Model de acțiune de divorț prin acordul soților

Domnule Preşedinte, [1]

Subsemnaţii_şi_, cu ultimul domiciliu comun în_, solicităm ca, prin hotărârea ce o veţi pronunţa, să dispuneţi

Desfacerea căsătoriei noastre prin acord

De asemenea, solicităm revenirea soţiei/soţului la numele anterior căsătoriei, acela de [4]

Motivele acţiunii sunt următoarele:

Motivele de fapt [5]:_

Temeiul de drept [6]: Ne întemeiem acţiunea pe dispoziţiile art. 38 alin. (2) C. fam.

Probe [7]: în dovedirea acţiunii solicităm încuviinţarea probei cu înscrisuri, pe aspectul_

Anexăm: originalul certificatului de căsătorie şi, în copie certificată,

următoarele înscrisuri:_, precum şi chitanţa de plată a taxei

judiciare de timbru de_lei şi timbrul judiciar de_lei. [8]

Semnătura _[9]

Domnului Preşedinte al Judecătoriei [10]_

Explicații teoretice

[1] Natura juridică. Este o acţiune strict personală, prin care se solicită desfacerea căsătoriei pe baza consimţământului ambilor soţi, atunci când sunt îndeplinite cumulativ două condiţii: până la data cererii de divorţ a trecut cel puţin un an de la încheierea căsătoriei şi nu există copii minori rezultaţi din căsătorie.
[2] Calitate procesuală activă au ambii soţi, întrucât cererea de divorţ prin acord se formulează de soţi împreună [art. 6131 alin. (1) C. proc. civ.].
[3] Calitate procesuală pasivă nu există, cererea de divorţ prin acord nefiind formulată de soţi unul împotriva celuilalt, ci împreună.

[4] Obiectul acţiunii. Pe lângă capătul principal de cerere privind desfacerea căsătoriei prin acord, soţii pot formula şi capete de cerere accesorii referitoare la numele pe care îl vor purta după divorţ, pensia de întreţinere între ei şi atribuirea folosinţei locuinţei.

De menţionat că soţii pot conveni şi asupra modalităţilor de soluţionare a cererilor accesorii divorţului, caz în care învoiala lor trebuie clar exprimată în cerere [art. 6131 alin. (1) C. proc. civ.].

[5] Motivele de fapt. Se va menţiona:

a) dacă soţii au avut domiciliu comun, iar în caz afirmativ dacă vreunul dintre ei mai locuieşte acolo;

b) faptul că de la încheierea căsătoriei şi până la data cererii de divorţ a trecut cel puţin un an, sens în care se va indica data încheierii căsătoriei;

c) faptul că nu există copii minori rezultaţi din căsătorie;

d) dacă ambii soţi sau numai unul dintre ei şi-a schimbat numele de familie prin căsătorie, caz în care se va arăta dacă a intervenit învoiala soţilor cu privire la numele pe care îl vor purta după divorţ;

e) dacă s-au formulat şi alte capete de cerere accesorii divorţului, în afară de cel referitor la nume, se vor menţiona, după caz, fie modalităţile în care au convenit soţii să fie soluţionate aceste cereri, fie condiţiile legale de soluţionare a acestora.

[6]Temeiul de drept îl constituie dispoziţiile art. 38 alin. (2) şi ale art. 40 C. fam.

[7] Probe. Se vor prezenta înscrisuri, fiind obligatorii certificatul de căsătorie şi declaraţie pe proprie răspundere că nu există copii minori din căsătorie.

[8] Timbrajul. Taxa judiciară de timbru este de 366.000 lei (la nivelul anului 2005), potrivit art. 7 lit. a) din Legea nr. 146/1997, cu modificările şi completările ulterioare, iar în cazul în care soţii nu realizează venituri sau acestea sunt inferioare salariului minim brut pe ţară, cererea se va timbra cu 73.000 lei (la nivelul anului 2005), conform art. 7 lit. b) teza a Il-a din aceeaşi lege.

Timbrul judiciar este de 3.000 lei, conform art. 3 alin. (1) din O.G. nr. 32/1995, cu modificările şi completările ulterioare.

[9] Semnătura. Potrivit art. 6131 C. proc. civ., cererea trebuie să fie semnată de ambii soţi.

[10] Instanţa competentă.

a) teritorial – este competentă instanţa în circumscripţia căreia se află cel din urmă domiciliu comun al soţilor. Dacă soţii nu au avut domiciliu comun sau dacă nici unul dintre ei nu mai locuieşte în circumscripţia instanţei în care se află cel din urmă domiciliu comun instanţa competentă este cea în circumscripţia căreia îşi are domiciliul pârâtul, iar când pârâtul nu are domiciliul în ţară este competentă instanţa în circumscripţia căreia îşi are domiciliul reclamantul, conform art. 607 C. proc. civ. (competenţă teritorială absolută);
b) material – instanţa competentă este judecătoria, conform art. 607 C. proc. civ.