Daune morale: Afla totul despre daunele morale
Prejudicii cauzate unei persoane, constand in suferinte de ordin psihic. Normele eticii si echitatii interzic in principiu acordarea de despagubiri materiale pentru daune morale, deoarece durerea sufleteasca este incompatibila cu un echivalent banesc. Este insa justificata acordarea unor compensatii materiale acelor persoane ale caror posibilitati de viata familiala si sociala au fost alterate ca
urmare a faptelor ilicite savarsite de alte persoane. Aceste compensatii sunt destinate sa creeze conditii de viata care sa aline intr-o oarecare masura suferintele psihice ale victimei,cum ar fi asigurarea unei locuinte adecvate si mobilitate corespunzator, pentru o persoana condamnata la izolare ca urmare a infirmitatii pricinuite prin fapta ilicita.
Dauna morala fost denumita pe rand in doctrina dreptului “orice atingere adusa uneia dintre prerogativele care constituie atributul personalitatii umane”(Rene Savatier, “La theorie des obligations. Vision juridique et economique” Dalloz, Paris, 1969, p 344) sau “prejudiciul care rezulta dintr-o atingere adusa intereselor personale si care se manifesta prin suferinta fizica sau morale pe care le resimte victima”(Pierre Tercier “Contribution a l’etude du tort moral et de sa reparation en droit suisse”, Editions Universitaires, Fribourg, Suisse, 1971, p 14)
Prejudiciile morale sunt cele care rezulta din vatamarea unui interes personal nepatrimonial. Ele nu sunt susceptibile de evaluare baneasca. Astfel sint: moartea, atingerile aduse integritatii fizice, sanataþii sau altor atribute ale personalitatii, cum ar fi , spre pilda, onoarea si reputatia. Asemenea prejudicii nu exclud, in mod necesar, cauzarea lor prin contact corporal. De pilda, durerea suferita de pe urma unei raniri sau loviri este un prejudiciu moral.
Prejudiciul moral. Definitie. Clasificare.Daunele morale sint,deci, consecinte de natura nepatrimoniala cauzate persoanei prin fapte ilicite culpabile, constind in atingerile aduse personalitatii sale fizice, psihice si sociale, prin lezarea unui drept sau interes nepatrimonial a caror reparare urmeaza regulile raspunderii civile delictuale daca fapta ilicita s-a produs in afara unui cadru contractual.
Daunele morale au fost clasificate astfel: daune morale constind in dureri fizice sau psihice numite pretium doloris; suferintele psihice determinate de cauzarea mortii unei persoane iubite sau a unei rude apropiate, ori de ranirea, mutilarea, desfigurarea sau imbolnavirea grava a acesteia sunt denumite si prejudicii prin ricoseu, iar despagubirea datorata pentru repararea acestora se numeste pretium affectionis; Prejudiciul estetic cuprinde toate vatamarile si leziunile ce aduc atingeri armoniei fizice sau infatisarii persoanei, despagubirile datorate pentru a-l repara denumindu-se “pretium pulchritudinis”; Prejudicul de agrement reprezinta restringerea posibilitatilor victimei de a se bucura de viata, de a avea parte din plin de satisfactii materiale si spirituale pe care aceasta I le poate oferi(Acest prejudiciu a fost calificat drept prejudiciu hedonist”-“hedone”=”placeri” in greaca)
Repararea prejudiciului de agrement a constituit obiectul de discutie in literatura noastra juridica chiar si in perioada in care repararea pagubei morale nu era admisa. Astfel s-a aratat ca “alaturi de munca trebuie neaparat avute in vedere si alte aspecte ce dau vietii culoare si valoare cum sunt: cultura, sportul, ocupatiile dezinteresate referitoare la familie si societate ,deoarece incapacitatea de munca nu poate reprezenta toata paguba si, deci, trebuie avut in vedere si asa-zisul prejudiciu de agrement.3
Prejudiciile care aduc atingere onoarei, demnitatii, prestigiului sau cinstei unei persoane consta in proferarea de expresii insultatoare, calomnii, defaimari ori denigrari la adresa unei persoane si se pot infaptui prin viu grai, prin adresarea directa in public, in scris, prin publicitate in presa ori prin mass-media in general.