Strămutarea procesului

Strămutarea procesului

strămutarea procesului, incident procedural ce determină trecerea unei cauze, în situaţiile strict precizate de lege, de la instanţa competentă la o instanţă de acelaşi grad, situată într-o altă localitate. Prin s.p. se urmăreşte garantarea imparţialităţii judecătorilor şi înlăturarea oricărei ingerinţe sau influenţe asupra activităţii de înfăptuire a justiţiei. S.p. poate fi solicitată doar în prezenţa unuia dintre motivele expres prevăzute de lege: rudenie sau afinitate, bănuială legitimă şi siguranţă publică. Cererea de strămutare bazată pe motive de rudenie sau afinitate poate fi făcută de oricare dintre părţi, înainte de începerea dezbaterilor; ea se soluţionează de către instanţa ierarhic superioară. S.p. pentru motive de bănuială legitimă şi siguranţă publică poate fi solicitată în orice fază a litigiului; cererea se depune la înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; cererea de strămutare bazată pe motive de bănuială legitimă poate fi promovată de oricare dintre părţi şi de procuror; dacă cererea se întemeiază pe motive de siguranţă publică, strămutarea poate fi cerută doar de procurorul de la Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. în toate cazurile, cererea de strămutare se soluţionează în camera de consiliu, cu citarea părţilor. Preşedintele instanţei competente poate dispune, chiar fără citarea părţilor, suspendarea cauzei; măsura va fi comunicată instanţei sesizate cu litigiul, pentru ca aceasta să nu mai îndeplinească niciun act de procedură până la soluţionarea cererii de strămutare. Asupra cererii de strămutare instanţa competentă se pronunţă printr-o hotărâre de admitere sau de respingere; hotărârea pronunţată nu este supusă niciunei căi de atac şi se dă fără motivare; în ipoteza admiterii cererii de strămutare, cauza se va trimite spre soluţionare unei instanţe de acelaşi grad; prin hotărâre se va arăta şi măsura în care actele îndeplinite de instanţa competentă urmează să fie menţinute sau, dimpotrivă, trebuie refăcute; în ipoteza respingerii cererii de s.p. cauza se va soluţiona de către instanţa competentă [v. şi bănuială legitimă; rudenie şi afinitate; siguranţă publică]

strămutarea judecăţii – măsură prin care, pentru a se asigura desfăşurarea normală a procesului, o cauză este trecută spre judecată, de la instanţa sesizată, la o altă instanţă egală în grad. Cererea de strămutare poate fi făcută de partea interesată, de procuror sau de ministrul justiţiei şi se soluţionează de înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. în cazul admiterii cererii, înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, dispunând strămutarea, hotărăşte totodată în ce măsură actele îndeplinite în faţa instanţei sesizate iniţial se menţin (art. 55,56 C. proc. pen.).