Consultanta juridica in domeniul dreptului civil.
Redactarea de cereri, actiuni, intampinari, motive de apel si recurs, cai extraordinare de atac, notificari, tranzactii, contracte civile etc.
Asistenta si reprezentare juridica in procese de:
- Revendicari imobiliare;
- Uzucapiuni, accesiuni;
- Granituiri;
- Pretentii;
- Partaje, iesire din indiviziune;
- Evacuare;
- Anulare acte juridice si contracte civile;
- Anulare certificat mostenitor;
- Executari silite;
- Contestatie la executare;
- Ordonanta presedintiala;
- Anulare proces-verbal de constatare contraventie;
Recuperarea imobilelor prin actiunea in revendicare imobiliara
Actiunea in revendicare imobiliara are ca scop intoarcerea unui bun in patrimonul proprietarului de drept sau a posesorului care au pierdut in mod ilegal posesia asupra bunului respectiv.
Se spune in teorie, ca actiunea in revendicare tinde sa stabileasca direct daca dreptul invocat de reclamant exista sau nu.
Intr-o astfel de actiune civila nu sunt excluse despagubirile pe care proprietarul de drept le poate cere pentru repararea unui prejudiciu ce i s-a cauzat. Temeiul legal al actiunii il constituie aarticolul 480 C. civ.
Cine poate porni actiunea in revendicare?
Principala conditile pe care trebuie sa o indeplineasca reclamantului intr-o astfel de actiune este aceea ca el sa fie proprietar exclusiv al bunului imobil revendicat. Atunci cand, spre exemplu, exista mai mult de 1 proprietar, actiunea va trebui introdusa de catre toti coprorpietarii, respectandu-se astfel principul unanimitatii. Prin actiunea in revendicare se poate deci recunoaste titlul de proprietate pentru toti coproprietarii unui bun.
O a doua conditie esentiala este pierderea posesiei bunului imobil. Tot reclamantului ii revine obligatia principala de a dovedi ca el este adevaratul proprietar al bunului ce face obiectul revendicarii, paratul avand in fapt o pozitie privilegiata si fiind considerat proprietar pana la proba contrarie. Orice mijloace de proba se pot folosi de catre reclamant in vederea dovedirii calitatii de prorprietar. Probele pot consta in acte translatie de proprietate, cum sunt actele de vanzare-cumparare, actele de schimb, sau acte decarative de proprietate, precum partajul voluntar sau tranzactia. Nici acestea nu sunt insa probe absolute, ci se considera ca probeaza pana la dovada contrarie.
Atunci cand reclamantul nu reuseste sa dovedeasca dreptul sau de proprietate, actiunea este respinsa de instanta, iar paratul nu e obligat sa dovedeasca dreptul sau asupra bunului.
Cand se poate introduce actiunea in revendicare?
Potrivit articolului nr. 1844 din Codul civil, actiunea in revendicare este o actiune impresriptibila, ceea ce inseamna ca persoana indreptatita poate sa o introduca in orice moment, indiferent cat de indepartat este acesta de momentul in care a fost deposedat efectiv de bunul imobil. Prin exceptie insa, reclamantul isi pierde dreptul la actiune daca se face dovada prescriptiei achizitive de 30 de ani sau de 10-20 de ani. Tot o exceptie o reprezinta prevederile art. 561 C. civ. potrivit caruia in cazul vanzarii la licitatie publica a unui imobil supus urmaririi silite, orice actiunea introdusa de cel ce s-ar pretinde a fi proprietar se prescrie in 3 ani de la data inscrierii actului de adjudecare in cartea funciara.
Actiunea in revendicare se introduce la judecatorie sau tribunal, in functie de valoarea imobilului. Astfel, pentru imobilele a caror valoare este de pana la 500.000 lei noi, competenta apartine judecatoriei, iar, peste aceasta valoare, competenta apartine tribunalului. Este important de stiut si ca la competenta dupa valoare se adauga competenta teritoriala, ceea ce inseamna ca actiunea se poate introduce numai la judecatoria sau tribunalul in a carei raza teritoriala se afla imobilul a carui revendicare se cere. Actiunile in revendicare sunt taxate diferit, in ce priveste tax de timrbu, in fucntie de valoarea imobilului, conform art. 2 alin. (1) din Legea nr. 146/1997 privind taxele de timbru, cu modificarile si completarile ulterioare.
Importanta inscrierii imobilului in cartea funciara, in cazul actiunii in revendicare
Atunci cand doua persoane diferite sustin ca au acelasi drept asupra unui imobil, instanta va acorda preferinta celui care si-a inscris primul dreptul sau de prorpietate in cartea funciara. Daca numai paratul are titlu de proprietate, actiunea se respinge de catre instanta, iar daca nici una din parti nu arata un titlu, atunci se compara posesiile celor doi – reclamantul si paratul, urmand ca instanta sa dea preferinta celui a carui posesie este mai indelungata, neviciata si de buna credinta. (Pentru mai multe detalii privind posesia, puteti consulta si efectele juridice ale posesiei. Inscrierea in cartea funciara nu are caracter constitutiv de drepturi, ceea ce inseamna ca o persoana care nu este proprietar de drept al unui bun imobil, nu va dobandi acest titlu doar prin inscrierea imobilului in cartea funciara. Insa, persoanelor straine de actul inscris, acest act le este opozabil, adica produce efecte.