Taxa de tranzit pentru camioanele din afara judetului Timis este discriminatorie anunta Casa de avocatura Coltuc

Consiliul Local Timisoara a emis in 2009 o hotarare prin care se percepea o taxa de 200 de lei, pentru fiecare camion inmatriculat in afara judetului Timis, care tranzita orasul. Decizia a starnit nemultumiri mari din partea

transportatorilor. Prefectul judetului Timis, a semnalat, de asemenea, ilegalitatea documentului emis de Consiliul Local si a atacat hotararea in instanta, cerand anularea ei. Prima faza a procesului s-a judecat la Tribunalul Timis, unde reclamantii au primit castig de cauza, taxa fiind anulata.

 Decizie irevocabila: taxa discriminatorie

Sentinta emisa de Tribunalul Timis a fost atacata cu recurs de Primaria Timisoara, iar magistratii Curtii de Apel au respins cererea, hotarand, in mod irevocabil ca taxa este ilegala, fiind discriminatorie.

„Examinand taxa in litigiu, Curtea observa ca aceasta se aplica doar vehiculelor care nu au numar de inmatriculare in judetul Timis, in conditiile in care, potrivit hotararii in discutie, autovehiculele care au numar de inmatriculare in judetul Timis beneficiaza de tichete gratuite reprezentand taxa de tranzit, neplatind autoritatilor locale o taxa similara. Curtea observa ca inmatricularea autovehiculelor intr-un judet implica indeplinirea conditiei de a avea domiciliul sau resedinta in judetul respectiv, ceea ce determina concluzia conform careia persoanele rezidente in judetul Timis sunt scutite de la plata taxei in litigiu.  In acest context, Curtea observa ca aceasta scutire de taxa se aplica exclusiv persoanelor rezidente in judetul Timis, ceea ce presupune un tratament fiscal diferit aplicabil contribuabililor in functie de domiciliul sau resedinta acestora”, arata decizia Curtii de Apel.

 In motivarea introducerii taxei de tranzit reprezentantii Primariei Timisoara au aratat ca se urmareste o reducere a poluarii produse de camioanele care traverseaza orasul in lipsa unei centuri. Magistratii sustin insa ca Primaria Timisoara nu a putut face dovada ca taxa ar fi atras dupa sine reducerea poluarii.

„Curtea subliniaza ca taxa in litigiu nu contribuie la eliminarea poluarii sau a zgomotului, astfel cum se sustine in recurs. Prin faptul ca poluatorul plateste o taxa nu inseamna ca se reduce sau se elimina poluarea, ci implica numai o sarcina fiscala suplimentara. De vreme ce un autovehicul pentru care s-a platit taxa de tranzit polueaza la fel ca un autovehicul – avand aceleasi caracteristici tehnice – pentru care nu s-a platit taxa de tranzit, Curtea considera ca este lipsit de relevanta argumentul referitor la redu

Dispoziţii tranzitorii şi finale

Art. 282. – Dispoziţiile specifice aplicabile călătorilor şi altor persoane fizice se stabilesc prin regulamentul vamal.

Art. 283. – Termenele prevăzute în prezentul cod şi în alte reglementări vamale se calculează potrivit normelor prevăzute în Codul de procedură civilă.
Art. 284. – Operaţiunile vamale iniţiate sub regimul prevăzut de reglementările vamale anterioare intrării în vigoare a prezentului cod se finalizează potrivit acelor reglementări.
Art. 285. – Autoritatea Naţională a Vămilor este desemnată ca autoritate competentă să aplice pentru România, la data aderării la Uniunea Europeană, prevederile Convenţiei privind utilizarea tehnologiei informaţiilor de către serviciile vamale, încheiată la 26 iulie 1995, în temeiul art. K.3 din Tratatul privind Uniunea Europeană – JO C 316, 27 noiembrie 1995, p. 34 – şi ale Convenţiei cu privire la asistenţa reciprocă şi cooperarea între administraţiile vamale, încheiată la 18 decembrie 1997, în temeiul art. K.3 din Tratatul privind Uniunea Europeană – JO C 24, 23 ianuarie 1998, p. 2.
Art. 286. – Guvernul, la propunerea Ministerului Finanţelor Publice, va aproba prin hotărâre regulamentul de aplicare a Codului vamal, care intră în vigoare la aceeaşi dată cu prezentul cod.
Art. 287. – Dispoziţiile cuprinse în prezentul cod şi în alte reglementări vamale privind plata, garantarea, înscrierea în evidenţele contabile, stingerea datoriei vamale şi remiterea drepturilor de import, cu excepţia art. 163 şi 247 din prezentul cod, se aplică în mod corespunzător şi pentru taxa pe valoarea adăugată şi pentru accize care, potrivit Codului fiscal, sunt în atribuţiile autorităţii vamale.
Art. 288. – (1) Prezentul cod intră în vigoare la 60 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(2) Pe aceeaşi dată se abrogă: Legea nr. 141/1997 privind Codul vamal al României, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 180 din 1 august 1997, cu modificările şi completările ulterioare; art. 7 din Ordonanţa Guvernului nr. 26/1993 privind Tariful vamal de import al României, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 213 din 31 august 1993, aprobată cu modificări prin Legea nr. 102/1994, cu modificările şi completările ulterioare.
(3) Declararea electronică şi sistemele automatizate pentru punerea în aplicare a gestiunii de risc şi schimbul electronic de date între birourile vamale de intrare, import, export şi ieşire, prevăzute la art. 40, 60-62 şi 202-204, se pun în aplicare în termen de 3 ani de la intrarea în vigoare a prezentului cod.
(4) Dispoziţiile cuprinse la art. 245 alin. (2) şi (3), art. 247, art. 252 şi art. 255 alin. (2) şi (3) intră în vigoare la data aderării României la Uniunea Europeană.

Regimuri suspensive şi regimuri vamale economice

Art. 107. – (1) Sintagma regim suspensiv se utilizează, în cazul mărfurilor străine, pentru următoarele regimuri:

a) tranzit;
b) antrepozitare vamală;
c) perfecţionare activă sub forma unui sistem cu suspendare;
d) transformare sub control vamal;
e) admitere temporară.
(2) Sintagma regim vamal economic se utilizează pentru următoarele regimuri:
a) antrepozitare vamală;
b) perfecţionare activă;
c) transformare sub control vamal;
d) admitere temporară;
e) perfecţionare pasivă.
(3) Prin mărfuri de import se înţelege mărfurile plasate sub un regim suspensiv, precum şi mărfurile care, în cadrul regimului de perfecţionare activă în sistem cu rambursare, au făcut obiectul formalităţilor de punere în liberă circulaţie şi al formalităţilor prevăzute la art. 145.
(4) Prin mărfuri în aceeaşi stare se înţelege mărfurile de import care, în regimul de perfecţionare activă sau de transformare sub control vamal, nu au suferit nici o operaţiune de perfecţionare sau de transformare.
Art. 108. – (1) Utilizarea unui regim vamal economic este condiţionată de eliberarea unei autorizaţii de către autoritatea vamală.
(2) Autorizaţia se acordă persoanelor care asigură toate condiţiile necesare pentru efectuarea corectă a operaţiunilor şi când autoritatea vamală poate asigura supravegherea şi controlul regimului fără a mai trebui să introducă măsuri administrative disproporţionate faţă de necesităţile economice respective.
(3) Condiţiile în care este utilizat regimul respectiv sunt stabilite în autorizaţie.
(4) Titularul autorizaţiei este obligat să informeze autoritatea vamală asupra tuturor elementelor survenite după acordarea autorizaţiei care pot influenţa menţinerea acesteia sau condiţiile de utilizare a acesteia.
Art. 109. – Orice produse sau mărfuri obţinute din mărfuri plasate sub un regim suspensiv se consideră ca fiind plasate sub incidenţa aceluiaşi regim, cu respectarea prevederilor exprese ale art. 4 pct. 11 lit. a) teza a doua.
Art. 110. – (1) Autoritatea vamală poate condiţiona plasarea mărfurilor sub un regim suspensiv de constituirea unei garanţii care să asigure plata datoriei vamale care s-ar naşte pentru aceste mărfuri.
(2) Prin regulamentul vamal pot fi prevăzute dispoziţii speciale privind constituirea unei garanţii în cadrul unui anumit regim suspensiv.
Art. 111. – (1) Regimul suspensiv economic se încheie când mărfurile plasate în acest regim sau, în anumite cazuri, produsele compensatoare ori transformate obţinute sub acest regim primesc o nouă destinaţie vamală admisă.
(2) Autoritatea vamală ia toate măsurile necesare pentru a reglementa situaţia mărfurilor pentru care regimul vamal nu s-a încheiat în condiţiile prevăzute.
Art. 112. – Drepturile şi obligaţiile titularului unui regim vamal economic pot fi, în condiţiile prevăzute de autoritatea vamală, transferate succesiv unor alte persoane care îndeplinesc condiţiile prevăzute pentru a beneficia de regimul în cauză.

Dispoziţii aplicabile mărfurilor străine care au circulat sub un regim de tranzit

Art. 77. – Dispoziţiile art. 64, cu excepţia alin. (1) lit. a), ale art. 65 alin. (2) şi ale art. 66-76 nu se aplică la introducerea pe teritoriul vamal al României a mărfurilor deja plasate sub regim de tranzit.

Art. 78. – Pentru mărfurile străine care au circulat sub un regim de tranzit, ajunse la destinaţia lor pe teritoriul vamal al României, şi care au fost prezentate la vamă potrivit reglementărilor privind tranzitul, se aplică dispoziţiile art. 68-76.