a). Reprezentare Dacă aveţi calitate de parte în proces, vă puteţi exercita drepturile procedurale personal sau prin mandatar.
Dacă nu doriţi să vă prezentaţi personal aveţi posibilitatea să împuterniciţi o altă persoană pentru a vă reprezenta în faţa instanţei de judecată. Această persoană poate să fie avocat sau orice altă persoană, chiar fără studii juridice , pe care o împuterniciţi astfel. Persoana pe care o împuterniciţi se poate prezenta, alături de dumnevoastră, pentru a vă susţine interesele în faţa instanţei de judecată sau vă poate reprezenta interesele şi în lipsa dumneavoastă.
Persoanei căreia îi daţi procură generală poate să vă reprezinte în judecată , numai dacă acest drept i-a fost dat anume.
Procura pentru exerciţiul dreptului de chemare în judecată sau de reprezentare în judecată trebuie făcută prin înscris sub semnătură legalizată.
În cazul când procura este dată unui avocat, semnătura va fi certificată potrivit legii avocaţilor.
Dreptul de reprezentare mai poate fi dat şi prin declaraţie verbală, făcută în instanţă şi trecută în încheierea de şedinţă.
Mandatul este presupus dat pentru toate actele judecăţii, chiar dacă nu cuprinde nici o arătare în această privinţă; el poate fi însă restrâns numai la anumite acte sau pentru anumită instanţă.
Dacă mandatul este dat unei alte persoane decât unui avocat, mandatarul nu poate pune concluzii decât prin avocat, cu excepţia consilierului juridic care, potrivit legii, reprezintă partea.
Asistarea de către avocat nu este cerută doctorilor sau licenţiaţilor în drept când ei sunt mandatari în pricinile soţului sau rudelor până la al patrulea grad inclusiv.
De asemenea asistarea de către avocat nu este cerută la judecătorii când partea este reprezentată prin soţ sau rudă până la al patrulea grad inclusiv
Recunoaşterile privitoare la drepturile în judecată, renunţările, cum şi propunerile de tranzacţie nu se pot face decât în temeiul unei procuri speciale.
Mandatul nu încetează prin moartea celui care l-a dat şi nici dacă acesta a devenit incapabil. Mandatul dăinuieşte până la retragerea lui de către moştenitori sau de către reprezentantul legal al incapabilului.
Renunţarea sau retragerea mandatului nu poate fi opusă celeilalte părţi decât de la comunicare, afară numai dacă a fost făcută în şedinţă în prezenţa părţii.
Mandatarul care renunţă la împuternicire este ţinut să înştiinţeze atât pe cel care i-a dat mandatul, cât şi instanţa, cu cel puţin 15 zile înainte de termenul de înfăţişare sau de îndeplinirea termenelor căilor de atac.
b). Asistenţa judiciară
Prezenta broşură îşi propune să vă informeze cu privire la reprezentare şi la instituţia asistenţei judiciare care vă permite să vă prezentaţi la proces în apărarea unui drept sau interes legitim şi în cazul în care nu aveţi venituri financiare suficiente.
Cine beneficiază de asistenţă judiciară gratuită?
Cel care dovedeşte că nu are venituri suficiente cu care să îşi poată achita taxele de timbru, timbrul judiciar sau cauţiunea şi să îşi poată angaja avocat care să-i ofere asistenţă şi să-l reprezinte în instanţă, decât cu preţul punerii în primejdie a întreţinerii sale şi a familiei, poate apela la această instituţie.
În ce constă asistenţa judiciară?
Asistenţa judiciară constă într-un ansamblu de facilităţi care permit părţii, care are venituri foarte mici, să acceadă la justiţie. Astfel, unei asemenea persoane i se pot acorda scutiri, reduceri, eşalonări sau amânări pentru plata taxelor de timbru şi a timbrului judiciar precum şi a cauţiunilor. O altă facilitate poate consta în apărarea şi asistenţa gratuită printr-un avocat delegat de baroul avocaţilor.
Cum trebuie să procedaţi pentru a obţine asistenţă judiciară?
Dacă sunteţi una dintre persoanele care pot beneficia de asistenţă judiciară, puteţi cere instanţei să vă încuviinţeze o asemenea cerere.
Cerere de asistenţă judiciară se face în scris şi se depune la instanţa de judecată dacă doriţi să beneficiaţi de una dintre facilităţile ce se pot acorda, referitoare la taxa de timbru, timbru judiciar şi cauţiuni. Dacă doriţi apărare şi asistenţă gratuită trebuie să formulaţi o cerere la baroul avocaţilor, potrivit legii.
Cererea de asistenţă judiciară poate fi formulată oricând în cursul judecăţii.
Ce trebuie să cuprinsă cererea de asistenţă judiciară. Dovezi necesare încuviinţării cererii:
După ce v-aţi hotărât să formulaţi o asemenea cerere trebuie să o concepeţi în scris, iar în cuprinsul ei să menţionaţi obiectul şi natura procesului pentru care solicitaţi asistenţa, identitatea, domiciliul şi starea materială a dumneavoastră. La această cerere trebuie să anexaţi dovezi scrise despre veniturile pe care le obţineţi şi despre obligaţiile de întreţinere sau de plată pe care le aveţi faţă de alte persoane.
Dacă instanţa nu este lămurită cu privire la dovezile pe care le-aţi depus, va putea să ceară altele în completare, atât dumneavoastră cât şi părţii adverse sau altor autorităţi competente.
Dacă instanţa va constatat că această cerere a fost făcută cu rea-credinţă, prin ascunderea adevărului, ea poate să vă oblige la plata sumelor datorate şi chiar la amendă judiciară.
Când se stinge dreptul la asistenţă judiciară?
Dreptul la asistenţă judiciară se stinge prin moarte sau prin îmbunătăţirea stării materiale a celui care a beneficiat de acest drept.
Trebuie să cunoaşteţi că în cazul în care partea care a beneficiat de scutiri sau reduceri prin încuviinţarea asistenţei judiciare a câştigat procesul, toate cheltuielile pentru care aceasta a beneficiat de scutiri sau reduceri sunt puse în sarcina părţii adverse.
De asemenea, avocaţii desemnaţi pentru apărarea şi acordarea asistenţei gratuite au dreptul să ceară instanţei ca onorariul lor să fie pus în sarcina dumneavoastră, dacă aţi pierdut procesul.