Potrivit art. 4 alin.1 din Legea 554/2004 legalitatea unui act administrativ unilateral poate fi cercetata pe cale de exceptie numai in situatia in care de acest act administrativ depinde solutionarea litigiului pe fond . Fara indeplinirea acestei conditii, exceptia de nelegalitate va fi respinsa ca inadmisibila.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
(ternem CNA). Orice forma de mesaj, difuzat fie în baza unui contract cu o persoana fizica sau juridica, publica ori privata, în schimbul unui tarif sau al altor beneficii, privind exercitarea unei activitati comerciale, mestesugaresti, profesionale,
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta,
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Interesul care vizeaza ordinea de drept si democratia constitutionala, garantarea drepturilor,
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta,
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Prevazuta in cap. I, t. II, C. proc. pen., partea speciala, masura temporara a procesului penal luata de instanta de judecata, cand se constata, pe baza unei expertize medicale, ca inculpatul sufera de o boala grava, care il impiedica sa participe la judecata.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Legea contenciosului administrativ
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Regula de procedura stabilita de Curtea Europeana de Justitie, care a fost inserata, de asemenea, in mandatul consilierului-audiator si care priveste dezvaluirea, de catre Comisie, a documentelor confidentiale sau a secretelor comerciale.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Legea contenciosului administrativ
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Desemneaza fondurile acumulate intr-o perioada de mai multi ani din contributiile participantilor la fond, capitalizate si administrate privat, in scopul platii unor pensii altele decat cele din sistemul public de stat.
1. Acel fenomen care influenteaza actiunea cauzei, favorizeaza sau franeaza procesul dezvoltarii cauzei in efect.
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Exceptio non adimpleti contractus este expresia latina ; dreptul oricareia din partile unui cotract bilateral, sinalagmatic, de a refuza indeplinirea obligatiilor pe care si le-a asumat, atata vreme cat cealalta parte nu-si indeplineste propriile sale obligatii.
Forma a raspunderii juridice care se fundamenteaza pe obligatia celui ce a pagubit pe altul de a repara prejudicial produs.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
***
Prin actiunea inregistrata la data de 22 decembrie 2003 la Judecatoria Oradea, Judetul Bihor prin Consiliul Judetean Bihor, a chemat in judecata cotidianul „RB” si pe ziaristul DM solicitand publicarea hotararii judecatoresti prin care s-au stabilit atingerile aduse comportamentului si reputatiei institutiei, obligarea autorului articolului care a facut afirmatii neadevarate la adresa unitatii, de a le retracta public si obligarea la dezmintirea afirmatiilor inexacte prin acelasi mijloc de publicitate prin care au fost facute.
Reclamantul a aratat ca paratul cotidian a solicitat comunicarea unor date de interes public, initial la 21.10.2003 si apoi la 10.11.2003, raspunsul fiind expediat de Consiliul Judetean Bihor la 26.11.2003.
Desi nu expirase termenul legal, la 26.11.2003 in cotidian a aparut un articol jignitor de natura a prejudicia autoritatea si reputatia institutiei.
Prin sentinta civila nr.4765 din 20.09.2004 Judecatoria Oradea a admis in parte actiunea modificata, a constatat ca nu au fost incalcate prevederile Legii nr.544/2001 si a dispus obligarea paratului MD sa procedeze la retragerea declaratiilor facute in articolul publicat la 26.11.2003, prin publicarea unei dezmintiri in acelasi ziar.
Impotriva sentintei au declarat apel paratii, formand obiectul dosarului nr.5643/2004 al Curtii de Apel Oradea – Sectia civila mixta, in cadrul motivelor de apel invocandu-se exceptia de nelegalitate a art.16 lit.c din H.G. nr.123/2002 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a Legii nr.544/2001 privind liberul acces la informatiile de interes public.
Prin incheierea din 2.03.2005, instanta de apel a dispus sesizarea Curtii de Apel Oradea – Sectia contencios administrativ pentru solutionarea exceptiei de nelegalitate si suspendarea judecatii caii de atac.
Instanta a retinut ca de actul administrativ invocat depinde solutionarea pe fond a cauzei in temeiul art.4 alin.1 si art.10 alin.1 din Legea 554/2004 a contenciosului administrativ.
Prin sentinta nr.120/25.04.2005 Curtea de Apel Oradea – Sectia contencios administrativ si fiscal a admis sesizarea si a constatat nelegalitatea art.16 lit.c din H.G. nr.123/2002.
Pentru a pronunta aceasta hotarare, instanta a retinut ca textul susmentionat, prin care se prevede ca termenul de 30 zile reglementat de art.7 din Legea 544/2001, se calculeaza pe zile lucratoare, adauga la lege, in lipsa unei prevederi exprese aplicandu-se norma generala din art.101 Cod procedura civila, potrivit careia termenele se inteleg pe zile libere.
Impotriva sentintei au declarat recurs Guvernul Romaniei si Judetul Bihor prin Consiliul Judetean Bihor.
Guvernul Romaniei a aratat ca H.G. nr.123/2002 a fost adoptata cu respectarea prevederilor art.107 din Constitutie, ale art.23 alin.2 din Legea 544/2001 privind liberul acces la informatiile de interes public, precum si dispozitiile Legii nr.24/2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative.
In recursul declarat de Judetul Bihor prin Consiliul Judetean Bihor s-a invocat nelegalitatea si netemeinicia sentintei, in raport de faptul ca instanta a retinut in mod gresit ca termenele prevazute de art.101 Cod procedura civila ar constitui norma generala aplicabila si modului de calcul al termenelor prevazute de Legea 544/2001 intrucat dispozitiile art.101 Cod procedura civila se refera exclusiv la actele de procedura
cu instantele judecatoresti, neputand fi extinse si altor termene.
Analizand actele si lucrarile dosarului in raport de motivele invocate si de prevederile art.304 si 3041 Cod procedura civila, Inalta Curte de Casatie si Justitie a hotarat urmatoarele:
Sentinta este gresita, intrucat instanta de fond s-a pronuntat asupra sesizarii privind exceptia de nelegalitate fara sa verifice daca erau intrunite toate conditiile prevazute de art.4 alin.1 din Legea 554/2004.
Potrivit textului de lege susmentionat, legalitatea unui act administrativ unilateral poate fi cercetata pe cale de exceptie numai in situatia in care de acest act administrativ depinde solutionarea litigiului pe fond .
Asadar, legea prevede ca o conditie prealabila, obligatorie, ca actul ce formeaza obiectul cauzei pe fond sa fie emis in aplicarea actului administrativ a carui nelegalitate este invocata pe cale de exceptie .
In cauza, in raport de obiectul litigiului, nu se poate sustine ca este intrunita cerinta prevazuta de art.4 alin.1 din Legea 554/2004, ca solutionarea fondului sa depinda de actul administrativ atacat pe exceptie, respectiv H.G. nr.123/2002.
Dosarul de fond are ca obiect actiunea formulata de Judetul Bihor prin Consiliul Judetean Bihor (cauza fiind la momentul judecarii recursului, in faza apelului) in raspundere civila delictuala, intemeiata pe dispozitiile art.998-999 Cod civil, si nu pe prevederile Legii nr.544/2001 privind liberul acces la informatiile de interes public, ale carei norme de aplicare au fost aprobate prin H.G. nr.123/2002.
In raport de cele expuse mai sus, Curtea a casat sentinta atacata si a respins sesizarea privind exceptia de nelegalitate a dispozitiilor art.16 lit.c din H.G.nr.123/2001, fara a mai analiza si celelalte critici invocate de recurenti care se refera in concret la legalitatea modului de calcul al termenelor prevazute de H.G.nr.123/2002.