Legea nr. 66/2010 pentru modificarea si completarea Legii nr. 84/1998 privind marcile si indicatiile geografice a fost publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, Nr. 226, din 9 aprilie 2010.
Avand in vedere ca pana acum Legea nr. 84/1998 realiza o transpunere partiala a acquis-ului comunitar, Legea pentru modificarea legii nr.84/1998 transpune pe deplin prevederile Directivei 2008/95/CE a Parlamentului European si a Consiliului si reglementeaza situatia marcii comunitare pe teritoriul Romaniei.
Trebuie retinut ca legea aduce o serie de imbunatatiri in ceea ce priveste terminologia folosita, precum si in ceea ce priveste procedura de protectie a marcilor, prin publicarea cererii corelata cu procedura opozitiei si a observatiei, se arata in expunerea de motive a legii.
Procedura „publicarii cererii de marca”
Astfel, in procedura administrativa de examinare a cererilor este reintrodusa procedura „publicarii cererii de marca” in maximum 7 zile de la data depunerii acesteia. In termen de doua luni de la data publicarii cererii de inregistrare a marcii, orice persoana interesata poate formula observatii privind cererea de inregistrare a marcii, pentru motivele absolute de refuz, precum si opozitii la inregistrarea marcii, pentru motivele relative de refuz.
Prin urmare, s-a dorit corelarea procedurii „opozitiei” cu „publicarea cererii de marca”, in cadrul procedurii de examinare.
In afara procedurii „Opozitiei”, ca posibilitate de aparare a drepturilor tertilor se introduce si procedura „observatiei” ca posbilitate de opunere la inregistrarea unei marci, bazata pe motivele absolute de refuz, prevazute la art.5 din lege.
In acest sens, la cererea solicitantului, titularul marcii care a formulat opozitia prezinta OSIM dovada ca:
a) in cursul unei perioade de 5 ani care precede data publicarii marcii asupra careia s-a formulat opozitia, marca anterioara a facut obiectul unei folosiri efective pe teritoriul Romaniei pentru produsele si serviciile pentru care aceasta a fost inregistrata;
b) exista motive justificate pentru neutilizarea marcii cu privire la care s-a facut opozitie.
Motivele pentru refuzul de inregistrare
O alta modificare se refera la motivele absolute pentru care o marca poate fi refuzata de la inregistrare, sau poate fi declarata nula. Astfel se mentioneaza ca, marcile care contin semne cu inalta valoare simbolica, in special un simbol religios, sau marcile care contin, fara autorizatia organelor competente, ecusoane, embleme, blazoane, semne heraldice, altele decat cele avute in vedere de Conventia de la Paris.
De asemenea, o marca este refuzata la inregistrare, sau dupa caz, este susceptibila a fi anulata, pentru urmatoarele motive relative:
a) daca este identica in raport cu o marca anterioara, iar produsele si serviciile pentru care marca este solicitata sau a fost inregistrata sunt identice cu cele pentru care marca anterioara este protejata;
b) daca, din motive de identitate sau de similitudine in raport cu marca anterioara si din motive de identitate sau similitudine a produselor sau serviciilor pe care cele doua marci le desemneaza se poate crea, in perceptia publicului, un risc de confuzie, inclusiv riscul de asociere cu marca anterioara.
Printre alte motive relative, pentru care o marca poate fi refuzata de la inregistrare, sau in cazul in care a fost inregistrata, este susceptibila de a fi anulata, se numara si dobandirea unor drepturi decurgand dintr-o marca neinregistrata sau dintr-un alt semn utilizat in activitatea comerciala, inainte de data de depozit a cererii de inregistrare a marcii ulterioare ori, dupa caz, inainte de data prioritatii invocate prin cererea de inregistrare a marcii ulterioare, si daca acea marca neinregistrata sau acel semn utilizat confera titularului sau dreptul de a interzice utilizarea marcii ulterioare; daca marca este identica sau similara in raport cu o marca de certificare anterioara, a carei valabilitate a incetat cu cel mult 10 ani inainte de data de depozit.
O marca nu este refuzata la inregistrare sau, dupa caz, inregistrarea nu este anulata atunci cand titularul marcii anterioare sau a dreptului anterior, consimte la inregistrarea marcii ulterioare.
Ce contine Cererea de inregistrare a marcii
Cererea de inregistrare a marcii va contine, conform modificarilor aduse legii 84/1998, urmatoarele elemente:
a) solicitarea explicita a inregistrarii marcii;
b) datele de identificare a solicitantului si, dupa caz, a mandatarului;
c) o reprezentare grafica, suficient de clara, a marcii a carei inregistrare este ceruta;
d) lista produselor si/sau serviciilor pentru care se solicita inregistrarea marcii;
e) dovada achitarii taxei de depunere si de publicare a cererii de inregistrare a marcii.
Cererea prezinta mentiuni exprese, atunci cand marca:
a) contine una sau mai multe culori revendicate ca element distinctiv al marcii;
b) este tridimensionala sau de un alt tip decat cele verbale sau figurative;
c) contine o transliterare sau o traducere a marcii ori a unor elemente ale marcii.
Reglementarea marcii comunitare pe teritoriul Romaniei
Completari ale legii in vigoare sunt aduse prin referiri exprese la recunoasterea „marcii comunitare”, la trasmiterea la OSIM a cererilor de marca in cazul depunerii acestora la OSIM, cat si cu privire la competentele Tribunalului Bucuresti pentru litigiile privind marcile comunitare.
Astfel, cand o cerere de marca comunitara este depusa la OSIM, acesta inscrie data primirii cererii si, fara sa procedeze la examinare, o transmite Oficiului de Armonizare in Piata Interna, in termen de doua saptamani, cu plata taxei prevazute de lege, pentru depunerea unei cereri nationale.
O cerere de marca comunitara sau o marca comunitara poate fi transformata intr-o cerere de marca nationala in conditiile Regulamentului privind marca comunitara, cu plata taxelor pentru procedura de examinare a unei cereri nationale prevazute de lege.
Titularul unei marci anterioare inregistrate in Romania sau a unei marci anterioare care a facut obiectul unei inregistrari internationale avand efect in Romania, care depune o marca identica, destinata a fi inregistrata ca marca comunitara, pentru produse si servicii identice cu cele pentru care marca anterioara a fost inregistrata sau incluse in lista acestei marci, se poate prevala, la inregistrarea marcii comunitare, de vechimea marcii anterioare in ceea ce priveste inregistrarea marcii comunitare in Romania.
Titularul unei marci comunitare, care este si titularul unei marci anterioare identice, inregistrate in Romania sau care a facut obiectul unei inregistrari internationale avand efect in Romania, pentru produse sau servicii identice cu cele pentru care marca anterioara a fost inregistrata ori incluse in lista acestei marci, se poate prevala de vechimea marcii anterioare in Romania.
Litigiile avand ca obiect marci comunitare, pentru care Regulamentul privind marca comunitara atribuie competenta tribunalelor de marca comunitara sunt de competenta Tribunalului Bucuresti, care judeca in prima instanta.
Amenda de la 50.000 la 150.000 lei pentru contrafacerea unei marci
Modificarile aduse Legii nr. 84/1998 vizeaza si cuantumul amenzilor pentru incalcarea legislatiei in vigoare.
Astfel, constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amenda de la 50.000 lei la 150.000 lei, savarsirea, fara drept, a urmatoarelor fapte:
a) contrafacerea unei marci;
b) punerea in circulatie a unui produs purtand o marca identica sau similara cu o marca inregistrata pentru produse identice sau similare si care prejudiciaza pe titularul marcii inregistrate;
c) punerea in circulatie a produselor care poarta indicatii geografice ce indica sau sugereaza ca produsul in cauza este originar dintr-o regiune geografica, alta decat locul adevarat de origine, in scopul inducerii in eroare a publicului cu privire la originea geografica a produsului.