Directiva 2005/29/CE a Parlamentului European si a Consiliului privind practicile comerciale neloiale ale intreprinderilor de pe piata interna fata de consumatori si de modificare a Directivei 84/450/CEE a Consiliului, a Directivelor 97/7/CE, 98/27/CE si 2002/65/CE ale Parlamentului European si ale Consiliului si a Regulamentului (CE) nr. 2006/2004 al Parlamentului European si al Consiliului
PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
avand in vedere Tratatul de instituire a Comunitatii Europene, in special articolul 95,
avand in vedere propunerea Comisiei,
avand in vedere avizul Comitetului Economic si Social European [1],
hotarand in conformitate cu procedura prevazuta la articolul 251 din tratat [2],
intrucat:
(1) In conformitate cu articolul 153 alineatul (1) si alineatul (3) litera (a) din tratat, Comunitatea trebuie sa contribuie la atingerea unui nivel inalt de protectie a consumatorilor prin masurile pe care le adopta in temeiul articolului 95 din tratat.
(2) In conformitate cu articolul 14 alineatul (2) din tratat, piata interna cuprinde o zona fara frontiere interne in care se asigura libera circulatie a marfurilor si serviciilor si libertatea de stabilire. Dezvoltarea practicilor comerciale loiale in cadrul zonei fara frontiere interne este vitala pentru a favoriza dezvoltarea activitatilor transfrontaliere.
(3) Legislatiile statelor membre in legatura cu practicile comerciale neloiale prezinta diferente semnificative care pot genera denaturarea concurentei si obstacole in calea bunei functionari a pietei interne. In domeniul publicitatii, Directiva 84/450/CEE a Consiliului din 10 septembrie 1984 de apropiere a actelor cu putere de lege si a actelor administrative din statele membre cu privire la publicitatea inselatoare si comparativa [3] stabileste criteriile minime de armonizare a legislatiei privind publicitatea inselatoare, dar nu impiedica statele membre sa mentina sau sa adopte masuri care sa asigure o protectie mai extinsa a consumatorilor. In consecinta, dispozitiile statelor membre privind publicitatea inselatoare prezinta divergente considerabile.
(4) Aceste disparitati creeaza ambiguitate in ceea ce priveste normele de drept intern care se aplica practicilor comerciale neloiale ce aduc atingere intereselor economice ale consumatorilor si creeaza multe bariere care afecteaza intreprinderile si consumatorii. Aceste bariere maresc costul suportat de intreprinderi in exercitarea libertatilor existente pe piata interna, in special in cazul in care intreprinderile doresc sa se angajeze in comertul transfrontalier, sa lanseze campanii publicitare si promotii. De asemenea, astfel de bariere determina nesiguranta consumatorilor cu privire la drepturile lor si le submineaza increderea in piata interna.
(5) In absenta unor norme uniforme la nivel comunitar, obstacolele in calea liberei circulatii transfrontaliere a serviciilor si marfurilor sau a libertatii de stabilire ar putea fi justificate, in lumina jurisprudentei Curtii de Justitie a Comunitatilor Europene, atata timp cat incearca sa protejeze obiectivele de interes public recunoscute si sunt proportionale cu respectivele obiective. Avand in vedere obiectivele comunitare, prevazute de dispozitiile tratatului si in legislatia comunitara secundara privind libertatea de circulatie si in conformitate cu politica Comisiei privind comunicarea comerciala, precizata in Comunicarea Comisiei intitulata „Urmare la Cartea Verde privind comunicarea comerciala pe piata interna”, aceste obstacole ar trebui eliminate. Aceste obstacole pot fi eliminate numai prin stabilirea unor norme uniforme la nivel comunitar, care sa asigure un nivel ridicat de protectie a consumatorilor, si prin clarificarea anumitor notiuni juridice, in masura in care sunt necesare pentru buna functionare a pietei interne si pentru a asigura securitatea juridica.
(6) In consecinta, prezenta directiva are ca obiectiv apropierea legislatiilor statelor membre privind practicile comerciale neloiale, inclusiv publicitatea neloiala, care dauneaza direct intereselor economice ale consumatorilor si, prin urmare, dauneaza indirect intereselor economice ale concurentilor legitimi. In conformitate cu principiul proportionalitatii, prezenta directiva protejeaza consumatorii de consecintele unor asemenea practici comerciale neloiale, in cazul in care sunt semnificative, dar recunoaste ca, in unele cazuri, impactul asupra consumatorilor poate fi neglijabil. Prezenta directiva nu reglementeaza si nu aduce atingere legislatiile interne privind practicile comerciale neloiale care dauneaza doar intereselor economice ale concurentilor sau care au legatura cu o tranzactie intre comercianti; pentru a tine seama pe deplin de principiul subsidiaritatii, statele membre vor pastra, daca doresc acest lucru, posibilitatea de a reglementa astfel de practici, in conformitate cu dispozitiile legislatiei comunitare. Prezenta directiva nu reglementeaza si nu aduce atingere dispozitiile Directivei 84/450/CEE privind publicitatea inselatoare pentru intreprinderi, insa nu pentru consumatori, precum si publicitatea comparativa. De asemenea, prezenta directiva nu afecteaza practicile publicitare si comerciale admise, cum ar fi introducerea legitima pe piata a produsului, diferentierea marcilor sau stimulentele oferite consumatorilor, care pot afecta in mod considerabil perceptiile consumatorilor cu privire la un anumit produs si le pot influenta comportamentele, fara a le afecta capacitatea de a lua o decizie in cunostinta de cauza.
(7) Prezenta directiva reglementeaza practicile comerciale cu scopul direct de influentare a deciziilor comerciale ale consumatorilor in legatura cu produsele. Prezenta directiva nu se aplica in cazul practicilor comerciale puse in aplicare in primul rand in alte scopuri, inclusiv, de exemplu, comunicarea comerciala destinata investitorilor, precum rapoartele anuale si publicatiile promotionale ale intreprinderilor. Prezenta directiva nu se adreseaza cerintelor legale privind bunul-gust si decenta, care variaza foarte mult intre statele membre. Practicile comerciale precum, de exemplu, campania de publicitate directa pe strada, pot fi neavenite in anumite state membre, din motive culturale. Statele membre ar trebui, in consecinta, sa aiba posibilitatea de a interzice in continuare anumite practici comerciale pe teritoriul lor, in conformitate cu dispozitiile legislatiei comunitare, din motive de bun-gust si decenta, chiar si in cazul in care aceste practici nu limiteaza libertatea consumatorilor de a alege. Ar trebui sa se tina seama de contextul cazului individual in cauza atunci cand se aplica prezenta directiva, in special clauzele generale.
(8) Prezenta directiva protejeaza in mod direct interesele economice ale consumatorilor impotriva practicilor comerciale neloiale ale intreprinderilor fata de consumatori. Astfel, directiva protejeaza in mod indirect si intreprinderile legitime impotriva concurentilor care nu respecta regulile stabilite de aceasta, oferind astfel garantia unei concurente loiale in domeniile pe care le coordoneaza. Se intelege de la sine ca exista alte practici comerciale care, desi nu aduc prejudicii consumatorilor, pot afecta concurentii si clientii intreprinderilor. Comisia ar trebui sa examineze cu atentie nevoia de actiune comunitara in domeniul concurentei neloiale dincolo de sfera de aplicare a prezentei directive si, daca este necesar, sa faca o propunere legislativa pentru a reglementa celelalte forme de concurenta neloiala.
(9) Prezenta directiva nu aduce atingere actiunilor individuale ale celor care au fost afectati de o practica comerciala neloiala. Ea
se aplica, de asemenea, fara a aduce atingere normelor comunitare si de drept intern privind dreptul contractual, drepturile de proprietate intelectuala, aspecte privind sanatatea si siguranta produselor, conditiile de stabilire si masurile de autorizare, inclusiv acele norme care, in conformitate cu dispozitiile legislatiei comunitare, au legatura cu activitatile legate de jocurile de noroc si normelor comunitare in domeniul concurentei si dispozitiilor de drept intern de punere in aplicare. Statele membre vor putea astfel sa mentina sau sa instituie restrictii sau interdictii ale practicilor comerciale din motive de protectie a sanatatii si sigurantei consumatorilor pe teritoriul lor, indiferent unde se situeaza sediul social al comerciantului, de exemplu in legatura cu alcoolul, tutunul sau produsele farmaceutice. Serviciile financiare si bunurile imobile, date fiind complexitatea si riscurile serioase care le caracterizeaza, trebuie sa faca obiectul unor cerinte detaliate, inclusiv al unor obligatii pozitive pe care comerciantii trebuie sa le respecte. Din acest motiv, in domeniul serviciilor financiare si al bunurilor imobile, prezenta directiva nu aduce atingere dreptului statelor membre de a continua eforturile peste nivelul dispozitiilor prezentei directive in scopul de a proteja interesele economice ale consumatorilor. Nu este oportun ca prezenta directiva sa reglementeze certificarea si indicarea standardului de finete pentru articolele din metale pretioase.
(10) Este necesar ca relatia dintre prezenta directiva si legislatia comunitara existenta sa fie coerenta, in special in cazul in care unor sectoare specifice li se aplica dispozitii detaliate privind practicile comerciale neloiale. In consecinta, prezenta directiva modifica Directiva 84/450/CEE, Directiva 97/7/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 20 mai 1997 privind protectia consumatorilor cu privire la contractele la distanta [4], Directiva 98/27/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 19 mai 1998 privind actiunile in incetare in ceea ce priveste protectia intereselor consumatorilor [5] si Directiva 2002/65/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 23 septembrie 2002 privind comercializarea la distanta a serviciilor financiare de consum [6]. In consecinta, prezenta directiva nu se aplica decat in cazul in care nu exista dispozitii comunitare speciale care sa reglementeze aspecte particulare ale practicilor comerciale neloiale, precum cerintele privind informatiile sau normele ce reglementeaza modul in care datele sunt prezentate consumatorilor. Directiva asigura protectia consumatorilor in cazul in care nu exista nicio legislatie sectoriala speciala la nivel comunitar si interzice comerciantilor sa creeze o impresie falsa cu privire la natura produselor. Acest lucru este deosebit de important in cazul produselor complexe cu grad de risc ridicat pentru consumatori, precum anumite produse care au legatura cu serviciile financiare. Prezenta directiva completeaza, in consecinta, acquis-ul comunitar care se aplica practicilor comerciale ce aduc prejudicii intereselor economice ale consumatorilor.
(11) Nivelul crescut al convergentei realizate prin apropierea dispozitiilor de drept intern in baza prezentei directive creeaza un nivel comun ridicat de protectie a consumatorilor. Prezenta directiva stabileste o interdictie generala unica a practicilor comerciale neloiale care denatureaza comportamentul economic al consumatorilor. De asemenea, directiva stabileste norme privind practicile comerciale agresive, care nu sunt reglementate in prezent la nivel comunitar.
(12) Armonizarea va creste in mod semnificativ securitatea juridica, atat pentru consumatori, cat si pentru comercianti. Consumatorii si comerciantii vor putea, astfel, sa se sprijine pe un cadru de reglementare unic, bazat pe concepte juridice clar definite, care sa reglementeze toate aspectele practicilor comerciale neloiale in cadrul Uniunii Europene. In consecinta, se vor elimina barierele care isi au originea in fragmentarea normelor privind practicile comerciale neloiale care dauneaza intereselor economice ale consumatorilor si va fi posibila realizarea pietei interne in acest domeniu.
(13) Pentru a realiza obiectivele Comunitatii prin eliminarea barierelor de pe piata interna, este necesar sa se inlocuiasca clauzele generale si principiile juridice divergente existente ale statelor membre. Astfel, interdictia generala comuna si unica instituita de prezenta directiva reglementeaza practicile comerciale neloiale ce denatureaza comportamentul economic al consumatorilor. Pentru a consolida increderea consumatorilor, interdictia generala ar trebui sa se aplice si in cazul practicilor comerciale neloiale utilizate in afara oricaror relatii contractuale intre comerciant si consumator sau dupa incheierea unui contract si pe perioada de valabilitate a acestuia. Interdictia generala este elaborata pe baza normelor privind doua tipuri de practici comerciale care sunt de departe cele mai comune, anume practicile comerciale inselatoare si practicile comerciale agresive.
(14) Este de dorit ca definitia practicilor comerciale inselatoare sa includa practicile, inclusiv publicitatea inselatoare, care induc in eroare consumatorii si ii impiedica sa faca o alegere in cunostinta de cauza, deci eficienta. In conformitate cu legislatia si practicile statelor membre privind publicitatea inselatoare, prezenta directiva imparte practicile inselatoare in actiuni inselatoare si omisiuni inselatoare. In ceea ce priveste omisiunile, prezenta directiva enumera un numar limitat de informatii-cheie de care consumatorul are nevoie pentru a lua o decizie comerciala in cunostinta de cauza. Informatiile respective nu trebuie dezvaluita in toate reclamele, ci numai in cazul in care comerciantul face o invitatie de a cumpara, un concept pe care prezenta directiva il defineste in mod clar. Abordarea adoptata in prezenta directiva pentru o armonizare completa nu exclude posibilitatea ca statele membre sa specifice in legislatia lor interna principalele caracteristici ale produselor specifice, de exemplu obiectele de colectie sau aparatura electrocasnica, a caror omisiune ar fi semnificativa atunci cand se face o invitatie de a cumpara. Scopul prezentei directive nu este reducerea optiunilor consumatorilor prin interzicerea promovarii produselor similare altor produse, cu conditia ca aceasta similitudine sa nu determine confuzie in randul consumatorilor cu privire la originea comerciala a produsului si, in consecinta, sa nu fie inselatoare. Prezenta directiva nu ar trebui sa aduca atingere legislatiei comunitare existente care acorda in mod expres statelor membre mai multe optiuni de reglementare pentru protectia consumatorilor in domeniul practicilor comerciale. In special, prezenta directiva ar trebui sa nu aduca atingere articolului 13 alineatul (3) din Directiva 2002/58/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 12 iulie 2002 privind prelucrarea datelor personale si protejarea vietii private in sectorul comunicatiilor publice [7].
(15) In cazul in care legislatia comunitara stabileste cerinte in materie de informatii aplicabile in publicitate, comunicarea comerciala si comercializare, informatiile respective se considera semnificative in conformitate cu prezenta directiva. Statele membre vor putea mentine sau institui cerinte in materie de informatii privind dreptul contractual si care au implicatii de drept contractual in cazul in care aceasta posibilitate este prevazuta de clauzele minime din instrumentele de legislatie comunitara existente. O lista neexhaustiva a acestor cerinte de informatii din acquis este cuprinsa in anexa II. Data fiind completa armonizare introdusa de prezenta directiva, numai informatiile cerute in baza legislatiei comunitare se considera semnificative in sensul articolului 7 alineatul (5). In cazul in care statele membre au introdus cerinte in materie de informatii peste nivelul celor specificate de legislatia comunitara, pe baza clauzelor minime, nerespectarea acestor cerinte nu se va considera omisiune inselatoare in sensul prezentei directive. In mod contrar, statele membre vor putea, in cazul in care clauzele minime din legislatia comunitara permit acest lucru, sa mentina sau sa instituie dispozitii mai stricte, in conformitate cu legislatia comunitara pentru a asigura un nivel mai ridicat de protectie a drepturilor contractuale individuale ale consumatorilor.
(16) Dispozitiile privind practicile comerciale agresive ar trebui sa reglementeze practicile care afecteaza semnificativ libertatea de a alege a consumatorilor. Acestea sunt practicile care folosesc hartuirea, constrangerea, inclusiv prin forta fizica, sau influenta nejustificata.
(17) Este recomandabil ca practicile comerciale neloiale in toate situatiile sa fie identificate pentru a asigura o securitate juridica mai mare. In consecinta, anexa I cuprinde lista completa a tuturor practicilor de acest fel. Acestea sunt singurele practici comerciale care pot fi considerate neloiale fara o evaluare de la caz la caz in conformitate cu dispozitiile articolelor 5-9. Lista poate fi modificata numai prin revizuirea directivei.
(18) Este oportuna protejarea tuturor consumatorilor impotriva practicilor comerciale neloiale. Cu toate acestea, Curtea de Justitie a estimat, atunci cand a hotarat cu privire la aspectele legate de publicitate dupa transpunerea Directivei 84/450/CEE, ca este necesar sa se examineze efectele lor asupra unui consumator tipic fictiv. In conformitate cu principiul proportionalitatii si pentru a permite aplicarea efectiva a masurilor de protectie care decurg din acesta, directiva ia ca si criteriu de evaluare consumatorul mediu, care este suficient de bine informat si de atent, tinand seama de factori sociali, culturali si lingvistici, conform interpretarii Curtii de Justitie, dar contine si dispozitii care au ca scop prevenirea exploatarii consumatorilor ale caror caracteristici le confera o vulnerabilitate sporita la practicile comerciale neloiale. In cazul in care o practica comerciala se adreseaza doar unui anumit grup de consumatori, cum sunt copiii, este oportun ca impactul acesteia sa fie evaluat din perspectiva membrului mediu al grupului. In consecinta, este oportun sa se includa in lista practicilor neloiale in toate situatiile o dispozitie care, fara sa impuna o interzicere totala a publicitatii adresate copiilor, sa ii protejeze impotriva indemnurilor directe de a cumpara. Notiunea de consumator mediu nu este o notiune statistica. Instantele judecatoresti si autoritatile nationale vor trebui sa isi exercite propria capacitate de a judeca, avand in vedere jurisprudenta Curtii de Justitie, pentru a stabili reactia tipica a consumatorului mediu intr-o situatie data.
(19) In cazul in care anumite caracteristici, cum sunt varsta, infirmitatea fizica sau mintala sau credulitatea fac consumatorii deosebit de vulnerabili in fata unei practici comerciale sau a produsului aferent sau in cazul in care comportamentul economic al acestui singur grup de consumatori poate fi denaturat de aceasta practica intr-o modalitate pe care comerciantul o poate prevedea in mod rezonabil, este recomandabil ca acest grup sa fie protejat in mod corespunzator prin evaluarea practicii din perspectiva membrului mediu al grupului respectiv.
(20) Este recomandabil sa se asigure un rol codurilor de conduita, care sa permita aplicarea principiilor prezentei directive in mod eficient de catre comercianti in domeniile economice specifice. In sectoarele in care exista constrangeri specifice care reglementeaza comportamentul comerciantilor, este oportun ca acestea sa fie luate in considerare, de asemenea, in vederea cerintelor in materie de diligenta profesionala in sectorul respectiv. Controlul exercitat de responsabilii de coduri la nivel national sau comunitar pentru a elimina practicile comerciale neloiale poate evita recurgerea la o actiune administrativa sau judiciara si, in consecinta, ar trebui incurajat. In vederea asigurarii unui nivel ridicat de protectie a consumatorilor, organizatiile de consumatori ar putea fi informate si implicate in elaborarea codurilor de conduita.
(21) Persoanele sau organizatiile despre care se considera, in baza legislatiei interne, ca ar avea un interes legitim cu privire la acest subiect trebuie sa aiba la dispozitie cai de atac pentru a intreprinde o actiune impotriva practicilor comerciale neloiale, fie in fata unei instante judecatoresti, fie a unei autoritati administrative care are competenta de a decide in cazul reclamatiilor sau de a initia procedurile judiciare corespunzatoare. Desi consistenta cazului prezentat trebuie stabilita de legislatia interna, este oportun ca instantele judecatoresti si autoritatile administrative sa aiba autoritatea de a solicita comerciantilor sa furnizeze dovezi privind exactitatea afirmatiilor de reale.
(22) Este necesar ca statele membre sa stabileasca sanctiunile aplicabile pentru incalcarea dispozitiilor prezentei directive si sa asigure punerea in aplicare a acestora. Sanctiunile trebuie sa fie eficiente, proportionale si cu efect de descurajare.
(23) Intrucat obiectivele prezentei directive, anume eliminarea barierelor din calea functionarii pietei interne reprezentate de legislatia interna privind practicile comerciale neloiale si asigurarea unui nivel comun ridicat de protectie a consumatorilor prin apropierea actelor cu putere de lege si a actelor administrative ale statelor membre privind practicile comerciale neloiale, nu pot fi indeplinite in mod satisfacator de statele membre si, in consecinta, pot fi indeplinite in conditii mult mai bune la nivel comunitar, Comunitatea poate adopta masuri in conformitate cu principiul subsidiaritatii prevazut la articolul 5 din tratat. In conformitate cu principiul proportionalitatii prevazut la articolul mentionat, prezenta directiva nu depaseste nivelul masurilor necesare pentru eliminarea barierelor de pe piata interna si pentru realizarea unui nivel comun ridicat de protectie a consumatorilor.
(24) Este oportun sa se revizuiasca prezenta directiva pentru a garanta luarea in discutie a barierelor de pe piata interna si realizarea unui nivel ridicat de protectie a consumatorilor. Revizuirea ar putea duce la o propunere din partea Comisiei de modificare a prezentei directive, ceea ce poate implica o prelungire limitata a derogarii prevazute la articolul 3 alineatul (5) si/sau o modificare in cadrul altor legislatii de protectie a consumatorilor care sa reflecte angajamentul asumat de Comisie in cadrul strategiei sale pentru politica fata de consumatori de a revizui acquis-ul existent pentru a realiza un nivel comun ridicat de protectie a consumatorilor.
(25) Prezenta directiva respecta drepturile fundamentale si principiile recunoscute in special de Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene,
ADOPTA PREZENTA DIRECTIVA:
CAPITOLUL 1
DISPOZITII GENERALE
Articolul 1
Obiectiv
Obiectivul prezentei directive este de a contribui la buna functionare a pietei interne si de a realiza un nivel ridicat de protectie a consumatorilor prin apropierea actelor cu putere de lege si a actelor administrative ale statelor membre privind practicile comerciale neloiale care aduc atingere intereselor economice ale consumatorilor.
Articolul 2
Definitii
In sensul prezentei directive:
(a) „consumator” inseamna orice persoana fizica ce actioneaza, in legatura cu practicile comerciale reglementate de prezenta directiva, in scopuri care nu se incadreaza in activitatea sa comerciala, industriala, artizanala sau liberala;
(b) „comerciant” inseamna orice persoana fizica sau juridica ce actioneaza, in legatura cu practicile comerciale reglementate de prezenta directiva, in scopuri care se incadreaza in activitatea sa comerciala, industriala, artizanala sau liberala si orice persoana care actioneaza in numele sau in beneficiul unui comerciant;
(c) „produs” inseamna orice bunuri sau servicii, inclusiv bunuri imobile, drepturi si obligatii;
(d) „practici ale intreprinderilor fata de consumatori” (denumite in continuare practici comerciale) inseamna orice actiune, omisiune, comportament, demers sau comunicare comerciala, inclusiv publicitatea si comercializarea, efectuata de un comerciant, in directa legatura cu promovarea, vanzarea sau furnizarea unui produs catre consumatori;
(e) „a denatura in mod semnificativ comportamentul economic al consumatorilor” inseamna a folosi o practica comerciala pentru a afecta apreciabil abilitatea consumatorului de a lua o decizie in cunostinta de cauza, determinandu-l astfel sa ia o decizie comerciala pe care nu ar fi luat-o altfel;
(f) „cod de conduita” inseamna un acord sau un set de reguli ce nu sunt impuse de acte cu putere de lege si acte administrative ale unui stat membru, care defineste comportamentul comerciantilor care isi asuma angajamentul respectarii acestuia in legatura cu una sau mai multe practici comerciale speciale sau cu unul sau mai multe sectoare de activitate;
(g) „responsabil de cod” inseamna orice entitate, inclusiv un comerciant sau un grup de comercianti, responsabila pentru formularea si revizuirea unui cod de conduita si/sau pentru monitorizarea respectarii respectivului cod de catre cei care si-au asumat obligatia respectarii acestuia;
(h) „diligenta profesionala” inseamna nivelul de competenta specializata si de consideratie pe care comerciantul poate sa il exercite in mod rezonabil fata consumatori, in conformitate cu practica comerciala loiala si/sau principiul general al bunei-credinte in domeniul de activitate al comerciantului;
(i) „invitatie de a cumpara” inseamna o comunicare comerciala care arata caracteristicile unui produs si pretul intr-o maniera corespunzatoare mijloacelor de comunicare comerciala folosite si care il determina pe consumator sa cumpere un produs;
(j) „influenta nejustificata” inseamna exploatarea unei pozitii de putere in raport cu consumatorul pentru a aplica o presiune asupra acestuia, chiar si fara a recurge la forta fizica sau a ameninta cu aceasta, intr-o maniera care reduce semnificativ abilitatea consumatorului de a lua o decizie in cunostinta de cauza;
(k) „decizie comerciala” inseamna orice decizie luata de un consumator cu privire la oportunitatea, modalitatile si conditiile cu privire la cumpararea unui produs, efectuarea unei plati integrale sau partiale pentru un produs, pastrarea sau renuntarea la un produs sau exercitarea unui drept contractual in raport cu produsul; o astfel de decizie determina consumatorul sa actioneze sau nu;
(l) „profesie reglementata” inseamna o activitate profesionala sau un grup de activitati profesionale in legatura cu care exista acte cu putere de lege si acte administrative privind detinerea unor calificari profesionale determinate care reglementeaza accesul, desfasurarea sau una din modalitatile de exercitare ale acestor activitati.