Casa Judeteana de Pensii Brasov a început înscrierile pentru biletele de tratament. Pensionarii au început sa-si depuna cererile pentru bilete de tratament, însa de data aceasta oamenii nu s-au mai înghesuit cu sutele în fata

Casei de Pensii. Asta, pentru ca noile criterii de selectie a celor care vor pleca în statiuni s-au schimbat.

Un tânăr de 30 de ani din comuna Vulcana – Pandele, din Dâmboviţa, este acuzat că a înşelat cu peste 8.900 lei un orădean pe care l-a abordat prin SMS, păcălindu-l că a câştigat un concurs fictiv.

Poliţia Bihor a anunţat joi că angajaţii Biroului de Investigaţii Criminale din cadrul Poliţiei Municipiului Oradea au început urmărirea penală faţă de un tânăr de 30 de ani, din comuna Vulcana – Pandele, judeţul Dâmboviţa, pentru înşelăciune. „Acesta este suspectat că în cursul lunii februarie 2009, ar fi intrat în posesia unor sume de bani virate prin mandat on-line, bani ce proveneau ca urmare a inducerii în eroare a unui orădean de 60 de ani”, a precizat inspectorul principal Alina Dinu, purtătorul de cuvânt al IPJ Bihor.

Tânărul e acuzat că, pretinzându-se angajat al unei companii de telefonie mobilă, ar fi trimis pe telefonul mobil al orădeanului mai multe SMS-uri, prin care l-a înştiinţat că, în urma unei extrageri, a fost desemnat câştigătorul unui premiu în valoare de 20.000 Euro oferit de o societate de telefonie mobilă. „Victima a fost anunţată că, pentru a intra în posesia câştigului, trebuie să achite diverse sume de bani reprezentând diferite taxe privind traduceri, legalizări de documente şi alte acte necesare „intrării în posesie””, a mai explicat Dinu.

Orădeanul a căzut în plasă, fără a verifica autenticitatea celor spuse, calitatea sa de angajat sau chiar existenţa unei trageri la sorţi organizată de respectiva firmă şi fără a fi participat la vreun concurs. Astfel, i-a trimis dâmboviţeanului prin mandat on-line, de patru ori, suma totală de 8.910 lei.

Abia după ce a constatat că nu i-au fost viraţi în cont cei 20.000 Euro promişi, victima a sunat la firma de telefonie mobilă şi a verificat datele oferite prin telefon de suspect, constatând că a fost vorba de înşelăceiune.

gandul

Printre meseriile care reinvie in aceasta perioada este si aceea  de pantofar. Nu chiar cea mai veche meserie din lume, dar nici departe, insa putini mai sunt cei care ii stiu secretele. Obisnuiti sa-si cumpere incaltaminte in fiecare

sezon si sa-i arunce la primul defect, oamenii incepusera sa uite importanta unui pantofar.
In ultimele luni, insa, situatia s-a schimbat. Atelierele de reparatii incaltaminte au ajuns sa fie din ce in ce mai aglomerate, iar unii pantofari spun ca programul de opt ore a devenit insuficient pentru a face fata  tuturor comenzilor. In plus, au ajuns sa apeleze la serviciile lor si cei care si-au cumparat pantofi ale unor firme celebre si nu vor sa renunte la ei.

ghimpele

Afisajele, pozele, bannerele si fluturasele au facut deliciul acestei campanii electorale. Si nu ma refer aici doar la portocaliul care a impanzit municipiul pastorit de presedintele PD-L, Emil Boc. Toate partidele au incercat sa profite de acest tip de campanie. Fiecare dupa posibilitati. Ca la putere, in municipiu, e un singur partid. Ca si la judet.

La Chinteni, si social-democratii sunt liberali

Faina miscare. La fel de faina ca si cafeaua pe care a baut-o Lucica de Chinteni cu baieti care distribuiau fluturasele liberalilor. Asa a aflat primarita social-democrata pe cine sustine ea, de fapt, din punct de vedere electoral. Nu politic, pentru ca politic nu poate fi decat cu PSD. Asta se stie. Dar nu se cunostea cu exactitate pe cine mizeaza doamna Chinteniului in Colegiul Uninominal nr.5 pentru Camera Deputatilor, acolo unde Ilarie Ivan, de la partidul pentru care presteaza Lucica, se confrunta (ca de luptat nu se pune problema) cu liberalul Horea Uioreanu si democrat-liberalul Iuliu Pacurariu. Dovedind un spirit comunitar extrem de ridicat, primarita din Chinteni a mizat pe unul dintre candidatii cu sanse reale. Si cum PD-L nu intra in vederile sale politico-electorale, in „pole position“ a ramas doar Horica. Atata doar ca acesta a cam sarit calul prin Chinteni. Si a bagat o fraza de final prin care Lucica il sustinea pe fata.

Ceva trebuia facut

Sigur ca povestea a inceput sa cam miroasa cand a devenit publica si ceea ce ar fi trebuit sa fie un mesaj finut, subliminal (caci doamna social-democrata a recunoscut ca nu ar fi fost deloc deranjata de poza cu Uioreanu liberal), s-a transformat in ditamai tradarea. Si-atunci trebuia facut ceva. Musai. Nu de alta, dar se confuziona tot Colegiul nu doar comuna Chinteni. Dincolo de alte comentarii, remarcam faptul ca, totusi, Horica a avut si partea lui de domnie. Daca il aducea in poza si pe candidatul PNL din Colegiul nr.3 pentru Senat, nimeni altul decat Marius Nicoara, contracandidatul fostului negociator sef cu UE, social-democratul Vasile Puscas? Ei, atunci chiar ar fi fost bai. Asa, nimeni nu s-a suparat prea tare, chiar daca in fata camerelor de luat vederi s-au rostit cuvinte grele gen: „o sa ma consult cu avocatul si o sa-i dau in judecata“, „sa le fie rusine“. Fite

http://cluj.ghimpele.ro/index.php?cat=afisare&rubrica=main&id=11514

In cele din urma, chiar saptamana trecuta, autoritatile bihorene au facut un pact, concret, inainte, dand de inteles, neechivoc, ca merg pe cea de a doua varianta. Ceea ce nu stiau sau nu vroiau sa spuna reprezentatii administratiei locale e ca nici nu ar fi avut de ales. Satul sa astepte, Debretinul a ales sa isi faca propriul aeroport, de talie europeana!

Uit-o!
Dezbateri politice sterile, presiuni si amanari interesate, incapacitatea decizionala, lipsa fondurilor… toate „bolile“ acestea tipic romanesti au anulat pana la urma un proiect ce ar fi putut face din judetul Bihor un loc de importanta continentala. Ideea unui megaaeroport, in zona orasului Sacuieni ar fi fost costisitoare, realizarea acestuia ar fi durat, poate, mai mult de zece ani, dar ar fi insemnat mii de locuri de munca, afaceri, drumuri si, mai ales, bani.
Acu’, oportunitatea a zburat. Peste granita! Autoritatile locale din Debretin, initial dornice sa participe la proiectul aeroportului bihorean de talie europeana, au decis ca e mai bine sa faca acest aeroport la ele acasa. Cat era sa mai astepte dupa noi?
Sta avionul in coada
Despre proiectul megaaeroprtului de la Debretin in Romania n-a vorbit nimeni pana acum. De ce ar povesti politicienii despre faptul ca incapacitatea lor decizionala ne-a dus la pierderea unui proiect de mare anvergura?
„Ghimpele de Bihor“ e primul ziar care are curajul de a spune ce am pierdut.
Municipalitatea orasului Debretin a dat aeroportul orasului, in concesiune, pentru 75 de ani, unui dezvoltator imobiliar si de afaceri ungaro-american. Xanga Holding a creeat deja, dupa cum spune presa maghiara, 3.000 de locuri de munca in Debretin si in imprejurimi. Investitia pe care Xanga si-o propune in aeroportul din Debretin se ridica la 200 de milioane de euro, reprezentand: dezvoltarea si moderinzarea acestuia, constructia mai multor piste, terminale aeroportuare, tehnologizare, ridicare de depozite, spatii de cazare si birouri, chiar si un parc tehnologic. Reprezentantul investitorilor in Ungaria, Istvan Herdon, declara ca, la finalul investitiei, se spera ca noul aeroport va da de lucru la circa 10.000 de oameni, asigurand o importanta parte a traficului de marfuri pentru spatiul Europei centrale si intre 250.000 si 300.000 de calatori pe an. Agentia Maghiara de Presa (MTI) vorbea chiar despre posibilitatea ca Centrul European de Cercetari Spatiale sa-si mute sediul la Debretin.
Pentru cele aproape 150 de hectare pe care se intinde aeroportul, primaria primeste din partea Xanga Holding 4,5 miliarde de forinti, plus alte 700 de milioane, platite de firma autoritatilor locale pentru SRL-ul care administreaza din punct de vedere tehnic aeroportul Debreczen Airport kft.
In termenii contractului de consesiune, semnat la 6 noiembrie 2008, se prevede chiar ca, in cazul in care aceste investitii nu vor fi realizate, Xanga are de platit municipalitatii 455 de milioane de forinti.
Off-side
La cum merg lucrurile pe la noi, nu-i nicio mirare ca autoritatile civile sau aeronautice din Bihor nici macar nu stiu despre megaafacerea ce se pune pe roate in Debretin. Ai nostri isi vad tihniti de traiul patriarhal, gandind la un aeroport ca o halta de cale ferata.
Marian Filip, reprezentanul PD-L in Consiliul de Administratie al Aeroportului Oradea, om al bransei, spune ca n-a auzit nimic de concesionarea aeroportului din Debretin. „Ce pot sa va spun e ca, la noi, se merge inainte pe varianta dezvoltarii locale“. Marian Filip spune ca, din punctul sau de vedere, dezvoltarea unui mare aeroport regional nu exclude existenta unui aeroport la Oradea care sa deserveasca traficul de interes local.
De aceeasi parere este si Cristian Bodea, reprezentantul PNL in structura de conducere a aeroportului oradean. „Noi avem nevoie de aeroportul acesta cum avem nevoie de o intreprindere care sa gestioneze transportul local, nu de Boeing-urile mari, ci de avioane mici. Pana nu de mult, veneau nemtii la Baile Felix, cu avioane mari, acum merg la Debretin, pentru ca acolo au si conditii balneare mai bune. Noi, aici, trebuie sa cream conditii mai bune pentru ca bihorenii nostri sa se poata deplasa, ceva ca o gara…“, zice Bodea. Afland si el de la reporterul „Ghimpelui“ despre mega afacerea care se pune la cale in Debretin, Cristian Bodea a fost de acord ca un mare aeroport in Bihor ar fi acum un proiect absurd. „E clar ca afacerea a picat, problema e cum faci sa dezvolti aeroportul pe care il ai?“, spune Cristian Bodea.
Cu ungurii de piept

http://bihor.ghimpele.ro/index.php?cat=afisare&rubrica=roba_main&id=11449

Deciziile luate de procurorii din Gorj in ultimii doi ani in privinta infractiunii de a conduce autovehicule sub influenta bauturilor alcoolice arata clar ca anchetatorii, cu de la ei putere, au dezincriminat aceasta infractiune. O demonstreaza sutele de cazuri in care anchetatorii s-au transformat in aparatorii betivilor si „i-au iertat“ conform legii cu „18 indice 1“. In traducere libera, persoana a comis fapta penala, dar nu a prezentat pericol social. Drept urmare, in loc de judecata, procurorii au preferat sa le acorde clementa cu aplicarea unei amenzi administrative acelora care se urca beti la volan si care prezinta un real si evident pericol.

Ce spun normele legale

Poate trebuie sa spunem din start ca exista doua metode prin care politistii de la Rutiera stabilesc alcoolemia unui sofer. Fie cu aparatul etilotest, care masoara concentratia de alcool din aerul expirat, fie cu analize de sange realizate in laborator. De asemenea, sunt doua cifre care nu trebuie depasite. La aparatul etilotest, daca ai depasit 0,40 grame alcool pur in aerul expirat, cazul este penal. In ce priveste testul in laborator, cifra se ridica la 0,80 grame alcool pur pe litrul de sange. Tot ce depaseste inseamna puscarie. Ce e dedesubt se amendeaza. Asa spune legea, dar lucrurile nu stau deloc cum prevede legislatia.

Ce spun procesele- verbale

Acesta este argumentul prin care procurorii scapa de puscarie betivii prinsi de politisti. In termeni juridici „18 indice 1“! Adica, o persoana cu o concentratie de alcool in sange de peste 0,80‰ nu poate fi un pericol social. Evident, nu pentru toti se aplica acest articol, ci doar smecherilor. Selectia apartine tot procurorilor! Exista situatii in care un conducator auto a fost prins la volan cu o concentratie de 0,85 grame alcool pur pe litrul de sange si a fost trimis in judecata de catre procurori si cazuri in care cel prins beat la volan prezenta o concentratie mai mare de 2 grame alcool pur pe litrul de sange si a primit doar o amenda administrativa. In primul caz este vorba despre un om simplu, Adrian Grivei din Targu Jiu, care in urma unui control al Politiei, se descopera ca mirosea a alcool. Politistii ii pun fiola si stabilesc faptul ca in etilotest alcoolemia este de 0,59 mg/l de alcool in aerul expirat. Il duc la spital, unde i se recolteaza probe biologice de sange care au aratat o concentratie de 1,05 g‰ si o ora mai tarziu 0,85‰. Adrian Grivei nu stie cum stau lucrurile in privinta alcoolemiei si nu mai solicita recalcularea acesteia. Acesta se pare ca este „instrumentul“ cu care betivii scapa de puscarie. Un instrument recomandat, in unele cazuri, chiar de catre procurori.
In cazul lui Grivei, desi pragul alcoolemiei abia a fost atins, un procuror de la Parchetul de pe langa Judecatoria Targu Jiu il trimite in judecata, cerand condamnarea acestuia. In lege, pedepsirea unei astfel de persoane prinse conducand cu o alcoolemie de peste 0,80 inseamna puscarie.

Procurorii au o explicatie: sunt timizi
http://gorj.ghimpele.ro/index.php?cat=afisare&rubrica=main&id=11535

Cluj, Timisoara, Urziceni, Craiova, Pitesti. Fotbalul nu se mai joaca intre Ghencea, Giulesti si Stefan cel Mare. Asteptam sa treaca prin calendar colectia toamna-iarna, pentru ca veritabilul campionat mondial sa se reia. De ce mondial? Pai, Rapidul e clar Brazilia, Vasluiul e Serbia, Poli e (Ceho)Slovacia, Steaua un fel de Columbia, Pandurii au

 avut mai multi fani in Portugalia decat in orasul lui Brancusi, iar Craiova e Australia, pentru ca are mai multi canguri decat olteni. Si, uite-asa isi cheltuie banii miliardarul roman, care a intrat in goana dupa imagine, prin intermediul fotbalului, care-i asigura o publicitate gratuita.
Evenimentul sau spectacolul comercial este cel care incita si declanseaza scandalul, intretinut ca focul, de oxigen. Si uite cum, peste noapte, apare cultul „vedetei“ Turcu, Jiji, Borcea, Arga sau Zotta. La ce naiba sa ne trebuiasca noua un pic de educatie? Ãstia „citati“ (de mine, nu de DNA) sunt singurii care-i pot bate pe manelisti. Sfera politicului este si mai apropiata de lumea performantei, ea esuand in tentativa de a se orienta. Si uite-asa, sportul romanesc a ajuns „zona defavorizata“.
Calitatile fizice, psihice, motricitatea noii generatii sunt groaznice ca nivel! Te iei cu mainile de cap, dar asta este, stresul si obezitatea, sedentarismul si lipsa de activitate dar si dramatica neglijare a conceptelor prietenie, echipa, fair-play si familie marcheaza societatea in aceasta tranzitie. Baiul al mare e ca afecteaza, in general, generatia tanara, care ar putea fi si cea mai defavorizata, insa numai la prima vedere. Pentru ca beneficiari ai muncii depusa de un tanar sedentar, obez si stresat, suntem cu totii. Interesul personal, si chiar cel al institutiilor direct implicate, este de a profita de exponentiale escaladari ale popularitatii incurajand doar acolo unde e impact, adica fotbalul. Si-atunci vin si le dau peste nas marilor capitalisti cu faptul ca m-am mirat ca am batut cu 1-0 pe Feroe. Din tot anul, am ramas cu acel 0-3 luat ca lectie de la Lituania. Exact ce spuneam! Cauza si efect

http://gorj.ghimpele.ro/index.php?cat=afisare&rubrica=main&id=11546

Cu ce se incalzesc vasluienii?
Cu multa, multa caldura. Orice vasluian, in functie de bugetul pe care il are in dotarea buzunarului, are dreptul si este liber sa-si aleaga sursa de incalzire. Oricare ar fi ea. Numai ca mai trebuie sa si plateasca. Scump! De te apuca

groaza! Ca asa s-au ajuns vremurile. Reci! De ingheti si la propriu, si la figurat. Nu mai este niciun secret pentru nimeni. Este arhicunoscut ca, in fiecare iarna, oamenii platesc o gramada de bani, uneori chiar cu pretul sanatatii, pentru frigul din case. Ei se fac ca ne dau caldura, dar noi, ca niste platitori constiinciosi, chiar le cotizam. Cat cer. Unde-i lege, nu-i tocmeala! Confortul termic din apartamente lasa de multe ori de dorit. Si nu face toti banii.
Platim, da’ sa
nu fie mult!
Pe vremurile demult apuse, sistemul centralizat ii racordase pe bietii oameni chiar la propria sa caldura. Apa calda, ca si butelia goala, erau ca niste zeite din mitologia antica. Anii au trecut pe nesimtite, dar situatia nu s-a schimbat cu nimic. Vremurile noi sunt, de fapt, tot alea vechi, ca pe timpul comunismului. Si atunci, ca si acum, nu exista omulet care sa nu stea prost cu reumaticul. Fie vara, fie iarna, orice timp trecand, unu-i mai sensibilos ca altul. Meteo sensibilos! E mostenire din mosi stramosi, lasata cu limba de moarte prin testamente nescrise. Asa ca, vrea, nu vrea, cetateanul plateste de cele mai multe ori frigul lor, al autoritatilor, in loc sa plateasca oleaca de caldurica

http://vaslui.ghimpele.ro/index.php?cat=afisare&rubrica=main&id=11596

Pentru anul scolar in curs, 132 de cadre didactice si-au depus dosarele la Inspectoratul Scolar Judetean Suceava, solicitand concediu fara plata. Au fost aprobate doar 87 de dosare, dintre care 41 au motivat cererea cu „nevoi personale“ si 43 dintre ei cu „concediu pentru studii“. 46 de profesori care au solicitat concediul fara plata au fost

refuzati, pentru ca nu se incadrau in cerinte.
Motivele sunt stiute – salarii mici, ore suplimentare de munca, stres din cauza elevilor dezinteresati, concurenta intre colegii de breasla pentru pastrarea postului obtinut, astfel ca mare parte din dascalii suceveni se reorienteaza spre alte domenii sau alte tari. Concediul fara plata este o solutie optima pentru ei, in cazul in care da gres tentativa de reorientare profesionala sau nu isi gasesc un loc de munca in strainatate. „Din cauza salarizarii slabe multi profesori aleg sa isi ia concediu fara plata si sa munceasca in alta parte sau aplica pentru bursele oferite de universitatile din strainatate“, a declarat inspectorul general adjunct Daniel Hrenciuc.
Cei care solicita acordarea concediului fara plata sunt, de obicei tineri titulari in invatamant, cu patru ani vechime, iar cei mai multi dintre ei invoca motive personale. Acest lucru inseamna ca, timp de un an (care le este oferit sub forma concediului fara plata), fie pleaca in strainatate pentru un loc de munca sub calificarea lor din tara, fie isi incearca norocul in alt domeniu. Sunt si cazuri in care dupa primul an isi prelungesc concediul cu inca trei ani – concediu pentru studii, insa numarul acestor solicitanti este mult mai mic. Concediul fara plata le asigura profesorilor cu o vechime mai mare de zece ani in invatamant postul rezervat pe perioada unui an, iar cererea le poate fi prelungita cu inca unul. In cazul concediului fara plata pentru studii, cadrele didactice pot beneficia de cel mult trei ani in limita a sapte ani de vechime, iar in cazul contractelor de munca in strainatate profesorilor li se rezerva catedra pentru trei ani, conform protocoalelor incheiate de Ministerul Educatiei

http://suceava.ghimpele.ro/index.php?cat=afisare&rubrica=main&id=11585

Intr-una dintre actiunile campaniei demarata sub egida „Respect, Nu Pumni“, politistii i-au pus fata in fata pe elevi cu tineri de varsta lor care au ales alt drum. Mai precis, cu detinutii din Penitenciarul Iasi. Marius este unul dintre tinerii care au ajuns dupa gratii din cauza ca au folosit violenta. Lasat doar cu bunicii, pentru ca parintii au

 plecat in strainatate sa munceasca, tanarul de 19 ani si-a gasit prieteni buni pe langa bloc. Nu a avut cine sa-l sfatuiasca si sa-l indrume in a-si alege prietenii. „In trecut, nu am stiut sa pretuiesc familia. Mi s-a parut ca familia mea este in strada, ca familia este formata din prietenii mei. Am gresit si abia acum imi dau seama. Pentru ca, din cauza prietenilor mei, am ajuns in puscarie. Ei au fost cei care m-au determinat sa talharesc“, a povestit Marius.  Astfel, elevii au avut posibilitatea sa afle direct de la tinerii din penitenciar care este rolul familiei in formarea personalitatii adolescentului – acela de suport afectiv. De asemenea, liceenii au avut oportunitatea sa afle care sunt repercusiunile violentei intrafamiliale asupra dezvoltarii psihice a copilului – copiii crescuti in familii in care se face uz de violenta ca principal mijloc de comunicare, dezvolta la randul lor comportamente agresive sau pot deveni chiar ei tinta actelor de violenta.
I s-a pregatit un pat in celula
Persoanele care afla despre violenta intrafamiliala sunt medicii. Nu putine au fost cazurile in care doctorii au fost nevoiti sa acorde asistenta medicala femeilor care veneau la spital cu multiple leziuni si fracturi provocate de catre cei carora le-au jurat credinta vesnica. Un caz recent care i-a socat pe medici este al unei femei din judetul Iasi care a reusit sa scape din ghearele sotului, insa acesta, mult prea nervos, stare creata si de alcool, s-a descarcat pe fetita de doar un an si jumatate. Ieseanul de 38 de ani si-a varsat furia pe fetita lor de numai un an lovind-o fara mila peste fata, dupa care cu o minge de plastic.
Mama fetitei a povestit ca barbatul a venit seara acasa cu chef de cearta. Barbatul i-a cerut o mie de lei, bani pe care ii pusesera deoparte pentru copii. Cand a fost refuzat, barbatul s-a enervat. Atunci a incercat sa o loveasca, dar s-a napustit apoi asupra fetitei. Mama ei a fugit dupa ajutor la vecini, de unde a sunat disperata la salvare. Politia si reprezentantii Directiei pentru Protectia Copilului au inceput o ancheta in acest caz. Fetita mai are acasa doi frati, de 3 si de 4
ani.

http://iasi.ghimpele.ro/index.php?cat=afisare&rubrica=main&id=11563

Unul dintre exemplele cele mai clare in acest domeniu este Heineken Romania. Intelegerile cu distribuitorii arunca in spinarea acestora o serie de obligatii, precum asumarea riscurilor neincasarii banilor de la clientii rau-platnici, termene de plata prelungite acordate tertilor pentru a facilita vanzarile sau sustinerea unor stocuri uriase, in vederea

 realizarii „targetelor“, adica a obiectivelor de achizitii. Aceste „targete“, ca sa importam un cuvant din rongleza multinationalelor, sunt, de cele mai multe ori, in situatia sa nu tina seama de realitatile socio-economice ale unui judet, de politica concurentei sau de factorii meteo, care in afacerile cu bere pot genera grave scaderi ale vanzarilor.

Secret Prod a fost trasa in teapa

Sa luam un exemplu concret. In aprilie 2005, Brau Union, actuala Heineken, isi anunta distribuitorul de la acea vreme de pe judetul Brasov, „Secret Prod Serv“, ca va rezilia contractul de distributie aflat in vigoare, fara sa dea nicio explicatie pentru aceasta decizie. Astfel, „Secret Prod Serv“ a fost inlocuita cu „Seca Distribution“ din Ploiesti. Aceasta firma a primit cadou o piata formata de „Secret Prod Serv“. Pe langa teapa data primului distribuitor, aidoma lui Vlad Þepes care ii tragea in teapa tot pe negutatorii brasoveni, asadar, in virtutea unei traditii istorice multiseculare, in perioada 2005 -2007 vanzarile Brau Union in judetul Brasov au scazut cu 20-25%. Deci decizia Brau Union a echivalat cu o bataie de cui in talpa.

Si ce daca Justitia nu ne da dreptate?

Pentru ca durea rau de tot cuiul batut in talpa, compania Brau Union a decis sa mearga la medic. Medicul i-a recomandat sa calce pe moale. Deci Brau Union a decis sa calce peste cadavrele distribuitorilor din Transilvania. De pilda, „Asul de aur“ sau „Lotus“ din Covasna, „Arison Trading“ din Brasov si altii din Ardeal

http://carasseverin.ghimpele.ro/index.php?cat=afisare&rubrica=main&id=11498

Am trait s-o vad si pe-asta. Presedintele PD-L, Emil Boc, la Bucuresti si Traian Basescu, presedintele tarii, la Cluj. Personal, nu credeam ca e posibil asa ceva: un primar din Romania sa lipseasca din urbe in perioada unei vizite prezidentiale. Si totusi… Se dovedeste inca o data ca o campanie electorala misca altfel lumea. Sau, ma rog, lumea se

 misca altfel. Si nu toata, ci persoanele interesate, adica politicienii. Doar asa intelegem de ce primarul Clujului il sustinea, in capitala, la o emisiune televizata, pe Teodor Stolojan, premierul propus de PD-L pentru a conduce viitorul Guvern, in timp ce, in capitala Transilvaniei, presedintele Romaniei, liderul spiritual de necontestat al democrat-liberalilor, tinea pumnii CFR-ului patronat de Arpad Zoltan Paszkany.

Presedintele-jucator, o piaza rea pentru CFR Cluj

Ciudat, veti spune domniile voastre. Extrem de ciudat, zic eu. Dar asta doar la prima vedere. In primul rand, campania electorala fiind la final, orice gest cu incarcatura sentimentala conteaza in mintea deja saturata a cetatenilor obositi de atatea promisiuni, proiecte si mesaje electorale. Iar Traian Basescu stie foarte bine acest lucru. Si mai stie ca sansa democrat-liberalilor o constituie voturile din Transilvania. Aici se da batalia finala pentru ocuparea primului loc in alegeri. Ca un facut, o echipa de fotbal clujeana juca un meci decisiv in cea mai cunoscuta competitie mondiala intercluburi: Champions League. In premiera pentru urbea de pe Somes. In aste conditii, cum sa nu te duci la meci, tu presedintele tarii, intr-un oras fanion al unei stari de spirit care s-a definit mereu ca o alternativa la tot ceea ce inseamna spiritul balcanico-fanariot al Bucurestiului!
Niciun alt presedinte al tarii nu a mai facut un astfel de gest simbolic. Deci castigul sau era asigurat. Din pacate insa, nu si al echipei de fotbal care a avut ghinion cat China. De la ratarile incredibile ale atacantilor ceferisti la gafele monumentale ale unui portar care brusc parca s-a tampit, totul indica lipsa norocului.

Calcule la rece, cu Stancioiu pe post de necunoscuta

http://cluj.ghimpele.ro/index.php?cat=afisare&rubrica=main&id=11515

Este foarte important cum gestionam situatiile de criza. Fie ca vorbim despre criza politica, economica sau criza a… gunoiului. De fapt, gunoiul este al nostru. Poate mai al nostru decat politica ori economia, care ne depasesc de multe ori. Gunoiul este mai aproape de simturile  noastre… olfactive.

Fenomenul numit gunoierii

Miercurea Ciuc este un oras printre cele mai curate din tara. Mai presus de Capitala sau de capitala Transilvaniei, Cluj. Exista o firma de salubrizare, pe care-o vedem la treaba, cat de cat. Asadar, ca persoane fizice sau juridice, care achitam constiincios sumele cuvenite, putem fi relativ multumiti de serviciile prestate. Bineinteles, in raport cu cetatenii din alte aglomerari urbane, unde gunoiul miroase mai tare. Si totusi, dincolo de aparente, si prin Miercurea Ciuc pute problema si va asigur ca nu doar cea politica! De pilda, una dintre cele mai mari probleme o reprezinta acei oameni care „agaseaza“ zilnic tomberoanele. Mai clar, „gunoierii“.

„Recuperatorii“

Cu toti am vazut persoanele care „actioneaza“ in apropierea zonelor de colectare a deseurilor menajere infiintate intre blocurile de locuit ale orasului, persoane care pandesc locatarii ce isi aduc deseurile, ii asalteaza pentru a recupera resturi de mancare si lasa in urma lor mizerie. Indivizi care „traiesc“ pe langa si din aceste centre, iar noaptea fac galagie si incendiaza europubele. Acest fenomen pare a fi capatat o amploare de nesuportat pentru locuitorii urbei, in special pentru cei care traiesc in cartierele de blocuri. Insa problema cea mai grava este ca acest fenomen atenteaza intr-un mod foarte grav la sanatatea publica, favorizeaza aparitia fenomenului infractional, influentand in mod negativ securitatea cetatenilor.

Oamenii gunoaielor

La marginea municipiului Miercurea Ciuc, vizitatorul ar putea avea parte de un peisaj cat se poate de frumos. Insa, uitan-
du-se spre dreapta ai parte de un morman urias de gunoi. De departe, oamenii nu se disting. De parca ar face parte din… gunoi. Lunar, aici se aduna un volum destul de mare de gunoi, circa 2.800-3.000 de metri cubi, in stare presata. Mai incolo, in spatele adapostului pentru cainii vagabonzi, se itesc cateva cocioabe mizerabile. Aici locuiesc cei pe care ii gasesti zi de zi la „munca“, printre mormane de gunoi. Este lumea necunoscuta a scormonitorilor. A circa treizeci de oameni, care traiesc din si in gunoi. Copiii acestor familii nu frecventeaza scoala. N-ar avea ce imbraca. Hainele de pe ei tot groapa le da. Din gunoi se hranesc, din gunoi se imbraca, din gunoi se incalzesc.
De dimineata, devreme, de cand incep sa soseasca masinile intreprinderii de salubrizare, oamenii sunt prezenti la… munca. Grupuri de oameni la stanga, haite de caini la dreapta, iar mai incolo, pe margini, ciorile, care, cum zaresc transporturile „speciale“, se ridica in stoluri de pe crengi. Imediat ce s-a descarcat gunoiul, cu totii se reped pe deasupra gramezii. Doar sobolanii isi asteapta randul, ascunsi printre gunoaie

Ineficienti, dar multi

La nivelul orasului sunt sute de rromi „gunoieri“, specie caracteristica societatii capitaliste de consum. Acum sunt cateva sute, peste cativa ani vor fi mii si mii de „gunoieri“. De fapt, in urmatorii 25-30 de ani ei vor fi majoritari. Acestia au devenit o problema tot mai acuta a societatii noastre. De fapt, acuta devine problema rezolvarii acestor situatii. Dar cum? Ce masuri se pot intreprinde pentru eradicarea acestui fenomen?! Cred ca nu exista  posibilitatea unei masuri cu adevarat eficiente. Ce masuri pot fi luate impotriva unei categorii sociale ajunsa in stare de subzistenta, de foamete cronica si de mizerie? Si nu cred in rezolvarea acestor probleme, mai ales ca politicienii nostri sunt, moralmente, mult mai mizeri, daca nu si mai mizerabili decat acele biete suflete… Asa ca raspunsul la intrebarile cine sa le asigure locuri de munca sau cine sa-i integreze in societate va mai avea de asteptat. Pana atunci, societatea va fi practic sufocata de gunoieri. Iar gunoiul va ramane mereu in actualitate, ca o problema urat mirositoare!

„Buletin nu am avut niciodata“

Aud peste tot de „eleva porno“. Realitatea nici nu mai contează: că Alexandra a devenit sau nu actriţă, că s-a rezumat doar la un portofoliu deşucheat. Cum nu mai contează nici dacă, fără să fi apărut intr-o producţie pentru adulţi nesatisfăcuţi, adolescenta este deja numită „eleva porno“. Atata publicitate intr-o singură săptămană nu a avut nici

măcar Simona Sexual. Mai trec caţiva ani şi o s-o vedeţi pe mititica de azi la braţul viitorului preşedinte. Sau ca ministru al educaţiei. Că aşa se clădesc carierele, cu munci asidue, cu sudoare sau sudori, sau lăcătuşi, instalatori, ori ce-o mai vrea regizorul…

Sex-Ventura, adoptiva unui peşte

Am urmărit şi eu o emisiune in care apărea Alexandra, ca să spargă tăcerea, după ce o mai spărsese de cateva ori. Şi emisiunea, şi articolele din ziare, şi sudălmile semipsihopate ori comentariile au oscilat intre linşajul moral şi incurajarea promiscuităţii. Apărătorii marşau pe discriminare. Nu ştiu cum se face, dar discriminarea este mereu invocată pentru a argumenta libertinajul. In rest, elevul serios e „tocilar“, negrul este „cioroi“, ologul e „handicapat“, neoprotestantul este „pocăit“, credinciosul e „retardat religios“, varstnicul e „babalac uitat de moarte“. Nu a sesizat nimeni ridicolul: ştirile despre „eleva porno” apăreau cadrate, la asorteu desăvarşit, cu altele asemenea, care să iţi dea imbold la curvăsărie. Faci caz că o elevă vrea să joace in filme XXX, iar după aceea, la oră de după-amiază, ii arăţi fesele unei alte dive cu nimic mai prejos intru promiscuitate. Ori povesteşti despre oul lui Columbeanu şi gasca lui, despre profesoare porno, despre dascălul striper sau cel beţivan. Şi, ca să fie la unison, văd la un buletin de ştiri un filmuleţ de 10 secunde in care un elev ii dă jos pantalonii profesorului care tocmai scria un text pe tablă. Filmuleţul este difuzat de cateva ori, insoţit de surasul candid al crainicei, şi atat. Fără comentarii, fără pilde, fără invăţăminte de tras. Nu e timp, toate privirile sunt intoarse spre glamour-ul divei porno in devenire.

Capra neagră a şcolii

La emisiunea la care Alexandra a rupt tăcerea apărea şi un profesor respectabil, de şcoală veche, care a declarat senin că fata e majoră şi că face ce vrea in timpul liber. Sunt curioasă dacă ar fi fost la fel de senin in cazul in care era vorba despre propria fiică. Sigur că fata are voie să facă orice şi că are şi dreptul la studii! Dar merge fata mea la şcoală şi, in pauză, diva ii povesteşte cam ce mai face ea pe la filmări, cu cine şi cum, ce bine este să caştigi 10.000 de euro pe lună… Un părinte care nu işi pune asemenea probleme ar merita decăzut din drepturi. Am auzit şi fraze de genul „altele fac sex oral in toaleta şcolii şi nu le mai daţi afară!” Vrand a se da de inţeles că, in faţa valului agresiv al dezmăţului, profesorii trebuie să işi declare nevolnicia. Sunt fete care, pană in clasa a opta, acumulează avorturi cu repeziciunea cu care Steaua adună goluri pe sfert de oră. Cu toate aceste, nu exmatricularea şi nu mutarea disciplinară reprezintă soluţia. Şi apoi, nu toate unităţile de invăţămant au specificat in regulament acea clauză morală? Sau la unele e „mai morală” decat la altele? A exmatricula un elev din acest motiv nu face altceva decat să-i adancească prăpastia pe fundul căreia zace cu picioarele rupte. Va invăţa eleva pe pielea ei că, in industria in care intră, regulile trebuie respectate,… cu sfinţenie. Atata sfinţenie cată permite pornografia

http://arges.ghimpele.ro/index.php?cat=afisare&rubrica=gogule_main&id=11436

Ne-au acuzat că am furat o bicicletă
Cristian Rotărescu , 14 ani şi jumătate, şi verişorul lui George Matei, in varstă de 14 ani, au mers zilele trecute la un magazin din satul Ţuţuleşti ca să joace biliard. După circa două ore, cei doi băieţi au plecat spre casă cu bicicleta cu care veniseră, o vechitură de vreo cinci ani. Copiii au mers la Cristian, pentru că acolo se aflau mamele lor. După

cateva ore, Gherghina Mocanu, mama lui Cristian, s-a trezit cu unul dintre poliţiştii din comună la poartă. „ In timpul in care băieţii au fost la magazin a venit la mine o rudă, mai precis soţia lui Minel. Cei doi erau certaţi şi femeia se refugiase la mine. Bărbatul ei a venit după ea şi a convins-o in cele din urmă să se intoarcă acasă. După plecare lor, a venit un poliţist, ajutorul şefului de post, care mi-a spus că băieţii furaseră bicicleta unuia care o lăsase in faţa magazinului. Minel şi soţia lui sunt martori că băieţii nu au venit acasă cu bicicletă străină, ci cu bicicleta mea cea veche. Apoi, poliţistul i-a spus băiatului meu că-l duce la puşcărie dacă nu dă bicicleta. Cică i-ar fi furat-o fiului lui Doru al lui Gheancă. După ce poliţistul a plecat, a venit colegul lui, agentul-şef Marius Boaru. Şi el cu aceeaşi idee, că aceşti copii ar fi furat bicicleta. Poliţistul a spus că ori ii dau lui Gheancă 240 de lei, ori bicicleta, pentru că altfel cei doi copii vor fi inchişi“, povesteşte femeia. Apoi ea continuă: „ A doua zi după cele intamplate, copiii au fost bătuţi de şeful de post Ionuţ Badea“.

Şeful de post ne-a pus să ne batem intre noi

Claudiu Matei povesteşte cu calm despre ce a păţit in sediul Poliţiei din Suseni, dar recunoaşte că nu va uita niciodată prin ce a trecut:“ Domnul Badea ne-a luat la postul de poliţie ca să recunoaştem că am furat bicicleta. Pentru că niciunul dintre noi nu a recunoscut nimic, deoarece nu ştim nimic despre bicicleta furată, ne-a pus să ne batem intre noi şi a ţipat la noi pană cand am recunoscut ceea ce nu făcuserăm. Poliţistul ne-a mai zis că vom ajunge la puşcărie şi că acolo o să ne violeze ceilalţi puşcăriaşi“. Cristian Rotărescu işi completează verişorul:“ Şeful de post Badea mi-a dat o palmă in cap , m-a tras de urechi şi de nas şi m-a injurat. Pe verişorul meu, un alt poliţist l-a tras de păr şi de urechi şi l-a făcut hoţ“.

Imi zice „dă-te dracului“ şi „fă“

http://arges.ghimpele.ro/index.php?cat=afisare&ziarul=33&rubrica=roba&id=11432

Uragan dezlantuit saptamana trecuta in showbiz-ul romanesc. Tarky dezvaluie ca Mihai Traistariu ar fi gay si, mai mult, ca ar fi avut o relatie cu acesta. Declaratiile incendiare apar intr-o publicatie centrala. Dezvaluirile continua cu o inregistrare telefonica. Traistariu i-a foc si neaga afirmatiile. Urmeaza o intreaga epopee, piperata cu jigniri si

 cuvinte urate. Stirea declanseaza o adevarata isterie. Iar lumea showbizului autohton fierbe. Interpretiii ii i-au apararea lui Traistariu iar saracul Tarky este facut de doi bani. Plange in direct si isi schimba declaratiile de la un post de televiziune la altul. Traistariu acuza ca intreaga poveste a fost regizata de conducerea cotidianului care a publicat pentru prima oara declaratiile lui Tarky.

http://arges.ghimpele.ro/index.php?cat=afisare&ziarul=33&rubrica=vorba_main&id=11440

Mii de pacienţi din toată ţara vin la Piteşti să se opereze l Medicul Mihai Popescu a extirpat o tumoră de 11 centimetri din mijlocul creierului l Cu toate acestea, Spitalul Judeţean nu are o secţie de Neurochirurgie l Chiar dacă putea rămane la Paris cu un salariu de 7.000 de euro, doctorul a venit la Piteşti

De fiecare dată cand cineva discută despre medici, se lasă cu injurături la adresa doctorilor. Şi asta, pentru că toată lumea spune că medicii nu sunt buni decat să ia şpagă şi, mai mult decat atat, nici nu-şi fac meseria cum trebuie. Ei bine, de fiecare dată cand discuţi despre medicul Mihai Popescu, şeful secţiei de Neurochirurgie a Spitalului Judeţean, pacienţii nu mai contenesc cu mulţumirile. Şi asta, pentru că, datorită lui, judeţul Argeş a fost trecut pe harta medicală europeană. Este printre singurii medici din ţară care operează pe creier, şi nu numai. Pacienţi din toate colţurile Romaniei vin de caţiva ani la Piteşti pentru a se opera şi pleacă foarte mulţumiţi de medicul care a ajuns să fie cunoscut şi peste hotare pentru intervenţiile chirurgicale foarte precise. Medicul Popescu are insă şi o problemă, chiar dacă nu se vaită din această cauză: Chiar dacă este de cinci ani la Spitalul Judeţean Argeş, cadrele medicale de la Neurochirurgie nu au o secţie a lor. Asta, in ciuda faptului că „secţia“ a devenit cunoscută in toată ţara. Astfel, de mai bine de cinci ani, medicii de la Neuro nu au decat şapte saloane care funcţionează in incinta secţiilor de Chirurgie.

„Aveam colegi foarte invidioşi“

Dacă in urmă cu cinci ani, cand a sosit la Piteşti, nu era decat un singur salon de Neurochirurgie, un medic şi o asistentă, acum sunt opt saloane, doi medici şi mult mai multe asistente. Mihai Popescu este ajutat de medicul George Mihalache, un alt doctor care dă dovadă de acelaşi profesionalism ca şi şeful său. „Cand am venit in Piteşti, am avut parte de multe răutăţi, atat din partea colegilor de breaslă, dar au fost şi mulţi invidioşi care nu credeau că se va face treabă. Cu timpul, au văzut că totul merge foarte bine şi acum am colegi din spital care işi aduc la mine părinţii, copiii şi rude sau prieteni. Vreau să profit de ocazie şi să-i mulţumesc medicului Constantin Păun, şeful secţiei ATI, care m-a sprijinit incă de cand am venit la Piteşti”, spune medicul Mihai Popescu. Chiar dacă este de mai bine de cinci ani in Piteşti, medicul recunoaşte că mai sunt colegi care, invidioşi, trimit şi acum pacienţi la Bucureşti pentru operaţii care puteau fi efectuate şi la „secţia“ de Neurochirurgie.

Putea rămane la Paris cu un salariu de 7.000 de euro

http://arges.ghimpele.ro/index.php?cat=afisare&ziarul=33&rubrica=cine_tace_main&id=11435

Pentru a se incadra in prevederile contractului pentru modernizarea reţelelor de apă şi canalizare semnat cu ISPA, Apă Canal a mărit tarifele pentru apa potabilă furnizată la Mărăcineni şi Platforma Cotmeana. CL Piteşti a aprobat un preţ de 1,09 lei pe metrul cub pentru populaţie şi 0,92 lei pentru restul consumatorilor din Mărăcineni şi 0,67 lei pentru

populaţie şi 0,56 lei pentru ceilalţi consumatori din zona Cotmeana. Tarifele acoperă  producerea şi transportul in vederea redistribuirii in respectivele zone.

http://arges.ghimpele.ro/index.php?cat=afisare&ziarul=33&rubrica=saptamanareala&id=11431