Iar s-a imbatat nen’tu Marko cu tuica de pufoaica si isi behaie ceardasul. Acum a bagat un refren nou; in loc de cica-laca-cichi-cea, canta „nem
Constitutia.“ Adike Romania nem stat national estem. Si spune Bela la noi, in limba sa romaneasca voit stalcita, ca si tigani trebui sa aiba tara lor, si populatia elen, si minoritate maghiar. Si mare dreptate are la el saraca, ca tigani are India, elenii are Grecia si minoritate maghiar are Ungaria. Dar nu place la el asa o Romanie in care el minoritar estem. Asa ca mai bine sa se declare roman si rezolva problema!
Nu ne mira abrambureala din capul lui Marko. Nici confuzia pe care o face intre etnie si natiune, de tipa subtirel ca Romania nu poate fi consiferat stat national, pentru ca „adaposteste 1,5 milioane de maghiari si alte minoritati“. Si ca, iute, sa schimbam Constitutia, pentru ca multi politicieni „se impotrivesc fata de unele deziderate ale UDMR“. Lasand la o parte incoerenta si putinul gandirii sale, ramane de aflat cam care ar fi dezideratele UDMR?!
Desigur, altele decat cele ale maghiarilor romani, lasati cu buzele umflate din ’90 si pana azi. Ramane, totusi o varianta de compromis: sa isi ia ’mnealui gasca etnica ce vrea stat propriu si sa pleca in Gaza unde sa isi aseze steagul secuiesc. Altfel, ciocul ras de pe figura si joc de glezne in ritm de calusari!
Marko Hitler
La cum vede Marko treaba, ar trebui sa propuna scoaterea cuvantului „national“ din toate dictionarele. Nu gasesti niciunde in lume o natiune a unei etnii in stare pura. Sa indice, dintre statele nationale declarate in propria constitutie, unul cu populatie „ariana“ suta la suta. Cat o mai fi dispus sa alunece in penibil? In Italia traiesc doua milioane de romani, un milion de albanezi, aproape o jumatate de milion de marocani. Sa-si ceara drepturile si sa conteste unitatea nationala a statului italian! La fel si arabii din Franta sau turcii din Germania. O mentalitate bazata pe conceptele de „puritate etnica“ si „procentaj etnic,“ are un caracter nazist si se afla intr-o opozitie oribila cu Codul Penal. Nemaivorbind ca arata ceva subrezenii la mansarda, din moment ce convietuirea solidara si omogena in-
tr-o patrie unica trebuie mereu zgandarita cu o asemenea ghioaga plina de rahat. Ce facem?! Reinventam magazinele si tribunalele etnice cu placute macabre in genul celor hitleriste „Interzis cainilor si evreilor“?! Sa incepem purificarea etnica a oraselor din Romania, doar ca sa infaptuim statul „national“ asa cum il intelege, cu putina sa judecata, Marko Bela?! Bela vrea sa faca un imperiu romano-ungar, de teama ca, daca se atinge de Ion, Ianos se murdareste si trebuie sa ramana necurat pana seara. Lasa, ca uite, Marko s-a atins si de Ion, si de Petre, si de Catalin si ce bine i-a mers!
Olàh szunt si mandru mi-sz!
Dar daca tot e sa o spun pe aia dreapta, incep sa ma intreb din ce joben scoate Bela atatia maghiari de nationalitate romana. Probabil de unde a scos si, in perioada 1895 – 1899. Aia a fost maghiarizarea „istorica“, pentru ca a existat (si inca exista) maghiarizarea conjuncturala. Adica se duce Ion sa ia o paine si, pana nu stie sa ceara „kenyér,“ nu primeste. In Romania, nu la Buda! Pe mosia grofului trebuia sa spui in ungureste „Eu sunt roman“ si sa te rogi pe ascuns in romaneste. Nici nu m-as mira daca asemenea iredentisti si-ar gasi stramosii in arhivele Bisericilor Ortodoxe din Transilvania, in fond nu ar prima data cand s-ar intampla asta. Sunt o sumedenie de exemple de romani maghiarizati, cu nume ilar-unguresti: Daskel (Dascal, adica), Patrubany (e nevoie de traducere?!), Kracsun (Craciun) etc. Ion Ardelean devenea Argyelan Janos; Cosma se metamorfoza in Kozma. Chiar si regizorul roman din Ungaria, Cornel Mandrutau, apare peste tot cu numele de Mandruczo Kornel, oricat de dubioasa si de neverosimila ar fi aceasta grafie.
Maghiar de o coroana
Asimilarea etnica a fost o politica implementata cu succes de autoritatile din Ungaria de-a lungul timpului. Au fost politici eficiente prin care se mentinea dominatia limbii si culturii maghiare in regiunile conduse de Ungaria. Daca nu mergea cu incurajarea, atunci se trecea la forta, pentru ca celelalte grupuri etnice sa adopte o identitate maghiara. Maghiarizarea numelor si impunerea limbii in uzul de zi cu zi au avut efecte, in acest sens. Sub guvernarea lui Dezsõ Bánffy a avut loc maghiarizarea fortata a numelor personale si denumirilor geografice, conform Legii arhivelor. Numele native ale etnicilor ne-unguri erau inlocuite cu altele maghiare, iar usurinta cu care se adoptau cele unguresti, din punct de vedere birocratic, a dat nastere la porecla de „maghiar de-o coroana“, taxa inregistrarii noului nume fiind de o coroana. In 1881, a fost fondata la Societatea pentru Maghiarizarea Numelor (Központi Névmagyarositó Társaság).
ghimpele