Două acte normative recent publicate aduc noutăţi importante în domeniul achiziţiilor publice. Pe de o parte, se relaxează cerinţele referitoare la documentaţia de atribuire prin măsuri care să limiteze solicitările abuzive din partea autorităţilor contractante. Pe de altă parte, se înăspresc
controalele şi se prevăd modalităţile de selecţie a celor care vor fi supuşi acestor controale.
Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice (ANRMAP) a stabilit criteriile de calificare şi selecţie în procedura de achiziţie publică, prin Ordinul nr. 509/2011, intrat în vigoare pe 28 septembrie. Acestea se referă la cerinţele minime pe care trebuie să le îndeplinească un operator economic pentru a se califica în vederea selectării sau a preselectării.
Ideea care stă la baza acestui ordin este ca aceste cerinţe să nu conducă la restricţionarea abuzivă a participării operatorilor economici la procedura de atribuire, având în vedere că legislaţia dă dreptul autorităţii contractante de a solicita acestora să facă dovada situaţiei personale, a capacităţii de exercitare a activităţii profesionale, a situaţiei economice şi financiare, a capacităţii tehnice şi/sau profesionale, precum şi a standardelor de asigurare a calităţii.
Ordinul face o listă exemplificativă a formulărilor care se acceptă şi care nu se acceptă în documentaţia de atribuire, anunţul sau invitaţia de participare. Într-un tabel pe două coloane, una „aşa da” şi cealaltă „aşa nu”, sunt exemplificate aspecte privind forma şi conţinutul formulărilor acceptabile şi neacceptabile din documentaţia de atribuire, anunţul sau invitaţia de participare. De exemplu, nu se acceptă solicitări de documente precum cazierul judiciar şi fiscal al personalului operatorului economic sau istoricul litigiilor. În locul acestor acte sunt preferabile declaraţiile pe propria răspundere. Practic, solicitantul trebuie să facă dovada că va putea executa contractul, fără să i se impună cerinţe cum ar fi acelea ca echipamentele necesare să fie în proprietatea acestuia sau personalul să fie angajat permanent la data depunerii ofertelor.
O altă anexă a ordinului prevede exemple de solicitări eronat impuse operatorilor economici de către autorităţile contractante în privinţa criteriilor de calificare şi selecţie, a factorilor de evaluare, a cerinţelor de natură tehnică ale caietului de sarcini.
Pe cine pică verificările
Pe de altă parte, pe 23 septembrie a intrat în vigoare şi o hotărâre de guvern (HG nr. 921/2011) pentru aprobarea Normelor de aplicare a Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 30/2006 privind funcţia de verificare a aspectelor procedurale aferente procesului de atribuire a contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii. Aceasta prevede verificarea procedurilor de atribuire a contractelor, în mod selectiv, indiferent de valoare.
Metodologia de selecţie a celor supuşi verificării are la bază următoarele criterii:
a) sursa de finanţare a contractului ce urmează a fi încheiat. Se selectează cu prioritate procedurile iniţiate de autorităţile contractante pentru atribuirea contractelor finanţate din fonduri comunitare nerambursabile;
b) tipul procedurii de atribuire;
c) tipul contractului ce urmează a fi încheiat. Se selectează procedurile de atribuire în ordinea complexităţii, astfel: contracte de lucrări, contracte de servicii, contracte de furnizare