Debitorul trebuie sa-si anunte din timp creditorii cu privire la faptul ca are dificultati si sa le ceara sansa de a se redresa, propunându-le un plan concret în acest sens. Creditorii trebuie convinsi sa accepte planul, precum si faptul
ca si-ar putea primi banii în conditii mai avantajoase decât în cazul falimentului. Daca aceasta procedura esueaza, se va trece la faliment.
Desi initial a fost respinsa de Senat, legea concordatului preventiv a fost adoptata de Camera Deputatilor care este si Camera decizionala. De data aceasta, legea a fost privita ca o solutie pentru perioada de criza, scopul acesteia fiind salvarea întreprinderilor aflate în dificultate, în vederea continuarii activitatii, a pastrarii locurilor de munca si a acoperirii creantelor asupra debitorului, prin proceduri amiabile de renegociere a acestora ori prin încheierea unui concordat preventiv.
Mandatul ad-hoc
Mandatul ad-hoc este o procedura confidentiala, declansata la cererea debitorului, prin care un „mandatar ad-hoc”, desemnat de instanta, negociaza cu creditorii în scopul realizarii unei întelegeri între unul sau mai multi dintre acestia si debitor, în vederea depasirii starii de dificultate în care se afla întreprinderea acestuia din urma.
Debitorul poate adresa presedintelui tribunalului o cerere de numire a unui mandatar ad-hoc, dintre practicienii în insolventa. Acesta va putea propune stergeri, reesalonari sau reduceri partiale de datorii, continuarea sau încetarea unor contracte în curs, reduceri de personal, precum si orice alte masuri considera a fi necesare.
Sursa: Saptamana Financiara