Prin sentinta penala nr.2748 din 17 octombrie 1996 a Judecatoriei Botosani s-a respins, ca nefondata, sesizarea comisiei de propuneri din cadrul Penitenciarului Botosani privind liberarea conditionata a condamnatului A.C. fixandu-se termen pentru reinoirea cererii la 27 februarie 1997.
Instanta a retinut ca cel condamnat are de executat 2 ani inchisoare pentru savarsirea infractiunii de talharie prevazuta de art.211 C.pen., ca a fost incarcerat la 16 noiembrie 1995 si a executat 365 de zile, din care 34 zile ca urmare a muncii prestate.
Desi din procesul verbal al comisiei rezulta ca in timpul executarii acestei parti din pedeapsa, condamnatul a avut o comportare relativ buna, acesta a mai fost condamnat in timpul minoritatii pentru savarsirea unor infractiuni, asa incat nu sunt indeplinite, in prezent, condiliile cerute de art.59 C.pen.
Apelul introdus de condamnat a fost respins, ca nefondat, de Tribunalul Botosani, Sectia penala, prin decizia nr.615/A din 7 noiembrie 1996.
Impotriva celor doua hotarari a declarat recurs condamnatul, criticandu-le ca fiind vadit netemeinice si nelegale, sustinand ca in raport cu referatul intocmit de comisia din penitenciar, se impunea admiterea cererii si liberarea sa conditionata.
Investita cu solutionarea recursului, Curtea de Apel Suceava, Sectia penala, a respins, ca nefondat, recursul condamnatului cu motivarea ca acesta a fost internat intr-un centru de reeducare in anul 1989 pentru savarsirea unei infractiuni de talharie, iar in anul 1994 a fost condamnat la 1 an inchisoare pentru savarsirea altei infractiuni. In acest context, solutiile pronuntate de instanta de fond si cea de apel sunt legale si temeinice.
Solutia pronuntata de instanta de recurs este corecta.
Astfel, potrivit art.59 C.pen., dupa ce a executat cel putin 2/3 din durata pedepsei, in cazul inchisorii care nu depaseste 10 ani sau cel pulin 3/4 in cazul inchisorii mai mari de 10 ani, condamnatul care este staruitor in munca, disciplinat si da dovezi temeinice de indreptare, tinandu-se seama de antecedentele sale penale, poate fi liberat conditionat inainte de executarea in intregime a pedepsei.
Din interpretarea acestui text, rezulta ca numai buna comportare a condamnatului pe perioada de la incarcerare si pana la propunerea de liberare conditionata nu este suficienta pentru a se dispune aceasta masura, atata timp cat legiuitorul cere ca instanta de judecata sa aiba in vedere si comportamentul avut anterior incarcerarii condamnatului.
Cum anterior incarcerarii in vederea executarii pedepsei de 2 ani inchisoare, A.C. a mai fost condamnat in doua randuri, fiind internat intr-un centru de reeducare, in mod corect s-a respins cererea de liberare conditionata, fixandu-se un nou termen pentru reinoirea ei.
Curtea de Apel Suceava, decizia nr.1 din 8 ianuarie 1997