Dobanda de 7700%.România a devenit tărâmul făgăduinței pentru Instituțiile Financiare Nebancare

Imagini pentru ifn uri

AVOCAT COLTUC

România a devenit tărâmul făgăduinței pentru Instituțiile Financiare Nebancare, adică acelea care-ți dau credite la orice oră din zi și din noapte, fără să pună prea multe întrebări. Reclamele care rulează la televizor chiar te conving că-ți vor rezolva toate problemele. Doar că acestea îți pot distruge viața. Și asta pentru că în România dobânzile impuse de aceste instituții nu sunt reglementate, așa cum se întâmplă în alte țări civilizate, unde se învârt în jurul la 10%.

Ei bine, în România ajung până la 7700%

 

De exemplu au luat credit de 20.000 de euro, plătibil în 5 ani și după ce au plătit lunar câte 600 de euro fiind convinși că au finalizat datoria, la final s-au trezit că mai au de plătit… încă 20.000 de euro. Clauzele abuzive sunt scrise în contract, dar consumatorul de rând nu le înțelege. Și nici nu-și poate imagina că dobânda ajunge la 7000% sau că pentru fiecare zi întârziere va plăti căte 100 de euro chiar și atunci când întregul credit a fost de doar 1000. Asta a făcut ca sute de oameni să se sinucidă pentru că și-au pierdut casele. IFN-urile i-au executat silit și le-au luat tot.

Este prezentat cazul Easy Credit, o afacere de milioane de euro, condusă de Nuțu Fonta, fost deputat, apropiat al lui Gabriel Oprea.

În mod normal, Banca Națională și Parlamentul ar trebui să oprească abuzurile IFN-urilor și să creeze un cadru legislativ care să limiteze domeniile. Dar cum să se întâmple asta când în Parlament și la BNR sunt oameni cu astfel de afaceri, care sunt uneori mai rele de camăta.

Peste 1,8 milioane de români au împrumuturi la aceste IFN-uri care fac profituri într-un an de 2 MILIARDE de euro, cât bugetul Armatei Române într-un an!

BNR și Parlamentul României sunt plătiți din banii contribuabililor și ar trebui să-i protejeze pe cei vulnerabili, pe cetățenii acestei țări, dar din păcate, pare că pun interesele propriilor afaceri sau ale băncilor în fața oamenilor care îi plătesc.

Vezi modificarile de la 01.02.2017 care iti afecteaza afacerea

1. Plafonul pentru microîntreprinderi creşte la 500.000 de lei

Plafonul de venituri până la care o firmă se poate înscrie ca microîntreprindere a fost majorat în ianuarie 2017, prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 3/2017, astfel că, începând din februarie 2017, este considerată microîntreprindere persoana juridică ce în exercițiul financiar anterior nu a depășit venituri de 500.000 euro, echivalent în lei.

Prin urmare, societăţile comerciale care au realizat venituri de până la 500.000 de euro în 2016 îşi vor modifica sistemul de impunere, devenind din februarie 2017 plătitoare de impozit pe veniturile microîntreprinderilor. Singurele firme care scapă de această obligație sunt cele care au capital social de cel puțin 45.000 de lei, ele putând să opteze pentru impozitul pe profit.

În plus, impozitul pe venit aplicat microîntreprinderilor cu un singur salariat a fost redus de la 2% la 1% (procent aplicabil şi entităţilor de acest tip ce au mai mult de un salariat), în timp ce microîntreprinderile fără salariaţi aplică, în continuare, o cotă de impozitare de 3%.

 

2. Vânzările de case și terenuri sub un anumit plafon, scutite de impozit

Tot de azi înainte, persoanele care vând case și terenuri sunt impozitate diferit faţă de până acum, în sensul că tranzacțiile sunt scutite de impozit dacă se încadrează în plafonul de 450.000 de lei. Cât despre tranzacţiile ce depăşesc această sumă, lor li se aplică o cotă unică de impozitare de 3%.

La transferul dreptului de proprietate și al dezmembrămintelor acestuia, prin acte juridice între vii asupra construcțiilor de orice fel și a terenurilor aferente acestora, precum și asupra terenurilor de orice fel fără construcții, contribuabilii datorează un impozit care se calculează prin aplicarea cotei de 3% asupra venitului impozabil. Venitul impozabil se stabilește prin deducerea din valoarea tranzacției a sumei neimpozabile de 450.000 lei”, scrie în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 3/2017.

Schimbarea modului de impozitare este introdusă de Executiv pentru a încuraja vânzarea caselor și terenurilor, astfel încât să fie stimulată industria de construcții, în special în cazul construirii de locuințe. Totodată, Guvernul vrea ca în acest fel să reducă numărul de muncitori care pleacă în afara granițelor țării.

 

3. CAS şi CASS pentru salariaţi nu se mai plafonează

Tot începând de azi, salariaţii datorează CAS şi CASS la tot venitul realizat, în condiţiile în care, în luna ianuarie 2017, aceste contribuţii au fost plafonate la nivelul a cinci salarii medii brute.

Astfel, începând cu veniturile din salarii aferente lunii februarie 2017, plafonul echivalent cu cinci salarii medii brute este eliminat pentru persoanele care obţin venituri din salarii, astfel că acestea vor plăti contribuţiile sociale pentru întregul venit realizat.

Măsura eliminării plafonului echivalent cu cinci salarii medii brute la calculul CASS este valabilă, tot de azi încolo, şi pentru persoanele care obţin exclusiv venituri din investiţii (dobânzi, dividende) sau din alte surse (contracte civile). Automat, aceste persoane nu vor plăti CASS pentru aceste venituri dacă obţin, concomitent, şi venituri din salarii, activităţi independente, pensii, şomaj etc.

În ceea ce priveşte contribuţia la pensii, plafonarea bazei de calcul este valabilă atât pentru pentru contribuția individuală suportată de persoana fizică angajată (10,5%), cât și pentru contribuția datorată de angajator (15,8%).

Totodată, actul normativ păstrează plafonarea bazei lunare la cinci câştiguri salariale medii brute atât pentru persoanele fizice care realizează venituri din activităţi independente şi care determină venitul net anual pe baza normelor anuale de venit, cât şi pentru persoanele fizice ce realizează venituri din drepturi de proprietate intelectuală, venituri realizate începând cu ianuarie 2017.

 

 

 

Au mai ramas 55.000 de credite in CHF, in valoare de 6,4 miliarde lei….Acest numar NU reprezinta si creditele CHF externalizate !!!

Acest numar nu reprezinta numarul REAL…Acest numar NU reprezinta si creditele CHF externalizate !!!

Numarul creditelor in franci elvetieni (CHF) detinute de romani la un numar de 7 banci a scazut cu 19.513, echivalentul a 2,8 miliarde lei, in primele noua luni din acest an, de la 74.849 in decembrie 2014 la 55.336 in septembrie 2015, conform datelor BNR.

Valoarea acestor tipuri de imprumuturi in valuta tarii cantoanelor s-a diminuat, in consecinta, de la echivalentul a 9,2 miliarde lei la 6,4 miliarde lei in aceeasi perioada.

Valoarea medie a unui credit in CHF a scazut, de asemenea, de la echivalentul a 28.000 de euro la finalul anului trecut la 26300 de euro in septembrie 2015.

Diminuarea stocului de credite in franci s-a datorat in mare masura ofertei de conversie in lei derulata in acest an de Banca Transilvania pentru clientii Volksbank, in urma careia un numar de 14.712 de credite in CHF, 80% din total, au fost schimbate in lei, valoarea lor ridicandu-se la 2,2 miliarde lei.

In ciuda succesului ofertei BT, care a implicat si un discount de 22% din valoarea datoriei si eliminarea unui comision de risc, alte banci cu credite in CHF nu au urmat-o, nefiind dispuse sa suporte pierderi sau macar sa suporte o parte din povara deprecierii francului cu 100% dupa izbucnirea crizei din 2008.

Abia in septembrie, Bancpost, una dintre bancile cu cele mai multe credite in CHF, a anuntat o oferta de conversiea creditelor din franci elvetieni (CHF) in lei, cu o reducere de 30% a ratelor lunare, dar numai timp de trei ani.

Problema este ca in urma conversiei creditului din CHF in lei, datoriile clientilor cresc substantial, din cauza dublarii valorii francului elvetian in raport cu leul incepand cu 2008.

Banca nu a anuntat pana acum cati clienti au acceptat aceasta oferta.

Si OTP Bank a anuntat recent ca va derula in perioada decembrie 2015 – martie 2016 un program de conversie in lei a creditelor in franci elvetieni (CHF), care vizeaza 10.500 de clienti cu credite ipotecare, carora baca le va acorda un discont la valoarea din prezent a imprumuturilor, dupa care acestea vor fi schimbate in lei la cursul zilei, astfel incat rata lunara sa nu depaseasca nivelul de la finalul anului 2014, inainte de ultima devalorizare a francului.

Un dosar penal pe zi – 05.11.2015,Patronul clubului Expirat, Andrei Sosa a oferit o serie de lamuriri privind datoria de 1,6 milioane de euro pe care o are la stat

Iata precizarile facute se Andrei Sosa pe pagina sa de Facebook:

Update

Nu mă așteptam ca postul meu de acum cateva zile să devină viral. M-au căutat toate televiziunile și ziarele și nu am vrut să dau nici o alta declarație pentru că am avut altceva de facut zilele astea. Să îl plângem pe Rugină și pe ceilalți care au disparut.

Și pentru că nu am vrut să mă tabloidizeze presa. Oricum au facut-o.

Am primit multe mesaje de încurajare, dar și multi mi-au umplut frigiderul. Le mulțumesc celor care m-au încurajat și înțeleg și punctual de vedere a celor care m-au înjurat.

Pe lânga asta au apărut și niște neadevăruri în presă.

Și vreau să lămuresc asta. Mai ales că are atât de mult legătură cu ce se întâmplă zilele astea.

Societatea pe care funcționa Expirat-ul, pe care funcționează si alte activități este Sosa & Sosa SRL inființat în 2002. Acționari sunt eu și cu soția mea Raluca. Expiratul a fost viața noastră, a fost copilul nostru. Cei ce ne cunosc știu bine asta. Doar asta am facut de la 20 de ani și acum ne apropiem de 40.

În prezent avem în jur de 70 de angajați, mulți din ei lucrează la Expirat de 10 ani. Este și viața lor. Suntem ca o familie și mi se rupe sufletul că o să îi las fără un loc de munca.

Acum o luna am avut un control sumar de la Direcția de impozite și taxe locale a sectorului 5, un control ce avea in vedere aplicarea unei taxe pe spectacole. Taxa de care sincer, habar nu aveam că ar fi trebuit s-o platesc vreodata si de care, nu m-a intrebat nimeni de la stat de ea in tot acest timp. După o declarație în scris a unui angajat am primit o decizie de impunere de 7.000.000 lei noi (1.600.000 euro). Fără nici un control la fața locului. Și fară alte verificări.

Am crezut ca e o glumă proastă. Am consultat un avocat sa incerc sa aflu ce este cu aceasta taxa. E vorba de un articol din Codul Fiscal – art. 275, despre o taxa de “spectacole”. Foarte ambiguă și neclară. Din motivul ăsta nu ne-a întrebat nimeni în atâția ani de funcționare de ea.

Ne impută o taxa de “spectacole” de 24 lei pe metru pătrat pe zi de funcționare. Adica în jur de 7000 de lei pe zi de funcționare. În condițiile în care Expirat-ul făcea in jur de 10.000 lei vânzare. Ce adaos trebuie să ai să poți plati asta?!!! Probabil prețurile din Londra. Nici cele mai scumpe cluburi din București nu ar putea plati-o. Noi vindem berea cu 8 lei. Probabil ca dupa capul lor ar fi trebuit sa o vindem cu 40 ca să platim doar taxa asta!!!

Și nici un club din București nu o plătește în forma în care mi-au imputat-o mie. M-am interesat. În sectorul 3, de care aparține centrul istoric, cârciumarii au ajuns la o întelegere cu inspectorii de acolo să îi lase in pace cu taxa aceasta, e și neclară și absurdă. În unele sectoare îi ponteaza ca și cum ar fi deschiși doar o noapte pe lună. În altele inspectorii nu au fost.

Mi-a fost clar că e o greșeală undeva. Și de fapt sunt mai multe, cea mai vizibilă e asta: în 2005, când s-a trecut la leul nou, la articolul ăsta din codul fiscal au pierdut un zero la actualizare. Dar așa e legea în acest moment. Și nimeni din aparatul de stat nu a făcut nimic să o repare desi din atitudinea lor e clar ca si ei isi dau seama ca e aberant si anormal.

Probabil din motivul ăsta inspectorii de la sectorul 5 nu au întrebat de taxa asta. Sau poate că nu știau de existența noastră. În atâția ani funcționare. V-am spus câte taxe am plătit la stat in ultimii 5 ani… Și statul nu știe nici macar ca exist!!!

Mi-au calculat retroactiv pe ultimii 5 ani cu 3 zile deschise pe săptămână, cu dobânzi și penalități – de acolo aștia 1.600.000 euro.

Am cerut o audiența la șeful directiei și am primit termen de soluționare 21 decembrie (adica aproape 2 luni pentru o audiență). Am revenit cu o nouă solicitare și m-au programat marți. În urma celor întamplate în weekend am intrat luni la ei explicânu-le urgența. Și mai ales că mâine e ultima zi in care pot face contestație. Și prima zi din care imi pot face poprire pe conturi.

În audiența inspectorii mi-au zis că nu sunt ei de vină. Că le-a venit Curtea de Conturi pe cap (probabil să verifice ce prostii a facut Vangelie pe acolo). Și că nu au ce face trebuie să pună legea în aplicare. Chiar dacă e absurdă. Și că ar trebui să imi iau un consultant fiscal și să dau cu firma de gard…

Kafka!!!

Cum să spună un inspector fiscal asta?!! În loc să mă sprijine să găsim o varintă să reparăm împreună asta. Mai ales in urma celor întamplate zilele astea. Mai ales ca e o culpa comună. A mea că nu sunt doctor in Codul Fiscal și a celorlalte legi din țara asta. Și a lor că nu m-au înștiințat în atâția ani că aș avea de platit o taxa aberant de mare.

Bineînteles ca există soluții. Trebuie să atac în justiție hotarârea de guvern in care au greșit. Doar ca mie “lacom și inconștient patron de club” o să imi fie destul de greu să câștig. Mai ales că probabil sunt singurul “fraier” care o sa fac asta. Probabil, cei care au pațit-o, iși dau cu firma de gard în loc să intre intr-o luptă directă cu partea disfuncțională a statul.

Dar am încredere măcar in justiție. Să stabilească justiția dacă am de platit vreo taxa și în ce valoare.

Și o să o plătesc dacă așa se decide. Dar sper să câștig in justiție iar dacă mi se impută o taxa să fie cea corectă. Din care mai mult de jumătate ar fi dobânzi și penalități. Pe care mi se pare just să le împart jumi-juma cu insectorii fiscali. O să îi acționez in judecată pentru că este și vina lor că nu și-au făcut treaba cum trebuie.

Dar nu o să dau cu firma de gard pentru că dacă am vreo vina e normal să mi-o asum.

Și sepculațiile din presă cum că de aceea am închis Expirat-ul sunt nefondate. Firma funcționează mai departe cu celelalte activități pe care le am.

P.S. Taxa asta a fost scoasă din noul Cod Fiscal.

Recuperarile de Creante : Recuperatorii au Cod de Conduită: Agenţii nu au voie să sune debitorul mai des de două ori pe săptămână

Potrivit documentului, contactarea unui client cu credite restante se poate realiza prin poştă, telefonic sau prin vizite la domiciliu. Agentul de colectare trebuie să respecte, însă, o serie de aspecte în relaţia cu clientul, scrie Agerpres.

În cazul corespondenţei scrise, aceasta trebuie trimisă într-un plic sigilat, fără însemnări sau semne care să indice faptul că scrisoarea se referă la debitul destinatarului. În plus, prima scrisoare prin care debitorul este somat să achite datoria trebuie să conţină o descriere cât mai detaliată a debitului cu privire la accesoriile creanţei (dobânzi, penalităţi etc.), provenienţa acestuia, scadenţa. Scrisorile de somaţie ulterioare trebuie să cuprindă doar informaţiile necesare pentru identificarea dosarului şi a stadiului acestuia, precum şi suma actualizată a debitului.

Prin telefon, debitorul poate fi contactat cel mult de două ori pe săptămână, de luni până vineri între orele 8,00 şi 21,00, şi sâmbăta între 9,00 şi 14,00, cu excepţia cazurilor în care debitorul solicită să fie sunat în alte intervale. ‘Convorbirile trebuie desfăşurate într-un mod politicos, care să asigure protejarea şi nedivulgarea către terţi a informaţii lor privind obligaţiile de plată ale debitorului şi datele personale ale acestuia/acesteia

Cum poate in mod legal un asociat sa isi imprumute firma

“Un contract de imprumut este oneros de obicei, in sensul ca fiecare dintre parti urmareste un avantaj in schimbul obligatiilor asumate. Dar in raporturile dintre societate si asociat prevederile pot fi diferite. Daca imprumutul e dat cu dobanda, partile vor stabili sumele platite in plus la rambursarea imprumutului si penalizarile in cazul intarzierii la plata. Aceste sume trebuie mentionate in scris in contract, altfel nu vor fi valabile. Ambele tipuri de dobanda, ”remuneratorie” , respectiv, ”penalizatoare”, sunt reglementate prin Ordonanta 13 din 2011 (Ordonanta Guvernului nr. 13/2011 privind dobanda legala remuneratorie si penalizatoare pentru obligatii banesti, precum si pentru reglementarea unor masuri financiar-fiscale in domeniul bancar – n.r.)”

Care sunt dobanzile si cum se calculeaza acestea?

In cazul in care dobanzile aplicate nu sunt specificate in contractul de imprumut, banii vor fi inapoiati cu dobanzile stabilite de lege, iar cadrul legal care reglementeaza este tot OG nr. 13/2011 privind dobanda legala remuneratorie si penalizatoare pentru obligatii banesti, precum si pentru reglementarea unor masuri financiar-fiscale in domeniul bancar.

Potrivit dispozitiilor in vigoare, dobanda remuneratorie este dobanda datorata de debitorul obligatiei de a da o suma de bani la un anumit termen, calculata pentru perioada anterioara implinirii termenului scadentei obligatiei, in timp ce dobanda penalizatoare reprezinta dobanda datorata de debitorul obligatiei banesti pentru neindeplinirea obligatiei respective la scadenta (despagubiri pentru intarziere la executarea obligatiilor).

Important! Daca in contractul de imprumut sunt parti din afara Romaniei si se aplica legea din Romania, cu plata in valuta, dobanda legala e de 6% pe an.

Exista o suma maxima pentru acordarea imprumutului?

Potrivit legislatiei aplicabile in prezent in tara noastra, nu este prevazuta o suma limita care ar putea fi acordata cu titlu de imprumut de catre o persoana societatii in care detine participatii.

Valoarea imprumutului acordat difera in functie de mai multi factori, cum ar fi:

  • nevoile si perspectivele economice ale societatii;
  • domeniul de activitate;
  • necesitatea conformarii cu anumite prevederi specifice pentru functionarea sa sau pentru dezvoltarea anumitor proiecte etc.

Specialistul contactat de redactia noastra a subliniat faptul ca sunt frecvente situatiile in care o societate, chiar la scurt timp de la inmatricularea sa la Registrul Comertului, primeste lichiditati de la asociatul sau sub forma de imprumuturi, de cele mai multe ori necesare pentru inceperea desfasurarii activitatilor sale.

Cand si in ce conditii isi recupereaza asociatul banii imprumutati?

Ca regula generala, suma imprumutata va trebui rambursata imprumutatorului la scadenta, astfel cum a fost agreata intre parti. Daca imprumutul intre parti este cu titlu oneros, imprumutatul va inapoia si dobanda aferenta.

Asociatul isi poate recupera rapid imprumutul daca a incheiat cu societatea un contract in forma autentica sau un document cu data certa semnat de ambele parti. Intr-o astfel de situatie, asociatul poate executa silit societatea daca sumele nu au fost rambursate la termen.

ANPC propune o lege care sa prevada clar ce au si ce nu au voie sa faca recuperatorii:Avocat Coltuc

Vor fi interzise telefoanele la ore tarzii, practicile de intimidare sau amenintarile. In cazul celor care nu respecta noile reguli, sanctiunile pot merge pana la suspendarea activitatii firmelor de recuperare.
In Romania nu exista reguli clare pentru firmele de recuperari. Asa ca datornicilor le este teama de amenintari. Domnul Serban povesteste despre calvarul prin care trece.

Serban, datornic: „Nu numai telefoane, dar de genul ca va facem, ca va dregem, ca o sa ajungeti in puscarie. Mie, sotiei, soacrei, a ajuns pana si la maica-mea. A culminat cu inceperea venirii prin bloc, pe la vecini, s-au interesat ce fac, unde lucrez, cati bani am, daca am ceva, au venit si la usa de cateva ori.”
Victor sustine ca i-au speriat copilul.

Victor, datornic: „Am fost sunat si eram in oras, a raspuns baietelul meu de 6 ani si i-a transmis acel operator de la firma de recuperare ca spune-i tatalui tau sa sune la acest numar ca i se intampla ceva rau! Va dati seama ce poate sa creada un copil.”

Desi aceste practici sunt pedepsite cu inchisoarea pana la 3 luni, putine cazuri au ajuns in atentia procurorilor. Cei mai multi reclamanti merg la Protectia Consumatorilor, insa fara niciun rezultat.
Marius Dunca, presedintele ANPC: „Avem sesizari, dar consumatorii nu au putut sa vina cu dovezi si sa sanctionam ca practica agresiva”

Asa ca Seful ANPC propune o lege care sa prevada clar ce au si ce nu au voie sa faca recuperatorii.

Marius Dunca, presedintele ANPC: „Nu sunt de acord cu maniera de a suna noaptea, de a suna angajatorii, de a suna vecinii, de a pune afise in fata blocului. Prin directiva 17/2014, o sa intre in dezbatere in Parlament, in toamna, aceasta pentru ca trebuie implementata pana in martie 2016 si acolo putem adauga cateva elemente prin care sa reglementam si acest domeniu.”

Anunt Important : ECONOMIE » NEWS Legea insolvenţei persoanelor fizice ar putea fi votată pana in aprilie 2015

‘Mă aştept ca de mâine (marţi n.r.) să intre dezbaterile pe fond, pe amendamentele pe care eu le-am introdus, însemnând reglementarea procedurii administrative pe plan de rambursare în afara instanţelor şi în faţa acestei comisii, exact aşa cum s-a hotărât acum trei săptămâni. Mă aştept ca în maximum două săptămâni, oricum până în Paşti, să o avem votată de Camera Deputaţilor’, a spus Ana Birchall.

Acesta a spus că în acest moment proiectul de lege se află la Comisia Juridică, la raport, iar Camera Deputaţilor este cameră decizională.

De asemenea, Adina Călinescu, reprezentant al Consiliului Patronatelor Bancare din Romania (CPBR), a afirmat că aprobarea acestei legi ar putea duce la un blocaj al justiţiei.

‘Legea despre care se află acum pe masă în cadrul Comisiei Juridice a Camerei Deputaţilor intra în vigoare în 60 de zile de la publicare. Noi am solicita măcar 180 de zile până la intrarea în vigoare întrucât în această perioadă de timp s-ar putea rezolva ceva cu privire la infrastructură şi cu privire la asigurarea unei înţelegeri a acestei legi. Este foarte important ca după intrarea în vigoare a unei legi să se asigure de către instituţiile abilitate nişte cursuri în domeniu’, a mai spus Adina Călinescu.

Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor a organizat luni conferinţa ‘Ziua Consumatorului de Servicii Financiare’, care face parte dintr-o serie de evenimente prilejuite de Ziua Mondială a Consumatorilor din 15 martie.

Informaţiile publicate de ECONOMICA.net pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor. http://www.economica.net/legea-insolventei-persoanelor-fizice-ar-putea-fi-votata-pana-la-paste_97957.html#ixzz3Ucjwm4DE

Vreti sa vindeti o masina?Ce trebuie sa stiti

Daca o persoana cumpara de la altcineva o masina, legea il obliga sa informeze autoritatile ca el este noul proprietar. Totusi, sanctiunile lipsesc in cazul celor care nu respecta aceasta cerinta si fostii proprietari pot ajunge sa primeasca amenzi pentru lipsa rovinietei, de exemplu, dupa vanzarea autoturismului. De aceea, regulile ar trebui schimbate astfel incat sa nu se mai ajunga in situatii de acest gen.

Cu alte cuvinte, singura solutie pe care o au fostii proprietari, atunci cand primesc amenzi pe degeaba, este sa conteste in instanta procesele-verbale de contraventie si sa ceara anularea acestora, pe baza unor dovezi concrete.

E clar ca sistemul trebuie regandit si reorganizat astfel incat cetateanul sa fie scutit cat mai mult de birocratie si, totodata, sa nu mai fie nevoit sa umble pe la instantele judecatoresti din cauza persoanelor care nu-si respecta obligatiile legale.

Aruncand un ochi si pe solutiile propuse de cititorii nostri, cred ca legislatia ar putea fi schimbata:

  • fie pentru a sanctiona automat persoana care nu anunta autoritatile, in termenul legal, cu privire la faptul ca este noua posesoare a autoturismului;
  • fie pentru a se face o schimbare in baza de date atunci cand fostul proprietar dovedeste (cu documente justificative) vanzarea masinii catre alta persoana.

Si n-ar strica nici sa se reduca semnificativ numarul de acte necesare in procedura de schimbare a proprietarului in baza de date, pentru ca, in prezent, lista include mai bine de zece documente.

Avocat Drept Penal :Dan Diaconescu, condamnat definitiv la cinci ani şi şase luni de închisoare cu executare

Dan Diaconescu a fost condamnat definitiv, miercuri, de Curtea de Apel Bucureşti, la cinci ani şi şase luni de închisoare cu executare, pentru şantajarea lui Ion Moţ, fost primar al comunei arădene Zărand, precum şi a omului de afaceri Paul Petru Ţârdea.

 

Curtea de Apel Bucureşti a decis, pe lângă condamnarea la închisoare cu executare a fondatorului PP-DD, şi interzicerea desfăşurării de către acesta a oricărei activităţi în presa scrisă sau audio-video, ca pedeapsă complementară, pe o perioadă de cinci ani după executarea pedepsei de cinci ani şi şase luni.

Magistraţii au decis ca, în cazul fondatorului OTV, să fie scăzută din pedeapsă perioada în care el a fost reţinut şi arestat preventiv, respectiv între 22 şi 25 iunie 2010.

În acelaşi dosar a fost condamnat şi Doru Pârv, fost realizator de programe la OTV, la o pedeapsă de patru ani de închisoare cu executare, el neavând dreptul de a desfăşura vreo activitate în presa scrisă sau audio-video, pe o perioadă de cinci ani după ce iese din închisoare.

Completul de la Curtea de Apel Bucureşti, format din judecătoarele Raluca Moroşanu şi Adina Adriana Radu, a decis, în acelaşi caz, şi condamnarea lui Ghezea Mitruş, fost realizator de programe la OTV, la doi ani şi şase luni de închisoare cu execurtare, jurnalistul neavând voie să mai participe la vreo activitate în presă, pentru cinci ani, după executarea pedepsei principale.

Cei trei urmează să fie încarceraţi, iar în următoarele 20 de zile ei se vor afla în perioada de carantină, timp în care se va stabili unde îşi vor executa pedepsele, dar şi regimul de detenţie.

La ultimul termen de judecată din dosar, reprezentantul Ministerului Public a cerut majorarea pedepsei primită în primă instanţă de Dan Diaconescu, Doru Pârv şi Ghezea Mitruş, maximul prevăzut de lege pentru infracţiunea de care a fost găsit vinovat fondatorul PP-DD fiind de şapte ani.

Judecătoria Sectorului 1 i-a condamnat, în 18 decembrie 2013, pe Dan Diaconescu şi Dorel Petru Pârv la câte trei ani de închisoare cu executarea şi pe Mitruş Ghezea la doi ani şi şase luni de închisoare cu executare.

Cei trei au contestat condamnarea, iar DNA cere la Curtea de Apel Bucureşti majorarea pedepselor, motivând că sentinţa Judecătoriei Sectorului 1 „este netemeinică sub aspectul cuantumului pedepselor aplicate prin reţinerea de circumstanţe atenuante în favoarea inculpaţilor”.

„Caracteristica inculpaţilor de «persoane instruite» nu convinge ca un element în favoarea acestora cât timp instrucţia superioară presupusă în sarcina lor nu a acţionat ca un element de cenzură de natură a împiedica săvârşirea infracţiunilor şi nici ca o moralitate superioară aptă să trezească în conştiinţa acestora regretul faptelor comise nici după săvârşirea acestora şi nici măcar după descoperirea lor. Din contră, acest grad de instruire a permis inculpaţilor abordarea infracţiunii de şantaj dintr-o perspectivă inedită şi anume aceea a ameninţărilor aduse părţilor vătămate prin intermediul mijloacelor mass-media”, arată DNA, în motivele de apel.

În acelaşi context, anchetatorii arătau că inculpaţii, sub pretextul de anchete jurnalistice, „nu au ezitat să ameninţe părţile vătămate cu divulgarea de date compromiţătoare în schimbul unor sume de bani, ferm convinşi că faptele lor nu vor face obiectul vreunei investigaţii judiciare inclusiv prin interpretarea în favoarea personală, iar nu în favoarea societăţii a principiului libertăţii presei şi a libertăţii de opinie”.

Dan Diaconescu, asociat majoritar la SC Ocram Televiziune SRL şi realizator de programe la postul de televiziune OTV la data faptelor, Dorel Petru Pârv, realizator de programe la OTV, administrator la SC Kundalini SRL, „recidivist postexecutoriu”, şi Ghezea Mitruş, jurnalist, fost realizator de programe la OTV, fost director general al publicaţiei „Atac la persoană”, au fost trimişi în judecată în octombrie 2010.

Procurorii au arătat, în rechizitoriu, că în perioada mai-septembrie 2009, Dan Diaconescu l-ar fi ameninţat în mod repetat, atât în mod direct, în cadrul emisiunii „Dan Diaconescu Direct” din 21 iulie 2009, difuzată de postul de televiziune OTV, cât şi indirect, prin intermediul lui Dorel Pârv, pe primarul comunei arădene Zărand, Ion Moţ, pentru a-l determina să le dea suma totală de 200.000 de euro.

„Ameninţarea a constat în dezvăluirea, la postul de televiziune OTV, a unor fapte reale sau imaginare, compromiţătoare pentru primar, cum ar fi invocarea faptului că ar fi corupt, că ar fi săvârşit tranzacţii ilicite cu terenuri agricole aparţinând cetăţenilor comunei, păgubindu-i pe aceştia, că are o avere importantă obţinută ilicit şi că face trafic de influenţă pe lângă unii miniştri”, preciza DNA.
Ion Moţ, sub presiunea acestor ameninţări, i-ar fi dat lui Dorel Pârv suma de 30.000 euro şi 42.000 lei, „scopul fiind ca banii să ajungă, în final, la Dan Diaconescu”.

De asemenea, în cursul lunii aprilie 2005, Dan Diaconescu l-ar fi ameninţat de mai multe ori, atât în mod direct, în cadrul emisiunii „Dan Diaconescu Direct” din seara zilei de 20 aprilie 2005, cât şi indirect, prin intermediul lui Ghezea Mitruş, realizatorul emisiunii „Semnal de alarmă” difuzată pe acelaşi post de televiziune, pe omul de afaceri Paul Petru Ţârdea, pentru a-l determina să-i dea suma totală de 100.000 euro, din care a primit efectiv 4.500 de euro.

„Ameninţarea a constat în difuzarea, pe postul de televiziune OTV, a unor fapte reale sau imaginare compromiţătoare pentru persoana şantajată, cum ar fi date despre trecutul infracţional al acesteia şi afirmaţii legate de fraudarea jocului televizat Eurotombola, organizat de societatea comercială condusă de respectivul om de afaceri, joc difuzat de un post de televiziune concurent”, potrivit procurorilor DNA.

Incredibil: PFA de avocati si nu numai vor plăti impozite de 43,5 la suta în loc de 26 la suta

Deşi mica iniţiativă – microîntrepinderi, persoana fizică autorizată (PFA) – nu prea răzbeşte în România (există 21,3 de firme mici şi mijlocii la o mie de locuitori, media în UE fiind de 42,7 de firme), cele mai defavorabile propuneri din proiectul Codului fiscal ţintesc această categorie.

Grila de impozitare a microîntreprinderilor are cote diferenţiate în funcţie de numărul de angajaţi. Mai mult, este obligatoriu ca angajaţii să aibă normă întreagă, urmând să fie plătiţi cel puțin la salariul mimim brut pentru opt ore pe zi, situat la 975 lei, în prezent. Proiectul elimină, astfel, posibilitatea încheierii de contracte part time și condiționează funcționarea de plata unei sume suplimentare echivalente cu taxele aferente unui salariu minim. Cotele propuse sunt de 1% pentru microîntreprinderile care au peste doi salariaţi inclusiv, 3% pentru cele cu un salariat şi 3% plus 1.530 lei trimestrial pentru cele fără salariaţi. Prin urmare, și microîntreprinderile fără salariaţi vor plăti taxele aferente unui salariu minim.

Impozitarea microîntreprinderilor ajunge la 5%

Care sunt implicaţiile acestei grile? “Pentru a beneficia de taxarea de 1%, este obligatorie existenţa a minim doi angajati, costul suplimentar fiind 1.530 lei pe trimestru, adică 6.120 lei. Înseamnă aproximativ 1.350 euro. La 65.000 euro cifra de afaceri, considerând profit în totalitate cei 2% reduşi la impozitare reprezintă 1.300 euro. În concluzie, nu există un avantaj al acestei scheme de impozitare, procentul real de impozitare fiind de aproximativ 5%”, spune Sorin Istrate, Managing Partener Contexpert.

Argumentul Ministerului de Finanţe în sprijinul acestei scheme de impozitare este că 300 mii din cele aproape 500 mii de microîntreprinderi funcţionează fără salariaţi, ceea ce ar demonstra că angajaţii sunt plătiţi la negru. Microîntreprinderile cu salariați încheie foarte multe contracte cu program parțial ceea ce ar însemna, potrivit autorităților, că micile firme sunt folosite ca vehicule pentru încasarea mascată a salariilor.

Chiar dacă există astfel de situaţii, abordarea din Codul fiscal nu ia în calcul riscul ca mii de firme create pentru a desfăşura o activitate, şi nu în alte scopuri, ar putea fi închise. Ministrul finanţelor, Darius Vâlcov, crede că s-ar putea desfiinţa 80 mii de firme şi alte câteva sute de mii de PFA. “Ca să înţelegem situaţia de azi: vorbim de 820 mii PFA, PFI. Din acestea 220 mii sunt şi salariaţi. Nu ar fi niciun deranj pentru noi să se întoarcă din nou la salarii şi să plătească contribuţiile. Desfiinţarea lor nu ar avea niciun impact în economie”, a declarat el, într-un interviu pentru Capital (care poate fi citit aici). Scopul anunţat de ministru este apariţia a peste 300 mii de noi contracte de muncă care ar proveni, majoritar, de la microîntreprinderi şi PFA.

PFA vor plăti 43,5% în loc de 26%

Proiectul elimină actualele scutiri de plata contribuţiilor sociale în cazul PFA. Astfel, devine obligatorie contribuţia de pensii (CAS) de 10,5% pentru toate venturile din activităţi independente, inclusiv pentru persoanele salariate care acum sunt scutite de plată. Totodată, contribuţia de sănătate (CASS) nu mai este deductibilă la determinarea impozitului pe venit

“Deşi suma platită este o contribuţie obligatorie, faptul că aceasta nu se mai scade la determinarea impozitul pe venit va duce la o creştere reală a impozitului de la 16% la 16,88%. Toate aceste modificări vor determina o creştere a impozitelor datorate de PFA de la circa 26% la venit net, la circa 43,5%”, explică Sorin Istrate.

Cum sa… modificarea obiectului de activitate al unei societati?

Modificarea obiectului de activitate al unei societati poate insemna fie schimbarea obiectului principal de activitate ori a unuia dintre obiectele secundare, fie extinderea obiectului de activitate, adica adaugarea altor coduri CAEN la cele care exista deja in actul constitutiv al societatii.

Nevoia modificarii obiectului de activitate apare de obicei atunci cand societatea intentioneaza sa desfasoare, in mod curent, o activitate pentru care anterior nu era autorizata sau atunci cand societatea isi schimba efectiv profilul de activitate.

Autorizarea unui nou obiect de activitate se face la Registrul Comertului la fel ca orice alta modificare ce vizeaza actul constitutiv al societatii. Vezi mai jos care este documentatia necesara precum si limitarile/restrictiile privind modificarea obiectului de activitate al unei societati.

Documentatia necesara modificarii obiectului de activitate

Modificarea obiectului de activitate se inregistreaza la Registrul Comertului in baza unei documentatii constand din:

  • cerere-tip de inregistrare (descarca aici cererea tip de inregistrare)
  • hotararea adunarii generale a asociatilor (AGA) sau, dupa caz, decizia asociatului unic
  • actul constitutiv actualizat al societatii, cuprinzand obiectul de activitate modificat
  • certificatul de inregistrare in Registrul Comertului si anexa/anexele aferente, in original (daca modificarea vizeaza obiectul principal de activitate)
  • declaratia-tip pe proprie raspundere data de asociati/administratori cu privire la indeplinirea de catre societate a conditiilor de functionare pentru noile activitati (descarca aici declaratia tip de autorizare)
  • imputernicire speciala (forma autentica/avocatiala/delegatie) pentru persoanele imputernicite sa efectueze formalitatile de inregistrare a modificarii obiectului de activitate
  • dovada achitarii taxelor necesare (taxa de inscriere in Registrul Comertului si tariful de publicare in Monitorul Oficial)
  • word-count-ul (adica, numararea electronica a cuvintelor din hotararea AGA/decizia asociatului unic in functie de care se va stabili nivelul taxei de publicare in Monitorul Oficial); vezi aici instructiunile oficiale despre cum se face word count

Limitari sau restrictii privind modificarea obiectului de activitate al unei societati

  • Autorizarea unui obiect de activitate la Registrul Comertului se face, de regula, atunci cand activitatea respectiva se desfasoara de catre societate, in mod repetat, cu titlu curent. Desfasurarea, cu titlu sporadic, a unei activitati, nu ar trebui sa necesite autorizarea respectivei activitati la Registrul Comertului; este recomandabil, insa, ca situatia sa fie analizata de la caz la caz, deoarece nu ar fi exclus ca unele instante, fiscul sau alte autoritati sa aiba propriile interpretari
  • In anumite situatii particulare, anterior inregistrarii unei activitati la Registrul Comertului, societatea trebuie sa obtina avize speciale din partea unor institutii sau organisme autorizate in acest scop

             Exemple: activitatile financiar – bancare (banci, societati de leasing), activitatea societatilor de asigurari

  • In unele cazuri, obiectul de activitate al unei societati nu poate fi extins deoarece legea obliga la mentinerea unui obiect unic

            Exemplu: societatile de asigurari

  • Unele activitati nu se pot desfasura (si, implicit, autoriza) decat de anumite societati

      Exemplu: activitatea de a acorda imprumuturi se autorizeaza doar pentru institutiile financiare, o societate     obisnuita  neputand  acorda imprumuturi in mod curent, adica cu titlu profesional

Incredibil:Incepand din 1 ianuarie 2015, amenzile pentru contraventiile rutiere vor creste din nou

Concret, de la 1 ianuarie, un punct-amenda va reprezenta 97,5 lei, iar de la 1 iulie – 105 lei.

2015 va fi al cincilea an consecutiv in care salariul minim brut pe economie va fi marit, dupa ce acelasi lucru s-a intamplat in 2011 (de la 600 la 670 de lei), 2012 (de la 670 la 700 de lei), 2013 (de la 700 la 800 de lei) si 2014 (de la 800 la 900 de lei). Inainte de cea din 2011, ultima crestere a salariului minim fusese in 2009 (de la 540 la 600 de lei).

Ce cuantum vor avea amenzile de la 1 ianuarie 2015

Sanctiunile prevazute in Codul rutier sunt stabilite pe clase, in functie de gravitatea faptelor si de pericolul social pe care acestea il prezinta.

Amenzile din clasele I-IV de sanctiuni se aplica persoanelor fizice, in timp ce amenzile din clasa a V-a de sanctiuni se aplica doar persoanelor juridice.

Potrivit actului normativ, clasele de sanctiuni sunt urmatoarele:

  • clasa I: 2 sau 3 puncte-amenda;
  • clasa a II-a: 4 sau 5 puncte-amenda;
  • clasa a III-a: de la 6 la 8 puncte-amenda;
  • clasa a IV-a: de la 9 la 20 puncte-amenda;
  • clasa a V-a: de la 21 la 100 puncte-amenda.

Astfel, amenzile care se vor aplica de la 1 ianuarie vor fi urmatoarele:

  • clasa I: 195 sau 292,5 lei;
  • clasa a II-a: 390 sau 487,5 lei;
  • clasa a III-a: de la 585 la 780 de lei;
  • clasa a IV-a: de la 877,5 la 1950 de lei.
  • clasa a V-a: de la 2047,5 la 9750 de lei.

Printre faptele care se sanctioneaza cu amenzi din clasa I se numara manevrele de schimbare a directiei de mers facute fara respectarea obligatiei de semnalizare, conducerea unui vehicul avariat peste termenul de 30 de zile de la momentul eliberarii documentului prin care s-a constatat avaria sau lasarea libera a volanului, ghidonului ori manetei de comanda a vehiculului in timpul conducerii. De asemenea, cu 195 sau 292,5 lei se mai amendeaza si nerespectarea semnificatiei culorii galbene a semaforului.

Amenzile din clasa a II-a de sanctiuni sunt date, printre altele, pentru nerespectarea semnificatiei indicatoarelor si marcajelor de obligare, nerespectarea regulilor de utilizare a mijloacelor de avertizare sonora sau conducerea unui autovehicul care are montate anvelope cu alte dimensiuni/caracteristici decat cele trecute in certificatul de inmatriculare/inregistrare ori care sunt uzate peste limita admisa.

Totodata, in anumite situatii, pe langa amenzile de 390 sau 487,5 lei, soferilor li se mai poate suspenda dreptul de a conduce pentru 30 de zile. Printre aceste cazuri se numara:

  • depasirea coloanelor de vehicule oprite la semafor (la culoarea rosie) sau la trecerile la nivel cu calea ferata;
  • neacordarea prioritatii de trecere pietonilor care traverseaza drumul in mod regulamentar;
  • neacordarea prioritatii de trecere vehiculelor care au acest drept;
  • nerespectarea semnificatiei culorii rosii a semaforului;
  • nerespectarea regulilor privind depasirea.

Printre faptele pentru care se dau amenzi din clasa a III-a de sanctiuni se numara conducerea unui autovehicul cu un permis auto expirat, nepastrarea distantei laterale suficiente fata de vehiculele care circula din sensul opus sau circulatia cu un autovehicul care are defectiuni la sistemul de iluminare/avertizare sonora ori cand acestea lipsesc.

De asemenea, in anumite cazuri, pe langa amenda cuprinsa intre 585 si 780 de lei, soferii risca si suspendarea permisului pentru 60 de zile. Printre aceste situatii se numara:

  • nerespectarea regulilor privind prioritatea de trecere, depasirea sau trecerea la culoarea rosie a semaforului, atunci cand in acest fel s-a produs un accident din care au rezultat avarii la un vehicul sau alte pagube materiale;
  • nerespectarea interdictiei temporare de circulatie pe un anumit segment de drum public;
  • circulatia pe sensul opus.

In ceea ce priveste amenzile din clasa a IV-a de sanctiuni – cele mai mari pentru persoanele fizice –, acestea se aplica, printre alte situatii, atunci cand se circula cu vehicule al caror termen de valabilitate al inspectiei tehnice periodice este expirat, atunci cand soferii nu-si fac verificarea medicala periodica sau atunci cand acestia fac gesturi obscene, injura, adreseaza expresii jignitoare/vulgare la adresa participantilor la trafic. La fel se sanctioneaza si conducerea, fara anvelope de iarna, a autovehiculelor pe drumurile publice acoperite cu zapada, gheata sau polei.

Codul rutier mai stabileste ca, pe langa amenzile intre 877,5 si 1950 de lei, soferilor li se poate suspenda permisul timp de 90 de zile in cazuri precum:

  • conducerea sub influenta bauturilor alcoolice;
  • conducerea vehiculului cu defectiuni grave la sistemul de franare/mecanismul de directie;
  • depasirea cu mai mult de 50 km/h a vitezei maxime admise pe un sector de drum si pentru categoria autovehiculului condus.

Tot mai multe companii isi verifica partenerii de afaceri

Tot mai multe companii isi verifica partenerii de afaceri

 

 

Ca urmare a perioadei de criza, companiile au devenit mult mai reticente in fata riscului, tot mai multe dintre acestea alegand sa isi verifice partenerii de afaceri pentru a elimina pierderile din tranzactiile comerciale.Astfel, potrivit datelor RisCo Verificare Firme Online, numarul firmelor care se informeaza cu privire la situatia financiara si juridica a partenerilor de afaceri a cunoscut o crestere constanta in primele noua luni ale anului, fiind realizate peste 150.000 de rapoarte. Interesul companiilor pentru a afla informatii cat mai recente, in mod rapid si ieftin este determinat de cresterea termenelor de plata la incasarea facturilor, precum si a riscului de neincasare a acestora.

Ca si in primele cinci luni ale anului, cel mai solicitat raport, la finalul lunii septembrie, a ramas raportul CIP Online (Centrala Incidentelor de Plati), fiind urmat in clasament de Buletinul Insolventiei si Rating Financiar. Companiile, cu precadere cele care vand marfa cu plata la termen, isi doresc sa se asigure cu privire la bonitatea clientilor. Existenta unor inscrieri in Centrala Incidentelor de Plati poate fi evaluata ca un factor de risc important privind relatia comerciala cu acel partener. Cu cat incidentele sunt mai recente, cu atat riscul de neplata este mai mare. De asemenea, este de inteles faptul ca nicio companie nu isi doreste sa incheie tranzactii comerciale cu parteneri aflati in insolventa.

Reprezentantii companiilor care au solicitat raportul Rating Financiar au vrut sa obtina o privire de ansamblu referitoare la capacitatea unui partener de a-si indeplini obligatiile contractuale in perioada urmatoare si sa inteleaga daca acesta are o situatie financiara solida si stabila.

In primele noua luni ale anului, cele mai interesate sa afle informatii despre partenerii de afaceri au fost companiile din Muntenia (47.31%), urmate de cele din Transilvania (36.13%) si Moldova (11.78%).Companiile care isi desfasoara activitatea in comertul cu ridicata, comertul cu amanuntul, lucrari de constructie ale cladirilor rezidentiale si nerezidentiale si servicii financiare au fost cele care au realizat cele mai multe interogari cu privire la partenerii de afaceri. „Institutiile financiare sunt interesate de clientii din propriul portofoliu, in special pe partea de creditare. Firmele din comert au o mare expunere fata de multi parteneri si nu pot gestiona relatia cu acestia prin prelucrarea manuala a datelor”, a adaugat Dragos Cabat.


In practica este diferit:ANRP explica situatia despagubirilor acordate cetatenilor romani a caror imobile au fost abandonate in Bulgaria, Basarabia, Bucovina de Nord sau Tinutul Herta

Senatul Romaniei a aprobat, in sedinta din data de data de 30.09.2014, proiectul Legii privind unele masuri pentru accelerarea si finalizarea procesului de solutionare a cererilor formulate in temeiul Legii nr. 9/1998si al Legii nr. 290/2003, acte normative prin care s-au acordat despagubiri catatenilor romani care au abandonat imobile in Bulgaria, Basarabia,Bucovina de Nord sau Tinutul Herta.

Proiectul de lege a fost aprobat de Guvernul Romaniei inca din 26 iunie 2014 si urmeaza sa fie dezbatut in Camera Deputatilor. Dupa aprobare, legea va fi promulgata de catre Presedintele Romaniei, astfel incat noile prevederi sa poata fi aplicate incepand cu anul 2015.

Principalele prevederi ale proiectului de lege sunt urmatoarele:

– Unica masura compensatorie o constituie despagubirile banesti;

– Plata despagubirilor se efectueaza in ordinea cronologica a emiterii hotararilor comisiilor judetene, in transe anuale egale, esalonat, pe o perioada de 5 ani, incepand cu anul 2015;

– Autoritatea Nationala pentru Restituirea Proprietatilor va emite titluri de plata care se vor plati de catre Ministerul Finantelor Publice in cel mult 180 de zile de la emitere;

– Sumele aferente despagubirilor se vor majora/actualiza prin decizia Presedintelui Autoritatii Nationale pentru Restituirea Proprietatilor, cu suma aferenta perioadei cuprinse intre momentul emiterii hotararilor comisiilor judetene si data emiterii deciziei de actualizare;

– Comisiile judetene, respectiv cea a municipiului Bucuresti, pentru aplicarea Legii nr. 9/1998 si Legii nr. 290/2003 au obligatia de a solutiona, prin hotarare, cererile de acordare a despagubirilor inregistrate si nesolutionate, dupa cum urmeaza:

  • in termen de 9 luni, comisiile care mai au de solutionat un numar de pana la 500 de cereri depuse in temeiul Legii nr. 9/1998 si Legii nr. 290/2003;
  • in termen de 18 luni, comisiile care mai au de solutionat un numar intre 501 si 1.000 de cereri depuse in temeiul Legii nr. 9/1998 si Legii nr. 290/2003;
  • in termen de 36 de luni, comisiile care mai au de solutionat un numar de peste 1000 de cereri depuse in temeiul Legii nr. 9/1998 si Legii nr. 290/2003.

Obligaţia de a participa la şedinţa de informare privind medierea este suspendată!

În data de 7 mai 2014, Curtea Constituţională a României (CCR) a decis că prevederile referitoare la obligaţia de a participa la şedinţa de informare privind avantajele medierii sunt neconstituţionale.

FOLLOW AVOCAT COLTUC
FOLLOW AVOCAT COLTUC

Decizia respectivă a CCR-ului (nr. 266/2014) a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 464 din 25 iunie 2014. Prin urmare, de la această dată, prevederile declarate neconstituţionale sunt suspendate şi NU se mai aplică.

Prevederile declarate neconstituţionale sunt cele ale art. 2 alin. (1) şi (1^2) din Legea nr. 192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator, pe care le puteţi citi în continuare.

“Art. 2.

(1) Dacă legea nu prevede altfel, părţile, persoane fizice sau persoane juridice, sunt obligate să participe la şedinţa de informare privind avantajele medierii, inclusiv, dacă este cazul, după declanşarea unui proces în faţa instanţelor competente, în vederea soluţionării pe această cale a conflictelor în materie civilă, de familie, precum şi în alte materii, în condiţiile prevăzute de lege.

(…)

(1^2) Instanţa va respinge cererea de chemare în judecată ca inadmisibilă în caz de neîndeplinire de către reclamant a obligaţiei de a participa la şedinţa de informare privind medierea, anterior introducerii cererii de chemare în judecată, sau după declanşarea procesului până la termenul dat de instanţă în acest scop, pentru litigiile în materiile prevăzute de art. 60^1 alin. (1) lit. a)-f).“

Curtea a considerat că obligativitatea de a participa la şedinţa de informare privind avantajele medierii reprezintă o îngrădire a accesului liber la justiţie. “Obligativitatea participării la informarea despre avantajele medierii reprezintă o îngrădire a accesului liber la justiţie, deoarece se constituie într-un filtru pentru exercitarea acestui drept constituţional, iar prin sancţiunea inadmisibilităţii cererii de chemare în judecată acest drept este nu doar îngrădit, ci chiar interzis“, este precizat în decizia Curţii.

Conform Constituţiei României, dispoziţiile constatate ca fiind neconstituţionale îşi încetează efectele juridice în 45 de zile de la publicarea deciziei CCR-ului în Monitorul Oficial, dacă între timp Parlamentul sau Guvernul (după caz) nu pun de acord prevederile neconstituţionale cu dispoziţiile Constituţiei.

Pe durata celor 45 de zile, dispoziţiile declarate neconstituţionale sunt suspendate de drept.

Litigiile pentru care trebuia făcută dovada participării la şedinţa privind avantajele medierii

Conform Legii nr. 192/2006, litigiile ce pot face obiectul medierii pentru care părţile şi/sau partea interesată erau ţinute să facă dovada participării la şedinţa de informare privind avantajele medierii sunt în următoarele materii:

• în domeniul protecţiei consumatorilor, când consumatorul invocă existenţa unui prejudiciu ca urmare a achiziţionării unui produs sau unui serviciu defectuos, a nerespectării clauzelor contractuale ori garanţiilor acordate, a existenţei unor clauze abuzive cuprinse în contractele încheiate între consumatori şi operatorii economici ori a încălcării altor drepturi prevăzute în legislaţia naţională sau a Uniunii Europene în domeniul protecţiei consumatorilor;

• în materia dreptului familiei (continuarea căsătoriei, partajul de bunuri comune, exerciţiul drepturilor părinteşti, stabilirea domiciliului copiilor, contribuţia părinţilor la întreţinerea copiilor, orice alte neînţelegeri care apar în raporturile dintre soţi cu privire la drepturi de care ei pot dispune potrivit legii);

• în domeniul litigiilor privind posesia, grăniţuirea, strămutarea de hotare, precum şi în orice alte litigii care privesc raporturile de vecinătate;

• în domeniul răspunderii profesionale în care poate fi angajată răspunderea profesională, respectiv cauzele de malpraxis, în măsura în care prin legi speciale nu este prevăzută o altă procedură;

• în litigiile de muncă izvorâte din încheierea, executarea şi încetarea contractelor individuale de muncă;

• în litigiile civile a căror valoare este sub 50.000 de lei, cu excepţia litigiilor în care s-a pronunţat o hotărâre executorie de deschidere a procedurii de insolvenţă, a acţiunilor referitoare la registrul comerţului şi a cazurilor în care părţile aleg să recurgă la procedura ordonanţei de plată sau la procedura cu privire la cererile de valoare redusă.

Deci, din 25 iunie 2014, prevederile referitoare la obligaţia de a participa la şedinţa de informare privind avantajele medierii sunt suspendate timp de 45 de zile.

Dacă în acest interval Parlamentul sau Guvernul (după caz) nu vor pune de acord prevederile neconstituţionale cu dispoziţiile Constituţiei, dispoziţiile de la art. 2 alin. (1) şi (1^2) din Legea nr. 192/2006 îşi vor înceta efectele juridice.

Decizia CCR nr. 266/2014 este definitivă şi general obligatorie.

Cand inregistrarile pot fi folosite ca probe in dosarul penal

Art. 139 alin. 3 din Codul de procedură penală.

Prevederea legală la care se face trimitere stipulează că „înregistrările prevăzute în prezentul capitol, efectuate de părţi sau de alte persoane, constituie mijloace de probă când privesc propriile convorbiri sau comunicări pe care le-au purtat cu terţii

 

 

Deci atentie ce vorbiti.

 

VEZI TEXTUL INTEGRAL AICI

Google invins si el de clauze abuzive.Incredibil!

Indivizii au dreptul de a controla datele care fac referire la ei si pot cere motoarelor de cautare sa ii elimine din rezultatele lor, a hotarat Curtea Europeana de Justitie, potrivit The Guardian. Asta, chiar daca Google, cel mai popular motor de cautare, a sustinut ca nu controleaza datele personale si nu ar trebui sa actioneze ca cenzor, scrie sursa citata.

Decizia istorica a CEJ impotriva Google in ce priveste intimitatea persoanelor a avut ca punct de plecare cazul spaniolului Mario Costeja Gonzalez. Ibericul nu a reusit sa obtina stergerea unui aviz de licitatie a casei sale, datand din 1998, de pe web site-ul unui ziar de larga circulatie din Catalunia, desi o redobandise.

Costeja Gonzalez a sustinut ca speta, in care casa lui fusese scoasa la licitatie pentru a recupera datoriile sale la fondul de asigurari sociale, fusese rezolvata si nu mai trebuia asociata cu el, de fiecare data cand numele sau era cautat pe Google.

„Sunt fericit. Am luptat pentru eliminarea datelor care afecteaza onoarea si demnitatea oamenilor, si le expun vietile private. Orice submineaza fiintele umane, nu este libertate de exprimare”, a spus spaniolul pentru The Guardian.

Judecatorii de la Curtea Europeana de Justitie au decis ca, sub legile UE privind protectia datelor, Google trebuie sa stearga linkurile catre doua pagini de pe web site-ul La Vanguardia, din rezultatele sale care sunt afisate cand numele lui Costeja Gonzalez este cautat.

Acestia au subliniat ca, in opinia lor, directiva UE avand ca obiect protectia datelor instituia deja un „drept de a fi uitat”.

Judecatorii au ajuns la concluzia ca includerea in rezultatele Google a linkurilor asociate cu un individ care le vrea eliminate „pe motiv ca doreste ca informatia despre el, de pe respectivele pagini, sa fie `uitata` dupa un timp” era incompatibila cu legislatia existenta in domeniul protectiei datelor.

Magistratii CEJ au spus ca datele menite a fi sterse ar putea aparea drept „inadecvate, irelevante sau excesive… in lumina timpului care a trecut”. Ei au adaugat ca pana si datele corecte, publicate initial conform legii, pot „in cursul timpului deveni incompatibile cu directiva”.

In termeni tehnici hotararea stabileste asadar ca un motor de cautare, cum ar fi Google, trebuie sa fie privit ca un „controlor de date”, in conformitate cu legislatia de protectie a datelor din tarile UE.

Prin urmare, Google trebuie sa-si asume responsabilitatea pentru continut si poate fi obligat sa elimine rezultatele sale, chiar daca materialul a fost publicat anterior in mod legal.

Avocatii specializati pe protectia datelor au declarat ca hotararea se traduce practic prin faptul ca Google nu mai poate fi considerat in mod legal ca un „intermediar neutru”.

Totodata, experti juridici au declarat ca hotararea ar putea da unda verde la cereri de stergere de materiale, inclusiv fotografii jenante din perioada adolescentei sau chiar insulte de pe site-urile de socializare, si ar putea duce astfel la o regandire a modului in care se gestioneaza link-urile catre continutul de pe web.

Comisarul UE pe Justitie, Viviane Reding, a salutat decizia instantei, spunand ca a fost o victorie clara pentru protectia datelor cu caracter personal ale europenilor, in timp ce, pe de alta parte, Google a declarat ca este o decizie dezamagitoare pentru motoarele de cautare si editorii online, in general.

Propunere care sa-i scape pe romani de datoriile de la banci. Cei cu credite in valuta le-ar putea converti in lei, la cursul de la data contractarii. Reactia BNR


Inca o propunere care sa-i scape pe romani de datoriile de la banci. Cei cu credite in valuta le-ar putea converti in lei, la cursul de la data contractarii. Reactia BNR pe www.incont.ro

Principalele obligaţii şi amenzile pentru nerespectarea deseurilor- Modificari 2014

În continuare vom analiza obligațiile principale cu privire la deșeuri în paralel cu sancțiunile contravenționale când nu se respectă obligația legală.

Pune telefonul pe mine!
Pune telefonul pe mine!
• Obligație: Persoanele juridice, atât  cele care generează deșeuri din activitatea proprie, cât și cele care le colectează, vor încadra fiecare tip de deșeu într-o listă cu structura deșeurilor (periculoase, nepericuloase etc.).
Sancțiune: Contravenția este sancţionată cu amendă de la 20.000 la 40.000 de lei.
• Obligație: Persoanele juridice, atât  cele care generează deșeuri din activitatea proprie, cât și cele care le colectează, sunt obligate să dețină o caracterizare a deșeurilor periculoase generate din activitatea proprie, precum și a deșeurilor ce pot fi considerate periculoase din cauza originii sau compoziției în scopul determinării metodelor de tratare și eliminare a acestora.
Sancțiune: Lipsa descrierilor este considerată contravenție și se sancționează cu amendă de la 20.000 la 40.000 de lei.
De reținut: Se păstrează în continuare obligația de evidență a deșeurilor conform HG nr. 856/2002.
• Obligație: Persoanele juridice, atât  cele care generează deșeuri din activitatea proprie, cât și cele care le colectează, au obligația valorificării acestora prin reciclare, valorificare energetică, eliminare etc., fără a genera riscuri pentru mediu.
Sancțiune: Nerespectarea obligației este contravenție și se sancționează cu amendă de la 20.000 la 40.000 de lei.
• Obligație: Deținătorii, producătorii și comercianții de deșeuri au obligația să desemneze o persoană din rândul angajaților proprii sau au posibilitatea să delege către un terț îndeplinirea prevederilor din lege. Aceste persoane trebuie să fie instruite în domeniul gestiunii deșeurilor ca urmare a absolvirii unor cursuri de specialitate.
Sancțiune: Nedesemnarea unei persoane este considerată contravenție și este sancționată cu amendă de la 15.000 la 30.000 de lei.
• Obligație: Producătorii și deținătorii de deșeuri sunt obligați să colecteze selectiv pe cel puțin următoarele categorii de deșeuri: hârtie, metal, plastic și sticlă.
Notă: Această obligație este și în seama persoanelor fizice – gospodării individuale.
Sancțiune: Nerespectarea obligației este considerată contravenție și se sancționează cu amendă de la 20.000 la 40.000 de lei pentru persoanele juridice și cu amendă de la 1000 la 2000 de lei pentru persoanele fizice.
• Obligație: La solicitarea autorităților de mediu sau a altor autorități competente în domeniu, operatorii economici au obligația furnizării datelor necesare deținute de aceștia în scopul eliberării de către autorități a unor planuri de gestionare a deșeurilor.
Sancțiune: Nerespectarea obligației este considerată contravenție și se sancționează cu amendă de la 15.000 la 30.000 de lei.
• Obligație: Producătorii sau deținătorii de deșeuri, persoane juridice, comercianții sau brokerii de deșeuri au obligația să conducă evidența deșeurilor pentru fiecare tip de deșeu, conform HG nr. 856/2002, și să o transmită anual agenției pentru protecția mediului.
Sancțiune: Nerespectarea obligației este considerată contravenție și se sancționează cu amendă de la 15.000 la 30.000 de lei.
Notă: Din cunoștințele noastre, lipsa gestiunii deșeurilor a fost cea mai frecventă contravenție sancționată de autoritățile în domeniu.
• Obligație: Toate entitățile ce desfășoară activități de tratare a deșeurilor sunt obligate să obțină o autorizație de mediu emisă de autoritățile competente.
Sancțiune: Lipsa autorizației se sancționează contravențional cu amendă cuprinsă între 20.000 și 40.000 de lei.
De reținut:
1. Și autoritățile publice locale au responsabilitate privind organizarea gestiunii deșeurilor;
2. Din punctul de vedere al contravențiilor, persoana sancționată poate achita în cel mult 48 ore de la data încheierii procesului verbal jumătate din minimul amenzii;

3. Împotriva unui proces verbal de contravenție pentru obligații de mediu, persoana interesată poate face plângere în termen de 15 zile de la comunicare.

AVOCAT INSOLVENTA – Tribunalul Bucuresti aproba planul de reorganizare al clubului sportiv Rapid

Tribunalul Bucuresti a confirmat planul de reorganizare al FC Rapid, in cadrul dosarului de insolventa, astfel ca gruparea giulesteana isi poate depune dosarul la FRF in vederea obtinerii licentei pentru editia 2014/2015 a Ligii I.

Pune telefonul pe mine!
Pune telefonul pe mine!
„In baza articolului 101, alineatul 1, din Legea nr.85 pe 2006, privind procedura insolventei, confirma planul de reorganizare al debitoarei Fotbal Club Rapid – in insolventa. Fixeaza termen pentru continuarea procedurii la data de 26 septembrie”, se arata in solutia data de completul de judecata de la Tribunalul Bucuresti
Partile din acest dosar pot face recurs in termen de sapte zile de la comunicare. Unul dintre avocatii celor trei jucatori Danut Coman, Ovidiu Burca, Ionut Stancu a declarat ca va face recurs la decizia Tribunalului Bucuresti.

Dupa decizia Tribunalului Bucuresti, FC Rapid va putea depune in cursul zilei de astazi, data limita, documentatia necesara pentru a obtine licenta pentru editia 2014/2015 a Ligii I. In situatia in care instanta ar fi respins planul de reorganizare, FC Rapid ar fi intrat in procedura de faliment si ar fi fost retrogradata in Liga a IV-a.

Fenomen national :Firmele de recrutare percep comisioane pentru locuri de munca in strainatate, dar nu garanteza si angajarea .Joburi strainatate

Firma acuzata are sediul in municipiul Arad si se ocupa de intermedierea locurilor de munca in afara tarii, iar luni dimineata peste 30 de persoane din mai multe judete ar fi trebuit sa plece in Germania, insa deplasarea nu a mai avut loc, oamenii spunand ca nimeni nu le-a oferit explicatii, scrie Mediafax.

Potrivit oamenilor, care s-au adunat in fata sediului societatii comerciale, fiecare a platit aproximativ 700 de lei pentru obtinerea unui loc de munca in Germania.

„In ultimele zile, am incercat sa luam legatura cu firma pentru stabilirea detaliilor privind plecarea, dar nu ne-a mai raspuns nimeni. Am venit sa cerem socoteala si nu suntem bagati in seama”, a spus un barbat din Caras-Severin.

Ne-au promis locuri de munca la o fabrica de paste fainoase din Germania. Trebuia sa fi plecat deja, dar nici vorba de asa ceva. E clar ca am luat teapa„, a mai spus o femeie.

Mi s-a promis ca voi fi angajat pe post de sofer, dar a fost o inselatorie”, a declarat si un barbat din Timisoara.

Cele peste 30 de persoane au cerut sa li se restituie integral sumele platite, iar pentru ca reprezentantii firmei nu le-au dat niciun raspuns, au chemat Politia.

Au fost depuse cateva plangeri in acest caz, oamenii reclamand ca nu li se restituie sumele platite pentru intermedierea locurilor de munca. In acest moment, mai avem in lucru sapte dosare similare, in care se fac cercetari pentru inselaciune”, a declarat purtatorul de cuvant al Politiei Judetene, Camelia Tuduce.

Un reprezentant al firmei a declarat ca oamenii au semnat contracte, dar „nu le-au citit”, spunand ca firma nu-si asuma daca angajatorii din strainatate nu-i mai cheama la lucru conform termenelor anuntate.

Oamenii au plecat de la sediul firmei respective dupa cateva ore, afirmand ca vor deschide un proces comun pentru a-si recupera sumele.

Surse din cadrul Inspectoratului Teritorial de Munca Arad afirma ca pe numele acestei societati comerciale exista numeroase plangeri depuse in ultimele luni, dar pe care le considera de competenta politistilor.

sursa DICCOT

Verificari la toate pfa-urile : Inspectorii ANAF vor verifica PFA inregistrate la Registrul Comertului

Statul a luat in vizor persoanele care nu isi depun declaratiile de venit desi castiga bani luna de luna. Vor fi verificate PFA-urilor de pe listele Registrului Comertului, dar si cei care au profesii liberale precum contabili, arhitecti sau scriitori.

Dupa 15 zile de la expirarea termenului de depunerea a declaratiilor de venit, autoritatile ii vor anunta pe contribuabili cat au de platit pentru castigurile obtinute. Daca nici asa nu vor primi banii, inspectorii vor calcula, din oficiu, contributiile datorate, potrivit unui ordin al Agentiei de Administrare Fiscala, aflat in dezbatere publica.

Persoanele care nu declara veniturile obtinute vor plati automat 35% din salariul mediu de 2.200 de lei.

Sunt insa si exceptii. Nu intra in aceasta categorie avocatii si cei care obtin bani din indemnizatii de crestere a copilului. Consultantii fiscali spun insa ca e putin probabil ca autoritatile sa aduca mai multi bani la buget prin aceasta masura.

„E clar o presiune de crestere a veniturilor bugetare. Nu va fi o initiativa de succes, cred ca vor fi inchise sau trecute in stand-by multe PFA-uri”, a spus Radu Ciofu, analist economic.

E clar insa ca statul nu se poate baza pe buna-credinta a romanilor. Oricum, oamenii nu reusesc sa se puna de acord cine e vinovat. Statul, pentru ca impune taxe prea mari sau contribuabilii.

Despagubirea persoanelor fizice care au constituit depozite la Casa de Economii si Consemnatiuni – LEGEA 9/2014

Despagubirile se acorda atat pentru perioada depozitului constituit la Casa de Economii si Consemnatiuni C.E.C. — S.A., cat si pentru perioada depozitului constituit la Banca Romana pentru Dezvoltare — B.R.D. — S.A., dupa cum urmeaza:

  • pentru persoanele care au depus sume de bani la Casa de Economii si Consemnatiuni C.E.C. — S.A. inainte de 1 ianuarie 1990, calculul sumelor se va face cu raportare la perioada cuprinsa intre data de 1 ianuarie 1990 pana la data de 31 decembrie 2013;
  • pentru persoanele care au depus sume de bani la C.E.C. — S.A. dupa data de 1 ianuarie 1990, calculul sumelor se va face cu raportare la perioada cuprinsa intre data efectuarii depunerii pana la data de 31 decembrie 2013.

 In cazul in care numarul deponentilor si valoarea totala a despagubirilor prevazute la art. 2 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 156/2007 privind despagubirea persoanelor fizice care au constituit depozite la Casa de Economii si Consemnatiuni C.E.C. — S.A. in vederea achizitionarii de autoturisme, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 232/2008, se modifica, elementele tehnice privind despagubirile se stabilesc la propunerea Ministerului Finantelor Publice si se aproba prin hotarare a Guvernului.

Modul de calcul al despagubirilor prevazute la art. 12 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 156/2007, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 232/2008, cu completarile ulterioare, si celelalte elemente necesare aplicarii prezentei legi se stabilesc prin hotarare a Guvernului in termen de 60 de zile de la intrarea in vigoare a acestei legi.

BCR pierde si la Inalta Curte pe Clauze Abuzive

Inalta Curte de Casatie si Justitie a decis definitiv si irevocabil ca o clienta BCR din judetul Mures va plati o dobanda la credit formata din Euribor plus o marja de doar 1,5%. Decizia Inaltei Curti se adauga altor decizii definitive si irevocabile favorabile clientilor, pronuntate de alte instante din tara.

Inalta Curte de Casatie si Justitie a respins recursul BCR formulat intr-un proces demarat in 2010 de o clienta din Judetul Mures. In consecinta, pentru doua credite aflate in derulare, respectiva clienta va plati o rata a dobanzii calculata dupa formula Euribor + 1,5%.

Aceasta este prima decizie definitiva si irevocabila, favorabila clientilor, pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie (ICCJ) pe marginea acestei spete. In tara, insa, instantele s-au pronuntat in mai multe randuri definitiv si irevocabil in favoarea clientilor pe aceasta tema.

Modificarea dobanzii – adusa de OUG 50/2010

Procesul a fost demarat de clienta bancii la Tribunalul Mures in 2010. Aceasta a solicitat, in baza OUG 50/2010, stabilirea ratei dobanzii in functie de Euribor, la care sa se adauge marja fixa stabilita prin contractul initial, respectiv 1,5%.

Practic, banca ar fi trebuit sa inlocuiasca dobanda de referinta interna, utilizata pana la acel moment si stabilita fara o formula clara, cu indicele Euribor.

“Prin prevederile art. 37 lit. a al OUG 50/2010, legiuitorul vine si impune un mod transparent de calcul a dobanzii variabile. Astfel, in conformitate cu prevederile ordonantei, dobanda va avea o componenta variabila – indicele Euribior, si o componenta fixa – marja bancii”, se arata in sustinerea clientei.

Clienta nu a semnat actul aditional propus de BCR odata cu adoptarea OUG 50. La momentul respectiv, banca a oferit clientilor posibilitatea de a obtine stabilirea dobanzii in functie de Euribor, insa cu o marja mult peste nivelul indicat in contractul semnat initial.

Pe langa modificarea dobanzii, clienta a solicitat si eliminarea comisioanelor de rambursare anticipata, conform noilor prevederi legale.

BCR a invocat incalcarea liberei concurente

In apararea sa, BCR a argumentat ca solicitarea clientei reprezinta de fapt o modificare a pretului contractului de credit, respectiv a nivelului dobanzii comerciale percepute.

Banca a precizat ca solicitarea nu are temei legal iar o eventuala admitere ar fi de natura sa afecteze “echilibrul contractului in ceea ce are esential: pretul/costul total al creditului, si ar reprezenta, la nivel de principiu, incalcarea liberei concurente pe piata serviciilor financiar bancare”.

Tribunalul Mures a dat dreptate bancii si a respins ca nefondata actiunea formulata de clienta. Aceasta a mers insa la Curtea de Apel Targu Mures, unde a facut recurs solicitand rejudecarea spetei.

Solventul Timişoara, care a intrat în procedură de insolvenţă în 1998 se judeca si in 2014

Procedura reorganizării judiciare în cazul Solventul, potrivit Legii 64/1995, a fost deschisă ca urmare a hotărârii din 18 iunie 1998 a Tribunalului Timiş, devenită irevocabilă în 2009. În 7 februarie 2002 a fost aprobat planul de reorganizare a combinatului, cu plata eşalonată a creanţelor pe o perioadă de trei ani, fiind numit ca administrator judiciar societatea Ferm Consult Timişoara, iar dosarul Solventul – pentru a fi înlăturate suspiciunile cu privire la obiectivitatea soluţionării cauzei – a fost strămutat de instanţa supremă la Tribunalul Alba, în 22 februarie 2002.

Judecătorul sindic al Tribunalului Alba desemnat în dosarul Solventul a decis, în 15 martie 2003, că planul de reorganizare nu mai poate fi realizat în mod efectiv şi s-a dispus intrarea societăţii în procedura falimentului.

În 3 mai 2004, Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) Bucureşti a formulat o cerere de suspendare a procedurii falimentului în temeiul Hotărârii Guvernului 620/2004, Executivul instituind la combinatul Solventul Timişoara, pe o perioadă de trei ani, o procedură de supraveghere financiară, timp în care să se deruleze un program de restructurare şi redresare financiară.

Împotriva acestei cereri de suspendare, trei creditori – a căror creanţă totală reprezenta 10% din masa credală – au făcut contestaţie, însă judecătorul sindic a dispus suspendarea procedurii falimentului, în condiţiile HG 620/2004.

Cei trei creditori au făcut recurs, iar Curtea de Apel Alba Iulia a respins cererea de suspendare formulată de AVAS Bucureşti, motivând că decizia instanţei inferioare este nelegală şi contrară ordinii de drept. Decizia Curţii de Apel Alba Iulia a determinat continuarea procedurii falimentului, lichidatorul judiciar Ferm Consult SRL procedând la inventarierea, evaluarea şi vânzarea bunurilor debitoarei (respectiv combinatul Solventul).

Cererea firmei Concept LTD din Bucureşti de a-i fi vândute, de către AVAS Bucureşti, 81,66% din acţiunile deţinute de stat la Solventul a fost respinsă de judecătorul sindic al Tribunalului Alba.

În 13 iunie 2005, în adunarea generală a creditorilor, s-a hotărât vânzarea întregului activ al debitoarei combinatului Solventul SA Timişoara „ca un ansamblu funcţional”, cheltuielile de vânzare urmând a fi suportate din fondul Tribunalului Alba, potrivit Legii 64/1995.

În noiembrie 2005 s-a semnat contractual de vânzare-cumpărare pentru activelor deţinute de Solventul către Valkiria (la preţul de 13,1 milioane euro, fără TVA), iar în noiembrie 2006 a fost anulat acest contract şi s-a încheiat un nou contract, în ianuarie 2007, tot cu Valkiria, la pretul de 21,5 milioane euro fără TVA. În această perioadă Valkiria a fost, practic, proprietarul activelor companiei.

Locuintele executate silit de banci se vand la jumatate de pret

Fostii proprietari, care nu si-au mai putut achita ratele, raman cu datorii si dupa vanzarea casei. Un barbat a luat de la banca, in 2007, 450.000 de lei ca sa-i investeasca in firma sa de constructii. Afacerea nu a mers si doi ani mai tarziu nu si-a mai putut plati ratele.

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/g3586xYvoYy

Firma a intrat in insolventa iar banca i-a scos proprietatile la vinzare. Apartamentul cu 3 camere pe care-l avea in Urziceni, evaluat la 40.000 de euro, a fost deja vandut cu 25.000 de euro. “Imobilele au fost evaluate la sume de peste 200.000 de euro, dublu fata de cat am luat de la banca, acum sunt evaluate la sub 100.000 de euro impreuna. E adevarat ca piata imobiliara a scazut, dar mie mi se pare o subevaluare destul de drastica”, a declarat barbatul.


In prezent, barbatul locuieste in chirie, in Capitala, impreuna cu familia sa, intr-un apartament cu 2 camere. Banca a scos la vanzare si fabrica de tamplarie in 2013. Atunci cerea 86.000 de euro, dar bunul nu a fost vandut, iar acum s-a ajuns la a 6-a licitatie. Chiar daca va fi vanduta fabrica, tot nu-i va acoperi intreaga datorie. Proprietarul se judeca acum cu banca

Activitatile desfasurate de intreprinderea individuala/PFA – FISCAL

Potrivit noilor modificari, persoanele fizice autorizate precum si intreprinzatorii titulari ai unei intreprinderi individuale au obligatia de a solicita inscrierea in registrul comertului a mentiunilor privind participarea in mod obisnuit a sotiei/sotului la activitatea desfasurata de intreprinderea individuala/persoana fizica autorizata, pe baza declaratiei pe propria raspundere si a certificatului de casatorie

Incetarea activitatii sotiei/sotului se mentioneaza in registrul comertului in termen de 15 zile, pe baza declaratiei pe propria raspundere a titularului intreprinderii individuale/persoanei fizice autorizate.

Sotia/Sotul titularului intreprinderii individuale/persoanei fizice autorizate se poate asigura in sistemul public de pensii pe baza de contract de asigurare sociala, in sistemul asigurarilor pentru somaj, prin incheierea unui contract de asigurare de somaj in conditiile prevazute la art. 22 din Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si in sistemul asigurarilor de sanatate, in conditiile prevazute de lege .

 

1PhMqNMa42h1yVGoJ67KciPBKAoAkEwnLX
1PhMqNMa42h1yVGoJ67KciPBKAoAkEwnLX

Legea 72/2013 – Modificati contractele

Legea 72/2013 – Modificati contractele.Legea vizeaza numai contractele incheiate intre profesionisti (i.e. persoane fizice sau juridice care exploateaza o intreprindere cu caracter lucrativ) si intre acestia si autoritatile contractante (autoritati publice ale statului, organisme de drept public fara scop lucrativ care indeplinesc conditii particulare sau asocieri ale acestora).Clauzele abuzive sunt sanctionate drastic, fiind lovite de nulitate absoluta si atragand raspunderea patrimoniala a celui care le aplica pentru prejudiciile cauzate.

Atragem atentia asupra faptului ca prevederile legale care consacra nulitatea clauzelor abuzive si raspunderea patrimoniala mentionata mai sus sunt singurele care se aplica chiar si obligatiilor de plata a sumelor de bani rezultand din contractele incheiate inainte de data intrarii in vigoare a Legii nr. 72/2013, celelalte dispozitii ale actului normativ vizand numai contractele incheiate dupa intrarea in vigoare a legii.

Avand in vedere cele de mai sus, ar fi indicata o revizuire, de catre profesionisti si/sau autoritatile contractante, a contractelor incheiate anterior intrarii in vigoare a legii si, dupa caz, eliminarea eventualelor clauze care ar putea fi calificate drept abuzive in lumina noilor prevederi legale aplicabile.

Pentru detalii va rog sa ne scrieti pe avocat@coltuc.ro

Sonic Media SRL – Giga TV

Sonic Media SRL – Giga TV.„Sonic Media” SRL, firma deţinătoare a licenţei televiziunii „Giga TV”, a aparţinut copiilor lui Gheorghe Ştefan (foto), cunoscut drept Pinalti, şi s-a înscris pe o traiectorie descendentă, cu pierderi record şi datorii la stat de peste 3 miliarde lei vechi, din care 821 milioane lei vechi reprezintă stopaj la sursă

– Oficial, firma este deţinută de Alexandru-Ioan Bania, un nepot al lui Pinalti; un alt Bania, care avea o leafă de 300 euro/lună, a cumpărat cealaltă televiziune a familiei Pinalti, „1 TV” Piatra Neamţ

Marca „Giga TV” a fost înregistrată de Decebal Silviu Drăghiş, individ care a mai „furat” şi alte mărci care au legătură cu (Primăria) Piatra Neamţ

Pentru detalii va rog sa ne scrieti pe avocat@coltuc.ro

„ColonHelp”- Zenyth Pharmaceuticals

 „ColonHelp”- Zenyth Pharmaceuticals.„Zenyth Pharmaceuticals” a făcut profit de patru ori mai mic în 2012 decât în 2011

 

 
Scăderea profitului a fost cauzată, în principal, de scăderea vânzărilor, reflectată într-o cifră de afaceri cu 6 milioane lei mai mică: 17.917.842 lei în 2012, de la 24.278.640 lei în 2011.

sursa onrc.ro

 

Pentru detalii va rog sa ne scrieti pe avocat@coltuc.ro

Rapoartele financiare ale berarilor din România

Rapoartele financiare ale berarilor din România.„Regele berii în România” se află la al treila an consecutiv de pierderi

„Berea fotbalului românesc” şi-a majorat de 7 ori pierderile faţă de anul 2011

– „Cercetătorii” de la „Institutul de bere” au găsit reţeta succesului.

Dacă aruncăm o privire peste situaţiile financiare ale principalilor producători de bere din România, am fi tentaţi să credem că o mare parte a acestora au devenit instituţii de binefacere şi îşi vând produsele în pierdere, numai pentru a ostoi setea românilor, de altfel mari amatori (o parte însemnată a consumatorilor putând trece chiar la profesionişti!) de licoare produsă din hamei. Sau malţ! Sau din cine mai ştie ce…

Pentru detalii va rog sa ne scrieti pe avocat@coltuc.ro

Insolventa „Super Bingo Metropolis”

„Antena Tv Group” SA a fost înscrisă la masa credală cu 2 milioane lei, după ce a contestat tabelul preliminar al creditorilor şi a avut câştig de cauză la a doua instanţă; ţeapa totală urcă, astfel, la 15,8 milioane lei

– Chiar dacă se află în litigiu cu firma veche, „Antena” difuzează emisiunea firmei noi, care este patronată de aceiaşi indivizi, Radu Chifa şi Petru Rus

– Deşi jocurile de noroc sunt interzise minorilor, emisiunea este difuzată la ore accesibile copiilor, aceştia putând fi inoculaţi cu un „virus” al jocurilor de noroc

Pentru detalii va rog sa ne scrieti pe avocat@coltuc.ro

Atenţie, patronul de la „Flamingo Tours” mai are o agenţie – „Wow Travel”

Cornel Sandu, asociat unic şi administrator la „Pink Flamingo Management”, a înfiinţat, încă din luna aprilie, o nouă firmă cu activitate de tour-operator, „Wow Travel Concept” SRL Bucureşti

– Noua agenţie, „Wow Travel Concept”, are licenţă de turism şi a început deja să bombardeze internetul şi căsuţele de email cu oferte tentante, expediate ca ştiri de ultimă oră

– „Pink Flamingo Management” SRL, firma din spatele agenţiei „Flamingo Tours”, s-a cerut în insolvenţă

Pentru detalii va rog sa ne scrieti pe avocat@coltuc.ro

CONPRESS GROUP SRL Constanta (fosta CONPRESS SIX SRL)

CONPRESS GROUP SRL Constanta (fosta CONPRESS SIX SRL)Stare firma: functiune
CUI: 4129866
Nr. ORC: J13/2954/1993

Obiect principal de activitate: Comert cu ridicata nespecializatSediu: CONSTANTA, str. ION ROATA nr. 3Capital social: 2.500 LEIActionari/Asociati:

 

Pentru detalii va rog sa ne scrieti pe avocat@coltuc.ro

Ţeapa turistică „Dreams Travel”

– Administratorii „Vision Luxury Travels” SRL au luat bani în avans de la clienţi, deşi ştiau că nu îi vor putea trimite în vacanţă, şi au ţinut o contabilitate fără respectarea legii

– Lichidatorul judiciar „Cris Consult” SPRL consideră că trebuie să ceară atragerea răspunderii patrimoniale pentru Andrei-Cătălin Sulugiu şi Dana Jebeleanu

– Deşi au fost înşelaţi 500 de turişti, doar o treime s-au înscris la masa credală; tabelul definitiv al crenţelor evidenţiază o valoare totală a datoriilor de peste 9,2 miliarde lei vechi.

Nr. unic (nr. format vechi) :34538/3/2012

Pentru detalii va rog sa ne scrieti pe avocat@coltuc.ro

Informatii despre firme din Romania: asociati/actionari, rezultate financiare, datorii la stat, incidente de plata.VERIFICARE FIRME

Informatii despre firme din Romania: asociati/actionari, rezultate financiare, datorii la stat, incidente de plata-VERIFICARE FIRME 
Au emis cecuri/BO fără acoperire

SOFT DRINKS PRODUCTION SEDP SRL Bucuresti (fosta DRINKS QUICK SRL)
ENTEGRE DISTRIBUTION SRL Bucuresti
NICOMEX DISTRIBUTIE SRL Alexandria
GECOR MEAT SRL Bucuresti (fosta GECOR SRL Botosani)
FORTUNA LOGISTICS COMPANY SRL Alexandria
RAMPLAST PROFILE PVC SI ARMATURI SRL Bucuresti
INGERII GALBENI SRL Giarmata
TRANSGYW & CO SRL Iasi
TRANSGYW INDUSTRY SRL Iasi
SERVO LEMN SRL Bucuresti
DORSIMO SRL Timisoara
MAGISTERO GRUP SRL Onesti
YUKSEK INTERNATIONAL FRUCT SRL Stefanestii de Jos
ISORAST TECHNOLOGY – ROTARY SRL Bucuresti
ZEBRA INTERNATIONAL SPEDITION SRL Ploiesti
VINCIT PROD COM SRL Ploiesti
AUTOMASTER GRUP SRL Tantareni
MIRFO TRADING SA Targu Jiu
SC YANNIS CORONADA SRL Floresti
MOLDOCONS GRUP SRL Ploiesti

Biroul incidentelor de plata – 256 de firme erau in interdictie bancara

Un numar de 256 de societati comerciale se aflau in interdictie bancara, la 31 ianuarie 2013, fata de 300 de firme, la 31 decembrie 2012, a anuntat, miercuri, Banca Nationala, in statistica privind incidentele de plati.
Sumele refuzate la plata cu instrumente de debit au totalizat 771,158 milioane lei, din care cecurile respinse au totalizat 30,618 milioane lei.


Biletele la ordin respinse au avut valoarea de 740,282 milioane lei, iar incidentele majore cu instrumente de debit au totalizat 430,984 milioane lei, din care cecurile refuzate la plata ca incidente majore au reprezentat 18,685 milioane lei. Incidentele majore cu bilete la ordin au avut valoarea de 412,118 milioane lei.
La 31 ianuarie 2013, erau inregistrate, in bazele de date ale BNR, 44 de persoane fizice care au generat incidente de plata si 4.508 persoane juridice

www.coltuc.ro

www.coltuc.ro/blog

avocat@coltuc.ro

Avocat firme – dizolvare firma

Documente necesare pentru înregistrarea în registrul comerţului a menţiunilor privind suspendarea temporară a activităţii/reluarea activităţii societăţilor comerciale dizolvare – firma:

 

dizolvare firma

 

1. Cerere de înregistrare (original);

2. Hotărârea adunării generale a asociaţilor/acţionarilor/decizia asociatului unic privind suspendarea temporară a activităţii sau

reluarea activităţii societăţilor comerciale (original);

3. Certificatele constatatoare emise în baza declaraţiilor-tip pe propria răspundere pentru autorizarea activităţii

4. Declaraţia-tip pe propria răspundere din care să rezulte că persoana juridică nu desfăşoară la sediul social sau la sediile

dizolvare

secundare ori în afara acestora activităţile declarate o perioadă de maxim 3 ani;

5. La reluarea activităţii:

– declaraţia-tip pe propria răspundere privind autorizarea funcţionării;

– certificatul constatator emis în baza declaraţiei-tip depusă la suspendarea activităţii.

6. Dacă este cazul, împuternicire specială (în formă autentică), avocaţială sau delegaţie pentru persoanele desemnate să

îndeplinească formalităţile legale (original);

7. Dovezile privind plata taxelor/tarifelor legale:

– taxe de registru;

– tariful de publicare în Monitorul Oficial, Partea a IV-a.

 

avocat@coltuc.ro

www.coltuc.ro

www.coltuc.ro/blog

Avocat firme – dizolvare firma

Spalarea banilor

In M. Of. 216/2012 a fost publicata Hotararea Nr. 7/2012 pentru aprobarea Normelor privind instituirea masurilor de prevenire si combatere a spalarii banilor si a finantarii actelor de terorism prin intermediul activitatii de consultanta fiscala. Directia de monitorizare, control si competenta profesionala dar si Secretariatul general vor duce la indeplinire prevederile prezentului act normativ.

“Hotararea 7/2012 … ANEXĂ
NORME
privind instituirea măsurilor de prevenire şi combatere a spălării banilor şi a finanţării actelor de terorism prin intermediul activităţii de consultanţă fiscală

CAPITOLUL I
Dispoziţii generale

Art. 1
Prezentele norme stabilesc măsuri de prevenire şi combatere a spălării banilor şi a finanţării actelor de terorism prin intermediul consultanţilor fiscali şi societăţilor comerciale de consultanţă fiscală, în conformitate cu prevederile art. 8 lit. e) din Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, precum şi pentru instituirea unor măsuri de prevenire şi combatere a finanţării actelor de terorism, cu modificările şi completările ulterioare, şi reglementează standardele minime pentru elaborarea de către acestea a normelor de cunoaştere a clientelei, ca parte esenţială a administrării riscului de spălare a banilor şi de finanţare a terorismului, şi aspecte legate de implementarea acestora.

Art. 2
(1) Termenii şi expresiile utilizate în cuprinsul prezentelor norme au semnificaţia prevăzută în Legea nr. 656/2002, cu modificările şi completările ulterioare, în Regulamentul de aplicare a prevederilor Legii nr. 656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, precum şi pentru instituirea unor măsuri de prevenire şi combatere a finanţării actelor de terorism, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 594/2008, cu modificările ulterioare, şi în Ordonanţa Guvernului nr. 71/2001 privind organizarea şi exercitarea activităţii de consultanţă fiscală, aprobată cu modificări prin Legea nr. 198/2002, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) În sensul prezentelor norme, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:

a) C.C.F. – Camera Consultanţilor Fiscali;

b) Legea nr. 656/2002 – Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, precum şi pentru instituirea unor măsuri de prevenire şi combatere a finanţării actelor de terorism, cu modificările şi completările ulterioare;

c) Hotărârea Guvernului nr. 594/2008 – Hotărârea Guvernului nr. 594/2008 privind aprobarea Regulamentului de aplicare a prevederilor Legii nr. 656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, precum şi pentru instituirea unor măsuri de prevenire şi combatere a finanţării actelor de terorism, cu modificările ulterioare;

d) Ordonanţa Guvernului nr. 71/2001 – Ordonanţa Guvernului nr. 71/2001 privind organizarea şi exercitarea activităţii de consultanţă fiscală, aprobată cu modificări prin Legea nr. 198/2002, cu modificările şi completările ulterioare;

e) Oficiul – Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor.

CAPITOLUL II
Obligaţii ale consultanţilor fiscali şi ale societăţilor comerciale de consultanţă fiscală

SECŢIUNEA 1
Măsuri preventive

Art. 3
(1) În conformitate cu prevederile Legii nr. 656/2002 şi cu dispoziţiile Hotărârii Guvernului nr. 594/2008, acte normative ce transpun pe deplin Directiva 2005/60/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 26 octombrie 2005 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor şi finanţării terorismului şi Directiva 2006/70/CE a Comisiei din 1 august 2006 de stabilire a măsurilor de punere în aplicare a Directivei 2005/60/CE a Parlamentului European şi a Consiliului în ceea ce priveşte definiţia „persoanelor expuse politic“ şi criteriile tehnice de aplicare a procedurilor simplificate de precauţie privind clientela, precum şi de exonerare pe motivul unei activităţi financiare desfăşurate în mod ocazional sau la scară foarte limitată, consultanţii fiscali şi societăţile comerciale de consultanţă fiscală sunt entităţi raportoare, având toate obligaţiile ce decurg din legislaţia de prevenire şi combatere a spălării banilor şi a finanţării actelor de terorism.

(2) Interesul legitim al consultanţilor fiscali şi al societăţilor comerciale de consultanţă fiscală este acela de a asigura desfăşurarea normală a activităţilor în care acordă consultanţă clienţilor, în ceea ce priveşte:

a) acordarea de servicii profesionale în domeniul fiscal;

b) acordarea de servicii şi asistenţă de specialitate pentru întocmirea declaraţiilor de impozite şi taxe;

c) asistenţă şi servicii pe probleme de procedură fiscală;

d) asistenţă privind întocmirea documentaţiei pentru exercitarea căilor de atac împotriva titlurilor de creanţă şi a altor acte administrative fiscale;

e) asistenţă privind creanţele bugetului general consolidat, cu respectarea prevederilor legale în vigoare;

f) asistenţă şi reprezentare în faţa organelor fiscale, inclusiv acordarea de asistenţă de specialitate pe parcursul derulării inspecţiei fiscale;

g) realizarea de expertize fiscale la solicitarea organelor judecătoreşti, organelor de cercetare penală, organelor fiscale sau a altor părţi interesate;

h) asistenţă fiscală în cauzele aflate pe rolul unei autorităţi jurisdicţionale.

(3) Societăţile comerciale de consultanţă fiscală au obligaţia, în conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 656/2002 şi ale Hotărârii Guvernului nr. 594/2008, să aplice strategii şi politici de cunoaştere a clientelei care să prevină folosirea acestora în scopul spălării banilor sau al finanţării actelor de terorism, de păstrare a evidenţelor, de control intern, de evaluare şi gestionare a riscurilor şi să aplice managementul de conformitate şi comunicare, pentru a preveni şi a împiedica implicarea entităţii reglementate în operaţiuni suspecte de spălare de bani şi de finanţare a actelor de terorism, asigurând instruirea corespunzătoare a angajaţilor.

(4) Consultanţii fiscali şi societăţile comerciale de consultanţă fiscală au obligaţia să identifice, să verifice şi să înregistreze identitatea clienţilor şi a beneficiarilor reali înainte de a iniţia orice relaţie de afaceri sau de a efectua tranzacţii în numele clientului/beneficiarului real.

(5) Societăţile comerciale de consultanţă fiscală sunt obligate să informeze toţi angajaţii asupra politicilor şi procedurilor emise în baza Legii nr. 656/2002.

(6) Societăţile comerciale de consultanţă fiscală au obligaţia de a desemna printr-un act intern una sau mai multe persoane care au responsabilităţi în aplicarea prevederilor referitoare la prevenirea şi combaterea spălării banilor şi a finanţării actelor de terorism, ale căror nume vor fi comunicate Oficiului împreună cu natura şi limitele responsabilităţilor menţionate. Persoanele desemnate răspund pentru îndeplinirea sarcinilor stabilite în aplicarea Legii nr. 656/2002 şi a prezentelor norme.

(7) Actul intern, respectiv desemnarea persoanei în relaţia cu Oficiul, va fi comunicat direct la sediul Oficiului sau prin intermediul serviciilor poştale, cu confirmare de primire, şi va respecta formularul de desemnare elaborat de Oficiu.

(8) Societăţile comerciale de consultanţă fiscală vor notifica Oficiului orice modificare sau schimbare a persoanei/persoanelor desemnate conform alin. (6), în termen de 30 de zile de la data modificării.

Art. 4
Societăţile comerciale de consultanţă fiscală trebuie să asigure instruirea corespunzătoare a angajaţilor cu privire la prevenirea şi combaterea spălării banilor şi a finanţării actelor de terorism, prin programe speciale de instruire, la care pot participa şi reprezentanţi din cadrul Oficiului, la solicitarea acestora.

Art. 5
În scopul asigurării desfăşurării activităţii în conformitate cu cerinţele Legii nr. 656/2002, ale Hotărârii Guvernului nr. 594/2008 şi ale prezentelor norme, societăţile comerciale de consultanţă fiscală trebuie să adopte norme interne de cunoaştere a clientelei care să prevină folosirea acestora pentru desfăşurarea unor activităţi ce au ca scop spălarea banilor sau finanţarea actelor de terorism.

Art. 6
Normele de cunoaştere a clientelei trebuie să corespundă naturii, volumului, complexităţii şi întinderii activităţii acesteia şi să fie adaptate la gradul de risc asociat categoriilor de clienţi pentru care aceasta prestează servicii de consultanţă şi la gradul de risc al produselor/serviciilor oferite.

Art. 7
(1) Societăţile comerciale de consultanţă fiscală stabilesc prin normele de cunoaştere a clientelei mecanisme şi măsuri ce trebuie implementate pentru respectarea Legii nr. 656/2002, a Hotărârii Guvernului nr. 594/2008 şi a prezentelor norme.

(2) Normele de cunoaştere a clientelei trebuie să fie aprobate la nivelul organelor de conducere şi supuse revizuirii ori de câte ori este necesar, dar cel puţin anual, şi trebuie să fie cunoscute de întregul personal cu responsabilităţi în domeniul cunoaşterii clientelei, în scopul prevenirii spălării banilor şi a finanţării terorismului.

SECŢIUNEA a 2-a
Păstrarea înregistrărilor şi obligaţiile de raportare

Art. 8
Consultanţii fiscali şi societăţile comerciale de consultanţă fiscală au obligaţia de a păstra o copie de pe documentul de identitate, ca dovadă de identitate, pentru o perioadă de cel puţin 5 ani, începând cu data când se încheie relaţia cu clientul.

Art. 9
(1) Consultanţii fiscali şi societăţile comerciale de consultanţă fiscală au obligaţia de a păstra evidenţele secundare sau operative şi înregistrările tuturor operaţiunilor financiare ce decurg din derularea unei relaţii de afaceri ori a unei tranzacţii ocazionale, cu privire la care acestea au acordat consultanţă, pentru o perioadă de minimum 5 ani de la încheierea relaţiei de afaceri, respectiv de la realizarea tranzacţiei ocazionale, într-o formă corespunzătoare, pentru a putea fi folosite ca mijloace de probă în justiţie, dacă este necesar. Evidenţele trebuie să fie suficiente pentru a permite o reconstituire a tranzacţiei individuale, inclusiv suma şi tipul valutei.

(2) Consultanţii fiscali şi societăţile comerciale de consultanţă fiscală nu au obligaţia de a raporta Oficiului informaţiile pe care le primesc ori pe care le obţin de la unul dintre clienţii lor în cursul acordării de consultanţă cu privire la declanşarea unor proceduri judiciare, potrivit legii, indiferent dacă aceste informaţii au fost primite sau obţinute înainte, în timpul ori după încheierea procedurilor.

(3) Consultanţii fiscali şi societăţile comerciale de consultanţă fiscală au obligaţia de a identifica tranzacţiile sau tipurile de tranzacţii suspecte efectuate în numele clienţilor lor, iar în situaţia în care există suspiciuni că o operaţiune care urmează a fi efectuată are ca scop spălarea banilor sau finanţarea actelor de terorism, acestea vor transmite de îndată Oficiului un raport de tranzacţii suspecte, în forma prevăzută de lege.

(4) Consultanţii fiscali şi societăţile comerciale de consultanţă fiscală au obligaţia de a nu transmite, în afara condiţiilor prevăzute de lege, informaţiile deţinute în legătură cu spălarea banilor şi finanţarea actelor de terorism şi de a nu avertiza clienţii implicaţi sau alte terţe persoane despre faptul că o raportare privind o tranzacţie suspectă ori informaţii aferente acesteia au fost/vor fi înaintate Oficiului.

(5) Societăţile comerciale de consultanţă fiscală au obligaţia de a raporta, prin intermediul persoanei desemnate, în cel mult 10 zile lucrătoare, către Oficiu operaţiunile cu sume în numerar, în lei sau în valută, a căror limită minimă o reprezintă echivalentul în lei a 15.000 euro, indiferent dacă tranzacţia se realizează prin una sau mai multe operaţiuni ce par a avea o legătură între ele.

(6) Consultanţii fiscali au obligaţia de a raporta, în cel mult 10 zile lucrătoare, către C.C.F. operaţiunile cu sume în numerar, în lei sau în valută, a căror limită minimă o reprezintă echivalentul în lei a 15.000 euro, indiferent dacă tranzacţia se realizează prin una sau mai multe operaţiuni ce par a avea o legătură între ele, iar C.C.F. are obligaţia de a transmite Oficiului informaţiile primite, în cel mult 3 zile de la primire. Informaţiile se transmit Oficiului nealterate.

(7) Contractele de confidenţialitate, legislaţia sau prevederile privind secretul profesional nu pot fi invocate pentru a restricţiona capacitatea persoanelor fizice şi juridice care desfăşoară activităţi de consultanţă fiscală de a raporta tranzacţiile suspecte Oficiului.

(8) Consultanţii fiscali şi societăţile comerciale de consultanţă fiscală au obligaţia să utilizeze formularele de raportare elaborate de Oficiu.

SECŢIUNEA a 3-a
Politica de acceptare a clienţilor

Art. 10
(1) Politica de acceptare a clienţilor are în vedere ca consultanţii fiscali şi societăţile comerciale de consultanţă fiscală să stabilească categoriile de clienţi care urmează să fie expuşi la riscurile de spălare a banilor, precum şi ale finanţării actelor de terorism.

(2) Consultanţii fiscali şi societăţile comerciale de consultanţă fiscală au obligaţia de a cunoaşte setul de bune practici privind cunoaşterea clientelei din punctul de vedere al prevenirii şi combaterii spălării banilor, ce are ca baza principiul „cunoaşte-ţi clientul“, principiu care începe chiar de la iniţierea relaţiei, prin preluarea şi înregistrarea tuturor informaţiilor necesare identificării acestuia, precum şi a altor informaţii suplimentare.

SECŢIUNEA a 4-a
Măsurile standard de cunoaştere a clientelei

Art. 11
(1) Consultanţii fiscali şi societăţile comerciale de consultanţă fiscală au obligaţia ca în desfăşurarea activităţii lor să adopte măsuri adecvate de prevenire a spălării banilor şi a finanţării actelor de terorism şi, în acest scop, în funcţie de risc, aplică măsuri standard, simplificate sau suplimentare de cunoaştere a clientelei, care să le permită identificarea, după caz, şi a beneficiarului real.

(2) Consultanţii fiscali şi societăţile comerciale de consultanţă fiscală au obligaţia de a revizui măsurile standard de identificare a clientului în momentul în care apar suspiciuni asupra clientului în cursul desfăşurării operaţiunilor şi de a se asigura că acestea sunt aplicate şi în sediile secundare, indiferent unde acestea sunt situate.

Art. 12
(1) Consultanţii fiscali şi societăţile comerciale de consultanţă fiscală sunt obligate să aplice toate măsurile standard de cunoaştere a clientelei în următoarele situaţii:

a) la stabilirea unei relaţii de afaceri;

b) la efectuarea tranzacţiilor ocazionale în valoare de cel puţin 15.000 euro ori echivalent, indiferent dacă tranzacţia se realizează printr-o singură operaţiune sau mai multe operaţiuni care par a avea o legătură între ele;

c) când există suspiciuni că operaţiunea în cauză are drept scop spălarea banilor sau finanţarea actelor de terorism, indiferent de incidenţa prevederilor derogatorii de la obligaţia de a aplica măsurile standard de cunoaştere a clientelei stabilite în prezentele norme şi de valoarea operaţiunii;

d) dacă există îndoieli privind veridicitatea sau pertinenţa informaţiilor de identificare deja deţinute despre client;

e) când suma nu este cunoscută în momentul acceptării tranzacţiei. În această situaţie, persoana obligată să stabilească identitatea clienţilor va proceda la identificarea de îndată a acestora, atunci când este informată despre valoarea tranzacţiei şi când a stabilit că a fost atinsă limita minimă de 15.000 euro.

(2) Măsurile standard de cunoaştere a clientelei se aplică tuturor clienţilor noi, precum şi, cât mai curând posibil, în cazul clienţilor existenţi, în funcţie de risc.

(3) În situaţia în care nu se pot aplica măsurile standard de cunoaştere a clientelei, nu se va iniţia o relaţie de afaceri sau, după caz, se închide relaţia de afaceri şi se semnalează de îndată Oficiului acest aspect.

Art. 13
Masurile standard de cunoaştere a clientelei cuprind:

1. identificarea clientului şi verificarea identităţii acestuia pe bază de documente şi, după caz, de informaţii obţinute din surse de încredere independente;

2. identificarea, dacă este cazul, a beneficiarului real şi verificarea, în funcţie de risc, a identităţii acestuia;

3. obţinerea de informaţii despre scopul şi natura relaţiei de afaceri;

4. monitorizarea continuă a relaţiei de afaceri.

Art. 14
(1) Identificarea clienţilor persoane fizice are în vedere obţinerea cel puţin a datelor de stare civilă menţionate în documentele de identitate prevăzute de lege, cum ar fi:

a) numele şi prenumele şi, după caz, pseudonimul;

b) data şi locul naşterii;

c) codul numeric personal sau, dacă este cazul, un alt element unic de identificare similar;

d) domiciliul şi, dacă este cazul, reşedinţa;

e) numărul de telefon, fax, adresa de poştă electronică, după caz;

f) cetăţenia;

g) ocupaţia şi, după caz, numele angajatorului ori natura activităţii proprii;

h) funcţia publică importantă deţinută, în cazul clienţilor care sunt rezidenţi în străinătate, dacă este cazul;

i) numele beneficiarului real, dacă este cazul.

(2) Consultanţii fiscali şi societăţile comerciale de consultanţă fiscală au obligaţia de a păstra o copie a documentului de identitate al clientului şi de a verifica informaţiile primite de la client, pe baza documentelor primare obţinute de la acesta.

Art. 15
(1) Identificarea clienţilor persoane juridice are în vedere obţinerea cel puţin a datelor menţionate în documentele de înmatriculare prevăzute de lege, precum şi dovada că persoana fizică ce conduce tranzacţia reprezintă legal persoana juridică, respectiv:

1. denumirea;

2. forma juridică;

3. sediul social şi, dacă este cazul, sediul unde se situează centrul de conducere şi de gestiune a activităţii statutare;

4. numărul de telefon, fax, adresa de poştă electronică, după caz;

5. tipul şi natura activităţii desfăşurate;

6. identitatea persoanelor care, potrivit actelor constitutive şi/sau hotărârii organelor statutare, sunt învestite cu competenţa de a conduce şi a reprezenta entitatea, precum şi puterile acestora de angajare a entităţii;

7. numele beneficiarului real, dacă este cazul;

8. identitatea persoanei care acţionează în numele clientului, precum şi informaţii pentru a se stabili că aceasta este autorizată/împuternicită în acest sens.

(2) Consultanţii fiscali şi societăţile comerciale de consultanţă fiscală vor lua măsurile de identificare a persoanelor fizice care intenţionează să acţioneze în numele clientului persoană juridică, potrivit politicilor şi procedurilor referitoare la identificarea persoanelor fizice, şi vor analiza documentele în baza cărora sunt mandatate să acţioneze în numele persoanei juridice.

SECŢIUNEA a 5-a
Măsuri simplificate de cunoaştere a clientelei

Art. 16
Consultanţii fiscali şi societăţile comerciale de consultanţă fiscală pot aplica măsurile simplificate de cunoaştere a clientelei în situaţiile menţionate la art. 12 din Legea nr. 656/2002, precum şi în alte cazuri şi condiţii care prezintă risc scăzut în privinţa spălării banilor şi a finanţării actelor de terorism, prevăzute de lege sau de reglementările emise în aplicarea legii.

SECŢIUNEA a 6-a
Măsuri suplimentare de cunoaştere a clientelei

Art. 17
(1) Consultanţii fiscali şi societăţile comerciale de consultanţă fiscală sunt obligate să aplice, pe lângă măsurile standard de cunoaştere a clientelei, în funcţie de risc, măsuri suplimentare de cunoaştere a clientelei în toate situaţiile care, prin natura lor, pot prezenta un risc sporit de spălare a banilor sau de finanţare a actelor de terorism.

(2) Consultanţii fiscali şi societăţile comerciale de consultanţă fiscală vor acorda o atenţie sporită relaţiilor de afaceri şi tranzacţiilor cu persoane din jurisdicţii care nu beneficiază de sisteme adecvate de prevenire şi combatere a spălării banilor şi a finanţării actelor de terorism, precum şi tuturor tranzacţiilor complexe, neobişnuit de mari sau care nu se circumscriu tipologiei obişnuite, inclusiv operaţiunilor care nu par să aibă un sens economic, comercial ori legal.

CAPITOLUL III
Dispoziţii finale

Firme tzepare. Ce pot sa fac?

Buna ziua!
Apelez si la sfaturile Dvs., pentru ca am consultat cateva persoane in ceea ce priveste problemele firmei mele si am primit tot atatea raspunsuri.

Concret, in luna septembrie 2007 am livrat marfa catre o firma in valoare de 50.000 RON care urma sa fie platita cu 2 file CEC. Pana aici toate bune si frumoase. Numai ca banca a refuzat ambele CEC-uri pentru lipsa de provizii. Am investit CEC-urile cu titlu executoriu si acum astept. Ce mai pot face in acest caz? Inainte de a livra marfa am verificat clientul respectiv la CIP si nu avea incidente de plata. Dar am aflat ca in luna august si luna septembrie a acestui an a mai tzepuit vreo 6 firme.
Asta este prima problema.
Vineri trebuie sa livrez unei alte firme marfa si stau pe ganduri. Ce document de plata sa solicit? Fila CEC sau BO avalizat? BO avalizat de banca sau de administratorul firmei? Cum ma „apara” un contract de vanzare-cumparare? Sincera sa fiu a inceput sa-mi fie teama de a mai da cuiva marfa cu CEC sau BO.
Va multumesc!

Raspuns
In afara de constituire de parte civila intr-un eventual proces penal nu ai ce sa faci.Toata lumea se confrunta odata in viata cu astfel de probleme.
Te-as sfatui ca in eventualitatea intocmirii unui contract de vanzare sa faci si unul de fidejusiune prin care administratorul(cumparator) sa garanteze obligatia de plata a societatii cu bunurile personale(apartament,masina) .Eu asa procedez in practica plecand de la premiza ca cine e serios si are intentia de a plati semneaza si contractul de fidejusiune.Mult succes si nervi de otel!

Recuperari datorii -creante

Care este modalitatea cea mai rapida si eficienta de recuperare a unei creante comerciale?

Exista doua modalitati de recuperare a creantelor comerciale una „de drept comun” reglementata de codul comercial si codul de procedura civila si una reglementata de OG 5/2001 privind procedura somatiei de plata.

OG 5/2001 se aplica in cazurile in care creanta este certa, lichida si exigibila apreciindu-se ca este o procedura accelerata de recuperare a creantelor in timp ce procedura clasica reglementata in art.371 si urmatoarele din Codul de Procedura Civila este utilizata in situatiile in care creanta nu indeplineste conditiile reglementate de legea speciala, respectiv nu este certa, lichida si exigibila. Este recomandabil ca ori de cate ori sunt indeplinite conditiile prevazute in legea speciala OG 5/2001 sa se invoce dispozitiile sale legale simple si care solutioneaza cu rapiditate litigiul.

 
Cum se calcueaza penalitatile si dobanzile intr-o procedura de recuperare a creantelor?

Penalitatile sunt calculate in conformitate cu termenii si conditiile stabilite intre creditor si debitor. In cazul in care in contract nu exista o mentiune in acest sens, sau daca nu exista un contract intre parti, nu se pot adauga penalitati. In orice caz poate fi adaugata o dobanda minima, prevazuta de lege.

Noutate absoluta:s-a pronuntat primul faliment al unei persoane fizice in Romania anunta Casa de avocatura Coltuc

Tribunalul Comercial Cluj a dispus, prin hotarare, intrarea in faliment a unei persoane fizice – Daniel-Ionel Micle, un dezvoltator imobiliar care, desi a incasat pentru apartamente pe care ar fi urmat sa le construiasca avansuri cuprinse intre 15.000, 20.000 sau chiar 35.000 de euro, nu a livrat nici acum locuintele promise.

Daniel-Ionel Micle si asociatul sau, Sergiu-Romeo Muresan, intentionau sa construiasca in Baciu 14 blocuri, insa, din cauza crizei economice, au finalizat abia patru. Un al cincilea bloc a fost inceput, insa lucrarile au fost stopate. Daniel-Ionel Micle a incasat, pentru apartamentele pe care urma sa le construiasca, avansuri de la 50 de clujeni. Cu acestia a semnat ante-contracte de vanzare-cumparare pentru sume cuprinse intre 15 si 35 de mii de euro, dar nu a livrat nimic.

 

In dosarul nr. 3499/1285/2011, Tribunalul Comercial Cluj a pornit de la asertiunea ca operatiunea de edificare de constructii in scopul valorificarii este considerata de lege ca act de comert obiectiv, iar exercitarea acesteia in mod sistematic si efectiv, cu titlu de profesiune, atrage calitatea de comerciant a persoanei in cauza, chiar daca acesta este persoana fizica si nu s-a inscris in Registrul Comertului ca fiind persoana fizica autorizata. In acest fel, s-a decis ca persoana fizica Micle Daniel-Ionel are calitatea de comerciant.

De la data pronuntarii hotararii, Micle nu mai are dreptul sa-si administreze averea, acest drept revenind automat lichidatorului judiciar numit in cauza, Cristina-Maria Terpe.

Decizia in acest dosar este una de mare impact social pe plan local, deoarece exista un numar mare de persoane pagubite de astfel de „investitori imobiliari”. Nu in ultimul rand, hotararea Tribunalului Comercial Cluj creeaza un precedent la nivel national, care ar putea fi urmat si de alti magistrati pusi in situatia sa judece astfel de cazuri.

Despagubiri de 7,7 mil. euro in cazul NewTown Residence anunta Casa de avocatura Coltuc

Rathenraw Limited a obtinut de 7,7 mil euro pentru nerespectarea obligatiilor din contractul de subantrepriza la constructia din Bucuresti.

 

 

Suma de peste 7,76 mil. euro acordata de Tribunalul Bucuresti reprezinta despagubirile aferente contractului de subantrepriza incheiat in 2007 de fosta Mivan-Kier Joint Venture Limited (actualmente Rathenraw Limited) cu S.C. Biat Construction International S.R.L., societate al carei asociat majoritar este Biat Insaat Sanayi San. Ve Tic. A.S., potrivit unui comunicat al casei de avocatura.

Firmele din iulie 2011 care sunt in interdictie bancara

Această listă va fi actualizată şi publicată periodic. Nu în speranţa că instituţiile statului se vor (auto)sesiza – în mod normal, băncile sunt obligate să raporteze la poliţie astfel de incidente majore -, ci pentru a proteja de surprize neplăcute potenţialii parteneri de afaceri ai acestor
firme.
Iar dacă, totuşi, vor exista agenţi economici care vor face afaceri cu aceste societăţi aflate în interdicţie bancară şi vor lua ţeapă, atunci înseamnă că… îşi merită soarta.

  • AB & G PRO (J40/5521/1995; CUI 7483077) – 10.02.2012
  • AD PRODCOM (J34/979/2008; CUI 24738278) – 08.12.2011
  • ALDECON CONSTRUCT 2006 (J3/2043/2004; CUI 16994542) – 04.01.2012
  • ALISSA M.G.M. FARMA (J40/23888/2007; CUI 22955106) – 22.09.2011
  • ANI COMP STAR INVEST (J40/10439/2007; CUI 21832288) – 02.02.2012
  • ANTON ELECTROSERV (J27/1865/1992; CUI 2062956) – 02.09.2011
  • APRODEX (J22/188/2001; CUI 13792786) – 03.11.2011
  • ARAGON TEX (J4/540/2006; CUI 18576953) – 12.08.2011
  • ART PROIECT CARPATI (J22/599/2008; CUI 23351876) – 21.08.2010
  • ASCIR SEBES (J1/492/2006; CUI 18677214) – 06.08.2011
  • AUTO NOVA GIGI COM (J26/10/1998; CUI 10084602) – 05.05.2012
  • AUTOCOMPANY MONTANA (J1/1549/1994; CUI 6994375) – 15.12.2011
  • AXA CONF (J51/430/2003; CUI 15724184) – 04.08.2011
  • B.G. EURO TRUST (J24/2020/2006; CUI 19990880) – 24.06.2010
  • BELLA CONSULTING CONSTRUCTION (J30/191/1998; CUI 10413039) – 12.08.2011
  • BIACCES (J28/124/2003; CUI 15253419) – 12.08.2011
  • BOBCAGET COM (J9/691/1997; CUI 9992018) – 15.10.2011
  • BREAKPOINT IMPEX (J5/670/1997; CUI 9449675) – 17.09.2011
  • BRICOMAT (J32/200/1991; CUI 788333) – 13.07.2011
  • BUCOVDARIO (J33/1877/2008; CUI 24902060) – 26.10.2011
  • C&A PROFINOX (J26/750/2009; CUI 25881038) – 28.10.2011
  • CEDRU PROD (J5/596/1997; CUI 10060263) – 17.12.2011
  • CIAC (J5/728/1991; CUI 73843) – 12.11.2011
  • CIF GRUP (J26/1926/2005; CUI 18112902) – 21.09.2011
  • COM ELAMIRA (J16/574/2008; CUI 23540956) – 19.08.2011
  • CO-MOD (J19/640/1992; CUI 512035) – 17.09.2011
  • COMPUTER TRANSPORT MNL (J38/512/2009; CUI 26160943) – 20.08.2011
  • CONSTAM AMBIENT (J40/7423/2010; CUI 6597588) – 28.09.2011
  • CONSTRUCT FIRST ART (J35/235/2005; CUI 17163720) – 06.08.2011
  • CONTINO PROD CARN (J40/7496/2004; CUI 16409320) – 17.08.2011
  • COP CONSTRUCT (J35/1487/2006; CUI 18653177) – 19.10.2011
  • CRIS – ALMI COM – 2000 (J40/15337/1994; CUI 6078700) – 23.08.2011
  • CRIS VALSID GRUP (J11/344/2002; CUI 14938473) – 02.09.2011
  • CRISADIS SERV (J8/2796/2004; CUI 16989740) – 12.08.2011
  • CRISTIAN (J28/482/1991; CUI 1517022) – 06.08.2011
  • CRISTYON TRANS EXPORT (J3/742/2006; CUI 18641245) – 12.08.2011
  • DACIADA SERV (J8/305/2003; CUI 15224880) – 10.08.2011
  • DACOBI (J39/334/1998; CUI 10812420) – 17.09.2011
  • DATA BASE (J40/8237/2004; CUI 16442793) – 15.12.2011
  • DAVI PROD (J52/476/2006; CUI 18983663) – 12.08.2011
  • DOI TRANSPORTURI & EXPEDITII (J40/20127/2007; CUI 22641456)
  • DOLCETTO PANGROUP (J29/1360/2008; CUI 23874050) – 11.11.2011
  • DOMENIA IMPEX COMP (J16/2433/2007; CUI 22968980) – 08.10.2011
  • ENERGOTERM (J27/49/1998; CUI 10193030) – 17.05.2012
  • EUROLAND INVEST (J13/1150/2002; CUI 14628464) – 12.08.2011
  • FANTASIA TURISM SERVICES (J40/2450/2001; CUI 13751506) – 17.12.2011
  • FARMONA (J40/2238/1998; CUI 10350046) – 17.01.2012
  • FAST CARGO (J32/1463/2006; CUI 190892479 – 12.08.2011
  • FLORIMEX COM (J23/2273/2002; CUI 6176520) – 20.08.2011
  • FOREST METAL GRUP (J33/271/2009; CUI 25318248) – 18.05.2012
  • GMD PROFESIONAL DISTRIBUTION (J20/1871/2008; CUI 24850785) – 14.09.2011
  • GRESTINCOM TRANS (J17/1397/2003; CUI 15815860) – 20.05.2012
  • GROUP DAV OLT (J16/484/2001; CUI 14092446) – 04.08.2011
  • GRUP ARTERA (J22/1574/1996; CUI 8952171) – 14.09.2011
  • GRUP B.D. (J24/443/1999; CUI 12709171) – 06.12.2011
  • GRUP MM IMPEX (J22/2263/1992; CUI 1992608) – 03.05.2012
  • GRUP TRITONIA (J24/439/2005; CUI 17353457) – 10.06.2011
  • IDEAL PROJECT MANAGEMENT (J13/2588/2009; CUI 26284305) – 17.05.2012
  • ILIMARFLOR (J39/573/2005; CUI 17725666) – 01.09.2011
  • INDVALVES GROUP (J29/42/2000; CUI 12599052) – 18.06.2010
  • KALENDA ALEXIM (J26/152/1997; CUI 9252974) – 19.05.2012
  • KIKI TRUST (J40/16207/2004; CUI 16829120) – 24.12.2011
  • LEONTE ANDRA-LARISA I.I. (F22/2184/2010; CUI 27224751) – 29.11.2011
  • LUTZ CENTER (J3/939/1996; CUI 9084358) – 29.07.2011
  • M COSMETICS 99 COM (J40/540/1999; CUI 11409800) – 12.08.2011
  • MAESTRO MEDIA (J40/19434/2005; CUI 18142458) – 26.10.2011
  • MAGRES (J9/329/2003; CUI 15401302) – 06.08.2011
  • MATACHE IMPEX FARM (J40/13472/1993; CUI 4417583) – 23.12.2011
  • MEDIA ROM GROUP (J37/755/2008; CUI 24552800) – 18.08.2011
  • METAL SERVICII BEST (J40/5309/2008; CUI 23564190) – 27.12.2011
  • MOLDAVIA OIL (J22/2251/2005; CUI 17923108) – 04.10.2011
  • MOLDOCONS GRUP (J29/515/2006; CUI 13782359) – 22.11.2011
  • MOZAICART (J22/998/2005; CUI 17457784) – 15.04.2012
  • NEGURA (J27/1404/1993; CUI 4235352) – 17.12.2011
  • NINA PRO FASHION (J24/1808/1991; CUI 2197104) – 04.08.2011
  • NIS AUTOTRANS (J4/48/2005; CUI 17107487) – 06.08.2011
  • NOUA AGRICULTURA (J18/463/2002; CUI 15043220) – 06.10.2011
  • ONE TOPP COMPANY (J29/1151/2005; CUI 17608356) – 13.08.2011
  • OPEN SERVICE (J22/1295/1995; CUI 7623596) – 05.04.2012
  • ORHIDEEA CONSTRUCT (J13/1892/2009; CUI 25929659) – 21.12.2011
  • OTELUL VEST (J5/1975/1992; CUI 2718776) – 22.02.2012
  • PRO AUTO INDUSTRIES (J40/4099/1998; CUI 10488040) – 24.11.2011
  • PROFI-FAMILY (J34/1023/2008; CUI 24818474) – 06.08.2011
  • PSIHOMED LABORATORY (J4/1437/2008; CUI 24291764) – 03.12.2011
  • RIVA (J15/520/1992; CUI 934927) – 09.03.2012
  • ROM SERVICE CONSTRUCT (J40/4726/1993; CUI 3511905) – 22.07.2011
  • ROMAGRIS 2000 (J40/948/1999; CUI 11468806) – 08.09.2011
  • ROM-INSTALTERM (J33/198/2005; CUI 17203379) – 24.01.2012
  • ROPHILL COM (J16/108/1999; CUI 11492189) – 06.08.2011
  • ROSSABLUE (J33/1216/2005; CUI 17971032) – 02.11.2011
  • RUF IMPEX (J25/410/2003; CUI 15823404) – 10.08.2011
  • RUT COM SILCRIS (J15/1286/1994; CUI 6348455) – 22.09.2011
  • SANLIDA MIXT (J40/17947/2005; CUI 18073374) – 08.10.2011
  • SCUDERIA MONTANA (J5/557/2000; CUI 13206372) – 30.11.2011
  • SETAK COM (J26/836/1997; CUI 9982928) – 12.08.2011
  • SILVAR TIM CO. (J13/2218/2008; CUI 24085039) – 06.08.2011
  • SILVERTOP (J27/260/1998; CUI 10701325) – 18.10.2011
  • SIMIROM GRUP (J27/1345/2008; CUI 24436318) – 27.01.2012
  • SINFOR GROUP (J12/1180/2002; CUI 14701654) – 08.06.2011
  • STAER INTERNATIONAL (J17/2331/1992; CUI 2643282) – 24.12.2011
  • STAR MOBIL COM (J40/12417/2003; CUI 15741088) – 10.11.2011
  • STEFY DARK IMPEX (J3/756/1995; CUI 7667452) – 06.08.2011
  • TABACARU A ARTIS (J10/49/1991; CUI 1148405) – 10.09.2011
  • TEFI MULTICONSTRUCT (J20/912/1996; CUI 8836738) – 18.11.2011
  • TENTANT CENTER (J37/563/2004; CUI 16696139) – 06.08.2011
  • TEXT PAPER (J38/229/2000; CUI 13342110) – 10.08.2011
  • TOP CARDS DISTRIBUTION (J40/5745/2007; CUI 21406207) – 12.08.2011
  • TOP PRINT & CONSTRUCT (J8/2883/2005; CUI 18157661) – 24.11.2011
  • TRIDENT BUYING GROUP (J32/244/2009; CUI 25259990) – 01.03.2012
  • TRIDENT TRANS TEX (J32/394/2001; CUI 14053722) – 31.03.2012
  • UTILTRANS (J13/1434/1991; CUI 2751276) – 02.09.2011
  • V.S.B.O. – 2000 (J7/349/1994; CUI 5671945) – 22.09.2011
  • VIAELECTRONIC (J24/144/2007; CUI 20722880) – 18.08.2011
  • VULCAN-P.G. (J24/1282/1991; CUI 2224586) – 18.08.2011
  • WAVETEHNIK (J25/421/2004; CUI 16695613) – 10.08.2011
  • WOOD ART CONCEPT (J40/4905/2005; CUI 17356151) – 10.08.2011

Cele mai importante trei lucruri în alegerea partenerilor de afaceri

1. Care este STAREA ACTUALĂ a firmei cu care vreau să colaborez şi CE MODIFICĂRI a operat în ultimele 12 luni?
2. Cine sunt OAMENII care administrează această afacere şi CE ALTE FIRME mai deţin?
3. Este o firmă care îşi onorează ANGAJAMENTELE DE PLATĂ?

CÂND PRIMESC RĂSPUNSUL?

 

În 4-8 ore lucrătoare, veţi avea la dispoziţie INFORMATIILE despre societatea care vă interesează. Acesta cuprinde:

 » Starea actuală a firmei (funcţiune/ reorganizare judiciară/ faliment) şi date de identificare (sediu, obiect principal de activitate, capital social);

» Acţionarii/ asociaţii firmei şi cota din capitalul social deţinută de fiecare;

» Administratorii firmei;

» Rezultatele financiare, inclusiv obligaţii restante la bugetele de stat;

» Incidentele de plată la zi (în cazul în care firma are cecuri şi/sau Bilete la Ordin neonorate, se precizează datele la care au fost înregistrate incidentele, suma totală refuzată la plată, precum şi dacă societatea se află în interdicţie bancară);

» Firmele pe care le mai deţin administratorii şi asociaţii societăţii verificate;

» Existenţa/ inexistenţa cererilor de deschidere a insolvenţei împotriva firmei verificate;

» Modificările în structura asociaţilor şi a administratorilor survenite în ultimele 12 luni.

Cum?

Sa ne scrieti un email pe adresa avocat@coltuc.ro sau fax 0314259385

www.coltuc.ro

 

Administratorul unei societati comerciale cercetat pentru infractiuni economice anunta Casa de avocatura Coltuc

Administratorul unei societati comerciale din Constanta este suspectat de crearea unui prejudiciu de peste 25.000.000 de lei, prin neinregistrarea in evidentele contabile a veniturilor obtinute

In urma verificarii in teren a sediului declarat, politistii au constatat ca societatea nu functiona la adresa respectiva.

In urma cercetarilor efectuate de catre politistii Serviciului de Investigare a Fraudelor Constanta, privind un barbat de 22 de ani, din judetul Constanta, asociat unic si administrator al unei societati comerciale, s-a stabilit ca acesta este suspectat de comiterea infractiunii de evaziune fiscala.

In fapt, in perioada august 2009 – august 2010, suspectul ar fi emis 407 facturi fiscale de furnizare cereale catre o alta societate comerciala din Constanta, fara sa inregisteze in evidentele contabile ale societatii veniturile obtinute ca urmare a acestei relatii comerciale.

De asemenea, in urma verificarilor efectuate la sediul declarat al societatii, la o adresa din Municipiul Constanta, politistii au constatat ca societatea nu functiona la adresa respectiva.

La finalizarea inspectiei fiscale de catre reprezentantii D.G.F.P. Contanta s-a stabilit ca societatea in cauza a cauzat bugetului general consolidat al statului un prejudiciu de 25.462.502 lei, reprezentand TVA si impozit pe profit.

Administratorul societatii este suspectat de savarsirea infractiunii de evaziune fiscala prin omisiunea inregistrarii in evidentele contabile a veniturilor obtinute si sustragere de la efectuarea verificarilor financiar-fiscale prin declararea fictiva a sediului social.

La data de 4 ianuarie a.c., dosarul a fost inaintat Parchetului de pe langa Tribunalul Contanta cu propunere de declinare a competentei in favoarea DNA-Constanta, intrucat prejudicial stabilit de organele fiscale depaseste echivalentul in lei a 1.000.000 euro.

Volksbank România, sanctionata pentru clauze contractuale abuzive anunta Casa de avocatura Coltuc

O instanta româneasca a declarat abuzive clauzele contractuale prin care Volksbank România a putut majora dobânzile, precum si clauzele privind comisionul de risc. Verdictul ar putea deranja bancile care au prevederi

similare în contractele de împrumut

Majoritatea bancilor care functioneaza în România  practica asa-zisul “comision de risc” si s-au “acoperit” cu clauze contractuale care le permit majorarea dobânzilor în situatii speciale. Formularile sunt aproape trase la indigo, astfel ca decizia Judecatoriaei Sectorului 2 Bucuresti , din 11 mai 2010, prin care instanta a stabilit ca unele clauze din contractele de împrumut încheiate de Volksbank România sunt abuzive, în masura în care ramâne definitiva, ar putea servi de model pentru temperarea bancilor în folosirea acestor tactici.

CLAUZELE ABUZIVE
“Banca îsi rezerva dreptul de a revizui structura ratei dobânzii curente în cazul aparitiei unor schimbari semnificative pe piata monetara, comunicând împrumutatului noua structura a ratei dobânzii; rata dobânzii astfel modificata se aplica de la data comunicarii”, este una dintre clauzele considerare abuzive de instanta, în cazul tuturor celor 19 reclamanti. O alta clauza considerata abuziva de judecatori este cea din Conventie care suna asa: “Banca îsi rezerva dreptul de a revizui rata dobânzii curente în cazul intervenirii unor schimbari semnificative pe piata monetara, afisând noua rata la sediile sale; rata dobânzii curente astfel modificata se aplica de la data afisarii”.

În plus, instanta a stabilit ca si alte clauze din contract cum ar fi cele care stabilesc majorarea sumei de plata în cazurile în care împrumutatul nu îsi îndeplineste obligatia de plata a sumei precizate, a dobânzilor sau a oricaror alte costuri datorate, ori în cazul aparitiei unei situatii neprevazute, care în opinia bancii face sa devina improbabil ca împrumutatul sa-si poata îndeplini obligatiile asumate, banca poate obliga împrumutatul sa platesca sume suplimentare. Potrivit Mediafax, judecatoria a stabilit ca sunt abuzive si clauzele prin care banca solicita sume suplimentare din cauze precum “pot aparea, la data semnarii sau ulterior, modificari de interpretare ale oricarei legi”, sau prevederi si reglementari aplicabile, “care supun Banca la orice impozit, taxa cu privire la creditele acordate sau la obligatiile sale de a acorda credite sau care schimba baza de impozitare pentru suma principala si dobânzi la creditele acordate sau care se refera la orice alte sume datorate rezultând din Conventie cu privire la creditele acordate sau la obligatia sa de a acorda credite în conformitate cu prevederile legale în baza carora functioneaza si este organizata banca”.

Sursa: Jurnalul National

Una din cinci firme din România se afla în executare silita anunta Casa de avocatura Coltuc

Din 907.000 de firme active din România, 193 de mii sunt rau platnice. Pentru 191 de mii de dintre acestea, Fiscul a început executarea silita.Pentru acest an, inspectorii si-au propus sa recupereze peste trei miliarde de lei,

adica 20% din datoriile totale ale firmelor. Directorul Autoritatii Fiscale, Sorin Blejnar, este convins ca plafonul poate fi atins mai ales ca inspectorii ANAF sunt motivati sa lucreze la capacitate maxima: îsi pot spori veniturile de patru ori în fiecare luna.

“Daca mergem la un contribuabil si constatam ca acel contribuabil si-a declarat 10 lei si noi, în urma controlului, mai stabilim ca mai are de plata înca cinci lei, suplimentar fata de ce a declarat, ei bine devine evaziune fiscala din diferenta de impozite si taxe din acel cinci lei pe care îl încasam nu doar ca l-am stabilit, putem sa ne constituim un fond de stimulare de 15% din suma respectiva si se poate acorda personalului din subordine pâna la nivelul a trei salarii”, a declarat presedintele ANAF, Sorin Blejnar.

Sursa: Money

Casa de avocatura Coltuc lanseaza rubrica „Verificati partenerul de afaceri”

Casa de avocatura Coltuc a luat decizia de a deschide in cadrul Casei de avocatura Coltuc,subdepartamentul de Verificare parteneri de afaceri. Casa de avocatura Coltuc a construit acest serviciu ca pe un centru de gestionare

si comunicare rapida si eficienta a informatiilor legate de incidentele de plata,nerespectare dispozitii contractuale,tepari si in general escroci despre care trebuie sa stiti.

Portofoliul de clienti ai Casei de avocatura Coltuc este de peste 100000 dosare,fiind lider al recuperarilor de creante din Romania.

Pe piata exista 2 variante de a afla despre debitori:

– ONRC

– siteuri specializate A se vedea www.bonitate.ro

Aceste 2 variante sunt insa teoretice, si pentru rezolvarea problemelor dvs. aveti nevoie mai mult decat niste cifre.

SUNTEM CEI MAI IEFTINI DIN TARA

Serviciile si tarifele aferente

1.Obtinere informatii daca firma este in CIP sau a emis in trecut bilete la ordin sau cecuri fara acoperire.Tarif- 50 lei per firma.In orice tranzactie de afaceri, mai ales cand este vorba de un potential partener nou, cu care nu ai un istoric, este extrem de important sa ai informatii cat mai complete si corecte, care sa te ajute sa evaluezi rapid si cu o cat mai mare acuratete factorii de risc.

2.Obtinere informatii daca firma cu care lucrezi sau doriti sa lucrati isi respecta obligatiile contractuale sau nu.Tarif 25 lei per firma.Chiar daca nu este un incident de plata, nerespectarea unei clauze contractuale, a unei obligatii contractuale in special, poate cauza prejudicii majore in cadrul derularii unei relatii de afaceri.

3.Obtinere raport de bonitate firma.Tarif 100 lei.Raportul de bonitate este o suma de informatii de afaceri care prezinta, in ansamblu, sanatatea economico-financiara a unei firme, la un moment dat. Raportul este usor de citit, putand fi citit de orice persoana interesata, fara a fi nevoie de cunostinte juridice sau economice.


Se poate incheia si un abonament lunar in valoare de 500 lei care contine un serviciu complex ,combinat intre punctele 1-3,de 7 probleme pentru fiecare punct.Total 21 de verificari complexe.

Apelati cu incredere la noi.

Daca doriti acesta forma de colaborare va rog sa ne trimiteti un email la adresa :avocat@coltuc.ro

Telefon 0745150894

www.coltuc.ro

Departamentul de marketing

Dumitrescu Alina

2.