sunt suportate de catre administratia penitenciarului.

Dreptul la convorbiri telefonice
Art. 47.
– (1) Persoanele aflate in executarea pedepselor privative de libertate au dreptul sa efectueze convorbiri telefonice de la telefoanele publice cu cartela instalate in penitenciare. Convorbirile telefonice au caracter confidential si se efectueaza sub supraveghere vizuala.
(2) Pentru asigurarea exercitarii dreptului la convorbiri telefonice, directorul penitenciarului are obligatia de a lua masurile necesare pentru instalarea de telefoane publice cu cartela in interiorul penitenciarului.
(3) Cheltuielile ocazionate de efectuarea convorbirilor telefonice sunt suportate de catre persoanele aflate in executarea pedepselor privative de libertate.
(4) Persoanele aflate in executarea pedepselor privative de libertate pot efectua convorbiri telefonice in limba materna, cu respectarea prevederilor alin. (1)-(3).

Dreptul la plimbare zilnica si dreptul de a primi vizite
Art. 48.
– (1) Fiecarei persoane condamnate i se asigura zilnic, atunci cand conditiile climaterice permit, plimbarea in aer liber timp de minimum o ora. Daca conditiile climaterice nu permit plimbarea in aer liber, aceasta se asigura intr-un alt spatiu corespunzator.
(2) Persoanele aflate in executarea pedepselor privative de libertate au dreptul de a primi vizite, in spatii special amenajate, sub supravegherea vizuala a personalului administratiei penitenciarului.
(3) Persoanele aflate in vizita sunt supuse controlului specific.
(4) Durata si periodicitatea vizitelor se stabilesc prin ordin al ministrului justitiei, care se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
(5) Persoanele aflate in executarea pedepselor privative de libertate au dreptul de a primi oricand, in conditii de confidentialitate, vizite ale aparatorului.
(6) Persoanele aflate in executarea pedepselor privative de libertate pot comunica in limba materna atat intre ele, cat si cu persoanele care le viziteaza.

Dreptul de a primi bunuri
Art. 49.
– (1) Persoanele aflate in executarea pedepselor privative de libertate au dreptul de a primi bunuri.
(2) Numarul si greutatea pachetelor care pot fi primite de persoanele aflate in executarea pedepselor privative de libertate, precum si bunurile care pot fi primite, pastrate si folosite de aceste persoane se stabilesc prin ordin al ministrului justitiei, care se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
(3) Persoanele aflate in executarea pedepselor privative de libertate pot primi sume de bani, care se consemneaza in fisa contabila nominala.
(4) Cotele din sumele de bani cuvenite persoanelor aflate in executarea pedepselor privative de libertate pentru munca prestata, sumele primite de la persoane fizice sau juridice in timpul executarii pedepsei si sumele aflate asupra lor la primirea in penitenciar pot fi folosite pentru exercitarea dreptului de petitionare, a dreptului la corespondenta si a dreptului la convorbiri telefonice, pentru efectuarea examenului medical prevazut in art. 51 alin. (4), pentru cumpararea de bunuri, sprijinirea familiei sau alte asemenea scopuri, pentru repararea pagubelor cauzate bunurilor puse la dispozitie de administratia penitenciarului si pentru plata transportului pana la domiciliu, la punerea in libertate.
(5) In situatia in care persoanele aflate in executarea pedepselor privative de libertate nu dispun de mijloace banesti la punerea in libertate, Administratia Nationala a Penitenciarelor va asigura acestora contravaloarea transportului pana la domiciliu, la nivelul tarifelor practicate de Societatea Nationala a Cailor Ferate Romane.
(6) Bunurile interzise si sumele de bani gasite asupra persoanelor private de libertate, cu prilejul perchezitiilor, se confisca. Bunurile confiscate se valorifica sau se distrug potrivit legii, iar sumele de bani se pastreaza si se folosesc in conditiile prevazute in alin. (4).

Dreptul la asistenta medicala
Art. 50.
– (1) Dreptul la asistenta medicala al persoanelor aflate in executarea pedepselor privative de libertate este garantat.
(2) Asistenta medicala in penitenciare se asigura, ori de cate ori este necesar sau la cerere, cu personal calificat, in mod gratuit, potrivit legii.
(3) Persoanele aflate in executarea pedepselor privative de libertate beneficiaza in mod gratuit de tratament medical si de medicamente.

Examenul medical
Art. 51.
– (1) Examenul medical al persoanelor condamnate la pedepse privative de libertate se realizeaza la primirea in penitenciare si in timpul executarii pedepsei, in mod periodic.
(2) Examenul medical se realizeaza in conditii de confidentialitate.
(3) Medicul care efectueaza examenul medical are obligatia de a sesiza procurorul in cazul in care constata ca persoana condamnata a fost supusa la tortura, tratamente inumane sau degradante ori la alte rele tratamente, precum si obligatia de a consemna in fisa medicala cele constatate si declaratiile persoanei condamnate in legatura cu acestea sau cu orice alta agresiune declarata de persoana condamnata.
(4) In cazurile prevazute in alin. (3), persoana condamnata la o pedeapsa privativa de libertate are dreptul de a cere sa fie examinata, la locul de detinere, de un medic legist sau de un medic din afara sistemului penitenciar, desemnat de persoana condamnata. Constatarile medicului din afara sistemului penitenciar se consemneaza in fisa medicala a persoanei condamnate, iar certificatul medico-legal se anexeaza la fisa medicala, dupa ce persoana condamnata a luat cunostinta de continutul sau, sub semnatura.
(5) Cheltuielile ocazionate de examenul medical prevazut in alin. (4) se suporta de catre solicitant.

Asistenta medicala in cazuri speciale
Art. 52.
– (1) Femeile condamnate la pedepse privative de libertate, care sunt insarcinate, beneficiaza de asistenta medicala prenatala si postnatala, luandu-se masuri pentru ca nasterea sa aiba loc in afara penitenciarului. Administratia penitenciarului ia masuri pentru ca persoana condamnata, la solicitarea acesteia, sa isi poata ingriji copilul pana la varsta de un an.
(2) La implinirea varstei de un an sau anterior, copilul poate fi dat in ingrijire, cu acordul mamei, familiei sau persoanei indicate de aceasta.
(3) In cazul in care copilul nu poate fi dat in ingrijirea familiei sau persoanei indicate de mama, acesta poate fi incredintat pe toata durata de detentie a mamei, cu acordul acesteia, unei institutii specializate, cu instiintarea autoritatilor competente pentru protectia copilului.

Dreptul la asistenta diplomatica
Art. 53.
– (1) Persoanele condamnate la pedepse privative de libertate, care au alta cetatenie decat cea romana, au dreptul de a se adresa reprezentantelor diplomatice sau consulare in Romania ale statului ai carui cetateni sunt si de a fi vizitati de functionarii acestor reprezentante diplomatice sau consulare, in conditii de confidentialitate.
(2) Administratia penitenciarului are obligatia sa coopereze cu institutiile prevazute in alin. (1) pentru realizarea asistentei diplomatice a persoanelor condamnate.
(3) Persoanele condamnate la pedepse privative de libertate, cu statut de refugiati sau apatrizi, precum si persoanele condamnate, care au alta cetatenie decat cea romana, al caror stat nu este reprezentat diplomatic sau consular in Romania, pot solicita administratiei penitenciarului sa contacteze autoritatea interna sau internationala competenta si pot fi vizitati de reprezentantii acesteia, in conditii de confidentialitate.

Dreptul la incheierea unei casatorii
Art. 54.
– (1) Persoanele aflate in executarea pedepselor privative de libertate au dreptul la incheierea unei casatorii in penitenciar, in conditiile legii.
(2) Administratia penitenciarului are obligatia de a asigura conditiile necesare incheierii casatoriei.
(3) Dupa incheierea casatoriei sotii pot ramane in penitenciar, intr-o camera separata, timp de 48 de ore, cu acordul directorului penitenciarului.
(4) In certificatul de casatorie, la locul incheierii casatoriei se inscrie localitatea in a carei raza teritoriala este situat penitenciarul.
(5) Persoanele condamnate care executa pedeapsa in regim semideschis sau deschis pot incheia casatoria in localitatea in care domiciliaza sau in localitatea in a carei raza teritoriala este situat penitenciarul, cu acordul directorului penitenciarului, si pot primi in acest scop o invoire de pana la 5 zile.

Obligatiile persoanelor condamnate
Art. 55.
– (1) Persoanele condamnate la pedepse privative de libertate au urmatoarele obligatii:
a) sa respecte prevederile prezentei legi, ale regulamentului de aplicare a dispozitiilor acesteia, ale ordinelor emise in baza legii si ale regulamentului de ordine interioara a penitenciarului, dupa punerea lor la dispozitie potrivit art. 43;
b) sa respecte regulile de igiena colectiva si individuala;
c) sa se supuna perchezitiei corporale ori de cate ori aceasta masura este necesara, in conditiile prevazute in regulamentul de aplicare a legii;
d) sa intretina in mod corespunzator bunurile incredintate de administratia penitenciarului si bunurile din dotarea unitatilor unde presteaza munca.
(2) Persoanele condamnate la pedepse privative de libertate raspund civil, material, disciplinar sau penal, dupa caz, pentru faptele savarsite in timpul executarii pedepselor privative de libertate, potrivit legii.

Drepturile si obligatiile persoanelor internate in centrele de
reeducare sau in institutele medical-educative
Art. 56.
– Dispozitiile prezentului capitol se aplica in mod corespunzator persoanelor internate in centrele de reeducare sau in institutele medical-educative.

CAPITOLUL V
Munca prestata de persoanele condamnate la pedepse privative de libertate

Dispozitii generale privind munca prestata
Art. 57.
– (1) Munca prestata de persoanele condamnate la pedepse privative de libertate este remunerata, cu exceptia activitatilor cu caracter gospodaresc necesare penitenciarului si a celor desfasurate in caz de calamitate.
(2) Persoanele condamnate la pedepse privative de libertate care sunt apte de a munci, cu acordul lor, pot presta o munca in raport cu calificarea si aptitudinile lor, precum si activitati necalificate.
(3) Minorii condamnati la pedepse privative de libertate, care au implinit varsta de 15 ani, pot presta o munca potrivita cu dezvoltarea fizica, aptitudinile si cunostintele lor, numai la cererea acestora si cu acordul parintilor sau al reprezentantilor legali, daca nu le este periclitata sanatatea.
(4) Minorii condamnati la pedepse privative de libertate, care au implinit varsta de 16 ani, pot presta o munca numai la cererea acestora.
(5) Persoanele condamnate care au implinit varsta de 60 de ani pentru barbati si 55 de ani pentru femei pot presta o munca numai la cererea acestora.
(6) Folosirea la munca a fiecarei persoane condamnate se face numai cu avizul medicului penitenciarului.
(7) Dispozitiile legale referitoare la protectia muncii se aplica in mod corespunzator.
(8) Persoana condamnata care, in timpul executarii pedepsei, a devenit incapabila de munca in urma unui accident sau a unei boli profesionale beneficiaza de pensie de invaliditate, in conditiile legii.
(9) Diplomele, certificatele sau orice alte documente care atesta insusirea unei meserii, calificarea sau recalificarea profesionala in cursul executarii pedepsei sunt recunoscute, in conditiile legii, de Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei sau de Ministerul Educatiei si Cercetarii.
(10) Este asimilata muncii prestate de persoanele condamnate participarea acestora la activitati de instruire scolara si formare profesionala.

Munca prestata in cazuri speciale
Art. 58.
– Femeile condamnate la pedepse privative de libertate care sunt insarcinate, cele care au nascut in perioada detentiei si au in ingrijire copii in varsta de pana la un an, precum si minorii condamnati la pedepse privative de libertate nu pot presta munca in timpul noptii sau in locuri vatamatoare, periculoase ori care prezinta un grad de risc pentru sanatatea sau integritatea persoanelor condamnate ori pentru dezvoltarea minorilor condamnati.

Durata muncii prestate
Art. 59.
– (1) Durata muncii prestate de persoanele condamnate la pedepse privative de libertate este de 8 ore pe zi si nu mai mult de 40 de ore pe saptamana.
(2) Pentru persoanele prevazute in art. 58, durata zilei de munca nu poate depasi 6 ore pe zi si 30 de ore pe saptamana.
(3) Persoanele condamnate la pedepse privative de libertate, pe baza acordului scris al acestora, pot presta munca in program de 10 ore pe zi si nu mai mult de 50 de ore pe saptamana, acordandu-li-se drepturile banesti cuvenite pentru acest program de munca.
(4) Munca in timpul noptii poate fi prestata cu acordul scris al persoanelor condamnate, dar nu mai mult de 7 ore pe noapte si 35 de ore pe saptamana.
(5) Persoanele condamnate beneficiaza de cel putin o zi pe saptamana pentru odihna.

Regimul de prestare a muncii
Art. 60.
– (1) Munca persoanelor condamnate la pedepse privative de libertate in penitenciare se realizeaza:
a) in regim de prestari de servicii pentru operatorii economici, persoane fizice sau persoane juridice, in interiorul ori exteriorul penitenciarului;
b) in regie proprie;
c) in interesul penitenciarului, pentru activitati cu caracter gospodaresc necesare penitenciarului;
d) in caz de calamitate.
(2) Administratia penitenciarului poate incheia contracte de prestari de servicii cu operatori economici, persoane fizice sau persoane juridice, interesati in folosirea la munca a persoanelor condamnate.

Plata muncii prestate
Art. 61.
– (1) Veniturile realizate de persoanele condamnate la pedepse privative de libertate pentru munca prestata nu constituie venituri salariale si se impoziteaza potrivit prevederilor legale care reglementeaza impunerea veniturilor realizate de persoanele fizice.
(2) Veniturile realizate nu pot fi mai mici decat salariul minim pe economie, in raport cu programul de munca.
(3) Persoanele condamnate la pedepse privative de libertate care participa la cursuri de scolarizare sau de calificare ori recalificare profesionala primesc lunar, pe durata cursurilor, o remuneratie egala cu salariul minim pe economie.

Repartizarea veniturilor
Art. 62.
– (1) Veniturile prevazute in art. 61 se incaseaza de catre administratia penitenciarului in care persoana condamnata executa pedeapsa privativa de libertate si se repartizeaza dupa cum urmeaza:
a) 30% din venit revin persoanei condamnate, care poate folosi pe durata executarii pedepsei 90% din acesta, iar 10% se consemneaza pe numele sau, urmand sa fie incasat, impreuna cu dobanda aferenta, in momentul punerii in libertate;
b) 70% din venit revin Administratiei Nationale a Penitenciarelor, constituind venituri proprii care se incaseaza, se contabilizeaza si se utilizeaza potrivit dispozitiilor legale privind finantele publice.
(2) In cazul in care persoana condamnata la o pedeapsa privativa de libertate a fost obligata la plata de despagubiri civile, care nu au fost achitate pana la data primirii in penitenciar, o cota de 50% din procentul prevazut la alin. (1) lit. a) se utilizeaza pentru repararea prejudiciului cauzat partii civile.

Recuperarea pagubelor
Art. 63.
– (1) Persoanele aflate in executarea pedepselor privative de libertate raspund pentru prejudiciile cauzate din vina lor la locul de detentie sau la locul de munca.
(2) Prejudiciul cauzat la locul de detentie se repara pe baza ordinului de imputare emis de catre directorul penitenciarului. Ordinul constituie titlu executoriu.
(3) Impotriva ordinului de imputare persoana condamnata poate face contestatie in termen de 30 de zile de la data primirii acestuia, la judecatoria in circumscriptia careia este situat penitenciarul.
(4) Persoanele condamnate nu raspund pentru pagubele provocate de uzul normal al bunurilor incredintate spre folosinta sau pentru cele provenite din riscul normal al muncii.

CAPITOLUL VI
Activitatile educative, culturale, terapeutice, de consiliere
psihologica si asistenta sociala, instruirea scolara si formarea
profesionala a persoanelor condamnate la pedepse privative de libertate

Activitatile educative, culturale, terapeutice, de consiliere
psihologica si asistenta sociala
Art. 64. –
(1) Activitatile educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologica si asistenta sociala se organizeaza in fiecare penitenciar si au ca scop reintegrarea sociala a persoanelor condamnate la pedepse privative de libertate.
(2) In fiecare penitenciar functioneaza o biblioteca. Fondul de carte este asigurat de Administratia Nationala a Penitenciarelor, din venituri proprii, sponsorizari si donatii.

Instruirea scolara
Art. 65
. – (1) In penitenciare se organizeaza cursuri de scolarizare pentru ciclul primar, gimnazial si liceal.
(2) Cursurile de scolarizare a persoanelor condamnate la pedepse privative de libertate se organizeaza si se desfasoara in conditiile stabilite de Ministerul Educatiei si Cercetarii impreuna cu Ministerul Justitiei, cu personal didactic asigurat si salarizat de inspectoratul scolar in a carui raza teritoriala este situat penitenciarul.
(3) In diplome nu se fac mentiuni cu privire la absolvirea cursurilor in stare de detinere.
(4) Persoanele condamnate la pedepse privative de libertate pot urma cursuri de invatamant universitar in forma frecventa redusa.
(5) Cheltuielile legate de instruirea scolara sunt suportate de Ministerul Educatiei si Cercetarii si Administratia Nationala a Penitenciarelor, iar in cazul cursurilor de invatamant universitar, de persoanele condamnate sau de alte persoane fizice ori juridice.

Formarea profesionala
Art. 66. –
(1) Formarea profesionala a persoanelor condamnate la pedepse privative de libertate se realizeaza, in functie de optiunile si aptitudinile lor, prin cursuri de calificare si recalificare, stabilite de administratia penitenciarului impreuna cu Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca sau cu structurile teritoriale ale acesteia. In certificatul de absolvire nu se fac mentiuni cu privire la desfasurarea cursurilor in stare de detinere.
(2) Cursurile se organizeaza la unitatile care functioneaza in cadrul penitenciarelor sau la unitati stabilite in acest scop prin acorduri incheiate intre administratia penitenciarului si fiecare unitate in parte.
(3) Cheltuielile legate de formarea profesionala sunt suportate de Ministerul Educatiei si Cercetarii, Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei, Administratia Nationala a Penitenciarelor sau de alte persoane fizice ori juridice.
(4) Conditiile privind organizarea instruirii scolare si a formarii profesionale vor fi stabilite prin regulamentul de aplicare a prezentei legi.

Dispozitii speciale privind minorii condamnati la pedepse
privative de libertate
Art. 67
. – (1) Minorilor condamnati la pedepse privative de libertate li se asigura conditii pentru participarea la activitati educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologica si asistenta sociala adecvate nevoilor si personalitatii lor, precum si pentru efectuarea studiilor si dobandirea unei calificari profesionale, in functie de optiunile si aptitudinile lor.
(2) Cursurile de calificare si recalificare profesionala a minorilor condamnati la pedepse privative de libertate sunt stabilite de administratia penitenciarului impreuna cu Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca sau cu structurile teritoriale ale acesteia.
(3) Cheltuielile legate de instruirea scolara si formarea profesionala a persoanelor prevazute in alin. (1) sunt suportate de Ministerul Educatiei si Cercetarii, Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei, Administratia Nationala a Penitenciarelor sau de alte persoane fizice ori juridice.

CAPITOLUL VII
Recompense, abateri si sanctiuni disciplinare

SECŢIUNEA 1
Recompense

Felurile recompenselor
Art. 68.
– (1) Persoanelor condamnate la pedepse privative de libertate, care au o buna conduita si au dovedit staruinta in munca sau in cadrul activitatilor educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologica si asistenta sociala, al instruirii scolare si al formarii profesionale, li se pot acorda urmatoarele recompense:
a) incredintarea unei responsabilitati in cadrul activitatilor prevazute in art. 64;
b) ridicarea unei sanctiuni disciplinare aplicate anterior;
c) suplimentarea drepturilor la pachete si vizite;
d) acordarea de premii constand in materiale pentru activitati ocupationale;
e) permisiunea de iesire din penitenciar pentru o zi, dar nu mai mult de 15 zile pe an;
f) permisiunea de iesire din penitenciar pe o durata de cel mult 5 zile, dar nu mai mult de 25 de zile pe an;
g) permisiunea de iesire din penitenciar pe o durata de cel mult 10 zile, dar nu mai mult de 30 de zile pe an.
(2) Recompensele prevazute in alin. (1) lit. a)-e) pot fi acordate de comisia pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate, la propunerea sefului sectiei unde este detinuta persoana condamnata, iar recompensele prevazute in alin. (1) lit. f) si g) pot fi acordate de catre directorul general al Administratiei Nationale a Penitenciarelor, la propunerea comisiei pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate.

Permisiunea de iesire din penitenciar
Art. 69.
– (1) Permisiunea de iesire din penitenciar poate fi acordata in conditiile art. 68 in urmatoarele cazuri:
a) prezentarea persoanei condamnate in vederea ocuparii unui loc de munca dupa punerea in libertate;
b) sustinerea unui examen de catre persoana condamnata;
c) mentinerea relatiilor de familie ale persoanei condamnate;
d) pregatirea reintegrarii sociale a persoanei condamnate;
e) participarea persoanei condamnate la inhumarea sotului/sotiei, unui copil, parinte, frate/sora sau bunic.
(2) Permisiunea de iesire din penitenciar pe durata unei zile, pentru cazurile prevazute in alin. (1) lit. a)-d), se poate acorda persoanelor condamnate care executa pedepse privative de libertate in regim inchis.
(3) Permisiunea de iesire din penitenciar pe o durata de cel mult 5 zile, pentru cazurile prevazute in alin. (1) lit. a)-d), se poate acorda persoanelor condamnate care executa pedepse privative de libertate in regim semideschis.
(4) Permisiunea de iesire din penitenciar pe o durata de cel mult 10 zile, pentru cazurile prevazute in alin. (1) lit. a)-d), se poate acorda persoanelor condamnate care executa pedepse privative de libertate in regim deschis.
(5) Permisiunea de iesire din penitenciar, pentru cazul prevazut in alin. (1) lit. e), poate fi acordata pe o durata de cel mult 5 zile tuturor persoanelor condamnate, indiferent de regimul de executare, daca indeplinesc conditiile prevazute de art. 68 alin. (1).

SECŢIUNEA a 2-a
Abateri si sanctiuni disciplinare

Abateri disciplinare
Art. 70. –
(1) Constituie abateri disciplinare urmatoarele fapte:
a) prezenta in zone interzise sau la ore nepermise in anumite zone din penitenciar ori nerespectarea orei de revenire in penitenciar;
b) tulburarea in orice mod a programului de munca, a programelor socioeducative care se deruleaza in penitenciar;
c) procurarea sau detinerea de bani, bunuri ori de alte valori, in alte conditii decat cele prevazute de lege;
d) comunicarea cu exteriorul prin mijloace de comunicare la distanta, in alte conditii decat cele prevazute de lege;
e) utilizarea in alte conditii decat cele prevazute de lege a bunurilor puse la dispozitie de administratia penitenciarului;
f) nerespectarea oricarei obligatii care revine persoanei condamnate la executarea unei pedepse privative de libertate, potrivit dispozitiilor prezentei legi, ale regulamentului de aplicare a acesteia, ale ordinelor emise in baza legii si ale regulamentului de ordine interioara a penitenciarului, dupa punerea acestora la dispozitie potrivit art. 43, daca aceasta creeaza un pericol real pentru siguranta sau ordinea in penitenciar.
(2) Raspunderea disciplinara nu exclude raspunderea penala sau civila a persoanelor condamnate.
(3) Pentru faptele care, potrivit legii penale, constituie infractiuni, personalul administratiei penitenciare are obligatia de a sesiza organele de urmarire penala. In acest caz poate fi aplicata, in mod provizoriu, una dintre sanctiunile prevazute in art. 71.

Sanctiuni disciplinare
Art. 71
. – (1) Sanctiunile care pot fi aplicate in cazul savarsirii abaterilor disciplinare sunt:
a) avertismentul;
b) suspendarea dreptului de a participa la activitati culturale, artistice si sportive, pe o perioada de cel mult o luna;
c) suspendarea dreptului de a presta o munca, pe o perioada de cel mult o luna;
d) suspendarea dreptului de a primi si de a cumpara bunuri, cu exceptia celor necesare pentru igiena individuala, pe o perioada de cel mult doua luni;
e) suspendarea dreptului de a primi vizite, pe o perioada de cel mult 3 luni;
f) izolarea pentru maximum 10 zile.
(2) Banii, bunurile sau alte valori, procurate ori detinute in alte conditii decat cele prevazute de lege, se confisca si se valorifica potrivit legii.
(3) Aplicarea sanctiunilor disciplinare nu poate ingradi dreptul la aparare, dreptul de petitionare, dreptul la corespondenta, dreptul la asistenta medicala, dreptul la hrana, dreptul la lumina si dreptul la plimbarea zilnica.
(4) Limitele sanctiunilor disciplinare prevazute in alin. (1) lit. b)-e) se reduc la jumatate in cazul minorilor.
(5) Sanctiunile prevazute in alin. (1) lit. d) si e) nu se aplica femeilor insarcinate sau celor care au in ingrijire copii in varsta de pana la un an.
(6) Sanctiunea disciplinara prevazuta in alin. (1) lit. f) nu poate fi aplicata minorilor, femeilor insarcinate ori femeilor care au in ingrijire copii in varsta de pana la un an.
(7) Sanctiunea disciplinara prevazuta in alin. (1) lit. f) poate fi aplicata numai cu avizul medicului. Medicul penitenciarului viziteaza zilnic si ori de cate ori este necesar persoanele condamnate care executa aceasta sanctiune disciplinara.
(8) Sanctiunile cu caracter colectiv si sanctiunile corporale sunt interzise.
(9) Mijloacele de imobilizare din dotare, precum si orice mijloc degradant sau umilitor nu pot fi folosite ca sanctiune disciplinara.

Constatarea abaterilor disciplinare
Art. 72.
– (1) Abaterile disciplinare se constata de catre personalul administratiei penitenciare si se consemneaza intr-un raport de incident.
(2) Raportul de incident se depune la seful sectiei unde este detinuta persoana condamnata, in termen de 24 de ore de la data constatarii abaterii.
(3) Nerespectarea termenului prevazut in alin. (2) atrage raspunderea disciplinara a persoanei vinovate pentru nerespectarea termenului.

Procedura disciplinara
Art. 73.
– (1) Procedura disciplinara se declanseaza de seful sectiei unde este detinuta persoana condamnata, care sesizeaza comisia de disciplina.
(2) Comisia de disciplina este formata din directorul penitenciarului, in calitate de presedinte, adjunctul acestuia, responsabil cu aplicarea regimurilor de detinere, si un supraveghetor ales anual de ceilalti supraveghetori, in calitate de membri.
(3) Directorul penitenciarului desemneaza, in termen de 24 de ore de la sesizarea comisiei de disciplina, o persoana din cadrul personalului penitenciarului, alta decat un supraveghetor, sa efectueze cercetarea prealabila. In termen de 5 zile, persoana desemnata prezinta comisiei de disciplina rezultatele cercetarii prealabile.
(4) Comisia de disciplina, dupa ascultarea persoanei condamnate si a oricarei alte persoane care are cunostinta despre imprejurarile in care a fost savarsita fapta, aplica prin hotarare scrisa una dintre sanctiunile disciplinare sau, dupa caz, claseaza dosarul de cercetare disciplinara.
(5) La stabilirea sanctiunii disciplinare se tine seama de gravitatea abaterii, de persoana condamnatului, de abaterile disciplinare savarsite anterior, de atitudinea persoanei condamnate dupa savarsirea abaterii si in timpul procedurii disciplinare.
(6) Sanctiunile disciplinare aplicate se inscriu intr-un registru special, iar dosarul disciplinar si hotararile comisiei de disciplina se includ in dosarul individual al persoanei condamnate.
(7) In cazul in care, in cursul procedurii disciplinare, comisia de disciplina ia cunostinta despre savarsirea unei infractiuni, sesizeaza organul de urmarire penala competent.
Plangerea impotriva hotararii comisiei de disciplina
Art. 74.
– (1) Impotriva hotararii comisiei de disciplina, prin care a fost aplicata o sanctiune disciplinara, persoana condamnata poate face plangere la judecatorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate, in termen de 3 zile de la comunicarea hotararii.
(2) Persoana condamnata este ascultata la locul de detinere, in mod obligatoriu, la judecarea plangerii.
(3) Judecatorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate poate proceda la ascultarea oricarei alte persoane, in vederea aflarii adevarului.
(4) Judecatorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate solutioneaza plangerea, prin incheiere motivata, in termen de 3 zile de la primirea acesteia, pronuntand una dintre urmatoarele solutii:
a) admite plangerea si dispune anularea, revocarea sau modificarea sanctiunii disciplinare aplicate de comisia de disciplina din penitenciar;
b) respinge plangerea, daca aceasta este nefondata.
(5) Impotriva incheierii judecatorului delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate persoana condamnata poate introduce contestatie la judecatoria in a carei circumscriptie se afla penitenciarul, in termen de 3 zile de la comunicarea incheierii.
(6) Contestatia se judeca potrivit dispozitiilor art. 460 alin. 2-5 din Codul de procedura penala, care se aplica in mod corespunzator.
(7) Plangerea formulata conform alin. (1) si contestatia introdusa potrivit alin. (5) nu suspenda executarea sanctiunilor disciplinare, cu exceptia celei prevazute in art. 71 alin. (1) lit. f).
(8) Hotararea judecatoriei este definitiva.

CAPITOLUL VIII
Liberarea conditionata

Conditiile de acordare a liberarii conditionate
Art. 75. –
Persoana condamnata care este staruitoare in munca, disciplinata si da dovezi temeinice de indreptare, tinandu-se seama si de antecedentele sale penale, poate fi liberata conditionat inainte de executarea in intregime a pedepsei, in conditiile Codului penal.

Partea din durata pedepsei care este considerata ca executata pe baza
muncii prestate sau a instruirii scolare si formarii profesionale

Art. 76. – (1) Pedeapsa care este considerata ca executata pe baza muncii prestate sau a instruirii scolare si formarii profesionale, in vederea acordarii liberarii conditionate, se calculeaza dupa cum urmeaza:
a) in cazul in care se presteaza o munca remunerata in conditiile prevazute in art. 59 alin. (1) si (2), se considera 5 zile executate pentru 4 zile de munca, in cazul condamnatilor majori, si 3 zile executate pentru 2 zile de munca, in cazul condamnatilor minori si tineri;
b) in cazul in care se presteaza o munca neremunerata in conditiile prevazute in art. 59 alin. (1) si (2), se considera 4 zile executate pentru 3 zile de munca, in cazul condamnatilor majori, si 2 zile executate pentru o zi de munca, in cazul condamnatilor minori si tineri;
c) in cazul in care munca este prestata in conditiile prevazute in art. 59 alin. (3), se considera 4 zile executate pentru 3 zile de munca;
d) in cazul in care munca este prestata in conditiile prevazute in art. 59 alin. (4), se considera 3 zile executate pentru 2 nopti de munca;
e) in cazul participarii la cursuri de scolarizare sau de calificare ori recalificare profesionala, se considera 30 de zile executate pentru absolvirea unui semestru scolar si 15 zile executate pentru absolvirea unui curs de calificare ori recalificare profesionala;
f) in cazul elaborarii de lucrari stiintifice publicate sau inventii si inovatii brevetate, se considera 3 zile executate pentru 2 zile de munca.
(2) Reducerea fractiunii de pedeapsa care este considerata ca executata pe baza muncii prestate sau a instruirii scolare si formarii profesionale nu poate fi revocata.

Procedura de acordare a liberarii conditionate
Art. 77.
– (1) Liberarea conditionata se acorda potrivit procedurii prevazute in Codul de procedura penala, la cererea persoanei condamnate sau la propunerea comisiei pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate.
(2) Comisia pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate, cu participarea judecatorului delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate, in calitate de presedinte, propune liberarea conditionata tinand seama de fractiunea din pedeapsa efectiv executata si de partea din durata pedepsei care este considerata ca executata pe baza muncii prestate, de conduita persoanei condamnate si de eforturile acesteia pentru reintegrarea sociala, in special in cadrul activitatilor educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologica si asistenta sociala, al instruirii scolare si al formarii profesionale, de responsabilitatile incredintate, de recompensele acordate, de sanctiunile disciplinare aplicate si de antecedentele sale penale.
(3) Propunerea comisiei de admitere a liberarii conditionate, cuprinsa intr-un proces-verbal motivat, impreuna cu documentele care atesta mentiunile cuprinse in procesul-verbal, se inainteaza judecatoriei in a carei circumscriptie se afla locul de detinere si se comunica persoanei condamnate.
(4) In cazul in care comisia constata ca persoana condamnata nu intruneste conditiile pentru a fi liberata conditionat, in procesul-verbal intocmit potrivit alin. (3) fixeaza un termen pentru reexaminarea situatiei acesteia, care nu poate fi mai mare de un an. Totodata, comisia comunica procesul-verbal persoanei condamnate si ii aduce la cunostinta acesteia, sub semnatura, ca se poate adresa direct instantei cu cerere de liberare conditionata.
(5) Cand persoana condamnata se adreseaza direct instantei, cerand liberarea conditionata, odata cu cererea se trimite si procesul-verbal intocmit de comisia pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate, impreuna cu documentele care atesta mentiunile cuprinse in acesta.
(6) In vederea solutionarii cererii de liberare conditionata a persoanei condamnate sau a propunerii formulate de comisie, instanta poate consulta dosarul individual al persoanei condamnate.

CAPITOLUL IX
Documentele intocmite de administratia penitenciarului

Dosarul individual al persoanei condamnate
Art. 78.
– (1) Administratia penitenciarului completeaza pentru fiecare persoana condamnata care executa o pedeapsa privativa de libertate in penitenciar un dosar individual, la care se ataseaza dosarul prevazut in art. 29 alin. (2).
(2) Dosarul individual al persoanei condamnate cuprinde:
a) datele si actul de identitate ale persoanei condamnate;
b) fotografii din fata si din profil;
c) copie de pe hotararea judecatoreasca de condamnare la pedeapsa privativa de libertate;
d) mandatul de executare a pedepsei;
e) anul, luna, ziua si ora la care a inceput executarea pedepsei;
f) cazierul judiciar;
g) fisa dactiloscopica;
h) documentele intocmite in urma examenelor medicale;
i) documentele din care rezulta indeplinirea obligatiilor prevazute in art. 43 alin. (1)-(3);
j) documentele referitoare la masurile luate de catre administratia penitenciarului cu privire la exercitarea drepturilor persoanei condamnate la pedeapsa privativa de libertate;
k) documentele referitoare la participarea persoanei condamnate la activitatile educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologica si asistenta sociala, la instruirea scolara si formarea profesionala a acesteia;
l) documentele referitoare la acordarea recompenselor, dosarul disciplinar si sanctiunile disciplinare aplicate in timpul executarii pedepsei privative de libertate;
m) alte documente intocmite in timpul executarii pedepsei privative de libertate care privesc regimul de executare a acesteia.
(3) Persoana condamnata la o pedeapsa privativa de libertate si aparatorul acesteia au acces, in prezenta persoanei anume desemnate de directorul penitenciarului, la dosarul individual.
(4) Dosarul individual poate fi consultat, cu exceptia situatiilor in care acesta este cerut de organele abilitate potrivit legii, numai cu acordul persoanei condamnate si al judecatorului delegat cu executarea pedepselor.
(5) Datele cu caracter personal ale persoanelor condamnate la pedepse privative de libertate sunt confidentiale, potrivit legii.

Registrele privind persoanele condamnate la pedepse privative de libertate
Art. 79.
– Administratia fiecarui penitenciar intocmeste urmatoarele registre privind persoanele condamnate la pedepse privative de libertate:
a) registrul de evidenta a primirii persoanelor condamnate, in care se consemneaza anul, luna, ziua si ora la care persoana condamnata a fost primita in penitenciar;
b) registrul de evidenta a recompenselor acordate persoanelor condamnate;
c) registrul de evidenta a sanctiunilor disciplinare aplicate persoanelor condamnate;
d) registrul de evidenta a liberarii conditionate a persoanelor condamnate;
e) registrul de evidenta a punerii in libertate a persoanelor condamnate.

Documente privind decesul persoanelor aflate in executarea
pedepselor privative de libertate
Art. 80
. – (1) In cazul decesului unei persoane aflate in executarea unei pedepse privative de libertate, directorul penitenciarului instiinteaza de indata familia persoanei decedate sau o persoana apropiata acesteia, judecatorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate si Administratia Nationala a Penitenciarelor, care sesizeaza Comisia comuna a Ministerului Justitiei si a Ministerului Sanatatii Publice de analiza a deceselor survenite in sistemul penitenciar.
(2) Certificatul constatator al mortii si procesul-verbal al Comisiei comune a Ministerului Justitiei si a Ministerului Sanatatii Publice de analiza a deceselor survenite in sistemul penitenciar sunt obligatorii.
(3) Dupa decesul persoanei condamnate, sotul/sotia sau o ruda pana la gradul al IV-lea inclusiv ori o alta persoana desemnata de acestea are acces la dosarul individual, dosarul medical, rapoartele de incident, certificatul constatator al mortii si orice alt act privitor la decesul persoanei condamnate si poate obtine, la cerere, fotocopii ale acestora.
(4) Componenta, organizarea si functionarea Comisiei comune a Ministerului Justitiei si a Ministerului Sanatatii Publice de analiza a deceselor survenite in sistemul penitenciar se stabilesc prin ordin comun al ministrului justitiei si al ministrului sanatatii publice.
(5) Inhumarea persoanei decedate este efectuata de catre familie, rude sau alte persoane apropiate acesteia. In absenta lor sau in caz de refuz, inhumarea persoanei decedate se face de catre primaria din localitatea in a carei raza teritoriala se afla penitenciarul.
(6) In cazul producerii decesului persoanei condamnate, ca urmare a unui accident de munca sau a unei boli profesionale survenite in timpul executarii pedepsei, urmasii acesteia beneficiaza de pensie de urmas, potrivit legii.
(7) Directorul penitenciarului are obligatia de instiintare prevazuta in alin. (1) si atunci cand persoana condamnata sufera o vatamare corporala grava, de o boala grava sau este transferata intr-o institutie medicala pentru tratarea unei boli psihice.

TITLUL V
Executarea masurilor preventive privative de libertate

Centrele de retinere si arestare preventiva si centrele
de arestare preventiva
Art. 81.
– (1) Retinerea si arestarea preventiva in cursul urmaririi penale se executa in centrele de retinere si arestare preventiva, care se organizeaza si functioneaza in subordinea Ministerului Administratiei si Internelor, iar arestarea preventiva in cursul judecatii se executa in sectiile speciale de arestare preventiva din penitenciare sau in centrele de arestare preventiva de pe langa penitenciare, care se organizeaza si functioneaza in subordinea Administratiei Nationale a Penitenciarelor.
(2) Centrele de retinere si arestare preventiva se infiinteaza prin ordin al ministrului administratiei si internelor, iar centrele de arestare preventiva se infiinteaza prin ordin al ministrului justitiei.
(3) Prin ordin al ministrului administratiei si internelor se stabileste penitenciarul in a carui circumscriptie functioneaza centrele de retinere si arestare preventiva, iar prin ordin al ministrului justitiei se stabileste penitenciarul in a carui circumscriptie functioneaza centrele de arestare preventiva.
(4) Organizarea si functionarea centrelor de retinere si arestare preventiva, precum si a centrelor de arestare preventiva se stabilesc prin regulament aprobat prin ordin comun al ministrului administratiei si internelor si al ministrului justitiei.
(5) Masurile necesare pentru siguranta centrelor de retinere si arestare preventiva, precum si pentru siguranta centrelor de arestare preventiva se stabilesc prin regulament aprobat prin ordin comun al ministrului administratiei si internelor si al ministrului justitiei.

Executarea retinerii si a arestarii preventive
Art. 82.
– (1) Retinerea se executa in temeiul ordonantei prin care s-a dispus retinerea, potrivit dispozitiilor Codului de procedura penala.
(2) Arestarea preventiva se executa in temeiul mandatului de arestare, emis potrivit dispozitiilor Codului de procedura penala.
(3) Primirea in centrele de retinere si arestare preventiva sau in centrele de arestare preventiva a persoanelor fata de care s-au dispus aceste masuri preventive se face pe baza ordonantei prevazute in alin. (1) sau, dupa caz, a mandatului de arestare prevazut in alin. (2), dupa ce li se stabileste identitatea.
(4) Centrele de retinere si arestare preventiva si centrele de arestare preventiva sunt obligate sa asigure exercitarea drepturilor prevazute in Codul de procedura penala.
(5) Dispozitiile din titlul IV cap. III-VII, referitoare la conditiile de detentie, drepturile si obligatiile persoanelor condamnate, munca, activitati educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologica si asistenta sociala, recompensare, cu exceptia permisiunii de iesire din penitenciar, si sanctiuni disciplinare se aplica in mod corespunzator, in masura in care nu contravin dispozitiilor prevazute in prezentul titlu.
(6) Persoanele retinute sau arestate preventiv poarta tinuta civila.
(7) Persoanele arestate preventiv, la cererea lor, pot presta o munca sau pot desfasura activitati educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologica si asistenta sociala, in interiorul centrelor de retinere si arestare preventiva sau al centrelor de arestare preventiva, cu avizul judecatorului delegat cu executarea pedepselor.

Dosarul individual al persoanei retinute sau arestate preventiv
Art. 83.
– (1) Administratia centrului de retinere si arestare preventiva sau a centrului de arestare preventiva completeaza pentru fiecare persoana retinuta sau arestata preventiv un dosar individual, la care se ataseaza dosarul prevazut in art. 29 alin. (2).
(2) Dosarul individual al persoanei retinute sau arestate preventiv cuprinde:
a) datele si actul de identitate ale persoanei retinute sau arestate preventiv;
b) fotografii din fata si din profil;
c) copie de pe dispozitivul hotararii prin care s-a dispus arestarea preventiva, prelungirea sau mentinerea arestarii preventive;
d) ordonanta de retinere si mandatul de arestare preventiva;
e) anul, luna, ziua si ora la care a inceput executarea retinerii sau arestarii preventive;
f) cazierul judiciar;
g) fisa dactiloscopica;
h) documentele intocmite in urma examenelor medicale obligatorii prevazute in art. 51;
i) documentele din care rezulta indeplinirea obligatiilor prevazute in art. 43 alin. (1)-(3);
j) documentele referitoare la masurile luate de catre administratia centrului de retinere si arestare preventiva sau a centrului de arestare preventiva cu privire la exercitarea drepturilor persoanei retinute sau arestate preventiv;
k) documentele referitoare la acordarea recompenselor, dosarul disciplinar si sanctiunile disciplinare aplicate in timpul executarii retinerii sau arestarii preventive;
l) alte documente intocmite in timpul executarii retinerii sau arestarii preventive.
(3) Persoana retinuta sau arestata preventiv si aparatorul acesteia au acces, in prezenta persoanei anume desemnate de conducatorul centrului de retinere si arestare preventiva sau de arestare preventiva, la dosarul individual.
(4) Instanta de judecata si procurorul au acces la dosarul individual al persoanei retinute sau arestate preventiv.
(5) Dosarul individual poate fi consultat de organele abilitate potrivit legii, fara acordul persoanei retinute sau arestate preventiv.
(6) Datele cu caracter personal ale persoanelor retinute sau arestate preventiv sunt confidentiale, potrivit legii.

Registrele privind persoanele retinute sau arestate preventiv
Art. 84.
– Administratia fiecarui centru de retinere si arestare preventiva si a fiecarui centru de arestare preventiva intocmeste urmatoarele registre privind persoanele retinute sau arestate preventiv:
a) registrul de evidenta a primirii persoanelor retinute sau arestate preventiv, in care se consemneaza anul, luna, ziua si ora la care persoana retinuta sau arestata a fost primita in centru;
b) registrul de evidenta a punerii in libertate a persoanelor retinute sau arestate preventiv;
c) registrul de evidenta a recompenselor;
d) registrul de evidenta a sanctiunilor disciplinare.

TITLUL VI
Dispozitii tranzitorii si finale

Dispozitii tranzitorii
Art. 85.
– In termen de 3 luni de la data intrarii in vigoare a prezentei legi, Comisia pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate stabileste pentru fiecare persoana condamnata la o pedeapsa privativa de libertate regimul de executare, conform dispozitiilor Codului penal si ale prezentei legi.

Dispozitii finale Art. 86. – (1) Prezenta lege intra in vigoare la 90 de zile de la publicarea ei in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
(2) In termen de 10 zile de la intrarea in vigoare a prezentei legi, Guvernul va adopta, prin hotarare, regulamentul de aplicare a dispozitiilor acesteia.
(3) La data intrarii in vigoare a prezentei legi se abroga Legea nr. 23/1969 privind executarea pedepselor, republicata in Buletinul Oficial, Partea I, nr. 62 din 2 mai 1973, cu modificarile si completarile ulterioare, cu exceptia dispozitiilor privitoare la executarea pedepsei la locul de munca, Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 56/2003 privind unele drepturi ale persoanelor aflate in executarea pedepselor privative de libertate, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 457 din 27 iunie 2003, precum si orice alte dispozitii contrare.

Aceasta lege a fost adoptata de Parlamentul Romaniei, cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (1) din Constitutia Romaniei, republicata.

Autorităţile fac percheziţii în cinci penitenciare din ţară

Angajaţi ai Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor (ANP), jandarmi şi studenţi de la Academia de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza” au efectuat joi, percheziţii în penitenciarele Rahova, Jilava, Mărgineni, Brăila şi Poarta Albă.

 

 

Echipele de control ale ANP au confiscat, în urma percheziţiei generale desfăşurate, pe 9 octombrie, la penitenciarul Jilava,  29 de bile ce conţin substanţe interzise, 29 de telefoane mobile,  27 de cartele SIM, 3 carduri de memorie şi 4 acumulatori, dar şi alcool pus la fermentat. De asemenea, potrivit ANP, în penitenciar au mai fost găsite cabluri, ţevi, obiecte tăietor-înţepătoare şi haltere improvizate. Tot în urma acestei percheziţii a fost găsită o cartelă SIM în celula lui Nuţu Cămătaru, despre care reprezentanţii penitenciarul susţin că nu s-a aflat cărui deţinut îi aparţine.

Zeci de obiecte interzise au fost confiscate de la deţinuţi, iar un agent din cadrul penitenciarului Jilava a fost demis.

Percheziţiile sunt făcute, joi, după ce deţinuţii din mai multe celule ale Penitenciarului Jilava au protestat, pe 22 noiembrie, timp de o oră şi jumătate, deoarece nu mai au voie să primească ţigări de la rude sau prieteni, după ce s-au descoperit substanţe stupefiante ascunse în ţigări. Potrivit şefului ANP, Ioan Băla, deţinuţii au protestat verbal şi au rupt câteva cearşafuri, pe care le-au aruncat în curtea interioară a penitenciarului, dar nu au devenit violenţi.

Deţinuţii protestatari stau în celule vecine cu cea în care se afla Nuţu Cămătaru, a mai spus şeful ANP, cu precizarea că acesta nu s-a manifestat, însă nu este exclus să fi fost implicat în organizarea protestului. Revolta a luat sfârşit după ce reprezentanţi ai ANP au discutat cu deţinuţii.

Începând cu luna noiembrie, a intrat în vigoare un ordin al ministrului justiţiei privind durata şi periodicitatea vizitelor, greutatea şi numărul pachetelor, precum şi categoriile de bunuri ce pot fi primite, păstrate şi folosite de persoanele aflate în executarea pedepselor privative de libertate, au anunţat reprezentanţii ANP.

Sile şi Nuţu Cămătaru, suspectaţi că ar avea legătură cu revolta deţinuţilor de la Jilava de sâmbătă seara, au fost trecuţi de la regimul de detenţie semideschis la cel închis, prin decizia unor comisii din penitenciarele unde cei doi au fost transferaţi pe 22 noiembrie, afirmă surse judiciare.

Dacă ancheta aflată în curs de desfăşurare va arăta legătura Cămătarilor cu revolta deţinuţilor, şansele acestora în faţa comisiilor de eliberare condiţionată se vor diminua, potrivit surselor citate. Nuţu Cămătaru este programat să se prezinte în data de 18 decembrie în faţa comisiei de disciplină.

Sursa: NewsIn

REVOLTĂ ÎN PENITENCIARE/Scenariu pentru graţieri colective

Directorul general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor (ANP), Ioan Băla, a declarat ieri în conferinţă de presă că deţinuţii, instigaţi de mai multe persoane, nu doar de fraţii Balint, pun la cale o revoltă în 12 penitenciare româneşti, cu scopul de a obţine graţieri colective şi amnistii.
Şeful ANP a ţinut ieri o conferinţă de presă la sediul Penitenciarului Jilava, după ce subordonaţii săi au efectuat percheziţii simultane în cinci dintre penitenciarele româneşti. Ioan Băla a dezvăluit că deţinuţii din 12 închisori, instigaţi de condamnaţi “cu influenţă”, pun la cale o revoltă, demersul lor având drept scop obţinerea de eventuale amnistii ori graţieri colective. Şeful ANP a precizat că scenariul revoltei condamnaţilor este amplu, iar ceea ce s-a petrecut sâmbăta trecută la Penitenciarul Jilava – la care au participat peste 200 de deţinuţi – este un act al piesei regizate de mai multe persoane, nu doar de fraţii Balint. Oficialul a subliniat că un eveniment similar a avut loc şi la Spitalul Penitenciar Jilava – loc de deţinere diferit de penitenciarul cu acelaşi nume, dar şi la închisoarea de la Mărgineni. Pentru a preveni răspândirea revoltei la nivelul celor 12 penitenciare, oficialităţile au luat măsuri. Astfel, potrivit lui Ioan Băla, pentru incidentul de sâmbătă au fost sancţionaţi nu doar fraţii Balint, cunoscuţi în lumea interlopă ca Sile şi Nuţu Cămătaru. Zeci de persoane au fost mutate disciplinar la alte penitenciare, a spus şeful ANP. Ioan Băla ne-a asigurat că autorităţile responsabile fac tot posibilul pentru ca intenţia condamnaţilor să rămână doar un scenariu nepus în practică: “Nu vom sta în nici un caz cu mâinile în sân, aşteptând să se întâmple ceva. Luăm măsuri, iar printre acestea se numără şi acţiunea noastră de astăzi (joi – n.r.)”. O altă măsură este aplicarea ordinului ministrului Justiţiei, conform căruia deţinuţii nu mai au voie să primească pachete cu ocazia vizitelor decât de câteva ori pe an. Faţă de controlul similar făcut în urmă cu o lună şi jumătate, acum nu au mai fost găsite droguri în închisori. Şeful ANP a atras atenţia că, potrivit statisticilor din ultimii opt ani, deşi numărul deţinuţilor s-a înjumătăţit, a crescut îngrijorător cifra incidentelor din penitenciare, de la unul în anul 2000 la 28 în anul 2008.

 

Captură record la cinci penitenciare din România: droguri, arme albe, mobile şi alcool

Penitenciarele din România sunt pline de arme albe, telefoane mobile şi alcool. Sute de obiecte interzise au fost confiscate din celule joi, în urma unor descinderi fulger în cinci penitenciare.Cinci dintre cele mai de temut puşcării din România au fost ocupate de 2000 de poliţişti, jandarmi şi trupe

 

 

speciale. Clădirile au fost încercuite şi fiecare fereastră, supravegheată. Celulele au fost percheziţionate şi fiecare deţinut controlat cu detectoare de metal.

Printre obiectele confiscate se numără telefoane mobile, droguri, arme albe şi chiar distilerii. Deţinuţii îşi fabricau alcool din fructele primite la pachet din afară, cu drojdie sau chiar pâine.

Rezultatul descinderilor este teribil pentru şefii de la Penitenciare care joi şi-au dat seama că dincolo de gratii unii au ajuns să fie mai liberi ca oricând.

Antena3.ro

Razboi in penitenciare – asta pregateau mii de detinuti din tara!

Au ramas insa la stadiul de plan, pentru ca trupele speciale au facut descinderi si au scos din celule sute de arme albe.5.000 de puscariasi au fost controlati de trupele speciale si de jandarmi. Fiecare colt de celula a fost verificat. S-au gasit  140 de litri de alcool, 226 de obiecte contondente intepatoare si

 

 

 dure, 113 telefoane mobile si zeci de cartele si carduri de memorie. Toate interzise in penitenciar. Rangile si batele erau pregatite pentru proteste.

Revolta urma sa fie declansata, sustin angajatii penitenciarelor, in urmatoarele zile. Detinutii sunt furiosi ca nu mai au dreptul sa primeasca pachete de acasa. Masura a fost luata de administratie din cauza numarului urias de colete in care s-au gasit droguri.

Detinutii au incercat si la sfarsitul saptamanii trecute sa atraga atentia asupra situatiei si au organziat proteste in penitenciarele Jilava, Margineni si Rahova

Cum au votat deţinuţii

Până la orele 14.00, în unităţile subordonate Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor (ANP), procesul de vot s-a încheiat în 12 unităţi penitenciare. Din totalul de 170 de persoane private de libertate cu drept de vot, numai 21 şi-au exercitat dreptul de alegător.

Motivele pentru care persoanele private de libertate cu drept de vot din aceste unităţi nu au votat sunt următoarele:
– aparţinătorii persoanelor private de libertate, respectiv familiile acestora,  nu au ridicat solicitările scrise ale deţinuţilor pentru a fi depuse la secţiile de votare unde aceştia sunt arondaţi conform domiciliului;
– persoanele private de libertate şi-au manifestat, printr-o declaraţie scrisă, intenţia de a nu vota

Ne puteti scrie gratuit pe whatsapp 0745150894!