Proiectul noului Cod de procedura penala are drept scop esential crearea unui cadru legislativ modern in materie procesual penala, care sa raspunda pe deplin imperativelor functionarii unei justitii moderne, adaptate asteptarilor sociale, precum si necesitatii cresterii calitatii acestui serviciu public.
Noul Cod de procedura penala reglementeaza in mod expres principiile fundamentale ale procesului penal: alaturi de principiile clasice (al aflarii adevarului, al prezumtiei de nevinovatie, al dreptului la aparare, al respectarii demnitatii umane) au fost introduse principii noi, precum cel al dreptului la un proces echitabil desfasurat intr-un termen rezonabil, al separarii functiilor judiciare in procesul penal, al obligativitatii actiunii penale strans legat de cel subsidiar al oportunitatii, non bis in idem, al dreptului la libertate si siguranta, iar in materia probatiunii, al loialitatii in obtinerea probelor.
In privinta participantilor in procesul penal, proiectul aduce cateva modificari substantiale in raport cu actuala reglementare. Astfel, in cadrul organelor judiciare, alaturi de instantele judecatoresti si organele de urmarire penala, au fost cuprinsi judecatorul de drepturi si libertati si judecatorul de camera preliminara, care vor avea atributii specifice in materia drepturilor si libertatilor suspectului sau inculpatului, respectiv in verificarea legalitatii administrarii probelor in faza de urmarire penala si a legalitatii sesizarii instantei de judecata de catre procuror.
De asemenea, au fost definite partile in procesul penal (inculpatul, partea civila si partea responsabila civilmente), cu drepturile si obligatiile acestora. Alaturi de parti, printre participantii la procesul penal, figureaza si subiectii procesuali principali (suspectul si persoana vatamata), precum si alti subiecti procesuali (martorul, expertul, interpretul, agentul procedural, organele speciale de constatare etc.).