Potrivit unui comunicat al Parchetului de pe langa Tribunalul Bucuresti transmis joi, cei 33 de inculpati, printre care si medicii Cristina Daniela Sescu, Aurelia Alexandru, Carmen Badea, Victorita Botoaga, Laurentia Nicoleta Gales, Mihaela Carmen Iftimie, Anca Marilena Leontescu, Simona Ana Comanoiu Mudava si Doina Spataru, sunt acuzati de inselaciune cu consecinte deosebit de grave, fals intelectual, fals material in inscrisuri oficiale si uz de fals, luare si dare de mita si spalare de bani.
,,Activitatea infractionala a constat, in principal, in fraudarea de catre mai multi medici si farmacisti din cadrul aceleiasi retele farmaceutice a bugetului Casei Nationale de Asigurari de Sanatate prin compensarea frauduloasa a contravalorii unor retete false, cauzandu-se un prejudiciu de aproximativ 2.000.000 de lei”, se arata in comunicat.
Din probele administrate in cauza s-a desprins ca farmacistul (de regula diriginte de farmacie sau coordonator de zona) stabilea o legatura cu un medic (specialist sau de familie) care prescria in mod constant numeroase retete false cu valoarea compensata, fara a avea acoperire intr-o situatie reala, in sensul ca acestea erau eliberate pe numele unor pacienti care nu fusesera consultati si care nu solicitasera vreun tratament.
,,Prin completarea rubricilor retetelor mentionate, medicul facea mentiuni nereale cu privire la prescrierea efectiva a tratamentului. Medicul inmana aceste retete false farmacistului care le introducea in programul de gestiune al farmaciei si le inainta spre decontare catre Casa de Asigurari de Sanatate. Farmacistul verifica retetele sub aspectul corectitudinii formale, completa rubrica `Am primit`, uneori prin falsificarea scrisului si semnaturii beneficiarului retetei, iar alteori farmacistul se trecea (in mod fals) drept imputernicit al pacientului. Farmacia realiza astfel un profit, intrucat primea de la Casa de Asigurari de Sanatate valoarea decontata a medicamentelor fara ca acestea sa iasa fizic din stoc. Sumele de bani decontate de catre Casa de Asigurari de Sanatate, provenite din comiterea infractiunilor de inselaciune, erau `spalate` prin introducerea intr-un circuit comercial licit”, au constatat procurorii.
Sursa citata precizeaza ca farmacistii implicati obtineau un profit personal, deoarece, sporind in mod artificial vanzarile, obtineau prime in plus fata de salariu, iar medicii primeau, de regula la sfarsitul fiecarei luni, sume de bani sau bunuri in valoare de 3% (uneori pana la 5%) din valoarea totala a retetelor false eliberate.
Un alt mod de operare consta in aceea ca medicul prescria retete cu acoperire intr-o situatie reala, in urma consultarii reale a pacientilor, dar in baza unei intelegeri prealabile cu farmacistul si prin incalcarea normelor deontologice privind exercitarea atributiilor de medic, fie determina pacientul sa prezinte reteta la o anumita farmacie, directionandu-l acolo in vederea ridicarii medicamentelor numai din aceasta farmacie si nu dintr-o farmacie concurenta; fie nu inmana reteta pacientului, ci direct farmacistului pentru a se asigura ca reteta nu este prezentata in alta parte, iar ulterior dadea medicamentele ridicate din farmacie pacientului.