Curtea Europeana a Drepturilor Omului (CEDO) a interzis ascultarea convorbirilor telefonice ale jurnalistilor sau perchezitionarea locuintelor si a redactiilor pentru aflarea surselor

,,Cauza a privit perchezitiile realizate la sediile ziarelor L’Equipe si Le Point, precum si la domiciliile unor jurnalisti angajati la aceste ziare, acuzati de violarea secretului anchetei si de ascunderea de documente furate. Autoritatile urmareau sa descopere originea unor scurgeri de informatii care

au avut loc in legatura cu o ancheta privind o eventuala dopare a unor ciclisti. Au fost realizate o serie de perchezitii la sediul ziarelor si la domiciliile unor jurnalisti, au fost confiscate unele bunuri si au fost analizate desfasuratoarele convorbirilor telefonice ale jurnalistilor suspecti; actiunile au luat sfarsit din lipsa de probe. Curtea a ajuns la concluzia ca Guvernul nu a demonstrat pastrarea echilibrului intre interesele aflate in joc. Aceasta a invocat hotararea pronuntata in cauza Goodwin c. Marea Britanie, reamintind ca balanta dintre interesele vizate trebuie sa incline in favoarea celui al apararii libertatii presi intr-o societate democratica. Or, masurile litigioase nu au reprezentat mijloace proportionale pentru atingerea scopurilor legitime urmarite, tinand cont de interesul societatii democratice in asigurarea mentinerii libertatii presei.

In fapt, reclamantii sunt cetateni francezi, fiind jurnalisti la cotidianul sportiv L’Equipe si la saptamanalul Le Point. In anul 2004, s-a derulat o ancheta judiciara referitor la un potential dopaj al ciclistilor din echipa Cofidis. Ziarul Le Point a publicat in 22 ianuarie 2004 un articol semnat de o parte din reclamanti in care erau redate in extenso anumite pasaje din procesele verbale de transcriere a interceptarilor telefonice din cadrul anchetei. La data de 29 ianuarie 2004, a aparut un nou articol in Le Point, sub semnatura acelorasi jurnalisti, care divulga o lista de produse interzise descoperite la un vechi ciclist in urma unei perchezitii. Ca urmare a acestor publicatii, Inspectoratul general al serviciilor politiei nationale a deschis o ancheta preliminara. La data de 4 februarie 2004, Parchetul din Nanterre a solicitat Inspectoratului o ancheta vizand aceleasi fapte. La data de 8 aprilie 2004, societatile Cofidis si Cofidis Compétition au depus plangere impotriva unui articol care ar fi trebuit sa apara ziua urmatoare in ziarul L’Equipe, invocand caracterul injurios al celor scrise, existenta unei atingeri aduse prezumtiei de nevinovatie si secretului anchetei. Intre 20 octombrie si 25 noiembrie 2004, doisprezece politisti, trei dintre jurnalistii reclamanti, precum si directorul ziarului Le Point au fost audiati. La data de 10 ianuarie 2005, procurorul a ordonat o perchezitie la sediul celor doua ziare, pentru a gasi urme ale proceselor verbale deturnate.

La data de 1 iulie 2005, judecatorul de intructie a transmis dosarul parchetului. In 2-3 octombrie 2005, ziarul Le Monde a publicat o conversatie cu judecatorul care a instrumentat cazul pe tema eventualelor complicatii survenite in ancheta, acesta din urma spunand ca acest caz nu era prioritar pentru Ministerul de Justitie, ca numarul de politisti care il asistau era insuficient si ca se comisesera niste erori judiciare. In niciun moment nu mentiona articolele publicate in Le Point si in L’Equipe si nici nu amintea de potentialele repercusiuni negative ale acestora asupra anchetei in curs. La data de 2 februarie 2006, doi dintre jurnalisti au solicitat anularea actelor referitoare la perchezitionarea sediilor ziarului L’Equipe si a domiciliilor lor, precum si anularea actelor referitoare la interceptarile telefonice. La data de 13 februarie 2006, ceilalti trei reclamanti au depus aceleasi cereri. La data de 26 mai 2006, camera de instructie a Curtii de Apel din Versailles a constatat ca prin articolele publicate de jurnalisti s-a adus atingere prezumtiei de nevinovatie a persoanelor vizate in articole, incalcandu-se totodata si dreptul la viata privata prin publicarea unor convorbiri telefonice. Aceasta declara nule perchezitiile desfasurate la sediile celor doua ziare, precum si ascultarile convorbirilor jurnalistilor, estimand ca asemenea masuri nu erau, in lumina articolului 10 din Conventie, necesare in acel stadiu al procedurii. In schimb, aceasta a decis ca celelalte masuri procedurale au fost legitime, necesare si adaptate scopului vizat, constituind o ingerinta proportionata in ceea ce priveste exigentele referitoare la respectul sursei de informare

PSD vrea premierul, Senatul si trei ministere

Ultimele rezultate partiale anuntate luni de BEC la ora 18:00 mentin in continuare Alianta PSD+PC pe prima pozitie, social-democratii incepand deja sa-si contureze strategiile pentru negocieri.

Cel mandatat de PSD sa conduca negocierile este chiar presedintele formatiunii, Mircea Geoana, insa discutiile nu vor exista daca nu vor fi acceptate cateva conditii ale social-democratilor.

Surse din PSD au declarat luni, pentru Antena 3, ca exista cateva conditii minime de la care vor incepe negocierile.

Astfel, PSD vrea postul depremier, sefia unei Camere a Parlamentului, preferabil Senatul si trei ministere cheie: Ministerul de Interne, Ministerul Afacerilor Externe si Ministerul Justitiei.

„Aceste cerinte nu se negociaza. Din acest punct vom demara discutiile. Restul posturilor sunt negociabile”, au declarat sursele social-democrate citate.

Venituri din alte surse

Definirea veniturilor din alte surse

Art. 78. – (1) In aceasta categorie se includ, insa nu sunt limitate, urmatoarele venituri:

a) prime de asigurari suportate de o persoana fizica independenta sau de orice alta entitate, in cadrul unei activitati pentru o persoana fizica in legatura cu care suportatorul nu are o relatie generatoare de venituri din salarii, potrivit cap. III din prezentul titlu;

b) castiguri primite de la societatile de asigurari, ca urmare a contractului de asigurare incheiat intre parti cu ocazia tragerilor de amortizare;

c) venituri primite de persoanele fizice pensionari, sub forma diferentelor de pret pentru anumite bunuri, servicii si alte drepturi, fosti salariati, potrivit clauzelor contractului de munca sau in baza unor legi speciale;

d) venituri primite de persoanele fizice reprezentand onorarii din activitatea de arbitraj comercial;

e) venituri primite de persoanele fizice din activitati desfasurate pe baza contractelor/conventiilor civile, incheiate potrivit Codului civil, altele decat cele care sunt impozitate conform cap. II si conform optiunii exercitate de catre contribuabil. Optiunea de impunere a venitului brut se exercita in scris, in momentul incheierii fiecarei/fiecarui conventii/contract civil si este aplicabila veniturilor realizate ca urmare a activitatii desfasurate pe baza acestei/acestui conventii/contract.

(2) Veniturile din alte surse sunt orice venituri identificate ca fiind impozabile, prin normele elaborate de Ministerul Finantelor Publice, altele decat veniturile care sunt neimpozabile in conformitate cu prezentul titlu.

Calculul impozitului si termenul de plata

Art. 79. – (1) Impozitul pe venit se calculeaza prin retinere la sursa la momentul platii veniturilor de catre platitorii de venituri, prin aplicarea unei cote de 16% asupra venitului brut.

(2) Impozitul calculat si retinut reprezinta impozit final.

(3) Impozitul astfel retinut se vireaza la bugetul de stat pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei in care a fost retinut.

Ne puteti scrie gratuit pe whatsapp 0745150894!