Proiectul pentru modificarea Legii nr. 273/2004 prevede, printre altele, posibilitatea instantei judecatoresti de a incuviinta adoptia unui copil daca diferenta de varsta dintre copilul adoptat si parintele adoptator este mai
mica de 18 ani, insa niciodata mai mica de 16 ani. Totodata, copilul al carui parinte nu a implinit 14 ani nu poate fi supus adoptiei.
Proiectul de lege prevede expres ca doua persoane de acelasi sex nu pot adopta impreuna.
De asemenea, in cazul copilului conceput in afara casatoriei, sotia tatalui poate fi mama adoptiva doar daca paternitatea a fost demonstrata prin intermediul unui test ADN.
Potrivit proiectului de act normativ, o alta noutate consta in faptul ca persoana care a fost condamnata definitiv si persoana sau familia a carui copil beneficiaza de o masura de protectie speciala nu pot adopta.
Obtinerea consimtamantul la adoptie
Termenul in care poate fi obtinut consimtamantul parintilor firesti sau al tutorelui copilului ar putea fi redus cu 15 zile, de la 60 de zile ajungand la 45 de zile.
Conform Legii 273/2004, persoanele care trebuie sa consimta la adoptie sunt:
– parintii firesti sau, dupa caz, tutorele copilului ai carui parinti firesti sunt decedati, necunoscuti, declarati morti sau disparuti ori pusi sub interdictie, in conditiile legii;
– copilul care a implinit varsta de 10 ani;
– adoptatorul sau, dupa caz, familia adoptatoare.
In acest aspect proiectul de lege aduce o serie de modificari. Astfel, copilul se va putea pronunta in fata instantei in legatura cu adoptia sa, doar dupa ce va implini 12 ani.
Totodata, in cazul in care o persoana casatorita intentioneaza sa adopte singura un copil, va fi necesar si acordul sotului sau pe langa cel al parintilor firesti si al copilului. La fel ar urma sa se intample si cu parintii decazuti din drepturi, precum si cu reprezentantul legal al copilului aflata in aceasta situatie.
Daca parintele are peste 14 ani, dar nu este inca major, poate fi asistat de reprezentantul sau legal pentru a-si da consimtamantul privind adoptia copilului sau.
Instanta judecatoreasca va avea, insa, posibilitatea de a trece peste refuzul parintilor firesti sau, al tutorelui de a consimti la adoptia copilului, daca se dovedeste, prin orice mijloc de proba, ca acestia refuza in mod abuziv sa-si dea consimtamantul la adoptie si instanta apreciaza ca adoptia este in interesul superior al copilului, avan dobligatia de a motiva expres o astfel de decizie.
Masuri pentru grabirea procesului de adoptie
O alta masura instaurata de acest proiect se refera la grabirea adoptiei, in cazul adoptiei ca finalitate a planului individualizat de protectie reglementat de Legea nr. 272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului.
Astfel, copilul inregistrat din parinti necunoscuti ar putea fi adoptat in cel mult 30 de zile de la eliberarea certificatului de adoptie.
De asemenea, copiii ar putea fi pusi spre adoptie si daca, la un an de la instituirea masurii de protectie, parintii biologici sau, dupa caz, rudele pana la gradul IV ale acestuia fie nu pot fi gasite ori in mod vadit refuza sa colaboreze cu autoritatile in vederea realizarii demersurilor pentru reintegrarea copilului in familie, fie dau in scris ca nu doresc sa se ocupe e cresterea si ingrijirea copilului si in termen de 2 luni nu si-au retras aceasta declaratie.
Copilul aflat in plasament la o ruda de pana la gradul IV ar putea fi supus adoptiei daca, dupa un an de zile de cand a fost incredintat, directia de adoptie considera ca adoptia ar fi in interesul sau.
Pe de alta parte, in proiect se prevede obligatia de a efectua noi anchete sociale care sa vizeze situatia actuala a parintilor firesti, precum si potentialul de reintegrare a copilului la acestia este obligatorie.
Incuviintarea adoptiei
Cererea de incuviintare a adoptiei poate fi introdusa direct de catre adoptator sau familia adoptatoare fie de catre directia de la domiciliul acestora, la sfarsitul perioadei de incredintare in vederea adoptiei sau, dupa caz, la implinirea termenelor prevazute.
Adoptia internationala a copilului care are domiciliul sau resedinta obisnuita in Romania si pentru care a fost incuviintata deschiderea procedurii interne va fi incuviintata numai in situatia in care adoptatorul sau unul dintre sotii din familia adoptatoare este ruda pana la gradul IV cu copilul sau cetatean roman cu domiciliul sau resedinta obisnuita in strainatate.
Actul normativ prevede ca, in cadrul procedurii adoptiei internationale au prioritate persoanele cu domiciliul sau resedinta obisnuita in strainatate care sunt rude pana la gradul IV inclusiv cu copilul.
In aceste situatii, Oficiul va fi obligat sa solicite realizarea monitorizarii postadoptie si transmiterea de rapoarte trimestriale autoritatii centrale competente sau organizatiei acreditate si autorizate din statul primitor si eliberarea unui certificat care atesta ca adoptia este conforma cu normele Conventiei de la Haga.
Totodata, instanta care incuviinteaza adoptia, la cererea adoptatorului sau familiei adoptatoare si cu consimtamantul copilului care a implinit varsta de 12 ani, poate dispune schimbarea prenumelui copilului adoptat.
Adoptatorul va beneficia de concediu de acomodare de 3 luni si de indemnizatie de 800 lei
Proiectul de lege institutie o serie de masuri prin care se incearca inlesnirea procesului de integrare al copilului in noua sa familie.
Asadar, in situatia in care copilul incredintat in vederea adoptiei a implinit varsta de 2 ani pana la data punerii in executare a hotararii de incredintare in vederea adoptiei, in proiect se specifica ca adoptatorul sau, optional, oricare dintre sotii familiei adoptatoare beneficiaza de un concediu de acomodare cu durata de 3 luni si de o indemnizatie lunara in cuantum de 800 lei, care se actualizeaza periodic prin hotarare a Guvernului.
Aceste drepturi ar urma sa se acorde, incepand cu ziua urmatoare celei in care a fost pusa in executare hotararea judecatoreasca de incredintare in vederea adoptiei, urmand a inceta cu ziua urmatoare celei in care:
– a expirat durata concediului de acomodare;
– copilul a implinit varsta de 18 ani;
– a avut loc decesul copilului;
– beneficiarul care adopta in calitate de persoana singura a decedat;
– a ramas irevocabila hotararea judecatoreasca prin care s-a dispus, ca urmare a plasamentului in regim de urgenta, luarea copilului din ingrijirea adoptatorului/adoptatorilor carora le fusese incredintat in vederea adoptiei;
– a ramas irevocabila hotararea judecatoreasca privind revocarea incredintarii in vederea adoptiei.
Totodata, perioada in care o persoana beneficiaza de concediu de acomodare se va considera vechime in munca si/sau in serviciu si constituie perioada asimilata stagiului de cotizare in vederea stabilirii drepturilor prevazute de Legea nr. 19/2000.
In situatia in care adoptatorul sau unul dintre sotii familiei adoptatoare, nu solicita acordarea concediului de acomodare, acesta ar urma sa beneficieze de reducerea cu o patrime a duratei normale de munca, cu mentinerea veniturilor salariale, suportate integral, in mod obligatoriu, din fondul de salarii al angajatorului. Aceasta se va acorda la cerere de catre angajator, pentru o perioada de 3 luni de la data la care a fost pusa in executare hotararea judecatoreasca privind incredintarea in vederea adoptiei, in situatia in care copilul a implinit varsta de 2 ani pana la punerea in executare a hotararii.
Toate aceste prevederi nu sunt aplicabile in cazul persoanelor care adopta copilul sotului si nici al persoanelor/familiilor care adopta copilul care nu este incredintat in vederea adoptiei.
Pana la incheierea perioadei de monitorizare post-adoptie prevazuta de lege, angajatorii au obligatia de a acorda persoanei sau unuia din sotii familiei adoptatoare dispensa pentru efectuarea evaluarilor medicale pentru fiecare copil adoptat, fara diminuarea drepturilor salariale, in limita a maximum 16 ore pe an.
Durata dispensei acordate potrivit prevederilor este de maximum 32 ore pe an, in situatia in care copilul adoptat este incadrat intr-un grad de handicap sau este infectat HIV/bolnav SIDA.
Cuantumul sprijinului financiar prevazut in proiect este de 1000 lei pe an, se acorda pana la incheierea perioadei de monitorizare post-adoptie prevazuta de lege si se actualizeaza periodic prin hotarare a Guvernului, in functie de costul acestor servicii.
Monitorizarea post-adoptie
Proiectul de lege defineste monitorizarea postadoptie ca fiiind etapa ulterioara incuviintarii adoptiei prin care se urmareste evolutia copilului adoptat si a relatiilor dintre acesta si parintii adoptatori in vederea integrarii depline a copilului in familia adoptatoare si identificarii precoce a eventualelor dificultati care pot sa apara in aceasta perioada.
In cazul adoptiei interne, monitorizarea postadoptie se realizeaza pe o perioada de cel putin 2 ani dupa incuviintarea adoptiei. In acest interval, adoptatorii au obligatia de a colabora cu directia pentru a inlesni realizarea rapoartelor trimestriale si de a o informa cu privire la schimbarea domiciliului ori modificari intervenite in structura familiei.
Potrivit proiectului, la incheierea perioadei de monitorizare postadoptie, directiile intocmesc un raport final de inchidere a cazului, pe care au obligatia sa il transmita Oficiului. In situatia in care, ulterior incuviintarii adoptiei, prenumele copilului adoptat este schimbat pe cale administrativa, raportul va fi insotit si de copia actului care a stat la baza schimbarii prenumelui.