Art 1. – Prezentele norme metodologice, denumite in continuare norme, reglementeaza punerea in aplicare a prevederilor Legii nr. 213/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de libera practica, infiintarea, organizarea si functionarea Colegiului Psihologilor din Romania, denumita in continuare lege.
Art 2. – Prin psiholog cu drept de libera practica, denumit in continuare psiholog, se inteleg persoanele prevazute la art. 2 alin (1) din lege care au absolvit o institutie de invatamant superior cu diploma de licenta in psihologie sau asimilata si desfasoara, potrivit atestarilor dobandite, tipurile de activitati enumerate la art. 5 din lege.
Art 3. – Prin diploma de licenta asimilata, in sensul art. 2 alin. (2) din lege se inteleg:
a) actele emise de institutiile de invatamant superior care atesta absolvirea, pana in anul 1990 inclusiv, a unei facultati de filosofie, filosofie – istorie sau din domeniul stiintelor socio-umane;
b) diplomele si diplomele de licenta eliberate de o institutie de invatamant superior acreditata, incepand cu anul 1991, pentru una din specializarile: psihosociologie, psihopedagogie speciala si psihologie, in conditiile dublei specializari.
Art 4. – Pentru a fi atestate ca psiholog persoanele aflate in situatia prevazuta la art. 3, lit. a), trebuie sa indeplineasca, cumulativ, si conditia desfasurarii unor activitati prevazute la art. 5 din lege pe o perioada de minimum 10 ani, dovedita prin documente legalizate.
Art 5. – Absolventii facultatilor din domeniul socio-psiho-pedagogie dupa anul 1991, care la data intrarii in vigoare a legii exercitau legal functia de psiholog, dovedita cu documente legalizate, pot solicita atestatul de libera practica urmand procedurile specifice de atestare stabilite prin prezentele norme.
Art 6. – In exercitarea profesiei si in legatura cu aceasta, psihologul este independent profesional si nu poate fi supus nici unei ingradiri sau presiuni de orice tip, fiind protejat de lege impotriva acestora.
Art 7. – (1) Prin independenta profesionala a psihologului este garantata exercitarea activitatilor prevazute la art. 5 din lege, potrivit competentelor pentru care a fost atestat, fara nici o ingerinta in ceea ce priveste aplicarea cunostintelor sale profesionale, cu respectarea Codului deontologic al profesiei de psiholog cu drept de libera practica si a legilor in vigoare.
(2) Independenta profesionala in exercitarea actului psihologic confera, potrivit legii, dreptul de initiativa si decizie, cu asumarea integrala a raspunderii pentru calitatea acestuia.
Art 8. – (1) In situatia in care tipurile de activitati prevazute la art. 5 din lege, toate sau unele din acestea, sunt desfasurate in echipa raspunderea pentru actele psihologice apartine psihologului coordonator al echipei si psihologului care desfasoara direct actul psihologic.
(2) In situatiile in care coordonatorul echipei nu este psiholog raspunderea pentru actele psihologice revine psihologului care desfasoara direct actul psihologic.
Art 9. – (1) Psihologul este obligat sa pastreze confidentialitatea in legatura cu faptele si informatiile despre care a luat cunostinta in exercitarea atributiilor profesionale, fiind interzisa utilizarea in interes personal sau in beneficiul unui tert a informatiilor dobandite in exercitarea actului psihologic.
(2) Rezultatele evaluarilor psihologice pot fi prezentate unei terte persoane, numai cu acordul persoanei evaluate si cuprind informatii relevante in raport cu scopul urmarit, fara a se motiva concluziile, potrivit prevederilor Codului deontologic al profesiei de psiholog cu drept de libera practica.
(3) In situatiile in care, potrivit legii, psihologul este obligat sa dezvaluie aspecte cuprinse in confidentialitatea actului psihologic, aceasta nu constituie o abatere.
(4) Confidentialitatea actului psihologic persista si dupa incheierea relatiilor profesionale cu beneficiarul.
(5) Psihologul raspunde disciplinar pentru incalcarea confidentialitatii actului psihologic, potrivit Codului deontologic al profesiei de psiholog cu drept de libera practica si Codului de procedura disciplinara.
CAPITOLUL II
Dobandirea dreptului de libera practica
Art 10. – Obtinerea atestatului de libera practica, in oricare dintre formele prevazute la art. 10 din lege, presupune parcurgerea urmatoarelor etape, a caror succesiune este obligatorie:
a) depunerea dosarului la comitetul filialei de care apartine solicitantul, verificarea continutului si conformitatii si inaintarea acestuia la Comitetul director;
b) analizarea dosarului de catre comisia aplicativa, potrivit procedurilor specifice fiecarei comisii, reglementate prin prezentele norme;
c) parcurgerea de catre psihologul solicitant a procedurilor specifice fiecarei comisii aplicative;
d) sustinerea de catre presedintele comisiei aplicative, in cadrul Comitetului director, a propunerii de eliberare/neeliberare a atestatului in domeniul de specializare solicitat;
e) eliberarea de catre Comitetul director a atestatului de psiholog cu drept de libera practica, in situatia in care sunt indeplinite conditiile prevazute de lege, de prezentele norme metodologice si de documentele aprobate de Conventia Nationala a psihologilor din Romania.
Art 11. – Dosarul pentru obtinerea atestatului de libera practica trebuie sa cuprinda:
a) cerere tip adresata Comitetului director;
b) copie de pe actul de identitate;
c) copii legalizate de pe actele de studii si anexele acestora;
d) certificat de cazier judiciar;
e) copie de pe certificatul de casatorie sau de pe hotararea judecatoreasca definitiva si irevocabila de divort, dupa caz;
f) certificat medical eliberat in conditiile legii;
g) copii legalizate de pe documente care atesta absolvirea unor stagii, cursuri de specializare si alte forme de perfectionare;
h) copii legalizate de pe carnetul de munca ori contractul individual de munca, iar pentru psihologii din structurile apararii, ordinii publice si sigurantei nationale adeverinte care sa ateste vechimea in munca si in specialitate;
i) extras din fisa de post – numai pentru obtinerea atestatului de libera practica in conditiile art. 13 lit. b), din prezentele norme.
j) curriculum vitae si lista manifestarilor stiintifice la care a participat, a comunicarilor stiintifice prezentate, a articolelor si cartilor de specialitate publicate;
k) dovada achitarii taxelor necesare acoperirii costurilor atestarii profesionale.
Art 12. – (1) Dupa primirea dosarului si verificarea conformitatii acestuia, Comitetul filialei il transmite, in termen de maximum 10 zile lucratoare de la depunere, la secretariatul Comitetului director.
(2) Prin conformitate in sensul alin. (1) se intelege verificarea existentei in dosar a documentelor prevazute la art. 11 din prezentele norme metodologice;
(3) Secretariatul Comitetului director inregistreaza dosarul si comunica solicitantului data cand a fost programat pentru sustinerea procedurilor de atestare in fata comisiei aplicative competenta.
Art 13. – (1) Atestatul de psiholog cu drept de libera practica se poate obtine in baza:
a) formarii profesionale conform standardelor stabilite prin hotarare de catre Comitetul director;
b) experientei profesionale dovedite.
(2) Comisiile aplicative stabilesc criteriile de accedere in fiecare dintre cele doua modalitati de obtinere a atestatului.
Art 14. – In exercitarea profesiei de psiholog sunt recunoscute trei trepte de specializare:
a) psiholog practicant;
b) psiholog specialist;
c) psiholog principal.
Art 15. – (1) Comisia de Psihologie Clinica si Psihoterapie desfasoara proceduri si activitati specifice de evaluare in vederea atestarii dreptului de libera practica al psihologilor in urmatoarele specialitati:
a) psihologie clinica;
b) consiliere psihologica;
c) psihoterapie.
(2) Competenta in specialitatea psihoterapie poate fi dobandita si de absolventi ai facultatilor de medicina generala (medicii psihiatri), asistenta sociala, filozofie, pedagogie, teologie cu conditia completarii studiilor universitare cu un pachet de discipline de specialitate stabilit prin hotarare a Comitetului director, precum si formarii complementare potrivit cerintelor prevazute de prezente norme.
(3) Psihologul atestat in specialitatea psihoterapie are si toate competentele psihologului atestat in specialitatea consiliere psihologica, pe trepte similare de specializare.
Art 16. – Comisia de psihologia muncii, transporturilor si serviciilor desfasoara proceduri si activitati specifice de evaluare in vederea atestarii dreptului de libera practica al psihologilor in urmatoarele specialitati:
a) psihologia muncii si organizationala;
b) psihologia transporturilor;
c) psihologia aplicata in servicii.
Art 17. – Comisia de psihologie educationala, consiliere scolara si vocationala desfasoara proceduri si activitati specifice de evaluare in vederea atestarii dreptului de libera practica al psihologilor in urmatoarele specialitati:
a) psihologie educationala, consiliere scolara si vocationala;
b) psihopedagogie speciala.
Art 18. – (1) Comisia de psihologie pentru aparare, ordine publica si siguranta nationala desfasoara proceduri si activitati specifice de evaluare in vederea atestarii dreptului de libera practica al psihologilor in urmatoarele specialitati:
a) psihologie aplicata in domeniul securitatii nationale;
b) psihologie judiciara – evaluarea comportamentului simulat prin tehnica poligraf.
(2) Competenta in specialitatea Psihologie judiciara – evaluarea comportamentului simulat prin tehnica poligraf poate fi obtinuta si de catre absolventii facultatilor de drept cu conditia completarii studiilor universitare cu un pachet de discipline de specialitate stabilit prin hotarare a Comitetului director, precum si formarii complementare potrivit cerintelor prezentelor norme.
(3) Psihologul atestat in specialitatea psihologie aplicata in domeniul securitatii nationale are si toate competentele psihologului atestat in specialitatea psihologia muncii si organizationala, pe trepte similare de specializare.
Art 19. – Competentele psihologilor pe treptele de specializare prevazute la art. 14 si pentru fiecare specialitate se stabilesc prin hotarare a Comitetului director la propunerea fiecarei Comisii aplicative.
Art 20. – Competentele psihologilor se obtin prin programe universitare la nivel de Licenta, Masterat sau Doctorat si prin programe de formare complementara organizate in conditiile stabilite prin prezentele norme.
Art 21. – In vederea obtinerii atestatului de psiholog in fiecare treapta de specializare candidatul va prezenta Comitetului filialei un dosar care va contine documentele prevazute la art. 11.
Art 22. – Conditiile de obtinere a atestatului de libera practica prin cele doua modalitati prevazute la art. 13 alin. (1) se stabilesc la propunerea fiecarei comisii aplicative prin hotarare a Comitetului director.
Art 23. – Trecerea psihologilor in trepte de specializare superioare se poate realiza la solicitare, dupa minimum 5 ani de exercitare a profesiei, daca sunt indeplinite si celelalte conditii de formare profesionala stabilite de catre fiecare Comisie aplicativa.
Art 24. – Obtinerea atestatului de libera practica prin procedurile specifice Comisiei de psihologie pentru aparare, ordine publica si siguranta nationala este obligatorie pentru:
a) psihologii care desfasoara unele sau toate activitatile prevazute la art. 5 din lege in ministerele si institutiile cu atributii in domeniul apararii, ordinii publice si sigurantei nationale;
b) psihologii care, in conditiile legii, avizeaza psihologic persoanele care solicita permis de arma;
c) persoanele care desfasoara activitati de evaluare a comportamentului simulat prin tehnica poligraf.
Art 25. – Membrii Comisiei de psihologie pentru aparare, ordine publica si siguranta nationala trebuie sa detina autorizatie de acces la informatii clasificate de nivel strict secret, eliberata de organele in drept, potrivit legii.
Art 26. – Controlul profesional, metodologic si deontologic pentru psihologii care isi desfasoara activitatea in institutiile din domeniul sigurantei nationale se realizeaza numai de catre membrii comisiei aplicative de specialitate.
Art 27. – (1) Comisia aplicativa competenta analizeaza documentele din dosarul de atestare si decide admiterea dosarului in baza indeplinirii conditiilor de studii, respectiv a disciplinelor obligatorii prevazute in procedurile specifice fiecareia.
(2) In cazul neindeplinirii conditiilor prevazute la alin. (1), presedintele comisiei propune Comitetului director neeliberarea atestatului solicitat.
Art 28. – Comitetul director, dupa parcurgerea etapelor obligatorii prevazute in prezentele norme, dupa caz, elibereaza solicitantului, in termen de 30 de zile de la data inregistrarii dosarului la secretariatul Comitetului director, atestatul de libera practica sau adresa de comunicare a respingerii acordarii atestatului.
Art 29. – Persoanele nemultumite de rezultatul atestarii pot depune la secretariatul Comitetului director o contestatie in termen de 10 de zile de la data comunicarii.
Art 30. – In termen de 30 de zile de la data inregistrarii, Conducerea operativa a Colegiului va analiza contestatia depusa si prin grija secretariatului va comunica modul de solutionare a acesteia.
Art 31. – Dupa eliberarea atestatului, secretariatul Comitetului director va asigura inscrierea psihologului in Registrul unic al psihologilor cu drept de libera practica din Romania si alocarea codului personal.
Art 32. – Parafa profesionala individuala va cuprinde in mod obligatoriu urmatoarele elemente:
a)numele si prenumele psihologului;
b)codul personal, format din 5 cifre, alocat in ordinea inscrierii in Registrul unic al psihologilor cu drept de libera practica din Romania, partea I, cod ce nu va mai putea fi realocat;
c) treapta de specializare;
d) domeniul de specializare potrivit atestatului.
Art 33. – Atestatele de libera practica emise sunt in regim individual si se trec in Registrul unic al psihologilor cu drept de libera practica din Romania, partea I.
Art 34. – (1) Dosarul persoanei atestate se arhiveaza la secretariatul Comitetului director, potrivit prevederilor legale.
(2) Dosarele persoanelor carora nu li s-a acordat atestatul se restituie acestora, iar pentru o noua solicitare de atestare psihologul va relua procedurile stabilite de prezentele norme.
(3) Pentru obtinerea atestatului in alta specialitate sau in alta treapta de specializare dosarul prevazut la alin. (1) se completeaza numai cu actele si documentele necesare.
Art 35. – Persoanele prevazute la art. 8 alin. (2) si (3) din lege, beneficiaza de recunoasterea documentelor de calificare profesionala in conformitate cu Legea nr. 200/2004 privind recunoasterea diplomelor si calificarilor profesionale pentru profesiile reglementate din Romania, cu modificarile ulterioare. Dobandirea dreptului de libera practica, pentru cei care se stabilesc in Romania, se face in conformitate cu procedura aplicabila psihologilor romani, potrivit prezentelor norme. Autoritatea de recunoastere a calificarii profesionale obtinute in UE si SEE pentru cetatenii statelor membre este Colegiul Psihologilor din Romania.
Art 36. – (1) Persoanele prevazute la art. 8 alin. (3) din lege sunt exceptate de la procedura atestarii reglementata prin prezentele norme, precum si de la obligativitatea inscrierii in Registrul unic al psihologilor cu drept de libera practica din Romania sau de la plata unor taxe administrative.
(2) Persoanele prevazute la alin. (1) au obligatia de a face o declaratie, autentificata de un notar public, referitoare la serviciile psihologice pe care le vor presta pe teritoriul Romaniei precum si la perioada prestarii acestor servicii , pe care o va depune la Comitetul Director.
(3) Documentele prevazute la alin. (2) vor fi insotite de copii legalizate, traduse in limba romana, ale documentelor care atesta competentele profesionale, in domeniul psihologiei, eliberate in tara de origine.
(4) In urma analizarii dosarului cu documentele prevazute la alin. (2) si (3) de catre conducerea operativa a Colegiului Psihologilor din Romania, potrivit art. 40 din lege, Presedintele acestuia va elibera autorizatia provizorie de prestare a serviciilor psihologice pentru perioada si activitatile solicitate prin cerere.
(5) Pentru persoanele prevazute la art. 2 alin. (1) lit. c) din lege, autoritatea de recunoastere a studiilor efectuate si a documentelor de calificare in profesia de psiholog este Ministerul Educatiei si Cercetarii.
Art 37. – Potrivit art. 38 din lege comisiile aplicative elaboreaza norme si proceduri de control si supervizare profesionala in domeniile proprii aprobate de catre Consiliul Colegiului.
Art 38. – (1) Supervizarea profesionala este activitatea formativa specifica profesiei de psiholog prin care se asigura managementul calitatii actului psihologic.
(2) Comitetul director, prin Comisiile aplicative, stabileste procedurile de supervizare si de formare a psihologilor cu drept de supervizare.
(3) Psihologii principali pot superviza psihologii specialisti si psihologii practicanti, iar psihologii specialisti pot superviza psihologii practicanti conform procedurilor stabilite de catre fiecare Comisie aplicativa.
(4) Pentru a putea desfasura activitati de supervizare profesionala psihologul care solicita atestarea potrivit art. 10 lit. c) din lege, pe langa documentele prevazute la art. 11, trebuie sa indeplineasca si criteriile de competenta si experienta profesionala stabilite prin procedurile specifice fiecarei comisii aplicative.
Art 39. – (1) Controlul si supravegherea exercitarii profesiei de psiholog se realizeaza de catre membrii Comitetului director in conformitate cu procedurile stabilite prin hotarare a Consiliului Colegiului Psihologilor din Romania.
(2) Comitetul fiecarei filiale teritoriale controleaza activitatea profesionala a membrilor Colegiului din zona de responsabilitate, in limitele mandatului dat de Comitetul Director.
Art 40. – Pregatirea persoanelor cu atributii de control se face prin sustinerea unor instructaje periodice desfasurate la sediul Comitetului director sub coordonarea persoanelor desemnate prin dispozitie scrisa a Presedintelui acestuia.
Art 41. – Controlul pe baza de mandat al Comitetului director acordat Comitetului filialei se efectueaza in urmatoarele cazuri:
a) sesizari ale psihologilor din teritoriu;
b) reclamatii ale beneficiarilor serviciilor psihologice.
Art 42. – Reclamatia primita la Comitetul director este analizata si solutionata potrivit reglementarilor Codului de procedura disciplinara aprobat de Conventia nationala.
Art 43. – Furnizarea serviciilor psihologice se realizeaza prin: cabinete psihologice individuale, cabinete psihologice asociate, societati civile profesionale sau in temeiul unor contracte individuale de munca, potrivit legii.
Art 44. – Angajatorii au obligatia de a sprijini procesul de formare profesionala continua a psihologilor.
Art 45. – Comitetul director, prin comisiile sale, avizeaza profesional formele de pregatire continua a psihologilor.
Art 46. – In scopul asigurarii secretului profesional, actele, lucrarile si inregistrarile cu caracter profesional aflate asupra psihologului ori la locul unde acesta isi exercita profesia sunt inviolabile, potrivit legii.
Art 47. – (1) Probele psihologice aplicate, rezultatele acestora, insemnarile si inregistrarile se pastreaza in conditii de siguranta o perioada de cel putin 10 ani de la incheierea relatiilor profesionale daca prin alte prevederi legale nu este prevazut un termen mai mare.
(2) La expirarea termenului prevazut la alin. (1), probele psihologice aplicate, rezultatele acestora, insemnarile si inregistrarile se distrug in totalitate potrivit prevederilor legale.
Art 48. – Responsabilitatea pentru pastrarea probelor psihologice aplicate, a rezultatelor acestora, a insemnarilor si inregistrarilor revine psihologilor si, dupa caz, angajatorilor.
Art 49. – (1) Psihologul se poate asigura pentru raspunderea profesionala, in conditiile legii.
(2) Prin „raspundere profesionala” se intelege acoperirea daunelor efective suferite de beneficiar si rezultate din exercitarea profesiei cu nerespectarea prevederilor legii, ale prezentelor norme si ale Codului deontologic al profesiei de psiholog cu drept de libera practica.
CAPITOLUL III
Dispozitii finale
Art 50. – La propunerea Comitetului director, Ministerul Educatiei si Cercetarii poate emite ordine in sprijinul reglementarii unor aspecte ale desfasurarii activitatii de psiholog cu drept de libera practica.
Art 51. – (1) Presedintele Comitetului director este abilitat sa emita dispozitii, iar Comitetul director are dreptul de a adopta hotarari, obligatorii, pentru aplicarea unitara si detalierea dispozitiilor legii, a prezentelor norme, precum si a altor acte normative ulterioare emise potrivit art. 50.
(2) Dispozitiile si hotararile cu caracter normativ vor fi publicate in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, potrivit legii.
Art. 52. – (1) Cursurile complementare de specializare in domeniul psihologiei, altele decat cele universitare, se organizeaza numai sub egida si cu avizul Comitetului director al Colegiului Psihologilor din Romania.
(2) Valoarea creditelor privind formarea profesionala continua se stabileste, la propunerea comisiilor aplicative, prin dispozitie scrisa a Presedintelui Comitetului director.
Art. 53. – Spatiile necesare desfasurarii activitatilor prevazute la art. 5 din lege precum si dotarile aferente sunt stabilite, pentru fiecare forma de exercitare a profesiei de psiholog prin hotarari ale Comitetului director al Colegiului Psihologilor din Romania.
Art. 54. – Cotizatia anuala si nivelul taxelor necesare acoperirii costurilor de atestare si a altor servicii prestate se aproba prin hotarare a Consiliului Colegiului Psihologilor din Romania.
Art. 55. – Spatiile necesare desfasurarii activitatii structurilor de conducere ale Colegiului Psihologilor din Romania si ale filialelor teritoriale ale acestuia se asigura, potrivit legii, de Regia Autonoma Administratia Patrimoniului Protocolului de Stat.
Art. 56. – (1) Registrul unic al psihologilor cu drept de libera practica din Romania este organizat in doua parti:
a) partea I – evidenta psihologilor;
b) partea a II-a – evidenta formelor de exercitare a profesiei de psiholog.
(2) Responsabilitatea gestionarii si actualizarii registrului revine secretariatului Comitetului director.
Art. 57. – Documentele care atesta dreptul de libera practica, Registrul unic al psihologilor cu drept de libera practica din Romania si timbrul sec se realizeaza, in conditiile legii, de catre Regia Autonoma Monetaria Statului.