uninominal

In judetul Hunedoara PSD a obtinut cel mai bun rezultat la Senat, iar PD-L la Camera Deputatilor, primul intrunind 33,4%, iar democrat-liberalii 33,54%.

Rezultate finale comunicate de BEJ pentru Senat sunt: PSD+PC- 57.604 de voturi (33,40 %), PD-L- 49.972 de voturi (28,98 %) PNL – 45.559 de voturi (26,42 %), PRM – 8.211de voturi ( 4,76 %), UDMR-8.064 de voturi ( 4,67 %), PNG -3.019 de voturi (1,75 %)

La Camera Deputatilor pe primul loc se afla PD-L – 58.048 de voturi (33,54 %), urmat fiind de PSD+PC – 54.211 de voturi (31,33 %), PNL – 41.091 de voturi (23,74 %), PRM – 6.313 de voturi (3,64 %), UDMR – 6.122 de voturi (3,53 %), PNG – 2.019 de voturi (1,16 %).

Cu 14.187 de voturi, candidatul PD-L la Camera Deputatilor in colegiul uninominal nr. 5 (Petrosani), Monica Iacob Ridzi, a fost singurul candidat din judet pe care rezultatul l-a propulsat direct in Parlament. Numarul minim necesar de voturi pentru obtinerea unui mandat intreg, in acest colegiu a fost de 13.120.

Cristian Resmerita, candidatul Aliantei PSD+PC, a ratat la nou voturi obtinerea unui mandat de deputat, el intrunind 11.026 voturi, fata de cele 11.035 cate ii erau necesare.

Printre cei care nu au obtinut jumatate plus unu dintre voturi se mai numara si Adrian Paunescu (PSD), fostul ministru Gheorghe Barbu (PD-L) si Dan Radu Rusanu (PNL).

Rezultatele obtinute de candidatii pentru Senat sunt: Colegiul 1 (Valea Jiului) – Cosmin Vasile Nicula (PSD+PC) – 19.563 voturi, Gheorghe Barbu (PD-L) – 16.085 voturi, Alin Simota (PNL) – 7.042 voturi, Iosif Andras (UDMR) – 2.307 voturi, Florin Racotea (PRM) – 2.265 voturi, Nicolina Pop (PNG) – 978 voturi; Colegiul 2 (Brad-Orastie-Valea Muresului) – Adrian Paunescu (PSD+PC) – 14.933 voturi.

Au mai prins un loc in Senat Benoni Ardelean (PNL) – 13.967 voturi, Dorin Paran (PDL) – 13.691 voturi, Mihai Poenar (PRM) – 2.246 voturi, Veress Edmund Petru (UDMR) – 694 voturi, Grigore Coriolan Baciu (PNG) – 692 voturi; Colegiul 3 (Deva-Hunedoara-Tara Hategului ) – Dan Radu Rusanu (PNL) – 24.550 voturi, Mihai Leu (PSD-PC) – 23.108 voturi, Cristian Marius Vladu (PDL) – 20.196 voturi, Costel Avram (PRM) – 3700 voturi, Doina Popovici (PNG) – 1349 voturi.

La Camera Deputatilor situatia rezultatelor este urmatoarea: Colegiul 1 (Brad-Valea Muresului)- Laurentiu Nistor (PSD+PC) – 8.513 voturi, Tiberiu Ioan Balint (PNL) – 7.843 voturi, Oliviu Dorin Gligor (PDL) – 7.756 voturi, Daniel Mirel Dubar (PRM) – 877 voturi, Vasile Lucian Macaveiu (PNG) – 258 voturi, Grigoria Burjan (UDMR) – 218 voturi; Colegiul 2 (Geoagiu-Orastie-Simeria)- Iosif Veniamin Blaga (PDL) – 7.514 voturi, Agripina Elena Cazan (PSD+PC) – 5.315 voturi, Alin Catalin Radoane (PNL) – 4.847 voturi, Constantin Nicolae Stoica (PRM) – 899 voturi, Istvan Ferenczi (UDMR) – 419 voturi, Narcis Ionut Ancau (PNG) – 246 voturi; Colegiul 3 (Hateg-Calan-Tinutul Padurenilor), Ioan Timis (PNL) – 12.103 voturi, Nicolae Mihail Rudeanu (PSD+PC) – 5.953 voturi, Vasile Matei Oprita (PDL) – 5.842 voturi, Gheorghe Popescu (PRM) – 924 voturi.

Bela Fulop (UDMR) – 517 voturi, Ioan Spatacean (PNG) – 461 voturi; Colegiul 4 (Lupeni-Uricani-Vulcan)- Cornel Cristian Resmerita (PSD+PC) – 11.026 voturi, Angela Stoica (PDL) – 4.839 voturi, Daniel Lucian Surulescu (PNL) – 3.601 voturi, Daniel Vasile Moraru (PRM) – 1.014 voturi, David Benedekfi (UDMR) – 825 voturi, Daniel Palivan (PNG) – 234 voturi; Colegiul 5 (Petrila- Petrosani-Aninoasa) –Monica Maria Iacob Ridzi (PDL) – 14.187 voturi, Sorin Mihai Radu (PSD+PC) – 7.664 voturi, Petru Dragoescu (PNL) – 1.664 voturi, Eduard Roland Kacso (UDMR) – 959 voturi.

Marius Adrian Raduta (PRM) – 889 voturi, Gheorghita Stoica (PNG) – 289 voturi; Colegiul 6 (Deva-Carjiti)- Petru Marginean (PSD+PC) – 7.204 voturi, Ioan Inisconi (PDL) – 7.149 voturi, Bogdan Radu Timpau (PNL) – 6.913 voturi, Marta Mate (UDMR) – 1.714 voturi, Nicolae Mircea Mincea (PRM) – 921 voturi, Lucian Adrian Jula (PNG) – 317 voturi; Colegiul 7 (Hunedoara) – Viorel Arion (PDL) – 10.761 voturi, Liliana Tolas (PSD+PC) – 8.536 voturi, Puiu Dorinel Radu (PNL) – 4.120 voturi, Karoly Borbely (UDMR) – 1.470 voturi, Marcel Mircea Popa (PRM) -789 voturi, Gabriel Dorin Maxim (PNG) – 214 voturi.

Votul uninominal este un tip de scrutin menţionat în legislaţia sistemelor electorale, practicat în SUA şi Marea Britanie. Acest tip de scrutin reprezintă modul de alegere direct al unor candidaţi individuali, opus sistemului de alegere pe liste întocmite de către partidele din viaţa politică a unui stat. Votul uninominal este un sistem de vot majoritar, se bazează pe o procedură majoritară (votul pe liste fiind un sistem proporţional) şi este întâlnit şi sub formula „Câştigătorul ia totul”. Principalele caracteristici ale acestui tip de vot constituie faptul că permite apariţia unor guverne stabile ca urmare a majorităţi stabilite prin vot, dar şi faptul că are drept consecinţă nereprezentarea segmentului de electorat care a votat candidatul (sau lista) învins.

* Vot uninominal majoritar relativ – 1 tur de scrutin
* Vot uninominal majoritar absolut – 2 tururi de scrutin dacă în primul tur de scrutin nu sunt obţinute 51% din voturi de către un candidat

Scrutinul uninominal înseamnă că într-o circumscripţie electorală se alege un singur mandat, iar alegătorul poate acorda un singur vot. Acest mod de votare poate fi realizat într-un singur tur (denumirea ştiinţifică este: sistem electoral majoritar cu scrutin uninominal într-un singur tur, situaţie în care candidatul care obţine cele mai multe voturi, indiferent de numărul acestora, este declarat câştigător) sau în două tururi (caz în care este necesară obţinerea majorităţii absolute a voturilor exprimate; dacă o asemenea majoritate nu este întrunită, se organizează un al doilea tur în care majoritatea simplă este suficientă). O alternativă a votului majoritar uninominal cu un tur este votul uninominal alternativ. În circumscripţii electorale cu numai un loc, votanţii trebuie să pună pe buletinul de vot toţi candidaţii în ordinea descrescătoare a preferinţei. Cel care întruneşte majoritatea absolută ca primă preferinţă este ales câştigător. Dacă niciunul nu obţine o astfel de majoritate, ultimul de pe listă este eliminat, iar voturile sale se împart celorlalţi candidaţi urmând preferinţa a doua. Procedura se repetă până când unul dintre candidaţi reuşeşte să obţină majoritatea absolută în calitate de primă preferinţă.

Pe scurt, este mecanism de votare directă a unor candidaţi individuali şi nu desemnarea în totalitate a unei liste fixe întocmită, pe baza unor criterii netransparente, de către un partid. Oferă o personalizare mai mare a votului, astfel încât alegătorii pot să opteze între candidaturi nominale şi nu între liste, la întocmirea cărora nu au avut niciun cuvânt de spus şi în care apar multe persoane necunoscute şi fără valoare, din punctul lor de vedere.

Dezavantaje

Sistemul de vot uninominal nu garantează că votul popular este bine reprezentat în rezultat. Un exemplu recent îl constituie alegerile generale din Anglia, unde Laburiştii au câştigat majoritatea în Parlament cu 35.3% din voturi.

Există însă şi exemple mai ciudate, cum este cazul alegerilor parlamentare din 1926 din Canada, în provincia Manitoba. Această provincie avea 17 parlamentari, iar rezultatul a fost după cum urmează: Partidul Conservator, cu 42,2% din voturi nu a avut niciun parlamentar ales; în schimb, Partidul Liberal-Progresist, cu 19,5% din voturi a avut 7 parlamentari, Partidul Liberal, cu 18,4% din voturi, 4 parlamentari; Partidul Progresist, cu 11,2% din voturi, 4 parlamentari, iar Partidul Muncitoresc, cu 8,7% din voturi a avut 2 parlamentari. Explicaţia acestui rezultat este că, cu 3 excepţii, Partidul Liberal-Progresist, Liberal, Progresist şi cel Muncitoresc au avut candidaţi unici.

În cazul României, există încă un pericol: s-ar putea ca politicieni compromişi, pentru care niciun partid nu şi-ar asuma răspunderea să ajungă parlamentari prin pomeni electorale. Un „precedent” îl constituie cazul lui Vanghelie, care a fost exclus din PSD pentru un dosar la PNA, dar a câştigat Primăria Sectorului 5 al Bucureştiului ca independent şi a fost reprimit în PSD.

Sursa principala