Cu doi-trei ani în urma, 80% dintre produse erau achizitionate prin aceste instrumente financiare – de exemplu “creditul cu buletinul” -, pâna în 2008, când procentajul a scazut sub 50%. În prezent, acesta este de circa 10%.
Românii au profitat de facilitatea de a se împrumuta si au iesit la cumparaturi fara sa anticipeze ce va urma în economie.
Între timp, evolutia economiei a luat o turnura mai putin asteptata. Au venit disponibilizarile, reducerile de salarii, falimentele, trimiterile în somaj, multi dintre cei care au apelat la aceste instrumente financiare pentru a achizitiona produse fiind direct afectati de recesiune, nemaiputând plati ratele produselor achizitionate.
Ce se întâmpla în momentul în care consumatorul întârzie plata ratelor sau chiar intra în incapacitate de plata, ca urmare a pierderii locului de munca?
Cetelem-Flamingo
Dupa prima luna de întârziere a platii ratei, se percepe o penalizare de 4% din rata si se face raportarea la Biroul de Credit ca rau-platnic. Începând cu a doua luna, penalizarea se majoreaza la 8%, urmând ca, în functie de clauzele din contract, sa se treaca la recuperarea datoriei în instanta. Solutia de recuperare a datoriei poate fi direct de la angajator, din salariul pe care angajatul rau-platnic îl are, sau, în alt caz, prin recuperarea produsului achizitionat prin credit.
GE Money-Domo
Dupa prima luna de întârziere, se percepe o penalizare de 0,15% pe zi din rata, urmând ca, dupa trei rate neachitate, contractul sa fie trimis la o firma specializata în recuperarea datoriilor, care va încerca recuperarea datoriei în instanta. Clientii pot opta la încheierea contractului de achizitie a unui produs prin credit si pentru o asigurare în cazul pierderii locului de munca, compania asigurãtoare suportând, în cazul pierderii locului de munca din motive independente de angajat, 10 rate.
Sursa: Money.ro