Inalta Curte de Casatie si Justitie – Completul competent sa judece recursul in interesul legii a luat in examinare recursul in interesul legii formulat de catre procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie prin sesizarea nr. 5.844/1.806/111-5/2013, in vederea interpretarii dispozitiilor art. 3201 alin. 7 fraza a II-a din Codul de procedura penala, in ipoteza unui proces penal avand ca obiect o pluralitate de infractiuni (concurs) in a carei alcatuire intra si o infractiune care se pedepseste cu detentiunea pe viata, iar savarsirea tuturor infractiunilor este recunoscuta de catre inculpat.
Problema de drept ce a generat practica neunitara
Prin recursul in interesul legii formulat de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie s-a aratat ca in practica judiciara nationala nu exista un punct de vedere unitar cu privire la interpretarea dispozitiilor art. 3201alin. 7 fraza a II-a din Codul de procedura penala, intr-un proces penal avand ca obiect o pluralitate de infractiuni (concurs) in a carei alcatuire intra si o infractiune care se pedepseste cu detentiunea pe viata, iar savarsirea tuturor infractiunilor este recunoscuta de catre inculpat.
Examenul jurisprudential
Prin recursul in interesul legii se arata ca, in urma verificarii jurisprudentei la nivel national cu privire la interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 3201 alin. 7 fraza a II-a din Codul de procedura penala, a fost relevata o practica neunitara.
Solutiile pronuntate de instantele judecatoresti
Potrivit unei orientari jurisprudentiale, in ipoteza mentionata, s-a facut aplicarea procedurii simplificate bazate pe pledoaria de vinovatie exclusiv infractiunilor care nu sunt pedepsite cu detentiune pe viata, concomitent cu aplicarea procedurii de drept comun pentru infractiunea sau infractiunile (in forma consumata sau tentata) a caror sanctiune prevazuta de lege este detentiunea pe viata, ca pedeapsa unica sau alternativa.
Intr-o a doua orientare a practicii, in aceeasi ipoteza, s-a considerat ca este exclusa aplicarea dispozitiilor art. 3201 din Codul de procedura penala, judecarea cauzei urmand a se face, pentru toate infractiunile, potrivit procedurii de drept comun.
Opinia procurorului general
Solutia propusa de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie este in sensul celei de-a doua orientari jurisprudentiale, potrivit careia intr-un proces unic cu pluralitate de actiuni substantiale si unicitate de actiune procesuala (ipoteza concursului de infractiuni in a carei alcatuire intra si o infractiune care se pedepseste cu detentiunea pe viata) nu sunt aplicabile dispozitiile art. 3201 din Codul de procedura penala, respectiv judecata in cazul recunoasterii vinovatiei, atat din perspectiva procesuala (procedura de judecata, art. 3201 alin. 1–6), cat si substantiala (efecte, art. 3201 alin. 7 fraza I).
ICCJ a decis admiterea recursului in interesul legii formulat de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.
In interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 3201 alin. 7 fraza a II-a din Codul de procedura penala, stabileste ca
Intr-un proces penal avand ca obiect o pluralitate de infractiuni (concurs) in a carei alcatuire intra si o infractiune care se pedepseste cu detentiunea pe viata, iar savarsirea tuturor infractiunilor este recunoscuta de inculpat, judecarea cauzei se face, pentru toate infractiunile, potrivit procedurii de drept comun.