De la 1 ianuarie, cărţile de muncă tradiţionale devin istorie, locul lor fiind luat
de baze de date electronice în care angajatorii vor regăsi „cazierul profesional” al salariaţilor. Ministerul Muncii susţine că în acest fel scăpăm de birocraţia excesivă care obliga atât firmele, cât şi autorităţile statului să piardă timp pentru a completa carnete de muncă pe suport din hârtie.
Tradiţionalele cărţi de muncă existente în acest moment vor ajunge, până la jumătatea anului viitor, la titulari, care ar face bine să le păstreze dacă nu vor să se trezească în situaţia de a nu mai avea cum dovedi că au un anumit istoric în câmpul muncii.
Potrivit datelor furnizate de reprezentanţii Inspectoratului Teritorial de Muncă Bucureşti, certificarea şi contrasemnarea pentru legalitate a înscrierilor efectuate în carnetele de muncă de către angajatorii cărora li s-a aprobat păstrarea şi completarea acestora la sediu se va efectua până la 31 martie. De asemenea, inspectoratele teritoriale de muncă trebuie, la rândul lor, să completeze şi să certifice înscrierile efectuate în cărţile de muncă pe care le au în custodie până la aceeaşi dată. După ce această operaţiune a fost făcută, cărţile de muncă tradiţionale trebuie virate către titulari până la sfârşitul lunii iunie.
Bază de date electronice
Firesc, apare întrebarea ce se va întâmpla după 1 ianuarie dacă nu vor mai exista cărţi de muncă. Hotărârea de Guvern 161/2006 stabileşte că evidenţa salariaţilor din România se va face prin întocmirea şi completarea unui registru electronic în care sunt cuprinse următoarele elemente: numele, prenumele, codul numeric personal al salariatului; data angajării; funcţia/ocupaţia conform specificaţiei Clasificării Ocupaţiilor din România sau a altor acte normative; tipul contractului individual de muncă; data şi temeiul încetării contractului individual de muncă. „Registrul se păstrează în forma electronică la sediul angajatorului. În conformitate cu prevederile Ordinului MMSSF nr. 20/2007, privind aprobarea Procedurii de transmitere a registrului general de evidenţă a salariaţilor în format electronic, Registrul general de evidenţă se înfiinţează şi se completează de către angajatori cu ajutorul aplicaţiei informatice distribuite gratuit de Inspecţia Muncii sau cu ajutorul aplicaţiilor informatice proprii ale angajatorilor”, ne-a declarat ing. Constantin Bujor, inspectorul-şef al ITM Bucureşti.
Cum dovedim vechimea în muncă
Gestionarea „online” a angajaţilor ridică mai multe probleme care în timp se pot transforma în adevărate drame. Cea mai importantă dintre ele este, din punctul de vedere al preşedintelui CNS Cartel Alfa, Bogdan Hossu, cea referitoare la vechimea în muncă. Liderul sindical ne-a declarat că înainte de a se decide scoaterea cărţilor de muncă tradiţionale ar trebui stabilit foarte clar modul în care o persoană angajată din ţara noastră poate dovedi că într-o lună a avut un anumit venit salarial pentru care compania la care activează a achitat contribuţiile aferente.
Hossu face această precizare în contextul în care în România sunt foarte multe situaţii în care angajatorii încalcă legea, uitând să vireze la bugetul de stat plăţile pentru mâna de lucru. „Cred că lună de lună sau cel puţin trimestrial firmele ar trebui să le elibereze angajaţilor o adeverinţă din care să rezulte foarte clar cât a cotizat omul respectiv la pensie, şomaj, asistenţă medicală. Altfel riscăm ca peste ani să ne trezim că vechimea ne-a fost ciuntită, iar pensia pe care o primim nu reflectă istoricul nostru în câmpul muncii”, a precizat reprezentantul sindicatelor. În replică, ing. Constantin Bujor spune că după 1 ianuarie 2011 vechimea în muncă prestată până la 31 decembrie 2010 se va dovedi cu carnetul de muncă, iar vechimea în muncă prestată după această dată se va dovedi cu adeverinţele eliberate de angajatori.