Elena Udrea susţine că a primit ameninţări de la mafia turismului.

6669

Asta pentru că, susţine Udrea, jumătate dintre afaceriştii de top au facut bani din turism prin celebrele asocieri cu statul în exploatarea

 

 

 

hotelurilor din ţară. De asemenea, Elena Udrea a mai precizat că va încuraja instruirea personalului în unităţi specializate pentru îmbunătăţirea serviciilor turistice.

„În acel moment, pot sa vă spun că mi s-a transmis, textual, un mesaj care sună cam aşa ‘Doamnă, aţi rezistat dumneavoastră 10 luni consilier la Cotroceni, dar aici nu rezistaţi nici 10 zile dacă faceţi asta’. Cred că 40%-50% din banii care se fac în turism, la noi, sunt negri, bani care nu trec prin contabilitate, nu sunt impozitaţi. Şi nu vorbim aici de afacerişti mărunţi, care închiriază camere cu ziua, ci de hoteluri mari şi restaurante”, a declarat Elena Udrea. 

 

Sursa: Realitatea TV

MINIGOLFUL – investitie profitabila pentru agrementul turistic romanesc

Minigolful, activitate de vacanta indragita de persoane de toate varstele, este din ce in ce mai des intalnit in hotelurile si parcurile din Romania.

City Golf Romania este primul distribuitor de piste de minigolf din Romania si sustinator al procesului de dezvoltare a industriei de agrement turistic din Romania.

In acest sens, City Golf Romania a montat in doar cateva luni de la intrarea pe piata romaneasca, terenuri de minigolf in hoteluri si parcuri din Eforie Nord (Hotel Europa 4*), Mangalia (Tabara de Tineret), Tusnad (Pensiunea Iris) etc.

Beneficiile constatate de clienti au fost:
• Cresterea veniturilor prin introducerea Minigolfului in oferta de servicii turistice
• Cresterea veniturilor complementare Minigolfului, precum cele provenite din alimentatie
• Cresterea numarului de clienti si fidelizarea acestora, precum si atragerea de clienti noi datorita faptului ca Minigolful este un sport foarte apreciat, ce poate fi practicat atat de copii, cat si de persoane in varsta
• Garantia unor produse de calitate, rezistente in timp si la intemperii, realizate in conformitate cu cele mai inalte standarde de calitate ale UE si ale normativelor internationale din domeniul turismului si agrementului turistic, fiind omologate de World Minigolf Federation.

Din punct de vedere financiar, pistele de minigolf reprezinta o investitie amortizabila in cel mult 1-2 ani, devenind veritabile generatoare de profit si dezvoltand totodata si alte activitati comerciale si de alimentatie publica conexe. Durata medie de viata fara cheltuieli majore pentru intretinere este estimata la 5-8 ani, iar rata profitului pe aceasta activitate devine astfel deosebit de motivanta.

Produsele City Golf Romania – piste de minigolf, crose, mingii, obstacole traznite, toate in diverse variante si modele – pot fi vazute si testate in cadrul Targului International EXPO SPORT si AGREMENT, Pavilion 45, stand 02, in perioada 23-26 octombrie 2008.

CITY GOLF ROMANIA este unic distribuitor pentru Romania si Bulgaria al produselor firmei City Golf AB Suedia.

Firma suedeza este prima companie de profil din Europa, fiind infiintata cu peste 64 de ani in urma. Totodata firma face parte din prestigioasa asociatie World Mini-Golf Federation.

Produsele oferite de CITY GOLF ROMANIA sunt piste de minigolf pentru agrement si competitie, realizate in conformitate cu cele mai inalte standarde de calitate ale UE si ale normativelor internationale din domeniul turismului si agrementului turistic, fiind omologate de WM-GF.

Piata turismului de croaziera, evaluata la 2 mil. euro in 2008

Piata turismului de croaziera din Romania va atinge la sfarsitul anului circa doua milioane de euro, in crestere cu aproape 35 la suta fata de 2007, a declarat, citat de NewsIn, reprezentantul in Romania al celui mai mare turoperator de profil din Europa, Laura Stavarache.

 

Astfel, potrivit estimarilor acesteia, „numarul pasagerilor din Romania care pleaca in croaziera se va ridica la sfarsitul anului la 2.500, in conditiile in care anul trecut a fost de 2.000 de turisti”, a precizat sursa citata.

Conform operatorului de croaziere, tarifele pentru o calatorie variaza foarte mult, in functie de destinatia aleasa, precum si de durata croazierei. „Croazierele pot avea o durata intre 4 si 100 de zile, cele din jurul lumii. Cea mai ieftina croaziera, de 4 zile/3 nopti in Mediterana de Est costa 227 euro/persoana, iar cea mai scumpa croaziera, desfasurata in jurul lumii variaza de la 15.000 – 75.000 euro.

Laura Stavarache a mentionat ,in ce priveste preferintele romanilor, ca cele mai solicitate croaziere au ca destinatie Mediterana de Est si Mediterana de Vest.

De asemenea, sursa citata a precizat ca pe teritoriul tarii noastre nu exista vase care practica acest tip de turism pe mare. „Nu exista croaziere maritime care fac imbarcari pe teritoriul Romaniei. Sunt doar circa 20 vase de pasageri sub pavilion strain care trec prin Constanta si opresc pentru cateva ore”, a spus Laura Stavarache.

Potrivit acesteia, principala problema pe care o intampina turoperatorii de croaziere in tara noastra este necunoasterea acestui produs turistic.

„Acest produs turistic nu este inca cunoscut pe piata romaneasca si multa lume are impresia ca o croaziera este scumpa, ceea ce nu este adevarat. Un sejur pe un vas de croaziera, de 8 zile/7 nopti costa cateva sute de euro cu toate mesele incluse si toate distractiile de la bord, ceea ce inseamna ca este mai ieftin decat un sejur pentru aceeasi perioada de timp pe litoralul romanesc”, a adaugat reprezetantul turoperatorului, care a subliniat ca in restul Europei turismul de croaziera este unul dintre cele mai solicitate tipuri de turism.

Preturile pachetelor turistice pentru sarbatorile de iarna vor creste cu 5-10%

Preturile pachetelor turistice pentru sabatorile de iarna vor creste cu 5-10%, atat pentru destinatiile interne cat si pentru cele externe, au precizat reprezentantii Asociatiei Nationale a Agentiilor de Turism din Romania (ANAT).

 

Potrivit acestora, cresterile preturilor au la baza in mare parte scumpirea utilitatilor dar si situatia in urma crizei economice internationale.

In ciuda majorarilor anuntate, agentiile de turism autohtone estimeaza o crestere a numarului de turisti pentru destinatiile interne, in perioada sarbatorilor, de 10% fata de 2007.

In ceea ce priveste turismul extern, tour-operatorii prevad pentru aceeasi perioada a anului o crestere de minim 20% fata de 2007, estimand totodata un numar de aproximativ 50.000 de turisti pentru destinatiile externe.

Potrivit ANAT, destinatiile preferate de romani in perioada sarbatorilor de iarna vor fi in continuare statiunile montane, in special cele de pe Valea Prahovei, urmate de statiunile balneo-climaterice si turismul rural, care a inceput sa fie vandut si prin agentiile de turism.

Privitor la turismul extern, agentiile spun ca cele mai soliciatea destinatii pentru perioada sarbatorilor de iarna vor fi Austria, Bulgaria, Egipt, Franta, dar si destinatiile exotice precum Cuba.

Ca o noua tendinta, reprezentnatii agentiilor de turism au observat ca, de Craciun, turistii romani se orienteaza catre pensiunile rurale, iar pentru Anul Nou, catre statiunile montane unde se cazeaza la hoteluri si vile.

Criza financiara ar putea afecta turismul romanesc timp de doi ani

Criza financiara ar putea afecta turismul autohton pe o perioada de circa doi ani, segmentul de business fiind cel mai atins in acest sens, a declarat presedintele Asociatiei Nationale a Agentiilor de Turism din Romania (ANAT) pe regiunea de sud, Adrian Voican.

 

„Criza financiara se va refleca in turism mai tarziu, din cauza trendului extrem de mare de crestere al sectorului de pana acum”, precizat Voican.

Reprezentantul ANAT a mai spus ca, in ceea ce priveste turismul intern, aceasta va fi destul de putin afectat de criza de financiara, care nu s-a manifestat puternic in Romania, insa referitor la turismul extern, reprezentantul ANAT a spus ca romanii se vor orienta catre vacante mai scurte si mai ieftine „in mare parte din cauza ca operatorii aerieni vor fi la randul lor afectati de criza, lucru ce s-ar putea refleca in preturi”.

Pe de alta parte, Adrian Voican a precizat ca operatorii low-cost ar putea profita de criza financiara, lansand puternice campanii de promovare si operari de reduceri de preturi considerabile.

De altfel, si la nivel international, turismul va fi afectat in urmatorii ani de criza economica globala, intrucat toate preturile vor creste, iar oamenii vor fi mai atenti atunci cand isi vor cheltui banii, potrivit opiniei reprezentantului regional pentru Europa al Organizatiei Mondiale a Turismului, Eduardo Fayos-Solá, prezent in Romania pe 27 septembrie la un seminar cu ocazia Zilei Mondiale a Turismului.

Pensiunile din Marginimea Sibiului, ocupate in proportie de 50% pentru Revelion

Pensiunile din Marginimea Sibiului sunt ocupate in proportie de 50% pentru perioada sarbatorilor de iarna, insa proprietarii se asteapta ca de Revelion gradul de ocupare sa ajunga la 100%, a declarat presedintele filialei Sibiu a ANTREC, Dorin Beu.
Potrivit reprezentantului Asociatiei Nationale pentru Turism Rural, Ecologic si Cultural, locurile care mai exista libere vor fi ocupate in perioada imediat urmatoare, astfel ca de Revelion gradul de ocupare va ajunge la 100%. „De Craciun gradul de ocupare va fi mai mic, pentru ca oamenii sunt obisnuiti ca aceasta sarbatoare sa o petreaca in familie, dar de Revelion, cu siguranta toate locurile vor fi ocupate, asa cum s-a intamplat si in anii trecuti”, a spus Beu, citat de NewsIn.

Un sejur de Revelion de patru-cinci zile, in Marginimea Sibiului, cu demipensiune si masa festiva in noaptea de Anul Nou costa aproximativ 1000 de lei de persoasa, sumele ajungand si la 360 de euro de persoana, pentru pensiunile care ofera servicii All Inclusive.

ANTREC sustine ca piata turismul rural, in Romania va creste cu 10% in 2009.

S-a infiintat Federatia Asociatiilor de Promovare Turistica

Mai multe asociatii din turism au constituit Federatia Asociatiilor de Promovare Turistica (FAPT), structura care are ca scop dezvoltarea si promovarea destinatiilor turistice pe plan national si international.
Presedintia federatiei este asigurata de Corina Martin, care conduce Asociatia Litoral Constanta, dupa cum relateaza NewsIn. 

„Federatia are ca scop dezvoltarea si promovarea destinatiilor turistice pe plan national si international. FAPT isi propune sa contribuie la o imbunatatire a activitatilor de marketing si de branding a destinatiilor si a produselor turistice pe care aceastea le ofera, promovarea brandurilor locale, sustinerea programelor de incoming, sustinerea promovarii Romaniei la targurile nationale si internationale prin organizarea de standuri ale destinatiilor turistice”, arata Federatia. 

Conducerea FAPT mai anunta ca, in perioada imediat urmatoare, federatia isi propune sa participe activ la definirea brandului turistic al Romaniei, sa organizeze cursuri de formare in managementul proiectelor pentru personalul executiv al asociatiilor, in vederea unei mai bune gestionari a fondurilor structurale in turism, precum si cursuri de conducere si organizare a asociatiilor de promovare a destinatiilor turistice.

Membrii fondatori sunt Asociatia pentru Dezvoltarea si Promovarea Turismului Litoral, Asociatia pentru Turism Bucovina, Asociatia pentru Turism Banat, Asociatia Oltenia de Sub Munte, Maramures Infoturism, Asociatia de Promovare a Turismului Prahova, Asociatia Judeteana de Turism Sibiu si Asociatia Turistica Sighisoara. In prezent, presedintia federatiei este asigurata de Asociatia Litoral, iar vicepresedintia de APT Bucovina. 

Federatia va promova interesele membrilor in cadrul Consiliului Consultativ pentru Turism si invita sa contribuie la un parteneriat activ si alte asociatii de profil, dar si parteneri din turismul romanesc – Ministerul Intreprinderilor Mici si Mijlocii, Comertului, Turismului si Profesiilor Liberale, patronate, agentii de turism.

Un nou operator aerian, din octombrie pe piata romaneasca

Compania aeriana elvetina Baboo a intrat pe piata din Romania in 27 octombrie si opereaza zboruri pe doua rute, catre Geneva si Nisa de pe Aeroportul Otopeni.
Cele patru zboruri Bucuresti-Geneva si retur se desfasoara in zilele de luni, miercuri, vineri si duminica. De asemenea, operatorul aerian are patru curse Bucuresti -Nisa si trei zboruri Nisa – Bucuresti in zilele de luni, miercuri si vineri.

Recent, la nivel international, Baboo a anuntat cinci destinatii noi pentru programul de iarna, respectiv zboruri de la Geneva catre Toulouse de sase ori pe saptamana, Bordeaux de cinci ori pe saptamana, Atena de cinci ori pe saptamana, Bucuresti de trei ori pe saptamana si Zagreb de doua ori.

Noile destinatii anuntate se inscriu in strategia companiei aeriene de a se adapta crizei financiare mondiale.

„Concurentii nostrii reactioneaza fata de criza. Astfel, noi suntem atenti la oportunitatile care pot sa apara pe piata in urma desfiintarii unor rute”, a declarat directorul general executiv al companiei Jacques Bankir.

Totodata, compania elvetiana a anuntat ca nu a primit inca autorizatia pentru ruta Geneva-Sankt Petersburg din partea autoritatilor rusesti. Rezultatele au fost de asemnea, dezamagitoare si in ceea ce priveste negocierile privind lansarea destinatiei Kiev.

Compania aeriana Flybaboo a fost infiintata la Geneva in 2003 si si-a schimbat denumirea in Baboo in mai 2008. Baboo opereaza 18 destinatii de la Geneva (excluzand cursele charter) si a transportat aproape 500.000 de pasageri in perioada noiembrie 2003- decembrie 2007.

Compania elvetiana detine o flota de doua aeronave Dash 8-Q400 si trei aeronave Embraer 190 si are un total de 180 de angajati in toata reteaua Baboo.

Poiana Brasov, cea mai ieftina destinatie de schi

Poiana Brasov este clasata drept cea mai ieftina destinatie de schi intr-un top ce vizeaza 14 statiuni europene si americane analizate, potrivit unui studiu citat de cotidianul The Daily Telegraph.

 

Astfel, potrivit ziarului londonez, analiza releva ca un sejur de schi la Poiana Brasov costa, cu tot cu cheltuielile personale, 200 de lire sterline.

Pe locurile doi si trei in topul celor mai ieftine destinatii de schi s-au clasat statiunile Vysoké Tatry din Slovacia si Borovets din Bulgaria, cu costuri ale sejururilor de 236 de lire sterline, respectiv 241 de lire sterline, arata NewsIn.

La polul opus, statiunea Vail din Colorado a fost desemnata cea mai scumpa destinatie pentru schi, din cele 14 analizate, cu un cost al sejurului de 514 lire sterline.

Conform studiului amintit, in toate cele 14 statiuni amintite, costurile pentru vacantele de schi au crescut fata de aceiasi perioada a anului trecut. Astfel, la Poaiana Brasov procentrul majorarii a fost de 18%, in trimp ce la Vail, Colorado, preturile au crescut cu circa 55%.

„Preturile statiunilor din Franta, Austria, Elvetia si Italia sunt mult mai avantajoase fata de destinatiile americane, iar pentru cei cu bugete mai restranse, Romania, Slavacia si Bulgaria pot fi considerate destinatii -cilipir”, a spus Helen Warburton, unul din autorii studiului, citat de „The Daily Telegraph”.

easyJet: Scaderi cu pana la 10% a operatiunilor din cauza crizei financiare

Industria aviatica va fi incercata din greu in aceasta iarna. Se va observa o scadere de pana la 10% a operatiunilor din cauza crizei economice cumulata cu pretul crescut al petrolului, este de parere Peter Voets, director de marketing al easyJet pentru Europa Centrala si de Est.
„Ne asteptam la scaderi si in ceea ce priveste gradul de ocupare, cu pana la 8-10% pentru aceasta iarna. Acest lucru este aplicabil pentru toate pietele, nu doar pentru cea din Romania”, adauga reprezentantul easyJet.

El considera ca in mod cert, multi operatori aerieni nu vor supravietui iernii, numai companiile cele mai eficiente urmand sa supravietuiasca. „Vor avea de suferit in principal companiile mici si ineficiente care au o situatie financiara slaba. In acest moment totul se reduce la eficienta, nu la modelul de afaceri”, este de parere el.

In ciuda perioadei dificile care va cuprinde industria aviatica, pana cel devreme primavara lui 2009, operatorii low cost pot profita pentru atragerea unul numar mai mare de pasageri pe segmentul business.

In contextul economic actual, oamenii de afaceri fac economii si atunci cand vine vorba de calatoriile cu avionul, indreptandu-si atentia catre operatorii cu tarife scazute. „In ultimele doua luni numarul pasagerilor a crescut cu 20% in timp ce liniile traditionale inregistreaza scaderi ale nivelului de operatiuni, sau stagneaza, in cel mai bun caz. In prezent, 20% dintre pasagerii nostri calatoresc in scop de afaceri, insa pe termen mediu asteptam ca acest numar sa creasca la 25%”, explica Voets.

Chiar daca multi operatori au luat decizia reducerii de personal, pentru reducerea costurilor cu foarta de munca, easyJet nu are in plan astfel de masuri. „Nu avem in plan sa facem concedieri. Cresterea de 17% de anul acesta ne-a permis sa angajam sute de noi piloti si personal de zbor in 2008”, mai afirma reprezentnaul operatorului aerian cu tarife scazute.

In ceea ce priveste piata din Romania, easyJet va continua sa opereze cursele pe care le are in prezent in portofoliu. „Nu avem in plan sa renuntam la nici o cursa din si spre Romania. Vom fi flexibili la schimbarile ce pot interveni iarna acesta, insa intentionam sa continuam sa ne marim cota de piata in fata competitorilor nostri. Momentan lucram la orarul de vara pentru 2009 si evaluam posibilitatile unor noi rute din Romania precum si in regiune”, spune Voets.

In prezent easyJet leaga Romania de Spania (Bucuresti-Madrid Brajas), zbor operat zilnic, si Italia (Milano Malpensa), cursa operata de cinci ori pe saptamana.

Pentru 2008, reprezetantii companiei estimeaza un profit de 110-120 mil lire sterline. „Anul acesta am inregistrat o crestere de aproximativ 17% comparativ cu anul trecut, iar in 2009 ne asteptam la o crestere cu o singura cifra”, mai spune Voets.

easyJet detine in prezent 162 de aeronave care acopera 394 de rute intre 105 aeroporturi din 28 de tari.

Cetatea Neamtului

Cetatea-Neamt este o creatie moldoveneasca ridicata la sfarsitul secolului al XVI-lea de catre Petru I (1374-1391).

 

Cercetarile arheologice au scos la lumina urme materiale de la sfarsitul secolului al XVI-lea si monede de argint de la Petru I. Intemeierea in anul 1359 a statului Moldova, cresterea puterii centrale si dezvoltarea economica au fost factori determinanti pentru construirea unor intarituri de piatra, care sa asigure controlul drumurilor si al punctelor obligatorii de trecere sau sa constituie nuclee de aparare in caz de razboi. Sistemul defensiv al tarii conceput de Petru I Musat cuprindea cel putin trei cetati (Neamt, Suceava si Scheia), dar mesterii sai au construit si numeroase manastiri si biserici cu incinte fortificate. Prima mentiune despre cetatile Moldovei este facuta de domn in omagiul adresat in anul 1387 regelui Poloniei, dar prima referire la Cetatea-Neamt dateaza din anul 1395, cand regele Ungariei Sigismund de Luxemburg emite un act „ante castrum Nempch”.

Manastirea Varatec

Manastirea Varatec este situata intr-o mica depresiune de la poalele muntilor, adapostita de culmea Dealul Mare, la o altitudine care nu depaseste 460 m.

 

Expunerea sud-estica ii asigura o buna insorire tot timpul anului, ceea ce il determina pe scriitorul Calistrat Hogas sa aprecieze ca „natura a tiparit aici o dulce si primavaratica sarutare pe sanul muntilor”. La intrarea in manastire ne intampina turnul clopotnitei, prin bolta caruia se patrunde in incinta. In curtea interioara domneste peste tot curatenia, cladirile bine intretinute fiind impodobite cu ghivece de flori. Biserica Manastirii Varatec, cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” (15 august), dateaza din anul 1785, cand maica Olimpiada, venita de la Manastirea Topolita, a pus bazele acestui asezamant monahal. Prima constructie a fost din lemn, in anii 1808-1812 ridicandu-se pe locul celei vechi biserica din piatra si caramida de astazi, impreuna cu zidurile incintei, care-i dau aspect de cetate. Arhitectura imbina elementele traditionale stilului moldovenesc cu unele elemente arhitecturale patrunse in Moldova la sfarsitul secolului al XVIII-lea si inceputul celui de-al XIX-lea, biserica fiind in forma de nava, cu doua turle cilindrice al caror acoperis are forma de clopot, particularitate care o deosebste de alte constructii similare. Distincte sunt si cele doua pridvoruri circulare, dispuse pe laturi. Pictura din interior, terminata in 1841 si refacuta in 1882, este in stil neobizantin, iar catapeteasma este sculptata in lemn de tisa si suflata cu aur. Manastirea Varatec este bogata in obiecte de valoare istorica si artistica, primind numeroase danii de la domnitori si boieri. In 1857, Manastirea Varatec „avea 4 biserici cu 17 clopote, 300 de chilii si 700 de calugarite, 12 mosii si un venit de 13.000 galbeni”. (C. Matasa, 1929) Ecatrina Bals, sotia generalului Theodor Bals, fost caimacam al Moldovei si fiica sa, Safta Brancoveanu, au lasat manastirii averile lor. De aceea, pe latura de rasarit a bisericii, s-a ridicat o statuie din bronz, realizata de sculptorul Ion Jalea, reprezentand-o pe Safta Brancoveanu.

Scandal la o agentie de turism din Craiova: clientii au aflat ca vor sta in alte hoteluri

Aproape 20 de craioveni care îşi rezervaseră sejururi într-o staţiune din Turcia, prin agenţia de turism PS Travel din Craiova, vor să dea în judecată agenţia după ce au aflat că respectivele camere nu mai sunt disponibile şi că urmează să fie cazaţi în alte hoteluri, transmite corespondentul NewsIn.

 

„La începutul lunii iunie, am plătit agenţiei acontul, adică 150 de euro de familie, iar diferenţa până la 600 de euro a fost achitată la începul lunii iulie. Preţul include cazarea la un hotel de cinci stele, all-inclusive, în intervalul 15-22 iulie. Pe data de 24 iunie ni s-a spus să mai plătim încă 35 de euro, taxe suplimentare, motivând că s-a făcut o eroare de calcul. Nu s-a opus niciunul dintre cei 16 membri ai grupului“, a declarat Bogdan Păun, unul dintre clienţi păgubiţi de agenţia PS Travel.

astazi, cele 19 persoane, 16 adulţi şi 3 copii, au fost anunţaţi că biletele pe care le-au rezervat şi plătit nu mai sunt disponibile. „Ne-au sunat pe toţi şi ne-au spus că dintre cele opt camere rezervate de noi, doar trei sunt disponibile şi că celelalte cinci familii vor fi cazate la alte hoteluri de două şi trei stele, la preţul de 635 de euro, plătit de noi. Eu îmi plătisem luna de miere, mi s-a cerut certificatul de căsătorie pentru unele reduceri şi acum sunt anunţat că nu pot beneficia de sejurul plătit la un hotel de cinci stele, cum am achitat şi voi ajunge la un hotel de trei sau patru stele“, a mai adăugat Bogdan Păun.

La sosirea presei, operatoarea agenţiei de turism a devenit violentă, lovind camerele de luat vederi ale cameramanilor. „Nu am nimic de declarat, şeful nu este aici, este în concediu“, a spus operatoarea.

Cele opt familii care au plătit bilete agenţiei PS Travel au declarat că sunt hotărâte să dea agenţia de turism în judecată dacă nu vor primi bilete în perioada 15-22 iulie la un hotel de cinci stele, all-inclusive.

Norma metodologica privind clasificarea structurilor de primire turistice

Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 582 bis din 6 august 2002


1. Dispozitii generale
1.1. Prezentele norme metodologice, elaborate în conformitate cu prevederile art. 6 din Hotarârea Guvernului nr. 1.328/2001 privind clasificarea structurilor de primire turistice, stabilesc metodologia si criteriile de clasificare pentru toate tipurile de structuri de primire turistice cu functiuni de cazare si de alimentatie publica din România.
1.2. Prezentele norme metodologice sunt obligatorii pentru toti agentii economici proprietari si/sau administratori de structuri de primire turistice.
1.3. Structurile de primire turistice se clasifica pe stele si, respectiv, flori în cazul pensiunilor turistice rurale, în functie de caracteristicile constructive, dotarile si calitatea serviciilor pe care le ofera, potrivit criteriilor cuprinse în anexele nr. 1 si 2 care fac parte integranta din prezentele norme metodologice.

Clasificarea structurilor de primire turistice are ca scop prioritar protectia turistilor, constituind o forma codificata de prezentare sintetica a nivelului de confort si a ofertei de servicii.
Clasificarea structurilor de primire turistice se face de Ministerul Turismului care, potrivit prevederilor Ordonantei Guvernului nr. 58/1998 privind organizarea si desfasurarea activitatii de turism în România, aprobata si modificata prin Legea nr. 755/2001, este singura institutie abilitata sa desfasoare activitati de autorizare în domeniul turismului.
1.4. Desfasurarea de activitati (de cazare, alimentatie si alte servicii specifice) în structuri de primire neclasificate, cu certificate de clasificare expirate sau cu o alta structura a spatiilor decât cea stabilita prin certificatul de clasificare, constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de pâna la 100.000.000 lei, potrivit art. 11 din Hotarârea Guvernului nr. 1.328/2001.
2. Documentatia necesara pentru obtinerea certificatului de clasificare
În vederea obtinerii certificatului de clasificare agentii economici proprietari si/sau administratori de structuri de primire turistice vor întocmi o documentatie cu urmatorul continut:
– cerere de eliberare a certificatului de clasificare;
– certificat constatator de la registrul comertului, din care sa rezulte obiectul de activitate si structura actionariatului*);
_____________
*) Agentul economic poate furniza informatiile respective si prin prezentarea copiilor de pe actele de constituire a societatii:
– certificat de înmatriculare;
– actul constitutiv sau autorizatia de functionare în cazul asociatiilor familiale si persoanelor fizice autorizate.
– certificat de înregistrare la Oficiul registrului comertului, însotit de anexele privind avizele/acordurile si/sau autorizatiile legale (P.S.I., sanitara, sanitar-veterinara, de mediu si de protectia muncii, dupa caz, pentru fiecare structura turistica ce face obiectul clasificarii);
– schita privind amplasarea si adresa unitatii (anexa nr. 4 la prezentele norme metodologice);
– schita privind structura, amplasarea si nominalizarea camerelor, respectiv a spatiilor de alimentatie (anexa nr. 5 la prezentele norme metodologice);
– fisa privind încadrarea nominala a camerelor si a spatiilor de alimentatie pe categorii de clasificare (anexele nr. 6.1 si 6.2 la prezentele norme metodologice);
– avizul specific privind amplasamentul si functionalitatea obiectivului, emis de Ministerul Turismului în cazul constructiilor noi;
– copie de pe brevetul de turism pentru directorii de hotel, de restaurant, motel, camping (cu exceptia structurilor organizate în gospodariile populatiei), sat de vacanta sau pentru cabanier;
– copii de pe actele de calificare a personalului de la receptie si de la unitatile de alimentatie.
3. Eliberarea si anularea certificatului de clasificare
3.1. Documentatia de clasificare se transmite Ministerului Turismului – Directia generala de autorizare si control (denumita în continuare D.G.A.C.), care verifica îndeplinirea criteriilor de clasificare si întocmeste certificatul de clasificare.
Certificatul de clasificare va fi însotit de fisa privind încadrarea nominala a camerelor si, respectiv, fisa privind structura spatiilor de alimentatie destinate servirii turistilor, prin care se stabilesc capacitatea si structura unitatii.
Agentul economic va solicita D.G.A.C. din cadrul Ministerului Turismului clasificarea structurilor de primire turistice si/sau a structurilor de alimentatie destinate servirii turistilor cu minimum 60 de zile înainte de darea lor în folosinta.
3.2. Verificarea la fata locului a îndeplinirii criteriilor se face de catre specialistii din Ministerul Turismului – D.G.A.C., cu sprijinul si colaborarea unor specialisti desemnati de consiliile judetene, consiliile locale si de reprezentanti ai asociatiilor profesionale din turism, în prezenta reprezentantului agentului economic în cauza.
3.3. În functie de conditiile concrete constatate în unitatea verificata se pot propune în mod exceptional unele compensari pentru dotari si servicii în vederea acordarii sau mentinerii categoriei.
3.4. Eliberarea certificatului de clasificare se face în termen de cel mult 60 de zile de la data primirii documentatiei de clasificare complete.
La expirarea acestui termen agentul economic poate pune în functiune pe propria raspundere structura turistica respectiva la numarul de stele (flori) solicitat, urmând ca la primirea efectiva a certificatului de clasificare sa îsi continue activitatea la categoria înscrisa în certificatul obtinut. Punerea în functie este conditionata de detinerea autorizatiilor legale*):
_____________
*) Se excepteaza pensiunile turistice formate din maximum 5 camere si apartamentele si camerele de închiriat în locuinte familiale.

– autorizatia sanitara de functionare;
– autorizatia sanitar-veterinara (numai pentru unitatile de alimentatie);
– avizul/autorizatia de prevenire si stingere a incendiilor – P.S.I.;
– autorizatia de mediu.
3.5. Structurile de primire turistice care la data verificarii nu îndeplinesc cel putin criteriile pentru categoria minima nu se clasifica si, în consecinta, nu pot desfasura activitate de turism. Motivatia neclasificarii se consemneaza în nota de verificare întocmita în doua exemplare, dintre care un exemplar se preda agentului economic proprietar si/sau administrator al unitatii respective.
3.6. Agentii economici au obligatia sa respecte pe toata perioada de functionare a structurilor de primire turistice conditiile si criteriile de clasificare, inclusiv în cazul celor care si-au început activitatea pe propria raspundere potrivit pct. 3.4. Nerespectarea criteriilor de clasificare se sanctioneaza potrivit Hotarârii Guvernului nr. 1328/2001.
3.7. D.G.A.C. verifica periodic starea si functionarea dotarilor, calitatea serviciilor prestate, respectarea normelor de igiena si a celorlalte criterii care au stat la baza clasificarii unitatii. Nerespectarea acestora atrage masuri de declasificare sau, dupa caz, de retragere a certificatului de clasificare, în conformitate cu prevederile Hotarârii Guvernului nr. 1328/2001.
Certificatul de clasificare si autorizatia de functionare se retrag de catre personalul de specialitate din cadrul D.G.A.C. daca nu se respecta unul sau mai multe dintre urmatoarele criterii minime care influenteaza direct protectia turistilor, prevazute la art. 7 din Hotarârea Guvernului nr. 1328/2001:
a) mentinerea grupurilor sanitare în perfecta stare de functionare si curatenie;
b) asigurarea apei calde la grupurile sanitare si în spatiile de productie în structurile de primire turistice unde acest criteriu este obligatoriu;
c) asigurarea unei temperaturi minime de 180C, în timpul sezonului rece, în spatiile de cazare si de servire a mesei;
d) detinerea autorizatiilor: sanitara, sanitar-veterinara, de mediu si de prevenire si stingere a incendiilor – P.S.I., în cazul unitatilor pentru care, potrivit legii, este obligatorie obtinerea acestora;
e) programul de functionare a discotecilor sau a altor unitati cu program muzical, organizate în aer liber, sa nu depaseasca ora 1.00 noaptea;
f) functionarea structurilor de primire turistice numai în cladiri salubre, cu fatade zugravite si bine întretinute;
g) evitarea poluarii fonice, în sensul respectarii nivelului maxim de zgomot stabilit prin reglementari specifice;
h) respectarea reglementarilor legale în vigoare ce privesc activitatea desfasurata prin structura de primire turistica;
i) expunerea la loc vizibil a firmei cu denumirea si tipul unitatii si însemnele privind categoria de clasificare.
Restituirea certificatului de clasificare retras se va face dupa ce personalul de specialitate al D.G.A.C. constata remedierea deficientelor semnalate. Constatarile vor fi consemnate într-o nota scrisa, întocmita în doua exemplare, dintre care un exemplar se transmite la conducerea D.G.A.C. spre aprobare, în baza careia se procedeaza la restituirea efectiva a certificatului de clasificare, dupa caz.
D.G.A.C. va proceda la declasificarea structurilor de primire turistice în situatia în care constata nerespectarea criteriilor avute în vedere la clasificare, altele decât cele prevazute la lit. a)-i).
3.8. În situatia în care s-au modificat conditiile care au stat la baza acordarii clasificarii astfel încât nu se mai asigura categoria de clasificare acordata, agentul economic este obligat sa solicite o noua clasificare a structurii de primire turistice în cauza, în termen de 30 de zile de la aparitia modificarilor. În acelasi termen este obligatorie solicitarea eliberarii unui nou certificat de clasificare în cazul trecerii structurii turistice în proprietatea si/sau în administrarea altui agent economic.
3.9. Certificatele de clasificare eliberate vor fi vizate de D.G.A.C. din 3 în 3 ani. Agentul economic va solicita vizarea certificatului cu cel putin 60 de zile înainte de expirarea termenului de 3 ani de la emiterea acestuia sau de la ultima viza.
În termen de 60 de zile de la data înregistrarii cererii agentului economic D.G.A.C. va proceda la reverificarea structurii de primire turistice în cauza si va acorda un nou certificat de clasificare, în masura în care sunt îndeplinite conditiile si criteriile minime de clasificare pentru categoria respectiva.
În caz contrar structura de primire turistica va fi clasificata la o categorie inferioara. Daca nu sunt îndeplinite cel putin conditiile si criteriile pentru categoria minima de clasificare, se procedeaza la retragerea certificatului de clasificare.
Titularul certificatului de clasificare poate solicita reclasificarea structurii de primire turistice prin transmiterea la D.G.A.C. a unui memoriu justificativ, daca în urma unor lucrari de modernizare si de îmbunatatire a dotarilor si serviciilor estimeaza ca aceasta corespunde unei categorii superioare de clasificare. Memoriul justificativ va fi însotit de documentatia de clasificare prevazuta la pct. 2, în masura în care s-au produs modificari în privinta structurii spatiilor, a capacitatilor, a echiparii sanitare etc.
3.10. Pentru structurile de primire turistice care au fost date în folosinta anterior intrarii în vigoare a prezentelor norme metodologice si pentru care nu s-a obtinut certificatul de clasificare, termenul de 60 de zile prevazut la pct. 3.1 curge de la data publicarii în Monitorul Oficial al României, Partea I, a prezentelor norme metodologice.
4. Tipuri de structuri de primire turistice cu functiuni de cazare
Conform prezentelor norme metodologice, în România pot functiona urmatoarele tipuri de structuri de primire turistice cu functiuni de cazare, clasificate astfel:
1. hoteluri de 5, 4, 3, 2, 1 stele;
2. hoteluri-apartament de 5, 4, 3, 2 stele;
3. moteluri de 3, 2, 1 stele;
4. hoteluri pentru tineret de 3, 2, 1 stele;
5. hoteluri de 3, 2, 1 stele;
6. vile de 5, 4, 3, 2, 1 stele;
7. bungalouri de 3, 2, 1 stele;
8. cabane turistice, cabane de vânatoare, cabane de pescuit de 3, 2, 1 stele;
9. sate de vacanta de 3, 2 stele;
10. campinguri de 4, 3, 2, 1 stele;
11. spatii de campare organizate în gospodariile populatiei de 3, 2, 1 stele;
12. popasuri turistice de 2, 1 stele;
13. pensiuni turistice urbane de 5, 4, 3, 2, 1 stele;
14. pensiuni turistice rurale de 5, 4, 3, 2, 1 flori (margarete);
15. apartamente sau camere de închiriat în locuinte familiale ori în cladiri cu alta destinatie de 3, 2, 1 stele;
16. structuri de primire cu functiuni de cazare pe nave fluviale si maritime de 5, 4, 3, 2, 1 stele.
În cadrul tipurilor sus-mentionate poate exista urmatoarea structura a spatiilor de cazare:
– camera cu pat individual, reprezentând spatiul destinat folosirii de catre o singura persoana. Latimea paturilor individuale este de minimum 90 cm;
– camera cu pat matrimonial, reprezentând spatiul destinat folosirii de catre una sau doua persoane. Latimea patului matrimonial va fi de minimum 140 cm;
– camera cu pat dublu, reprezentând spatiul destinat folosirii de catre doua persoane. Latimea patului dublu este de minimum 160 cm;
– camera cu doua paturi individuale, reprezentând spatiul destinat folosirii de catre doua persoane;
– camera cu trei paturi individuale;
– camera cu patru paturi individuale;
– camere comune – cu mai mult de patru paturi individuale.
Lungimea patului va fi de minimum 200 cm în cazul hotelurilor de 3, 4 si 5 stele si de minimum 190 cm în cazul hotelurilor de 1 si 2 stele;
– camera cu priciuri, reprezentând spatiul destinat utilizarii de catre mai multe persoane. Priciul reprezinta o platforma din lemn sau din alte materiale pe care se asigura un spatiu de 100 cm latime pentru fiecare turist;
– garsoniera, reprezentând spatiul compus din: dormitor pentru doua persoane, salon, vestibul si grup sanitar propriu. Dormitorul poate fi despartit de salon si printr-un glasvand sau alte solutii care permit o delimitare estetica;
– apartament, reprezentând spatiul compus din unul sau mai multe dormitoare (maximum 5 dormitoare), sufragerie, vestibul, cu echipare sanitara proprie. La categoria 5 stele va exista un grup sanitar pentru fiecare doua locuri, iar la categoria 4 stele, precum si la restul categoriilor, minimum un grup sanitar la 4 locuri.
5. Tipuri de structuri de primire turistice cu functiuni de alimentatie
În conformitate cu prezentele norme metodologice, în România pot functiona urmatoarele tipuri de structuri de alimentatie pentru turism

Nr.crt. Tipul de unitate Stele
    5 4 3 2 1

1. Restaurant
1.1 Clasic x x x x x
1.2. Specializat
1.2.1. Pescaresc x x x x –
1.2.2. Vanatoresc x x x x –
1.2.3. Rotiserie – x x x x
1.2.4. Zahana – x x x x
1.2.5. Dietetic – x x x x
1.2.6. Lactovegetarian – x x x x
1.2.7. Familial/pensiune – x x x x
1.3. Cu specific
1.3.1. Crama x x x x –
1.3.2. Cu specific local x x x x –
1.3.3. Cu specific national x x x x –
1.4. Cu program artistic x x x – –
1.5. Braserie x x x – –
1.6. Berarie x x x – –
1.7. Gradina de vara x x x x –
2. Bar
2.1. Bar de noapte x x x – –
2.2. Bar de zi x x x x –
2.3. Cafe-bar, cafenea x x x x –
2.4. Disco-bar (discoteca, videoteca) x x x x –
2.5. Bufet-bar – – x x x
3. Fast-food
3.1. Restaurant-autoservire – – x x x
3.2. Bufet tip expres/bistrou – – x x x
3.3. Pizzerie – – x x x
3.4. Snack-bar – – x x x
4. Cofetarie x x x x x
5. Patiserie, placintarie, simigerie – – x x x

Se pot stabili si alte tipuri de unitati în functie de conditiile concrete constatate la fata locului, cu respectarea criteriilor pentru tipul de structura turistica asimilata. Principalele caracteristici functional-comerciale ale acestor tipuri de unitati sunt prezentate în anexa nr. 2 la prezentele norme metodologice.
6. Alte precizari
6.1. Agentii economici care construiesc structuri de primire turistice au obligatia sa asigure, înca din faza de proiectare, respectarea criteriilor de clasificare prevazute în prezentele norme metodologice.
6.2. Activitatile desfasurate în cadrul structurilor de primire turistice (cazare, alimentatie, agrement, tratament, comert etc.) constituie un tot unitar, fiind parti componente ale produsului turistic, care impune asigurarea corelatiei dintre categoria structurii de primire si calitatea celorlalte servicii.
6.3. Categoria de clasificare a structurii de primire turistice este data de cea la care a fost încadrata majoritatea spatiilor de cazare din incinta acesteia.
6.4. Personalul de servire din structurile de primire turistice va purta îmbracaminte specifica, stabilita de agentul economic în cauza, diferentiat în functie de conditiile de desfasurare a activitatii, si ecuson cuprinzând numele si prenumele, iar restul personalului va purta echipament de lucru specific activitatii.
6.5. Însemnele privind categoria de clasificare a unitatii se înscriu pe o placheta montata în exteriorul unitatii, la loc vizibil pentru turisti, precum si pe autocolante aplicate în punctele de acces al turistilor. Autocolantele si plachetele se realizeaza din material rezistent la intemperii (metal pentru categoriile de 4 si 5 stele) cu dimensiunea de 30/30 cm, prin D.G.A.C., de unde se procura de catre agentii economici, de regula, o data cu primirea certificatului de clasificare.
6.6. În toate structurile de primire turistice este obligatorie:
– afisarea la loc vizibil pentru turisti a numerelor de telefon ale conducerii agentului economic proprietar si/sau administrator al structurii în cauza, precum si ale Ministerului Turismului si Autoritatii pentru Protectia Consumatorului pentru a se da posibilitatea turistilor sa semnaleze eventualele nemultumiri cu privire la serviciile oferite;
– afisarea la receptiile structurilor de 1-5 stele si în camere din structurile de 1-3 stele a certificatelor de atestare a tarifelor de cazare maximale, exprimate în euro, emise de Ministerul Turismului potrivit Hotarârii Guvernului nr. 805/2001 privind unele masuri de informare asupra tarifelor maximale pentru serviciile de cazare în structurile de primire turistice cu functiuni de cazare turistica la turismul neorganizat;
– pastrarea ordinii, linistii publice, moralitatii, curateniei si respectarea cu strictete a normelor sanitare si a celor de prevenire si stingere a incendiilor;
– asigurarea de personal calificat si cu conduita ireprosabila, conform specificatiilor din anexa nr. 8 la prezentele norme metodologice;
– oferirea unei game diversificate de servicii suplimentare, cuprinse în tariful de cazare sau cu plata separat, astfel:

– la unitatile de 4 si 5 stele – cel putin 18 servicii;
– la unitatile de 3 stele – cel putin 15 servicii;
– la unittaile de 2 stele – cel putin 10 servicii;
– la unitatile de 1 stea – cel putin 5 servicii;

– lista orientativa cuprinzând serviciile suplimentare este prezentata în anexa nr. 7 la prezentele norme metodologice;
– existenta în toate spatiile de cazare a unor materiale scrise, realizate estetic si tiparite în limba româna si în cel putin doua limbi de circulatie internationala, cuprinzând informatii utile pentru turisti cu privire la:
– instructiuni de folosire a telefonului;
– tarifele interne si internationale pentru convorbiri telefonice;
– lista cuprinzând serviciile suplimentare oferite si tarifele pentru cele cu plata, cu indicarea modalitatilor de solicitare a serviciului în camera;
– lista room-service;
– lista cuprinzând preturile produselor din minibar, dupa caz;
– programul TV pentru saptamâna în curs, dupa caz;
– informatii turistice privind zona sau localitatea;
– harti cu localizarea structurii de primire turistice în cadrul zonei sau al localitatii, pentru unitatile de 3, 4 si 5 stele;
– orice alte informatii ce ar putea face agreabil sejurul turistului;
– chestionare pentru testarea opiniei turistilor cu privire la calitatea serviciilor oferite.
La hotelurile de 3, 4 si 5 stele materialele vor fi prezentate în mape speciale, în fiecare spatiu de cazare sau prin afisare cu mijloace electronice.
6.7. Nu se admite organizarea unor activitati de jocuri distractive sau de noroc în holurile unitatilor. Asemenea activitati pot fi organizate doar în spatii distincte, cu intrari separate de fluxul turistilor cazati în hotel.
6.8. La hotelurile de 1-3 stele, în spatiile destinate cazarii se pot amenaja activitati de birouri sau firme, pâna la 15% din capacitatea de cazare rezervata. Se excepteaza cazurile în care se asigura intrari si fluxuri de circulatie separate pentru turisti.
6.9. Agentii economici care detin structuri de primire turistice cu functiuni de alimentatie, clasificate pe categorii prin certificate emise de Ministerul Turismului în baza Ordinului presedintelui Autoritatii Nationale pentru Turism nr. 61/1999, sunt obligati sa asigure respectarea criteriilor de clasificare stabilite prin prezentele norme metodologice, conform urmatoarei grile de asimilare:
– categoria a III-a = 1 stea;
– categoria a II-a = 2 stele;
– categoria I = 3 stele;
– categoria LUX = 4-5 stele.
Certificatele respective ramân valabile pâna la expirarea termenului înscris pe acestea.

ANEXA Nr. 1*)
la normele metodologice
____________
*) Anexele nr. 1, 1.1, 1.1.a, 1.1.b, 1.2, 1.3, 1.4, 1.5, 1.5.1, 1.6, 1.7 si 1.8 sunt reproduse în facsimil.

CRITERII MINIME
privind clasificarea structurilor de primire
cu functiuni de cazare turistica

1. Structurile de primire turistice vor avea firme exterioare, în concordanta cu certificatul de clasificare, în ceea ce priveste denumirea, tipul si numarul de stele, respectiv flori pentru unitatea respectiva. Pentru categoriile 5, 4 si 3 stele, firmele vor fi luminoase.
2. În spatiile de cazare, precum si în grupurile sanitare (cu exceptia WC exterioare) se va asigura în sezonul rece o temperatura minima de 18 grade C.
3. La grupurile sanitare ale camerelor se va asigura în permanenta apa calda si rece.
4. Constructiile vor fi astfel realizate încât sa se evite deranjarea turistilor din cauza zgomotelor produse de instalatiile tehnice ale cladirii sau a altor factori de poluare.
4.1. Nu se admit spatii de cazare situate la subsol sau fara aerisire si lumina naturala directa. Spatiile comune vor fi bine aerisite si iluminate.
4.2. Pardoselile grupurilor sanitare vor fi placate cu materiale ceramice, marmura sau alte asemenea materiale estetice, usor lavabile si de buna calitate. La categoria o stea se admite si pardoseala din mozaic lustruit.
4.3. Peretii grupurilor sanitare vor fi placati cu materiale ceramice, marmura sau cu alte asemenea materiale estetice, usor lavabile si de buna calitate, pe întreaga suprafata (pâna la tavan). La categoria 2 stele se admit si placari partiale pâna la înaltimea de 180 cm, iar la categoria 1 stea peretii pot fi acoperiti cu zugraveli lavabile.
4.4. Lenjeria de pat, prosoapele si halatele vor fi de culoare alba. La categoriile de 3, 4 si 5 stele materialele folosite pentru lenjerie vor fi numai din bumbac de calitate superioara sau din matase.
5. Starea generala de curatenie, salubritate si igiena se asigura în conditiile prevazute de Normele de igiena aprobate prin ordinele ministrului sanatatii nr. 102/1993 si nr. 536/1997.
6. Lenjeria de pat, prosoapele si halatele vor fi schimbate dupa fiecare turist, iar pentru sejururile mai lungi, astfel:

 

Categoria unitatii Lenjeria* Prosoapele* Halatele*
5 si 4 stele la 2 zile la 2 zile la 3 zile
3 stele la 3 zile la 2 zile
2 stele la 4 zile la 3 zile
1 stea la 4 zile la 3 zile

*) sau ori de cate ori este nevoie.

Este indicat ca în camerele de baie sa fie afisate anunturi prin care turistii sunt informati ca spalatul prosoapelor presupune un mare consum de apa si detergenti, fapt care poate genera unele probleme privind protectia mediului. Prin aceleasi anunturi turistii sunt întrebati politicos daca doresc sa fie schimbate prosoapele; în caz afirmativ, acestea se depun în cada de baie sau la dus.

 

 

ANEXA Nr. 1.1 la normele metodologice

CRITERII MINIME
privind clasificarea pe stele a hotelurilor,
a hotelurilor-apartament si a motelurilor

Hotelul este structura de primire turistica amenajata în cladiri sau în corpuri de cladiri, care pune la dispozitie turistilor camere, garsoniere sau apartamente dotate corespunzator, asigura prestari de servicii specifice si dispune de receptie si de spatii de alimentatie în incinta.
Hotelurile compuse din apartamente sau garsoniere, astfel dotate încât sa asigure pastrarea si prepararea alimentelor, precum si servirea mesei în incinta acestora, sunt considerate hoteluri-apartament.
Motelul este unitatea hoteliera situata, de regula, în afara localitatilor, în imediata apropiere a arterelor intens circulate, dotata si amenajata atât pentru asigurarea serviciilor de cazare si de masa pentru turisti, precum si pentru parcare în siguranta a mijloacelor de transport.
Categoria de clasificare a hotelului este determinata de îndeplinirea în totalitate a criteriilor obligatorii prevazute în anexa nr. 1.1.a) la prezentele norme metodologice, precum si de realizarea urmatorului punctaj minim, rezultat din evaluarea criteriilor suplimentare prevazute în anexa nr. 1.1.b), astfel:

– pentru hotel de 5 stele 150 puncte
– pentru hotel de 4 stele 120 puncte
– pentru hotel de 3 stele 70 puncte
– pentru hotel de 2 stele 30 puncte.

Pentru hoteluri-apartament punctajul este urmatorul:

– 5 stele 100 puncte
– 4 stele 60 puncte
– 3 stele 40 puncte
– 2 stele 20 puncte.

PARLAMENTUL ROMANIEI – CAMERA DEPUTATILOR SENAT

Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege:
Art. 1. – (1) Salariatii din cadrul societatilor comerciale, companiilor nationale, societatilor nationale, regiilor autonome si din sectorul bugetar, precum si din cadrul unitatilor cooperatiste si al celorlalte persoane juridice sau fizice care incadreaza personal prin incheierea unui contract individual de munca, denumite in continuare angajator, pot primi titluri nominative denumite in continuare tichete de vacanta.

(2) Tichetele de vacanta se pot acorda in limita prevederilor bugetului de stat sau, dupa caz, ale bugetelor locale, pentru unitatile din sectorul bugetar, si in limita bugetelor de venituri si cheltuieli aprobate, potrivit legii, pentru celelalte categorii de angajatori.

(3) Tichetele de vacanta reprezinta un titlu de valoare finantat solidar de catre angajator si salariat.

Art. 2. – (1) Tichetele de vacanta se emit de catre unitatile cu activitate specializata in domeniul care face obiectul prezentei legi, denumite in continuare unitati emitente.
(2) Unitatile emitente desfasoara aceasta activitate numai in baza autorizatiei de functionare, acordata de Ministerul Finantelor Publice.
Autorizatia de functionare se acorda potrivit criteriilor stabilite de catre Ministerul Finantelor Publice, astfel incat sa se asigure dezvoltarea concurentiala a serviciilor prevazute de prezenta lege.
(3) Unitatile care emit tichete de vacanta sunt obligate sa ia masurile necesare pentru asigurarea securitizarii acestora.
(4) Fiecare tichet de vacanta este valabil numai in conditiile in care cuprinde, cel putin, urmatoarele mentiuni:
a) numarul sub care a fost inseriat de catre unitatea emitenta;
b) numele si prenumele salariatului care are drept de utilizare de tichete de vacanta;
c) numele si adresa emitentului;
d) denumirea si codul fiscal al angajatorului;
e) valoarea nominala a tichetului de vacanta;
f) date referitoare la perioada de valabilitate;
g) interdictia de a fi utilizat pentru achizitionarea de alte bunuri sau servicii decat cele care fac obiectul prezentei legi;
h) spatiu destinat inscrierii datei si aplicarii stampilei unitatii la care tichetul de vacanta fost utilizat.

Art. 3. – (1) Salariatul poate utiliza tichetele de vacanta pana la data de 31 decembrie a anului urmator celui in care au fost emise tichetele de vacanta.
(2) Tichetele de vacanta pot fi folosite numai pentru achitarea contravalorii serviciilor achizitionate si prestate pe teritoriul Romaniei, prin intermendiul agentiilor de turism licentiate cu care unitatile emitente au contractat de prestarea serviciilor respective. Serviciile vor fi prestate in structuri de primire turistice cu functiuni de cazare, alimentatie publica, tratament balnear, agrement, de transport, pentru activitati sportive si culturale cu care unitatile emitente au contractat prestarea serviciilor respective.
(3) Agentiile de turism agreate pot sa acorde beneficiarilor de tichete de vacanta reduceri de tarife si bonificatii, variabile in functie de perioada anului pentru care sunt emise tichetele de vacanta.
(4) In cazul in care suma ce reprezinta contravaloarea serviciilor achizitionate este mai mica decat valoarea nominala a tichetelor de vacanta, utilizarea acestora este considerata integrala.

Art. 4. – (1) Angajatorul impreuna cu organizatiile sindicale legal constituite sau acolo unde nu este constituit un sindicat, cu reprezentantul salariatilor stabilesc de comun acord unitatea emitenta a tichetelor de vacanta cu care vor contracta prestarea serviciilor corespunzatoare, precum si suma lunara cu care va contribui angajatorul la Fondul comun pentru tichete de vacanta, in conditiile art. 6 din prezenta lege.
(2) Unitatile emitente au obligatia de a transmite lista agentiilor de turism corespunzatoare retelei de utilizare, la care salariatii pot folosi tichete de vacanta.
(3) Unitatea emitenta va deschide un cont bancar special, destinat in mod exclusiv viramentelor bancare catre Fondul comun pentru tichete de vacanta. In acest cont bancar, angajatorul va vira lunar contributiile sale si ale salariatilor, dupa cum au fost stabilite de acestia, de comun acord.
(4) Decontarea tichetelor de vacanta intre agentiile de turism si unitatile emitente ale tichetelor de vacanta se face numai prin intermediul unitatilor bancare. Acelasi regim de decontare se va aplica si in cazul relatiei dintre angajator si unitatea emitenta.
(5) Sumele derulate prin operatiunile cu tichete de vacanta de catre unitatile emitente ale acestora nu pot fi utilizate pentru reinvestirea in alte scopuri.
Art. 5. – (1) Sumele lunare cu care angajatorul contribuie la Fondul comun pentru tichete de vacanta sunt scutite la plata impozitului pe venitul global pentru salariat si respectiv, sunt deductibile in limita salariului minim pe economie, la calculul impozitului pe profit pentru angajator.
(2) Sumele prevazute la alin. (1) nu se iau in calcul nici pentru angajator, nici pentru salariat la stabilirea drepturilor si obligatiilor care se determina in raport cu venitul salarial.
Art. 6. – (1) Salariatul are dreptul sa primeasca tichete de vacanta numai daca consimte ca in cursul unui an calendaristic, pe o perioada de minim 4 luni si maxim 11 luni, sa plateasca o contributie lunara echivalenta cu minim 25% si maxim 100% din salariul minim pe economie.
(2) Angajatorul stabileste nivelul contributiei sale lunare la Fondul comun pentru tichete de vacanta, in functie de prioritatile sale financiare.
Contributia angajatorului nu poate fi mai mica decat contributia lunara a salariatului, reprezentand minim 25% din salariul minim pe economie.
(3) La data implinirii perioadei de contributie, unitatea emitenta, la cererea angajatorului, va emite tichete de vacanta nominale. Valoarea nominala a tichetelor va fi egala cu suma varsata pana atunci de catre salariat si angajator la Fondul comun pentru tichete de vacanta, la care se adauga o suma egala cu dobanda calculata de banca unde este deschis contul special pentru varsamintele efectuate de salariat si angajator.
(4) Plata serviciilor oferite de unitatea emitenta sunt in sarcina angajatorului si nu sunt incluse in contravaloarea nominala a tichetelor de vacanta.
(5) Pe parcursul perioadei de contributie, salariatul poate intrerupe varsarea contributiei sale lunare, caz in care angajatorul nu mai poate fi obligat sa verse contributia sa la Fondul comun pentru tichete de vacanta. In cazul in care intreruperea are loc la cererea salariatului, inainte de implinirea termenului minim de cotizare de 4 luni, salariatului si angajatorului li se
vor returna, in numerar, sumele varsate, urmand ca dobanda aferenta sa fie incasata numai de angajator. Daca intreruperea are loc dupa implinirea termenului minim de cotizare de 4 luni, salariatului ii vor fi eliberate tichete de vacanta, in conditiile prezentei legi.

Art. 7. – Dupa implinirea termenului minim de cotizare, salariatii pot cere oricand, prin intermediul angajatorului, eliberarea tichetelor de vacanta in conditiile art.6, alin. (3).
Art. 8. – Vanzarea de catre salariati si comercializarea de catre agentiile de turism a tichetelor de vacanta constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 1.000 lei la 5.000 RON.
Art. 9. – (1) Constatarea contraventiilor prevazute la art. 8, precum si aplicarea amenzilor contraventionale se fac de catre personalul imputernicit al Ministerului Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei si al directiilor generale de munca si protectie sociala judetene si a municipiului Bucuresti.
(2) Constatarea sanctiunilor si aplicarea contraventiilor se fac in conformitate cu dispozitiile Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 180/2002.
Art. 10. – In termen de 60 de zile de la publicarea prezentei legi in Monitorul Oficial al Romaniei, Ministerul Finantelor Publice, Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei si Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului vor elabora norme de aplicare, aprobate prin hotarare a Guvernului.

Atributii ale unor ministere si ale altor autoritati ale administratiei publice

Art. 122.
Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului are urmatoarele atributii:
a) ia masuri pentru mentinerea permanenta In stare tehnica buna a drumurilor pe care le administreaza;
b ) ia masuri pentru instalarea, aplicarea si Intretinerea mijloacelor de semnalizare rutiera, precum si a echipamentelor destinate sigurantei circulatiei pe drumurile din administrarea sa, cu respectarea standardelor In vigoare;
c) autorizeaza efectuarea lucrarilor In zonele de siguranta si protectie a drumurilor din administrarea sa, verifica modul de executare si respectarea termenelor stabilite;
d) stabileste conditiile tehnice si metodologia de omologare si certificare a echipamentelor, pieselor de schimb si materialelor de exploatare pentru vehicule;

e) autorizeaza Infiintarea si functionarea statiilor de inspectie tehnica periodica, supravegheaza si controleaza activitatea acestora si atesta personalul care efectueaza inspectia tehnica periodica;
f) stabileste norme metodologice si organizeaza pregatirea, examinarea si atestarea profesionala a instructorilor si profesorilor de legislatie In domeniul pregatirii candidatilor pentru obtinerea permisului de conducere, In conditiile legii;
g) stabileste conditiile tehnice si metodologice de omologare pentru circulatia pe drumurile publice a vehiculelor, de inspectie tehnica periodica, de certificare a autenticitatii, de identificare, precum si de verificare tehnica In trafic a vehiculelor;
h) autorizeaza Infiintarea si functionarea scolilor pentru pregatirea conducatorilor de autovehicule si tramvaie;
i) stabileste norme obligatorii privind organizarea si desfasurarea transporturilor rutiere si controleaza respectarea acestora;
j) elaboreaza reglementari specifice In domeniul transporturilor rutiere;
k) omologheaza vehicule pentru circulatie;
l) certifica si/sau omologheaza echipamentele, piesele de schimb si materialele de exploatare pentru vehiculele fabricate In tara sau importate;
m) autorizeaza agentii economici care desfasoara activitati de reparatii, de reglari, de modificari constructive, de reconstructie a vehiculelor, precum si de dezmembrare a acestora;
n) asigura efectuarea certificarii autenticitatii sau a identificarii vehiculelor rutiere, In vederea Inmatricularii acestora;
o) asigura eliberarea cartii de identitate a vehiculelor rutiere;
p) stabileste normele metodologice si organizeaza pregatirea si examinarea conducatorilor auto, In vederea obtinerii certificatelor de atestare profesionala.

Art. 123.
Ministerul Apararii are urmatoarele atributii:
a) Indruma, supravegheaza si controleaza circulatia pe drumurile publice a vehiculelor apartinand acestui minister si controleaza respectarea de catre conducatorii de vehicule din subordine a regulilor de circulatie;
b ) coopereaza cu politia rutiera pentru realizarea actiunilor de Insotire a coloanelor oficiale militare, precum si a vehiculelor din parcul propriu;
c) Inregistreaza vehiculele din parcul propriu si tine evidenta acestora;
d) pregateste personalul din subordine pentru conducerea vehiculelor ministerului si autorizeaza personalul didactic din scolile de pregatire a conducatorilor auto din sistemul propriu, In vederea obtinerii permisului de conducere;
e) organizeaza si executa inspectia tehnica periodica a vehiculelor din unitatile aflate In subordinea sa;
f) elaboreaza, Impreuna cu Ministerul Administratiei si Internelor, norme privind conditiile In care pot circula pe drumul public vehiculele speciale de lupta din parcul propriu;
g) elaboreaza, Impreuna cu Ministerul Administratiei si Internelor, norme privind controlul circulatiei autovehiculelor apartinand Ministerului Apararii si Insotirea coloanelor militare.

Art. 124.
Ministerul Educatiei si Cercetarii are urmatoarele atributii:
a) asigura, prin programa scolara, educatia rutiera a prescolarilor si elevilor din Invatamantul preuniversitar;
b ) asigura, In unitatile de Invatamant specializate, pregatirea cursantilor In vederea obtinerii permisului de conducere;
c) Indruma, coordoneaza si controleaza, prin inspectoratele scolare, activitatea de educatie rutiera In unitatile de Invatamant, inclusiv de pregatire si de perfectionare a cadrelor didactice desemnate sa execute astfel de activitati;
d) asigura materialul didactic pentru laboratoarele de educatie rutiera si parcurile-scoala proprii de circulatie.

Art. 125.
Ministerul Sanatatii Publice are urmatoarele atributii:
a) elaboreaza norme referitoare la examinarea medicala a candidatilor la examenul pentru obtinerea permisului de conducere si a conducatorilor de vehicule;
b ) stabileste masurile ce trebuie luate de unitatile sanitare, In scopul prevenirii accidentelor de circulatie generate de cauze medicale;
c) elaboreaza norme privind examinarea medicala si psihologica, recoltarea si analiza probelor biologice In vederea stabilirii alcoolemiei, consumului de produse sau substante stupefiante ori de medicamente cu efecte similare de natura sa influenteze comportamentul conducatorilor de vehicule;
d) stabileste semnul distinctiv ce se aplica pe ambalajul medicamentelor contraindicate conducerii vehiculelor;
e) stabileste si certifica continutul truselor medicale de prim ajutor.

Art. 126.
Comisia pentru Supraveghere a Asigurarilor Impreuna cu politia rutiera Intocmesc programe de preventie rutiera si Indruma, coordoneaza si controleaza modul de aplicare a acestora. Fondurile necesare desfasurarii acestor programe se asigura de catre Comisia de Supraveghere a Asigurarilor Impreuna cu societatile de asigurare autorizate.

Art. 127.
(1) In scopul coordonarii unei strategii unitare, multidisciplinare In domeniul sigurantei circulatiei rutiere, In subordinea Guvernului functioneaza Consiliul Interministerial pentru Siguranta Rutiera*).
(2) Atributiile Consiliului Interministerial pentru Siguranta Rutiera se stabilesc prin hotarare a Guvernului.

___________ *) In prezent, potrivit art. 1 din Hotararea Guvernului nr. 437/1995 privind Infiintarea Consiliului Interministerial pentru Siguranta Rutiera, acesta este organ consultativ al Guvernului, care asigura conceptia de ansamblu si coordonarea pe plan national a activitatilor privind Imbunatatirea fluentei circulatiei si sigurantei rutiere.

Art. 128.
(1) Autoritatile administratiei publice locale au urmatoarele atributii:
a) iau masuri pentru mentinerea permanenta In stare tehnica buna a drumurilor pe care le administreaza, precum si pentru iluminarea corespunzatoare a acestora, conform legii;
b ) iau masuri pentru instalarea, aplicarea si Intretinerea mijloacelor de semnalizare rutiera si a echipamentelor destinate sigurantei circulatiei, conform standardelor In vigoare, tinand evidenta acestora;
c) Intocmesc si actualizeaza planurile de organizare a circulatiei pentru localitatile urbane si iau masuri pentru realizarea lucrarilor ce se impun In vederea asigurarii fluentei si sigurantei traficului, precum si a reducerii nivelurilor de emisii poluante, cu avizul politiei rutiere;
d) stabilesc reglementari referitoare la regimul de acces si circulatie, stationare si parcare pentru diferite categorii de vehicule, cu avizul politiei rutiere;
e) iau masuri pentru amenajarea de trotuare si drumuri laterale pentru circulatia pietonilor, vehiculelor cu tractiune animala, a tractoarelor, de piste pentru biciclete, precum si de benzi destinate exclusiv transportului public de persoane pe drumurile pe care le administreaza, cu avizul politiei rutiere;
f) Inregistreaza si tin evidenta vehiculelor nesupuse Inmatricularii;
g) iau masuri pentru ridicarea si depozitarea, In spatii special amenajate, a autovehiculelor, remorcilor, caroseriilor sau subansamblurilor acestora, devenite improprii din punct de vedere tehnic pentru a circula pe drumurile publice, abandonate sau parasite pe domeniul public;
h) iau masuri pentru asigurarea spatiului si depozitarii vehiculelor cu tractiune animala, depistate circuland pe drumurile publice pe care le este interzis accesul;
i) sprijina activitatile organizate de Ministerul Educatiei si Cercetarii si de Ministerul Administratiei si Internelor pentru educatia rutiera a elevilor.
(2) Proiectele de sistematizare a localitatilor, de reglementare a circulatiei, precum si a drumurilor publice din interiorul si din afara acestora, elaborate de autoritatile publice locale, vor fi avizate de seful politiei rutiere a judetului, municipiului Bucuresti sau, dupa caz, al politiei rutiere din Inspectoratul General al Politiei Romane.

Art. 129.
(1) Ministerul Administratiei si Internelor si autoritatile administratiei publice locale iau masuri pentru popularizarea regulilor de circulatie In randul tuturor persoanelor care folosesc drumurile publice si In acest scop vor prevedea In planurile anuale fondurile necesare.
(2) In unitatile de Invatamant prescolar, primar si gimnazial obligatoriu se desfasoara cel putin o ora de educatie rutiera pe saptamana, pe parcursul anului scolar.
(3) Mass-media poate sprijini actiunile Ministerului Administratiei si Internelor si ale autoritatilor administratiei publice locale In legatura cu popularizarea regulilor de circulatie pe drumurile publice.
(4) Politia rutiera din cadrul Inspectoratului General al Politiei Romane se va implica In realizarea programelor de siguranta rutiera, stabilite de Comisia Economica pentru Europa a Organizatiei Natiunilor Unite.

Art. 130.
Orele de educatie rutiera din institutiile de Invatamant prescolar, primar si gimnazial se desfasoara potrivit programei aprobate prin ordin comun al ministrului educatiei si cercetarii si al ministrului administratiei si internelor, care se publica In Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

Turişti români abandonaţi lângă Paris

Aproximativ 170 de români au fost abandonaţi în apropriere de Paris de o agenţie de turism din Târgu Mureş , informează Realitatea TV.

Turiştii romani, care se întorceau de la un pelerinaj religios la biserica greco-catolică din oraşul Lourdes, nu au putut fi cazaţi într-un camping de lângă Paris, deoarece agenţia nu a plătit cazarea.

Turiştii au încercat să îl contacteze pe patronul agenţiei, însă acesta nu a putut fi contactat. Un oficial al Ambasadei Române din Paris a declarat, pentru Realitatea TV, că 110 persoane au fost cazate în camping, după intervenţia instituţiei române. Ceilalţi peste 50 de români au fost cazaţi într-un hotel din zonă, toate cheltuielile fiind suportate de turişti. Acelaşi oficial a spus că situaţia nu este singulară, fără a mai oferi însă alte detalii.

Sursa principala

Agentiile de turism ameninta ca retrag ofertele pentru România

Pachetele turistice pentru petrecerea vacantei in tara ar putea sa dispara din oferta agentiilor de turism, din cauza serviciilor slabe oferite turistilor si a unei promovari ineficiente a acestui sector. Potrivit reprezentantilor patronatelor din domeniu, in ultimul timp romanii au ingrosat cererea pentru destinatiile externe, agentiile inregistrand vanzari de numai 20% la intern.

In plus, strainii sunt nemultumiti de drumurile proaste din Romania si de gunoaiele din jurul hotelurilor. Problemele din turism ar putea fi rezolvate daca ar exista o strategie clara si un brand de tara, asa cum are orice stat cu potential turistic, spun tour-operatorii. Autoritatea Nationala pentru Turism promite ca in decembrie Romania va avea o strategie nationala in domeniu, care va fi evaluata de trei specialisti independenti.

Calitatea slaba a serviciilor turistice din Romania, slaba promovare a destinatiilor din tara, precum si imaginea negativa pe care o are turismul romanesc in prezent ar putea determina agentiile de turism sa renunte la ofertele interne, intr-un viitor mai mult sau mai putin apropiat. In plus, tara noastra nu are o strategie clara care sa defineasca foarte bine de ce turistul ar trebui sa aleaga Romania. Spre deosebire de noi, strainii au un brand de tara, o promovare eficienta si preturi pe masura serviciilor. Asa reiese din declaratiile facute de reprezentantii din domeniu, in cadrul «Forumului de bune practici in turism», desfasurat, ieri, la Romexpo.

In ultima perioada, turismul romanesc a primit tot mai multe reprosuri, din diverse parti, tocmai pentru ca nu se ridica la standarde europene, iar tarifele practicate nu justifica raportul calitate-pret. Dragos Anastasiu, reprezentant al Asociatiei Nationale a Agentiilor de Turism (ANAT) Incoming Romania, a declarat ieri ca, „din pacate, exista varianta sa dispara destinatiile interne din oferta agentiilor de turism, pentru ca trebuie sa traiasca si ele, mai ales ca cele mai multe vanzari sunt, in prezent, pentru extern“. El a subliniat ca „dupa 40-50 de ani de «inchisoare», romanii vor sa plece, nu mai vor sa vada muntele romanesc, marea si Delta, chiar daca sunt atat de frumoase“.
In ceea ce priveste volumul de vanzari la intern, oficialul ANAT a explicat ca „maximum 20% din ceea ce se vinde reprezinta destinatiile din tara, restul fiind destinatii externe“.

Din nou, ne lipseste strategia
„Problemele din turism ar putea fi rezolvate daca ar exista o strategie coerenta, care sa nu se mai schimbe in functie de culoarea politica, pentru ca turismul nu are o «astfel» de culoare“, a mai spus Dragos Anastasiu.
Intrebat de ce Bulgaria este cu mult inaintea noastra la acest capitol, oficialul ANAT Incoming Romania a raspuns ca „la noi au fost foarte multe probleme cu privatizarile, care s-au facut mult mai tarziu in comparatie cu vecinii nostri de la sud de Dunare“.
El a mai spus ca principalele probleme din turism sunt lipsa de comunicare intre unitatile administrative si pregatirea profesionala, care lasa de dorit.
Pe de alta parte, Octavian Arsene, director la Directia Strategie din cadrul Autoritatii Nationale pentru Turism (ANT), a anuntat ca „in decembrie vom avea o strategie clara, care ne va arata cum sa ne miscam la nivel national, strategie evaluata de trei specialisti independenti ANT“.

Problemele din turism, vazute cu ochii strainilor
Infrastructura proasta, teancurile de gunoaie, serviciile slabe, plajele urate si lipsa hotelurilor de 3 si 4 stele in zonele rurale sunt doar cateva din nemultumirile tour-operatorilor germani, care au raspuns unui chestionar cu 28 de intrebari despre Romania, a declarat ieri Winfried Hildebrandt, reprezentant GTZ. Printre cei chestionati s-a aflat si cunoscutul tour-operator TUI, care s-a retras anul trecut de pe piata romaneasca. Potrivit studiului, sejururile in tara noastra sunt considerate monotone, din cauza ca lipsesc programele de divertisment.
Winfried Hildebrandt a precizat ca „germanii au cerut mai multa curatenie, dar si un raport corect calitate-pret“.
Totodata, tour-operatorii germani vor mai multe zboruri catre Germania, mai ales ca, in prezent, nu exista nici un zbor catre Berlin si Dusseldorf.
Hildebrandt a mai spus ca „tour-operatorii germani cred despre TAROM ca are probleme cu serviciile oferite grupurilor“.

Sursa principala

Ne puteti scrie gratuit pe whatsapp 0745150894!