Acestea sunt efecte total nedorite pentru o economie în criza. Va urma economia româneasca pasii spre dezastru descrisi de Krugman? Mai poate evita România capcana deflationista sau este prea târziu?
Economia globala se afla în fazele incipiente ale celei de-a treia depresiuni din isorie, avertizeaza Paul Krugman, laureat al Premiului Nobel pentru economie în 2008, într-unul din editorialele sale din „New York Times”, preluat ieri de „Adevarul”. El sustine ca „guvernele sunt obsedate de inflatie când adevarata problema este, de fapt, deflatia” si ca „tin predici despre strângerea curelei, când, de fapt, problema este consumul nesatisfacator”.
Mai mult, economistul subliniaza ca, în depresiune, o austeritate bugetara nu face altceva decât sa duca la cresterea somajului si a neîncrederii investitorilor în economie. Iar, în final, economiile vor pica în capcana deflationista.
Cu pasi repezi spre dezastru economic
Cu cheltuieli publice nesustenabile si investitii reduse pâna la cote de avarie, un aparat administrativ supradimensionat si o populatie îndatorata peste masura (pentru consum!), economia româneasca a intrat cu avânt în recesiune la finele primului trimestru din 2009.
De atunci, tuturor – guvernanti, oameni de afaceri si români de rând – le-a mai luat ceva timp ca sa-si dea seama ca situatia „e pe bune” si ca recesiunea poate sa afecteze si o economie mica, dar care se avânta sa creasca an de an cât altele în zece.
Si când si-au dat seama de acest lucru, guvernantii s-au trezit cu vistieria goala, iar pericolul neplatii pensiilor si a salariilor era mult mai aproape decât ei ar fi crezut.
În disperare de cauza, guvernantii au vazut în Fondul Monetar International (FMI) colacul de salvare. În mai 2009, România a încheiat un acord de finantare cu FMI, Comisia Europeana si alte institutii financiare internationale, de aproape 20 de miliarde de euro. Si tot atunci, economiei românesti i-au fost puse catusele.
Sursa: Adevarul