Este foarte important ca toate persoanele indreptatite sa primeasca despăgubiri pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, sa cunoasca acest drept, pentru a putea sa-l valorifice.

Perioada de referinţă este 1940-1944, reprezentând cele două momente ale refugiului pe teritoriul României, ca urmare a Ultimatumului din 26 iunie, prin care URSS solicita cedarea de către România a Basarabiei şi părţii de Nord a Bucovinei şi a ordinelor de evacuare generală

Prin urmare, sunt considerate persoane indreptatite sa beneficieze de masurile reparatorii prevazute de Legea nr. 290/2003 acei cetateni romani deposedati ca urmare a parasirii fortate a Basarabiei, Bucovinei de Nord si a tinutului Herta, precum si ca urmare a celui de-al Doilea Razboi Mondial si a aplicarii Tratatului de Pace intre Romania si Puterile Aliate si Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947 sau mostenitorii legali ai acestora, pina la gradul al IV-lea inclusiv, daca au, la data formularii cererii, cetatenia romana si domiciliul in Romania.

Printre beneficiarii se pot număra:

cetăţenii români care s-au refugiat pe teritoriul României în anul 1940, ca urmare a Ultimatumului din 26 iunie, prin care URSS solicită cedarea de către România a Basarabiei şi părţii de Nord a Bucovinei, cât şi în anul 1944, ca urmare a ordinelor de evacuare generala;
cetăţenii români care au fost deportaţi în regiuni ale fostei Uniuni Sovietice în perioada de referinta pentru această lege;
cetăţenii români care nu au avut domiciliul pe acele teritorii însa au avut în proprietate bunuri imobile la care nu au mai avut acces dupa cedarea teritoriilor prevăzute de această lege.

Acordarea acestor despagubiri refugiatilor sau mostenitorilor acestora nu face altceva decit sa creeze un raport de egalitate cu ceilalti cetateni romani care beneficiaza de retrocedari potrivit legilor fondului funciar sau a altor legi speciale privind imobilele preluate in mod abuziv de catre stat.

Asadar, persoanele prejudiciate pot beneficia de acordarea in natura sau in bani a proprietatilor sechestarate/retinute in mod illegal.

Compensaţiile băneşti sunt distincte pentru terenuri, pentru construcţii şi pentru recoltele neculese din anul părăsirii forţate a bunurilor. În ceea ce priveşte terenurile,despăgubirile se acordă celor îndreptăţiţi în natură (în limita disponibilităţilor, din domeniul privat al statului, sau al unităţilor administrativ-teritoriale) sau în bani.

Procedura de restituire pe scurt

Cererile formulate în baza Legii nr.290/2003, cu modificările şi completările ulterioare, se depun la comisiile de specialitate organizate în acest scop la Instituţia Prefectului din judeţul de domiciliu al beneficiarului sau la Instituţia Prefectului Municipiului Bucuresti, după caz.

Tot la Institutia Prefectului Municipiului Bucuresti depun cererile beneficiarii cu domiciliul in strainatate si cei care domiciliaza in judete diferite, dar solicită despăgubiri după acelaşi autor.

Comisiile teritoriale au obligaţia să verifice conţinutul dosarelor şi să solicite petenţilor eventuale completări, astfel încât aceştia să poată depune toate diligenţele necesare în vederea obţinerii de înscrisuri de la instituţiile abilitate.

Cererile sunt solutionate de catre comisiile de specialitate organizate in acest scop la Institutia Prefectului din fiecare judet sau municipiul Bucuresti prin emiterea unei hotarari de respingere sau de admitere.

Aceste hotărâri de admitere sau de respingere- trebuie să fie însoţite în mod obligatoriu de Referatul de specialitate elaborat de secretariatul tehnic al fiecărei comisii teritoriale, în care să se justifice pe larg modul de soluţionare al cererii, motivele pentru care susţinerile petenţilor au fost înlăturate sau, dimpotrivă, acceptate. De remarcat este faptul că hotărârile de respingere sau de admitere emise trebuie să conţină în cuprinsul lor motivele arătate în Referat, deoarece autorităţile nu trebuie să subestimeze importanţa mesajului pe care îl transmit persoanelor implicate şi publicului larg, atunci când decid să admită sau să respingă o cerere de despăgubire. Astfel, comisiile teritoriale nu trebuie să se limiteze la simpla afirmare a admiterii, sau, dimpotrivă, a respingerii cererii formulate în baza Legii nr. 290/2003 .

Hotărârile emise de comisiile teritoriale de aplicare a Legii nr. 290/2003 se comunica Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor – Serviciul pentru Aplicarea Legii nr. 290/2003, precum si solicitantului, indiferent de soluţia adoptată (admitere sau respingere).

In termen de 15 zile de la comunicare, solicitantul nemultumit de hotararea comisiei judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, poate face contestatie la Autoritatea Nationala pentru Restituirea Proprietatilor – Serviciul pentru Aplicarea Legii nr. 290/2003, care o va aproba sau respinge, prin decizie motivata (Ordin însoţit de Notă de fundamentare). În vederea soluţionării contestaţiilor, Autoritatea Nationala pentru Restituirea Proprietatilor – Serviciul pentru Aplicarea Legii nr. 290/2003 solicită dosarul format pe baza cererii admise sau respinse prin hotărârea contestată, iar comisia teritorială din cadrul Instituţiei Prefectului are obligaţia să-l trimită în original, cu celeritate.

Hotararile Autoritatii Nationale pentru Restituirea Proprietatilor – Serviciul pentru Aplicarea Legii nr. 290/2003 sunt supuse controlului judecatoresc, putand fi atacate, in termen de 30 de zile de la comunicare, la sectia de contencios administrativ a tribunalului in raza caruia domiciliaza solicitantul.

Compensaţiile băneşti stabilite prin hotărârea comisiei judeţene ori a municipiului Bucureşti, a Serviciului pentru Aplicarea Legii nr. 290/2003, în cazul contestaţiilor, sau hotărârea judecătorească definitivă, învestită cu formulă executorie, după caz, se achită beneficiarilor, în limita sumelor aprobate anual cu această destinaţie în bugetul de stat, astfel:

a) integral, dacă cuantumul acestora nu depăşeşte 50.000 lei RON;

b) eşalonat în două tranşe, pe parcursul a 2 ani consecutivi, astfel: 60% în primul an, şi 40% în anul următor, dacă cuantumul despăgubirilor se încadrează între 50.001 lei RON şi 100.000 lei RON;

c) eşalonat în două tranşe, pe parcursul a 2 ani consecutivi, astfel: 40% în primul an şi 60% în anul următor, dacă cuantumul compensaţiilor depăşeşte 100.001 lei RON.

Plata despagubirilor se dispune de catre Autoritatea Nationala pentru Restituirea Proprietatilor – Serviciul pentru Aplicarea Legii nr. 290/2003.

Solicitarea plăţii se face pe bază de cerere scrisă, însoţită de hotărârea comisiei judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, a Serviciului pentru Aplicarea Legii nr. 290/2003, în cazul contestaţiilor, sau hotărârea judecătorească definitivă, învestită cu formulă executorie, după caz, precum şi o copie după actul de identitate şi dovada deschiderii unui cont la o bancă comercială sau la Casa de Economii şi Consemnaţiuni – C.E.C.; dovada se face prin documentul ştampilat emis de bancă la deschiderea contului cu specificarea codului IBAN şi a sucursalei de bancă.

În cazul în care există mai mulţi beneficiari sau moştenitori, aceştia transmit, înafara documentelor menţionate anterior, şi următoarele:

a) procură notarială, în original, prin care toţi beneficiarii împuternicesc pe unul dintre ei sau o terţă persoană să primească plata întregii sume, împreună cu dovada prevăzută la alin (2) privind contul persoanei desemnate, sau

b) act notarial, în original sau copie legalizată, (certificat de moştenitor, contract de partaj voluntar) din care rezultă cotele în care vor fi împărţite despăgubirile între beneficiari.

Termene de depunere a cererilor

Legea nr. 290/2003 prevede 2 termene distincte, pentru depunerea cererilor, si pentru depunerea actelor doveditoare:

Conform art. 5 alin. (1) din Legea nr. 290/2003, termenul limita de depunere a cererilor a fost 14.05.2004. Prin Legea nr. 171/2006, privind modificarea si completarea Legii nr. 290/2003, s-a instituit un nou termen de depunere a cererilor, pana la data de 1.05.2007. De asemenea, la art. 5 din Legea nr. 290/2003 a fost introdus un alineat nou, conform caruia cererile de despagubiri respinse prin hotarari ale comisiilor judetene si ale comisiei municipiului Bucuresti, pentru motivul nedepunerii in termenul prevazut de lege, sunt considerate cereri noi.

Prin prevederile art. 7 din Legea nr. 290/2003, pentru depunerea actelor doveditoare s-a instituit un termen mai lung, separat de cel al depunerii cererilor, tocmai pentru a se acoperi situatiile exceptionale, respectiv imposibilitatea temporara de procurare a actelor doveditoare. Prin OUG nr. 87/2004, acest termen a fost prorogat pâna la data de 14.05.2005, iar prin Legea nr. 171/2006, privind modificarea si completarea Legii nr. 290/2003, noul termen limita de depunere a actelor doveditoare este 1.08.2007.

Acte doveditoare necesare pentru completarea dosarelor

Menţionăm că dovada calităţii de refugiat poate fi făcută, în cazul persoanelor care s-au refugiat pe teritoriul României în 1940, respectiv în 1944, prin următoarele înscrisuri: dovada luării în evidenţa populaţiei de organele de specialitate a localităţii unde s-au stabilit refugiaţii (adeverinţe de arhivă sau certificate eliberate de primăriile localităţilor unde s-au stabilit iniţial refugiaţii), carnet de refugiat sau buletin nominal de evacuare, emis de Comisariatul Naţional pentru Evidenţa Populaţiei venite din Basarabia Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, foi de călătorie eliberate de statul român pentru persoanele respective, sau carnet de muncă în situaţia în care refugiaţii erau funcţionari de stat.

De asemenea, refugiul nu poate fi dovedit cu acte de stare civilă. Actele de stare civilă prin care se indică locul de naştere al autorilor pe teritoriul Basarabiei, Bucovinei de Nord sau Ţinutului Herţa, precum şi decesul acestora pe teritoriul României, nu sunt suficiente în dovedirea refugiului. Actele de stare civilă sunt înscrisuri doveditoare ale stării civile, în sensul de atribut de identificare al persoanei fizice. Pe de altă parte, atât naşterea, cât şi moartea sunt evenimente în condiţiile legii civile şi nu acte juridice. Ele se produc independent de voinţa omului şi nu sunt în măsură a produce alte efecte juridice decât cele atribuite în mod expres de legea civilă.

Dovada dreptului de proprietate asupra bunurilor solicitate a fi despăgubite se face cu acte de vanzare-cumpărare, acte dotale, cărţi ale imobilelor, extras din registrul agricol, chitanţe de plată a impozitelor, planuri şi autorizaţii de construcţii etc.

În lipsa actelor doveditoare certificate de autorităţi privind proprietatea bunurilor solicitate a fi despăgubite, refugiului autorilor, petenţii pot apela la prevederile art. 2 alin.4, alin. 5 din H.G.nr.1120/2006- „ În situaţia imposibilităţii dovedite de a procura aceste acte, cererea se completează cu declaraţia autentică a petentului, însoţită de declaraţiile a cel puţin 2 martori, de asemenea autentificate. Imposibilitatea de a procura înscrisuri se dovedeşte prin demersurile efectuate pentru a intra în posesia acestor acte, depunându-se la dosar copii ale corespondentei purtate cu diferite instituţii din România, Ucraina şi Republica Moldova, abilitate să producă aceste documente (adeverinţe sau certificate de arhivă), precum şi traducerea acestora, după caz.”

Pentru recunoasterea dreptului pretins si pentru restituirea efectiva a proprietatilor (in natura sau in bani) puteti actiona autoritatea raspunzatore in instant de judecata, cu ajutorul unui avocat specializat!