În general, aceste legi presupun o anumită dificultate în ceea ce priveşte aplicarea lor şi de aceea necesită o perioadă de pregătire atât din partea organismelor statului care au sarcina să le aplice, cât şi din partea cetăţenilor, care au nevoie de timp pentru a se organiza în vederea respectării unor astfel de normative.
Plata anticipată a impozitului pe profit
Începând cu anul 2010, toţi contribuabilii plătitori de impozit pe profit urmează să aplice sistemul plăţilor anticipate efectuate trimestrial, actualizate cu indicele de inflaţie (decembrie faţă de luna decembrie a anului anterior). În prezent, sistemul plăţilor anticipate efectuate trimestrial se aplică numai societăţilor comerciale bancare, persoane juridice române şi sucursalelor din România ale băncilor, persoane juridice străine. De anul viitor, toţi contribuabilii vor avea obligaţia de a declara şi a plăti impozitul pe profit trimestrial, până la data de 25 inclusiv a primei luni următoare trimestrului pentru care se calculează impozitul. (OUG nr. 109/7 octombrie 2009 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul Fiscal)
Deductibilitatea cheltuielilor
Vor intra în categoria cheltuielilor deductibile limitat cheltuielile reprezentând tichetele de vacanţă acordate de angajatori. Vor fi deductibile, de asemenea, dobânzile aferente creditelor angajate pentru achiziţionarea de imobilizări corporale de natura mijloacelor fixe în cazul în care dobânda este cuprinsă în valoarea de intrare a imobilizării corporale.
Au fost scoase din categoria cheltuielilor deductibile limitat şi dobânzile aferente împrumuturilor de la instituţiile care desfăşoară activitatea de creditare cu titlu profesional. (OUG nr. 109/7 octombrie 2009 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul Fiscal)
Eliminarea accizelor la produsele de lux
Produsele pentru care accizele sunt stabilite în cote procentuale vor fi eliminate din sfera de aplicare a accizelor. Acestea sunt produsele de lux: bijuterii din aur şi/sau din platină, confecţii din blănuri naturale, parfumuri, articole din cristal, iahturi şi alte nave şi ambarcaţiuni cu sau fără motor pentru agrement, arme şi arme de vânătoare, altele decât cele de uz militar, motoare cu putere peste 25 CP pentru iahturi şi alte ambarcaţiuni pentru agrement. (OUG nr. 109/7 octombrie 2009 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul Fiscal)
Impozitarea veniturilor din activităţi independente
Contribuabilii care obţin venituri din anumite activităţi independente, pentru care impozitul se calculează sub formă de plăţi anticipate, aplicând o cotă de impunere de 10% la venitul brut, vor putea opta pentru impunerea veniturilor cu o cotă de 16% impozit final. Persoanele care optează pentru impozit final nu mai intră în procedura de regularizare.
Persoanele fizice care realizează venituri din cedarea folosinţei bunurilor din derularea unui număr mai mare de 5 contracte de închiriere la sfârşitul anului fiscal, începând cu anul fiscal următor califică aceste venituri în categoria venituri din activităţi independente şi le supun regulilor de stabilire a venitului net pentru această categorie. (OUG nr. 109/7 octombrie 2009 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul Fiscal)
Impozitarea salariilor
De la 1 ianuarie 2010, anumite categorii noi de venituri urmează să fie supuse regulilor de impunere proprii veniturilor din salarii. Vor fi asimilate salariilor în vederea impunerii şi următoarele venituri:
– remuneraţia obţinută de directori în baza unui contract de mandat conform prevederilor Legii societăţilor comerciale;
– remuneraţia primită de preşedintele asociaţiei de proprietari sau de alte persoane, în baza contractului de mandat, potrivit Legii privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari;
– sume reprezentând salarii sau diferenţe de salarii stabilite în baza unor hotărâri judecătoreşti rămase definitive şi irevocabile, precum şi actualizarea acestora cu indicele de inflaţie;
– indemnizaţiile lunare plătite conform legii de angajatori pe perioada de neconcurenţă, stabilite conform contractului individual de muncă. (OUG nr. 109/7 octombrie 2009 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul Fiscal)
Cresc taxele şi impozitele locale
Administraţiile locale vor actualiza nivelurile minime şi maxime ale valorilor impozabile, impozitelor, taxelor locale şi altor taxe asimilate acestora, precum şi ale amenzilor, cu inflaţia pe anii 2007, 2008 şi 2009.
Această dispoziţie, prevăzută în HG 956/2009, va duce la creşterea cu 15-20% a impozitelor pe clădiri, terenuri, apartamente şi auto. (HG nr. 956/19 august 2009 privind nivelurile pentru valorile impozabile, impozitele şi taxele locale şi alte taxe asimilate acestora, precum şi amenzile aplicabile începând cu anul fiscal 2010)
Salarizarea unică a bugetarilor
Legea salarizării unice se va aplica personalului din autorităţi şi instituţii publice; inclusiv al celor finanţate din venituri proprii şi subvenţii acordate de la bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale; personalului din autorităţile şi instituţiile publice finanţate integral din venituri proprii.
Aplicarea legii se va realiza pe etape, prin modificarea succesivă a salariilor de bază în plată, a soldelor funcţiilor de bază sau a indemnizaţiilor lunare de încadrare.
Raportul între salariul de bază minim şi cel maxim în sectorul bugetar va fi de 1 la 12.
În anul 2010, majorarea salariilor, a soldelor funcţiilor de bază şi a indemnizaţiilor se va face numai pentru acelea care au un nivel mai mic de 705 lei/lună şi fără a depăşi această valoare.
Valoarea coeficientului de ierarhizare 1,00 pentru anul 2010 este de 705 lei, iar creşterea coeficientului de ierarhizare 1,00 după anul 2010 va fi condiţionată de reducerea numărului de angajaţi, necesară realizării ţintelor anuale privind ponderea cheltuielilor de personal în produsul intern brut, în vederea atingerii unui nivel al coeficientului de ierarhizare 1,00 de 1.100 lei în 2015.
În anul 2010, personalul aflat în funcţie la 31 decembrie 2009 îşi va păstra salariul avut, fără a fi afectat de măsurile de reducere a cheltuielilor de personal din luna decembrie 2009, astfel:
a) noul salariu de bază, solda funcţiei de bază sau, după caz, indemnizaţia lunară de încadrare va fi cel/cea corespunzătoare funcţiilor din luna decembrie 2009, la care se adaugă sporurile care se introduc în acesta/aceasta potrivit anexelor legii;
b) sporurile prevăzute în anexele legii rămase în afara salariului de bază, soldei funcţiei de bază sau, după caz, indemnizaţiei lunare de încadrare se vor acorda într-un cuantum care să conducă la o valoare egală cu suma calculată pentru luna decembrie 2009.
Începând cu 1 ianuarie 2010, sporurile, acordate prin legi sau hotărâri ale Guvernului şi, după caz, indemnizaţiile de conducere care, potrivit legii, făceau parte din salariul de bază, din soldele funcţiilor de bază, respectiv din indemnizaţiile lunare de încadrare, prevăzute în notele din anexele la prezenta lege, se introduc în salariul de bază, în soldele funcţiilor de bază, respectiv în indemnizaţiile lunare de încadrare corespunzătoare funcţiilor din luna decembrie 2009, atât pentru personalul de execuţie, cât şi pentru funcţiile de conducere. (Legea nr. 330/5 noiembrie 2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice).
Asigurarea obligatorie a locuinţelor
Teoretic, Legea nr. 260/4 noiembrie 2008 privind asigurarea obligatorie a locuinţelor împotriva cutremurelor, alunecărilor de teren sau inundaţiilor este în vigoare din martie 2009. Însă Ministerul Administraţiei şi Internelor, în calitate de minister iniţiator, şi Comisia de Supraveghere a Asigurărilor au propus amânarea legii la o dată ce va fi stabilită de către autorităţile competente, după cum se arată în comunicatul de presă. După cum declara Constantin Toma, preşedintele PAID, este posibil ca această dată să fie 1 iulie 2010, întrucât trebuie cuprinşi în sistemul informatic 8,3 milioane de proprietari.
Legea pensiilor pentru agricultori, amânată
Teoretic, de la 1 ianuarie 2010, agricultorii ar trebui să aibă propriul sistem de pensii, care să le permită plata unei contribuţii foarte reduse în condiţii de mutualitate cu statul. Mutualitatea se referă la o participare a agricultorului cu o treime din contribuţia lunară şi a bugetului de stat cu două treimi din aceasta. Este însă foarte probabil ca această lege să fie amânată din cauza lipsei resurselor financiare. În cadrul Casei Naţionale de Pensii şi Alte Drepturi de Asigurări Sociale ar trebui să se înfiinţeze Departamentul de pensii pentru agricultori, ce presupune resurse financiare şi umane care nu există în momentul de faţă. Acest departament ar urma să administreze, să gestioneze, să coordoneze şi să controleze activitatea privind asigurările sociale, pensiile şi alte drepturi de asigurări sociale ale agricultorilor. (Legea nr. 263/7 noiembrie 2008 privind sistemul de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale agricultorilor programată să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2010)
Concordat preventiv pentru evitarea insolvenţei
Concordatul este un mecanism de evitare a insolvenţei şi constă într-o înţelegere între debitor şi creditori cu privire la modul în care debitorul aflat în dificultate financiară îşi va plăti datoriile. Debitorul trebuie să-şi anunţe din timp creditorii cu privire la faptul că are dificultăţi şi să le ceară şansa de a se redresa, propunându-le un plan concret în acest sens. Creditorii trebuie convinşi să accepte planul, precum şi faptul că şi-ar putea primi banii în condiţii mai avantajoase decât în cazul falimentului. Dacă această procedură eşuează, se va trece la faliment.
Debitorul poate introduce la tribunalul competent o cerere de deschidere a procedurii de concordat preventiv, prin care va propune şi un conciliator provizoriu, dintre practicienii în insolvenţă. În termen de 30 de zile de la numirea sa de către judecătorul sindic, conciliatorul elaborează, împreună cu debitorul, lista creditorilor şi oferta de concordat preventiv.
Debitorul va putea să ajungă la o înţelegere cu toţi creditorii săi sau cu o majoritate calificată a acestora. Creditorii disidenţi nu vor putea fi obligaţi să accepte concordatul, însă publicarea acestuia le va opri dreptul unei urmăriri silite individuale pe perioada de executare a concordatului. (Legea nr. 381/10 decembrie 2009 privind introducerea concordatului preventiv şi mandatului ad-hoc va intra în vigoare pe 13 ianuarie 2010)
sfin