Iata in continuare care sunt cele mai importante 5 (cinci) lucruri care diferentiaza contractul de inchiriere de contractul de comodat si, in functie de care, ne putem decide cand ar fi oportun sa incheiem unul sau altul din cele doua contracte.
1) Chiria
Conform legii, contractul de inchiriere este acela prin care o parte (locator) se obliga sa asigure altei parti (locatar) folosinta unui bun, pe o perioada determinata, in schimbul unui pret (chirie) in timp ce prin contractul de comodat, o parte (comodant), se obliga sa asigure, cu titlu gratuit, celeilalte parti (comodatar) folosinta unui bun, cu obligatia pentru acesta din urma de a-l restitui intr-un anumit timp.
Deci practic, mai simplu spus, comodatul este un imprumut fara bani; daca in schimbul imprumutarii bunului dat in comodat s-ar percepe o suma de bani, atunci contractul de comodat s-ar transforma intr-unul de inchiriere.
2) Raspunderea pentru viciile (defectiunile) bunului imprumutat
Daca, in cazul contractului de inchiriere, locatorul (cel care a dat bunul spre folosinta) raspunde fata de cealalta parte pentru toate viciile ascunse ale bunului imprumutat care impiedica sau micsoreaza folosirea lui (indiferent ca le cunostea sau nu la data predarii si indiferent ca au survenit inaintea sau pe parcursul contractului), comodantul (cel care a dat bunul spre folosinta gratuita) nu raspunde decat pentru viciile ascunse pe care le-a cunoscut la data incheierii contractului si in legatura cu care nu l-a prevenit pe comodatar.
atentieUtil: Viciile ascunse sunt acele defectiuni ale bunului care nu pot fi descoperite la prima vedere sau cu prilejul examinarii bunului, in urma unei verificari serioase, pe cale obisnuita. Lipsa de informare, de experienta sau nepriceperea celui care preia bunul nu fac ca viciile pe care acesta nu le-a putut constata singur sa fie considerate vicii ascunse. Atunci cand pentru sesizarea defectiunilor este necesara o anumita pregatire, persoana care preia bunul (in cazul de fata, locatarul/comodatarul) poate apela la o persoana calificata, iar daca nu o face, este propria culpa.
3) Suportarea costurilor pentru reparatii
Conform Noului Cod Civil, in cazul contractului de inchiriere, locatorul (cel care a dat bunul spre folosinta) este obligat sa efectueze toate reparatiile necesare pentru pentru a mentine bunul inchiriat in stare corespunzatoare de intrebuintare (cu exceptia reparatiilor minore, locative – art. 1.788 NCC), in timp ce intr-un contract de comodat, comodatarul (cel care a luat bunul spre folosinta gratuita) suporta cheltuielile pe care le-a facut pentru a folosi bunul (cu exceptia cheltuielilor efectuate pentru lucrari necesare si care nu puteau fi prevazute la incheierea contractului – art. 2.151 NCC).
4) Durata maxima a contractului
In cazul contractelor de inchiriere legea prevede o durata maxima legala pe care pot fi incheiate aceste contracte, respectiv, de 49 de ani (art. 1.783 NCC).
In ceea ce priveste contractul de comodat, legea nu impune o astfel de limitare precisa in timp; insa, daca in contract nu s-a stipulat un termen precis de returnare, comodatarul este obligat sa restituie bunul: (a) dupa ce s-a folosit de el sau (b) daca intrebuintarea bunului are un caracter permanent, comodatarul trebuie sa returneze bunul, la cererea comodantului.
atentieAtentie: Atunci cand in contractul de inchiriere nu se prevede durata inchirierii, aceasta va fi stabilita conform uzantelor, daca astfel de uzante exista, iar, in lipsa acestora, inchirierea va fi considerata incheiata: (a) pe un (1) an, in cazul locuintelor nemobilate si al spatiilor comerciale; (b) pe durata corespunzatoare unitatii de timp pe care s-a calculat chiria, in cazul bunurilor mobile sau al camerelor sau apartamentelor mobilate si (c) pe durata inchirierii imobilului, in cazul bunurilor mobile puse la dispozitia locatarului pentru folosinta unui imobil.
5) Restituirea anticipata a bunului
Intrucat inchirierea unui bun se face contra cost, locatorul (cel care da in chirie bunul) nu poate cere restituirea bunului inainte de termenul stabilit.
In schimb, in contractul de comodat, unde folosinta bunului este data gratuit, regulile sunt mai flexibile, permitand comodantului (cel care a dat bunul spre folosinta gratuita) sa il solicite anticipat, atunci cand el insusi are o nevoie urgenta si neprevazuta in legatura cu acel bun.