Angajatorii sunt obligaţi să ofere angajaţilor câte un permis nominal de acces la locul de muncă, pe care aceştia le vor purta asupra sa în permanenţă. Modificarea la Codul Muncii a fost operată încă în februarie curent, însă abia recent, Inspecţia Muncii şi Sindicatele au elaborat un model al formularului, pe care îl recomandă spre utilizare. Prevederea face parte dintr-un set de acţiuni, aprobat de Guvern, întru diminuarea fenomenului muncii la negru şi a salariilor în plic.
Potrivit Şefului Inspecţiei Muncii Chişinău, Dumitru Stăvilă, în cazul în care angajatorii vor devia de la modelul recomandat, aceasta nu va constitui o încălcare. Totuşi permisul trebuie să conţină informaţii despre contractul de muncă încheiat şi să aibă semnătura angajatorului.
Nerespectarea prevederilor implică sancţiuni de mii de lei pentru angajatori, dar în cazul în care lipsa permisului va fi unica încălcare atestată, ei se vor alege doar cu o prescripţie. Scopul este de a nu crea obstacole în activitatea angajatorilor, ci de a diminua fenomenul muncii nedeclarare, explică Stăvilă.
O altă modificare operată la Codul Muncii este şi obligarea angajatorilor de a aproba statele de personal în prima lună de la începutul activităţii, iar în continuare în prima lună a fiecărui an calendaristic. Statele de personal aprobate trebuie prezentate (în formă scrisă sau electronică) în termen de 2 luni de la data adoptării la inspectoratul teritorial de muncă în raza căruia este amplasată unitatea. Ele vor conţine informaţii despre numărul de angajaţi şi salariul lunar al acestora.
Potrivit datelor Inspecţiei Muncii, anual, controalele scot la iveală peste 1500 de cazuri de de persoane angajate ilegal în câmpul muncii. Planul de acţiuni aprobat în Guvern în 2011 prevede crearea la nivel de teritoriu, în comun cu angajaţii Inspectoratului Fiscal, a unor echipe ce vor efectua controale la unităţile de muncă. Recent, Parlamentul a votat o lege, ce face parte din plan, care stabileşte creşterea amenzilor pentru angajatorii care folosesc munca la negru. Doar în 2010, potrivit unor estimări ale experţilor IDIS Viitorul, munca nedeclarată a generat pierderi de cca 5 miliarde lei la bugetul de stat.