Un avocat divorț

Un avocat divorț

Un avocat divorț este un avocat care oferă consultanță și reprezentare juridică în cazurile de divorț. Avocații divorț pot ajuta clienții să înțeleagă legile privind divorțul, să pregătească documentele necesare și să negocieze un acord de divorț. De asemenea, avocații divorț pot reprezenta clienții în instanță, dacă este necesar.

Dacă vă gândiți la divorț, este important să consultați un avocat divorț pentru a vă ajuta să înțelegeți drepturile și opțiunile dumneavoastră. Un avocat divorț vă poate ajuta să luați cele mai bune decizii pentru dumneavoastră și pentru familia dumneavoastră.

Iată câteva dintre serviciile pe care le oferă avocații divorț:

  • Consultanță juridică privind divorțul
  • Pregătirea documentelor necesare pentru divorț
  • Negocierea unui acord de divorț
  • Reprezentarea în instanță în cazurile de divorț

Dacă vă gândiți la divorț, este important să consultați un avocat divorț cât mai curând posibil. Un avocat divorț vă poate ajuta să înțelegeți drepturile și opțiunile dumneavoastră și să luați cele mai bune decizii pentru dumneavoastră și pentru familia dumneavoastră.

Iată câteva dintre beneficiile de a consulta un avocat divorț:

  • Un avocat divorț vă poate ajuta să înțelegeți legile privind divorțul
  • Un avocat divorț vă poate ajuta să pregătiți documentele necesare pentru divorț
  • Un avocat divorț vă poate ajuta să negociați un acord de divorț care este în beneficiul dumneavoastră
  • Un avocat divorț vă poate reprezenta în instanță, dacă este necesar

Divorțul poate fi un proces dificil și stresant. Un avocat divorț vă poate ajuta să faceți procesul mai ușor și mai mai puțin stresant.

Un avocat divorț
Un avocat divorț

 

Cum te poate sprijini un avocat bun de divorț, partaj și dreptul familiei

Cum te poate sprijini un avocat bun de divorț, partaj și dreptul familiei

Cel mai bun avocat în divorț
Cel mai bun avocat în divorț

Divorțul, partajul și problemele legate de dreptul familiei pot fi unele dintre cele mai dificile și stresante experiențe prin care treci în viață. În astfel de situații, poate fi extrem de important să ai alături un avocat bun, specializat în dreptul familiei. În acest articol, vom explora cum te poate sprijini un astfel de avocat și cum acesta poate face diferența în rezolvarea problemelor tale legate de divorț, partaj și dreptul familiei.

  1. Evaluarea situației tale

Primul lucru pe care un avocat bun îl va face este să evalueze situația ta. Acesta va analiza circumstanțele tale și ale familiei tale, precum și circumstanțele care au dus la divorț sau problemele de drept familial cu care te confrunți. În acest fel, va putea oferi o perspectivă obiectivă și va putea identifica problemele majore cu care te confrunți.

  1. Consiliere juridică

Un avocat specializat în dreptul familiei îți poate oferi sfaturi legale cu privire la drepturile tale și opțiunile disponibile. Acesta te poate ajuta să înțelegi implicațiile legale ale diferitelor decizii și să iei cele mai bune decizii în interesul tău și al familiei tale.

  1. Rezolvarea problemelor de partaj

Atunci când se decide partajul, de obicei, sunt implicate mai multe aspecte legate de proprietate și datorii. Un avocat specializat în dreptul familiei te poate ajuta să navighezi prin aceste probleme și să ajungi la un acord de partaj echitabil și legal. Acestea pot fi aspecte legate de custodia copiilor, de împărțirea proprietăților și a altor active, precum și de împărțirea datoriilor comune.

  1. Reprezentare juridică în instanță

Dacă nu reușești să ajungi la un acord în problemele legate de divorț, partaj sau dreptul familiei, un avocat bun îți poate oferi reprezentare juridică în instanță. Acesta va pregăti cazul tău și va încerca să obțină rezultate favorabile în numele tău. Aceasta poate fi o soluție bună, mai ales în cazul în care ai probleme complexe legate de proprietate, datorii sau custodia copiilor.

  1. Mediere

O altă opțiune disponibilă este medierea. Un avocat specializat în dreptul familiei poate oferi medierea ca o alternativă la reprezentarea juridică în instanță. Medierea implică discuții cu un mediator, care încearcă să ajute părțile să ajungă la un acord, fără a fi nevoie de un proces lung și costisitor.

Cum te poate sprijini un avocat bun de divorț, partaj și dreptul familiei

Cel mai bun avocat în divorț – 100% Cazuri rezolvate

Cel mai bun avocat în divorț – 100% Cazuri rezolvate

Fă primul pas înspre soluționarea problemelor tale juridice. Programează consultația acum!

Divort prin acord

Cea mai simpla formula de divort este divortul prin acord, caz in care daca ambii soti au decis sa divorteze, chiar daca exista copii minori rezultati din casatorie, o pot face prin notar sau prin instanta.

Personal in astfel de situatii – atunci cand ambii soti sunt de acord cu divortul – recomand calea notariala cu consultarea unui avocat in ce priveste planul parental daca exista copii minori, astfel incat sa se evite ulterioare actiuni in instanta din situatii ce se pot ivi si pe care partile nu le-au prevazut la divort.

Cel mai bun avocat în divorț
Cel mai bun avocat în divorț

SURSA GOOGLE

Avocat specializat în divorț – Experiență în cazuri de divorț

Avocat specializat în divorț

Avocat specializat în divorț – Experiență în cazuri de divorț.Te reprezentăm în cazuri de divorț și partaj. Te ajutăm să simplifici procedura de divorț. Solutii legale de top. Avocat specializat divort. 100% cazuri rezolvate. Consultanta specializata. Servicii: Avocat Civil Bucuresti, Divort Cu Minori, Divort

Avocat specializat în divorț
Avocat specializat în divorț

Trebuie mentionat inca din primul rand faptul ca, conform Codului Familiei, prin lege se enunta faptul ca Statul apara interesele copilului si manifesta deosebita grija pentru cresterea si educarea tinerei generatii.

In aceste cazuri, legea impune ca, in cadrul procesului de divort, sa fie avute in vedere cu prioritate drepturile si interesele legitime ale copiilor minori

Cand sotii au copii minori si au decis sa divorteze, acestia:
– Se inteleg si pot divorta prin intelegere (divortul sa fie pronuntat din culpa comuna), stabilind si celelate aspecte accesorii divortului: numele sotilor dupa divort, incredintarea copiilor minori, cuantumul pensiei de intretinere. Acest tip de divort dureaza mai putin, este mai ieftin si mai putin traumatizant pentru parti.
– Nu se inteleg si dau nastere unui proces de divort lung, costisitor si plin de incarcatura emotionala, atat pentru ei cat si pentru copii

Indiferent de alegerea facut, cand sotii au copii minori, instanta va dispune citarea si ascultarea autoritatii tutelare care va face o ancheta sociala la domiciliul actual al copilului si la domiciliul unde ar putea fi dus daca va fi incredintat sotului care se muta din domiciliul comun. Potrivit Codului Familiei ascultarea copiilor minori care au implinit varsta de 10 ani este obligatorie in procesele de divort, in vederea incredintarii lor.

Sursa avocati net

Avocat specializat în divorț – Experiență în cazuri de divorț

Vreau sa divortez de sotie

Vreau sa divortez de sotie.divortul soţilor care au copii minori născuţi din casatorie, din afara casatoriei sau adoptaţi, dacă soţii convin asupra tuturor aspectelor referitoare la: – …

Vreau sa divortez de sotie
Vreau sa divortez de sotie

 

Vreau să divorţez şi nu ştiu cum să procedez daca avem copii minori?

Nu ştiu dacă este posibilă desfacerea căsătoriei la notar, sau dacă ar fi mai avantajos un divorţ de comun acord, având în vedere că avem copii minori, şi nu avem încă un punct de vedere comun cu privire la pensia alimentară, domiciliul la care vor locui copii minori, stabilirea programului de vizită.

M-ar ajuta în luarea deciziilor, dacă aş cunoaşte cat costa un divort la notar, precum şi costurile pe care le-ar presupune să apelez la un avocat specializat în dreptul familiei, cu atât mai mult cu cât un cabinet de avocat este locul în care m-aş lămuri cu privire la toate aspectele pe care le-ar presupune desfacerea căsătoriei, pensia alimentara, partajul bunurilor, actele necesare divorţului.

Toate aceste întrebări frământă adesea pe unii dintre soţi, care, din justificate motive,  doresc să iniţieze procedura de divort, dar care, neavând cunoştinţe juridice, nu dispun de elementele de drept necesare pentru a obtine un rezultat favorabil, care să mulţumească, dacă este posibil, ambii soţi, dar mai ales, ca procedura de divort să fie una rapidă, să nu presupună prezenţa la proces a soţilor aflaţi în strainatate, iar în ipoteza în care din căsătorie au rezultat copii care sunt minori, desfăşurarea procesului să nu le producă traume, astfel ca, ulterior divortului, ambii soţi să contribuie la crearea unei motivaţii temeinice pentru copii, de adaptare la noua situaţie familială.

Vreau sa divortez de sotie

A aparut Divort Tv

A aparut Divort Tv

A aparut Divort Tv.Stire prealuata de pe agentiile de presa

 

 

Divort TV te „toaca” mărunt! Toate știrile despre divorț

 

 

Divort TV un proiect Tatal.ro

 

Cum divortez in Romania daca sunt afara

Cum divortez in Romania daca sunt afara

 

Unica soluție: divorț pe cale judecătorească, adică introdus la instanța judecătorească

Divorțul reprezintă desfacerea căsătoriei cu efecte pentru viitor. Desfacerea căsătoriei se poate realiza cu acordul ambilor soți sau la cererea unuia dintre ei. Divorțul în fața instanței de judecată poate fi realizat în trei moduri.

Primul dintre acestea este cel prin acord, în care ambii soți sunt de acord să divorțeze. Cel de-al doilea mod este reprezentat de către divorțul din culpă, care apare atunci când unul sau ambii soți sunt vinovați de desfacerea căsătoriei. În fine, cel de-al treilea mod, divorțul după o separare îndelungată, care a durat mai mult de doi ani.

Din punct de vedere legal, există și o a patra posibilitate, de a depune o cerere de divorț pe motiv de sănătate, însă foarte puține cupluri apelează la acest mod de a își încheia căsătoria.

Dacă ai reședința în străinătate, poți folosi toate aceste trei modalități descrise pentru de a realiza un divorț pe cale judecătorească. Doar în cazul divorțului după o separare indelungată, soțul care depune cererea va fi și cel considerat responsabil de eșecul căsătoriei, în celalate cazuri, responsabili pentru desfacerea căsătoriei pot fi ambii soți sau soțul pârât.

Foarte important, legea prevede posibilitatea de a schimba cererea depusă de unul dintre soți, din culpa soțului pârât sau a ambilor soți, în divorț prin acordul părților.

De ce acte are nevoie avocatul pentru a depune cererea de divorț la instanță din România?

Am pornit de la premisa că nu dorești, nu poți sau nu vrei să te deplasezi în România pentru a divorța.

Pentru demararea procedurii de divorț trebuie redactată o cerere de chemare în judecată prin care chemi în judecată celălalt soț. În acest sens, în cerere trebuie specificat unde locuiește celălalt soț, altfel ar fi imposibil ca instanța să îl încunoștiințeze despre divorț.

Potrivit dispozițiilor articolulului 922, Cod Procedura Civilă, instanța va avea nevoie de dovezi sau poate dispune efectuarea unor cercetări pentru a afla dacă locuința specificată în cererea de divorț este aceeași cu a soțului pârât.

Cererea de chemare în judecată trebuie însoțită de certificatul de căsătorie, dar și de cele de naștere ale copiilor, dacă aceștia există, ambele, în copie.

Unde va fi depusă cererea de divorț?

Potrivit articolului 914, Cod Procedură Civilă, dacă niciunul dintre soți nu are reședința România, deci locuiesc în străinătate, cererea de divorț și actele enumerate pot fi depuse prin acordul acestora la orice judecătorie de pe teritoriul României.

În cazul în care nu există un acord între soți cu privire la instanța competentă să judece divorțul, atunci singura instanță la care se poate introduce divorțul este Judectoria Sector 5 din București.

Dacă soțul de care dorești să divorțezi este cetățean străin, poți divorța în fața instanțelor românești.

Conform  art. 1.081, alin. 2, pct. 4, Cod Procedură Civilă Român – Competența Preferențială a instanțelor române, instanțele române sunt competente să judece procese între persoane cu domiciliul în străinătate, dacă actele sau faptele de stare civilă au fost înregistrate în România.

Adică, pentru a purtea divorța în România, trebuie ca certificatul de căsătorie să fie românesc sau să fie transcris în română.

În cazul în care căsătoria a fost efectuată într-o altă țară și nu a fost înregistrată la Starea Civilă din România, instanțele românești nu se pot pronunța în privința divorțului.

De ce nu trebuie să te prezinți la divorț?

Potrivit art. 920, alin. 1, Cod Procedură Civilă Român – Prezența personală a părților – părțile trebuie să se prezinte în persoană în cadrul procesului, dar dacă una dintre ele are reședința în străinătate, aceasta poate fi reprezentată de către un avocat. Acesta se poate ocupa de toate procedurile și prezentările, fără a fi necesară prezența ta la divorț.

Dacă nu vrei ca un avocat să te reprezinte, dar nici să te prezinți la termenele de judecată, acest lucru nu este posibil deoarece cererea va fi respinsă ca nesusținută. Dacă nici celălalt soț nu se prezintă, procesul de divorț va fi suspendat.

Condițiile divorțului din străinătate

Un divorț prin acordul soților este recomandabil cuplurilor, indiferent dacă aceștia au copii minori sau nu. Dacă ambii parteneri sunt de acord că divorțul este singura soluție, aceștia vor trebui să semneze cererea de divorț, iar avocatul va atesta semnătura acestora. Este posibil ca ambii soți să dea avocatului o procură prin care aceștia sunt de acord ca acesta semneze cererea de divorț în locul lor.

Divorțul din culpă poate fi introdus din vina asupra unuia dintre soți sau a amândurora. Pentru ca vina să fie apreciată corect, în cadrul procesului vor trebui aduse dovezi, martori sau vor fi efectuate interogatorii. Dacă acestea vor dovedi că ambii soți sunt vinovați, chiar dacă doar unul a depus cererea de divorț, instanța îi va declara pe ambii vinovați.

 

 

sursa dreptonline.ro

(P) Cum se poate divorta repede si legal in 2020(Recomand coltucsiasociatii.ro)

Cum se poate divorta repede si legal in 2020(Recomand coltucsiasociatii.ro)

Cum se poate divorta repede si legal in 2020

Explicam ce variante au soții care vor să se despartă, din moment ce divorțul la mediator nu mai e posibil .

Chiar dacă divorțul a ajuns să fie des-întâlnit, soții/soțul care doresc/dorește să divorțeze trebuie să înțeleagă că nu orice divorț se desfășoară în același mod. În concret, există mai multe tipuri de divorț, care implică proceduri diferite și, mai ales, care implică efecte diferite. Amintim aceste informații în contextul în care s-a decis recent că divorțul la mediator nu mai este o opțiune pentru cei ce doresc desfacere căsătoriei.

Conform Codului civil, soții pot să divorțeze în următoarele cazuri:

•    prin acord, la cererea ambilor sau a unuia dintre soți acceptată de celălalt soț;
•    atunci când, din cauza unor motive temeinice, raporturile dintre cei doi sunt grav vătămate și continuarea căsătoriei nu mai este posibilă;
•    la cererea unui din soți, după o separare în fapt care a durat cel puțin doi ani;
•    la cererea aceluia dintre soți a cărui stare de sănătate face imposibilă continuarea căsătoriei.
Tipurile de divorț au efecte diferite și implică proceduri diferite. Totuși, probabil cea mai mare diferență, în baza efectelor, este cea dintre un divorț pronunțat din culpă. (a unuia dintre soți doar sau comună) și celelalte tipuri de divorț, unde culpa nu contează pentru pronunțarea divorțului.

Important! Înalta Curte de Casație și Justiție a decis că divorțul la mediator nu va mai este posibil. Decizia Instanței Supreme fiind obligatorie din 24 februarie 2020.

De acum, singurele opțiuni de divorț vor mai fi cele prin care defacerea căsătoriei are loc la starea civilă, la notar sau la instanța judecătorească.
În același timp, decizia nu interzice recurgerea la mediator, în mod absolut. Cei ce doresc divorțul pot să stabilească la mediator unele elemente conexe divorțului. Cum sunt, de exemplu, aspectele referitoare la numele soților, după divorț.
Divorțul pronunțat din culpă
Aceste tipuri de divorț se defășoară în fața instanței judecătorești.
Culpa contează în două situații. În primul rând, e vorba de cazul divorțului pronunțat atunci când vătămarea raporturilor dintre soți face continuarea căsătoriei imposibilă, din cauza unor motive temeinice. În acest caz, divorțul se poate pronunța dacă instanța stabilește culpa a cel puțin unuia dintre soți.
De asemenea, se va pronunța divorțul din culpa exclusivă a reclamantului, în cazul separației de fapt care durează cel puțin doi ani. Totuși, dacă pârâtul este de acord cu divorțul, nu se va face mențiune despre culpa soților.

Dar care sunt efectele principale ale pronunțării divorțului din culpă? Contează dacă divorțul e pronunțat din culpă individuală sau comună.

În cazul divorțului pronunțat din culpă individuală, soțul din a cărui culpă exclusivă s-a pronunțat divorțul poate fi ținut . Să ofere o prestație compensatorie și/sau să fie obligat la plata de despăgubiri.
Scopul prestației compensatorii este de a compensa dezechilibrul apărut în urma divorțului, în viața soțului care nu este considerat vinovat pentru divorț. Prestația compensatorie poate fi acordată în bani, ca o sumă globală sau ca o rentă viageră, sau în natură, sub forma unui uzufruct.
Atenție! Renta viageră nu trebuie să fie acordată, neapărat, pe tot parcursul vieții soțului nevinovat. Poate fi acordată și pe o perioadă determinată precis.
Mai mult, în cazurile în care reclamantul moare în timpul procesului. Moștenitorii acestuia pot continua procesul început de antecesorul acestora, în scopul admiterii acțiunii de divorț. Totuși, aceasta va fi admisă doar dacă este constatată culpa exclusivă a soțului pârât.

Motivul pentru care este posibilă continuarea acțiunii și pentru care aceasta este admisă . Doar dacă se constată culpa exclusivă a soțului pârât are legătură cu chestiuni de ordin succesoral.

Practic, în acest caz, dacă este admisă acțiunea de divorț, căsătoria se va considera desfăcută la momentul introducerii cererii de divorț, conform Codului de procedură civilă. Astfel, pârâtul, nemaifiind considerat căsătorit cu soțul nevinovat, la moartea celui din urmă, nu îl mai poate moșteni.
Este de menționat, aici, că există o disonanță între Codul civil, care prevede că, în cazul de mai sus, căsătoria va fi desfăcută la momentul decesului. Si Codul de procedură civilă, conform căruia se consideră desfăcută mai înainte, la momentul introducerii cererii de divorț.
În mod normal, aceasta problemă ar trebui soluționată prin aplicarea principiului legii ulterioare, care derogă de la o lege anterioară. Totuși, din cauză că efectele asupra moștenirii sunt aceleași, acest lucru nu este atât de important, în acest context.
Însă care este procedura în privința tipurilor de divorț, unde culpa are un impact? În astfel de cazuri, divorțul se poate pronunța pe cale judiciară (în fața unei instanțe).

Practic, trebuie făcută o cerere de divorț

(care cuprinde tot ce cuprinde o cerere de chemare în judecată plus numele copiilor, dacă există) și trebuie aduse anumite documente. Cererea se depune la judecătoria în circumscripția căreia se află cea din urmă locuință comună a soților, ca regulă generală.
Divorțul unde culpa soțului/soților nu are vreun impact
Primul tip de astfel de divorț se referă la divorțul din acordul soților. Acesta se face la cererea ambilor soți sau doar a unuia, care este acceptată de celălalt soț. Avantajul, aici, este că divorțul poate să se producă în fața unei instanțe. Dar poate și să fie constatat de către ofițerul de stare civilă de la locul căsătoriei sau al ultimei locuințe comune a soților sau de către notarul public din aceleași două locuri.

În fața instanței, soții pot să beneficieze de pronunțarea divorțului de comun acord indiferent de durata căsătoriei și indiferent dacă au sau nu copii minori din căsătorie.

În fața notarului, divorțul poate fi constatat dacă soții sunt de acord, necontând dacă aceștia au copii, din sau din afara căsătoriei. Totuși, trebuie să existe un acord cu privire la:
•    toate aspectele referitoare la numele de familie pe care să îl poarte după divorț;
•    exercitarea autorității părintești de către ambii părinți;
•    stabilirea locuinței copiilor după divorț;
•    modalitatea de păstrare a legăturilor personale între părintele separat și fiecare copil;
•    stabilirea contribuției părinților la cheltuielile de creștere, educare, învățătură și la cheltuielile de pregătire profesională a copiilor.

În plus, lucrurile cu privire la care se înțeleg părinții trebuie să fie în interesul copilului. În acest scop, se va face un raport de anchetă socială.

Dacă din acesta rezultă că înțelegerea nu este în interesul copilului, nu se poate continua divorțul decât în fața instanței.
În schimb, în fața ofițerului de stare civilă, nu se poate desface căsătoria dacă există copii minori.
În cazul procedurii în fața notarului sau ofițerului de stare civilă, se va da un termen de reflecție de 30 de zile. La expirarea acestui termen, se va finaliza procesul de divorț.
Ultimul tip de divorț se referă la cazul în care soțul a cărui stare de sănătate face imposibilă continuarea căsătoriei cere desfacerea căsătoriei. În acest caz, nu se face mențiune despre culpa soților.
Procedura se desfășoară în fața instanței, aceasta administrând probe cu privire la existența bolii și starea sănătății soțului bolnav.

#divort (Cum Poți Divorța Cât Mai Repede în România 2020) Vezi coltucsiasociatii.ro

#divort (Cum Poți Divorța Cât Mai Repede în România 2020) Vezi coltucsiasociatii.ro

#divort (Cum Poți Divorța Cât Mai Repede în România 2020)

E bine de știut că, dintre cele trei modalități de divorț prevăzute în legislația din România, divorțul la Primărie este cel mai simplu

Există trei modalități de a divorța în România, prevăzute în Codul Civil, notează COLTUC MARIUS VICENTIU,manager www.coltucsiasociatii.ro

Poți divorța chiar în locul în care ai încheiat căsătoria, adică în fața ofițerului de stare civilă, la notariat sau în fața unui judecător, în cazul în care există un proces. Cele trei soluții nu se pliază, însă, în toate cazurile deoarece, uneori, sunt neînțelegeri și copii la mijloc. Divorțul la Primărie este cea mai simplă metodă, cea mai puțin costisitoare și cea mai scurtă, notează sursa citată. În Codul Civil este cunoscută și sub denumirea de divorț prin acordul soților pe cale administrativă.

Cum poți divorța la Primărie.

Care sunt condițiile Prima condiție este ca soții să fie de acord să divorțeze, în sensul că unul nu poate merge la ofițerul stării civile pentru a cere divorțul, fără ca acordul să nu fie menținut de ampână la finalul procedurii. A doua condiție este ca soții să nu aibă copii minori, născuți din căsătorie, în afara acesteia sau adoptați. Altfel, nu pot divorța la Primărie. Dacă soții au copii minori, divorțul poate fi realizat la notar, însă, numai în anumite condiții. „Divorțul prin acordul soților nu poate fi admis dacă unul dintre soți este pus sub interdicție”, scrie în Codul civil, ca o condiționare suplimentară. Care este procedura pentru a divorța la Primărie Cererea de divorţ pe cale administrativă se face în scris. Se depune şi se semnează personal de către ambii soţi, în faţa ofiţerului de stare civilă de la Primăria care are în păstrare . Actul de căsătorie sau pe raza careia se află ultima locuinţă comună a soţilor.
Soții trebuie să vină cu următoarele documente: certificatele de naştere şi căsătorie ale fiecăruia, în original şi în copie. Documentele cu care se face dovada identităţii, în original şi copie.

Divorțul nu se obține, însă, pe loc.

După înregistrarea cererii de divorț, soții au la dispoziție un termen de 30 de zile calendaristice, calculate de la data depunerii cererii, pentru a putea retrage acțiunea. După expirarea celor 30 de zile, ofițerul de stare civilă îi mai întreabă pe soți . Încă o dată dacă vor să continue cu divorțul și le solicită o declarație în acest sens. Astfel, divorțul continuă numai dacă ambii soți se prezintă la declarație, iar amândoi vor să divorțeze. În caz contrar, dosarul se clasează.

avocat din romania,

avocat in romania,

avocat online romania,

avocat bun romania,

avocat succesiune romania,

Onorariu avocat succesiune romania,

 

Caut avocat specializat in succesiuni mosteniri romania,

 

Avocat succesiune constanta romania,

 

avocat divort romania,

Consultatie avocat divort romania,

 

Cat costa un avocat pentru divort romania,

 

Onorariu avocat divort 2020 romania,

 

Avocat divort bucuresti romania,

 

Avocat divort cu copii romania,

 

Avocat divort sector 6 romania,

 

Avocat divort sector 2 romania,

 

Onorariu avocat divort 2021 romania,

 

Avocat succesiune baia mare romania,

 

Avocat succesiune cluj romania,

 

Avocat succesiune timisoara romania,

 

Avocat succesiuni sibiu romania,

 

Avocat succesiune forum romania,

 

 

Avocati celebri din romania,

 

Rating avocati romania,

 

Caut avocat romania,

Cel mai bun avocat din romania,

 

Cel mai bun avocat din romania 2022,

 

Cel mai bun avocat din romania 2018,

 

 

 

 

Cum divortez in Romania daca sunt afara

Cum divortez in romania daca sunt afara

(COLTUC SI ASOCIATII-RECOMAND ) Cum divortez in Romania daca sunt afara Vezi http://www.coltucsiasociatii.ro

 

31.10.2019CUM DIVORTEZ IN ROMANIA DACA SUNT AFARA?#livecoltuc

Publicată de Marius Vicentiu Coltuc pe Miercuri, 30 octombrie 2019

 

 

Vreau sa divortez in Romania si sunt in strainatate

Vreau sa divortez in Romania si sunt in strainatate

Vreau sa divortez in Romania si sunt in strainatate

 

Citeste mai mult pe https://coltucsiasociatii.ro/afla-cum-divortezi-in-romania-daca-esti-in-strainatate/livecoltucsiasociatii

GHID DIVORT 2019-2020 – DIVORTUL IN PASI SIMPLI

GHID DIVORT 2019-2020 – DIVORTUL IN PASI SIMPLI

GHID DIVORT 2019-2020 – DIVORTUL IN PASI SIMPLI

 

GHID DIVORT 2019-2020 – DIVORTUL IN PASI SIMPLI

www.coltucsiasociatii.ro

GHID DIVORT 2019-2020 – DIVORTUL IN PASI SIMPLI
GHID DIVORT 2019-2020 – DIVORTUL IN PASI SIMPLI

 

Uneori, divorțul e o necesitate Conform unor statistici publicate online, dar și conform unui reportaj televizat. Una din patru căsătorii încheiate în România sfârșesc prin divorț. În România anului 2016 au avut loc 30497 divorțuri, dintre care majoritatea amiabile. În urma divorțurilor au rezultat, în ultimii 5

 

GHID DIVORT 2019-2020 – DIVORTUL IN PASI SIMPLI

 

17500 copii cu părinți divorțați. Divorțul în ziua de astăzi nu mai e o tragedie, ci uneori e cea mai bună opțiune posibilă. Iar soții divorțează în mod perfect amiabil, fie pe calea instanței, fie la notar, fie la starea civilă. În funcție de situație,de timpul pe care soții vor să îl investească umblând după acte, de înțelegerea sau neînțelegerea dintre soți. Va fi aleasă calea de urmat. Tipuri de divorț: pe cale adminstrativă, pe cale notarială, pe calea instanței . Primul pas dacă v-ați decis să divorțați este să discutați cu soțul sau soția dvs .Si să încercați să ajungeți la o înțelegere. Dacă reușiți să vă înțelegeți cu privire la toate aspectele legate de divorț. Procedura va fi rapidă și ușoară, fie că e ea administrativă, notarială sau judiciară.

 

GHID DIVORT 2019-2020 – DIVORTUL IN PASI SIMPLI

 

Împreună puteți alege tipul divorțului,depune actele și finaliza procedura. Dacă nu reușiți însă să vă înțelegeți, sau dacă, deși vă înțelegeți. Nu aveți cum să vă prezentați personal la ofițerul de stare civilă ori la notar, ori vreți să alegeți calea instanței pentru că e mai ieftină pt dvs. Ori dacă nu sunt îndeplinite condițiile imperative care vă permit să divorțați pe cale administrativă sau pe cale notarială. Va fi nevoie de intervenția instanței.

4 1. Divorțul pe cale administrativă

Divorțul pe cale adminstrativă (în fața ofițerului de stare civilă) este posibil doar dacă ambii soți sunt de acord cu desfacerea căsătoriei .Si nu au copii minori împreună. Cererea de divorţ pe cale administrativă se face în scris, se depune şi se semnează personal de către ambii soţi. In faţa ofiţerului de stare civilă de la primăria care deține actul de căsătorie sau pe raza căreia se află ultima locuinţă comună a soţilor.

Acte necesare:

– certificatul de căsătorie (în original şi fotocopii);

– certificatele de naştere (în original şi fotocopii);

– documentele cu care se face dovada identităţii (în original şi fotocopii);

– dovada plății taxei pentru divorţ: 500 lei .

Ofiţerul de stare civilă acordă soţilor un termen de 30 de zile calendaristice, calculate de la data depunerii cererii, pentru eventuala retragere a acesteia.

La expirarea termenului de 30 de zile calendaristice, ofiţerul de stare civilă verifică dacă soţii stăruie să divorţeze şi dacă. In acest sens, consimţământul lor este liber şi neviciat. Dacă sunt îndeplinite aceste condiții, ofiţerul de stare civilă constată desfacerea căsătoriei prin acordul soţilor .Si eliberează certificatul de divorţ care va fi înmânat foştilor soţi într-un termen de maxim 5 zile lucrătoare. Dacă soţii nu se prezintă împreună, sau dacă nu mai sunt îndeplinite condițiile .Care fac posibilă desfacerea căsătoriei pe cale administrativă.

După expirarea termenului de 30 de zile, ofiţerul de stare civilă întocmeşte un referat, aprobat de primar, prin care dosarul de divorţ se clasează. Taxa achitată nu se restituie.

5 2. Divorțul pe cale notarială

Divorțul pe cale notarială este posibil doar atunci când soții se înțeleg asupra tuturor elementelor legate de divorț. Inclusiv, dacă e cazul,asupra tuturor elementelor legate de creșterea și educarea copiilor lor minori și asupra partajului, dacă e cazul. De asemenea, soții trebuie să se poate prezenta personal în fața notarului public la luarea consimtâmântului final . Asupra desfacerii căsătoriei (după 30 de zile de la depunerea cererii)

– cererea de divorț și documentele în susținere se pot depune și prin mandatar.

Acte necesare:

– actele de identitate ale celor doi soţi (în original sau copie legalizată);

– certificatele de naştere (în original sau copie legalizată);

– certificatul de căsătorie (în original);

– certificatul de naştere al copilului minor rezultat din căsătorie (în original sau copie legalizată).

Pentru ca soţii să poată divorţa la notariat atunci când au copii minori, ei trebuie să convină asupra următoarelor aspecte:

– numele de familie pe care să îl poarte fiecare după divorţ;

– exercitarea autorităţii părinteşti de către ambii părinţi;

– stabilirea locuinţei copiiului minor după divorţ (potrivit art. 400 Cod civil, copilul poate locui doar la unul dintre părinţi);

– modalitatea de păstrare a legăturilor personale dintre părintele separat şi fiecare dintre copiii minori;

– stabilirea contribuţiei părinţilor la cheltuielile de creştere, educare, învăţătură şi pregătire profesională a copiilor.

Pași de urmat:

– depunerea cererii 6

– plata taxelor notariale

– între 700 lei (divorț fără minori și fără partaj) sau 1000 lei(divorț cu un minor fără partaj)

– 700 lei plus 3% din valoarea bunurilor împărțite (divorț fără minor plus partaj)

– ancheta psiho-socială

– se realizează în mod obligatoriu și gratuit prin serviciul de autoritate tutelară al primăriei la sesizarea

notarului public

Indiferent de vârsta minorului, la adresa unde soții au stabilit de comun acord că va locui copilul

– audierea copilului care a împlinit 10 ani (de către notarul public, în prezența ambilor părinți);

– revenirea la notar a ambilor soți împreună, după 30 de zile de la depunerea cererii de divorț pentru eliberarea certificatului de divorț.

Dacă soţii nu se prezintă împreună, sau dacă nu mai sunt îndeplinite condițiile care fac posibilă desfacerea căsătoriei pe cale notarială. După expirarea termenului de 30 de zile, notarul va respinge cererea de divorț. Taxa achitată nu se restituie.

3. Divorțul pe calea instanței

Divorțul pe calea instanței este posibil în toate cazurile, indiferent dacă soții sunt de acord sau nu asupra

divorțului.Si nu este întotdeauna este necesar ca soții să se prezinte în instanță (reclamantul trebuie să se prezinte la primul termen.Insă în unele cazuri poate fi reprezentat, pârâtul nu este obligat să se prezinte la nici un termen, chiar dacă nu e reprezentat. Uneori, divorțul pe calea instanței e, din varii motive, necesar.

Situațiile cele mai frecvente în care divorțul pe calea instanței e absolut necesar sunt:

-soții nu pot fi prezenți personal în fața ofițerului de stare civilă sau a notarului public competent. Spre exemplu pentru că soții, sau unul dintre soți, locuiesc în străinătate;

· soții nu se înțeleg asupra tuturor aspectelor legate de divorț.Spre exemplu asupra pensiei de întreținere a copilului minor;

· soții nu au timp de pierdut pe la notar ori pe la starea civilă, ci vor să divorțeze în cel mai ușor mod cu putință.

Dacă vreți să aflați mai multe despre divorțul pe calea instanței, citiți în continuare, veți găsi inclusiv model de cerere de divorț astfel încât să vă puteți susține singur cauza.

 

Pașii de urmat pentru un divorț ușor pe calea instanței:

1. Alegerea competenței

2. Pregătirea și depunerea cererii de divorț și probelor

3. Primul termen de judecată

4. Următoarele termene de judecată

5. Deliberarea, aflarea soluției, legalizarea hotărârii.

1. Alegerea competenței Conform art 914 Cod civil: (1)

Cererea de divorţ este de competenţa judecătoriei în circumscripţia căreia se află cea din urmă locuinţă comună a soţilor.  Dacă soţii nu au avut locuinţă comună sau dacă niciunul dintre soţi nu mai locuieşte în circumscripţia judecătoriei . In care se află cea din urmă locuinţă comună, judecătoria competentă este aceea în circumscripţia căreia îşi are locuinţa pârâtul. Iar când pârâtul nu are locuinţa în ţară şi instanţele române sunt competente internaţional .Este competentă judecătoria în circumscripţia căreia îşi are locuinţa reclamantul.

(2) Dacă nici reclamantul şi nici pârâtul nu au locuinţa în ţară, părţile pot conveni să introducă cererea de divorţ la orice judecătorie din România.  În lipsa unui asemenea acord, cererea de divorţ este de competenţa Judecătoriei Sectorului 5 al municipiului Bucureşti.

Astfel, în situațiile de mai sus, competența va fi următoarea:

a. dacă soții s-au căsătorit în România și au avut locuință comună în țară.Apoi unul dintre soți a plecat din țară, cererea se va depune la Judecătoria în a cărei circumscripție se află ultima locuință comună a părților. Dacă unul dintre soți încă își are locuința în aceeași circumscripție .Spre exemplu doi soți au locuit împreună în Bacău, acum unul locuiește în Bacău și unul în Italia, competentă este Judecătoria Bacău);

1.dacă soții s-au căsătorit în România și au avut locuință comună în țară,

apoi unul dintre soți a plecat din țară, și cel rămas și-a schimbat și el locuința. Sau dacă soții nu au avut locuință comună în țară, cererea se va depune unde locuiește pârâtul. Dacă acesta încă locuiește în țară, sau unde locuiește reclamantul. Dacă pârâtul nu locuiește în țară (Spre exemplu doi soți au locuit împreună în Bacău. Acum unul locuiește în Suceava și unul în Italia, competentă este Judecătoria Suceava).

Dacă soții s-au căsătorit înafara granițelor țării, și s-au întors împreună sau separat în țară, se aplică una din situațiile de mai sus. După caz (Spre exemplu soții au locuit în Bacău, apoi în Italia, iar acum s-au întors în Bacău, competentă e Judecătoria Bacău).

-dacă nici unul dintre soți nu s-a întors în țară, având domiciliul înafara granițelor țării, soții se pot înțelege să depună cererea de divorț la orice Judecătorie din România. (se va face un acord de alegere a competenței);

– dacă nici unul dintre soți nu s-a întors în țară, având domiciliul înafara granițelor țării, și soții nu se înțeleg asupra competenței, cererea se va depune la Judecătoria Sector 5 București.

2. Pregătirea și depunerea cererii de divorț și probelor.

Cererea de divorț, semnată fie de către ambii soți (în cazul divorțului amiabil) fie de către reclamant (în cazul divorțului din culpă).

Se va depune sau trimite către Judecătoria competentă împreună cu:

– actele de identitate ale celor doi soţi (în original sau copie certificată pentru conformitate cu originalul) – certificatele de naştere (în original sau copie legalizată); 9 – certificatul de căsătorie (în original);

– certificatul de naştere al copilului minor rezultat din căsătorie (în original sau copie legalizată).

– dovada plății taxei judiciare de timbru (pentru a afla cuantumul ei, click aici) .

Modele de cereri de divorț găsiți pe site-ul portal.just.ro (click aici și pe pagina care se deschide căutați

acțiune de divorț).

Taxa se va achita fie la primăria de care aparține reclamantul, direcția taxe și impozite locale, fie prin ordin de plată. Dovada plății taxei o veți depune sau trimite în original către instanță.  Dacă se solicită și partajul, la documentele de mai sus se vor adăuga certificate de atestare fiscală  .Cu valoarea impozabilă a bunurilor supuse partajului și extrase de carte funciară.

3. Primul termen de judecată

După depunerea cererii și timbrarea ei corectă, aceasta va fi transmisă pârâtului/pârâtei, care va avea obligația de a depune întâmpinare. După depunerea întâmpinării, ea va fi transmisă reclamantului/reclamantei în vederea formulării și depunerii unui răspuns la întâmpinare.  În decursul perioadei de timp de la introducerea cererii și până la fixarea primului termen de judecată. Dacă există minori rezultați din căsătorie, va avea loc și ancheta socială.  După aproximativ 3-4 luni de la depunerea cererii de chemare în judecată se va fixa primul termen de judecată.  La acest termen reclamantul/reclamanta trebuie să se prezinte personal .Sau in cazuri justificate și expres reglementate de către lege (precum situația în care acesta locuiește în străinătate), prin mandatar/avocat. La acest termen în mod uzual se va estima durata procesului și se vor propune și încuviința probe. Apoi se va da un termen pentru administrarea probelor. În cazuri rare, acesta va fi unicul termen de judecată, la primul termen administrându-se și probe și punându-se și concluzii pe fond.

10 4. Următoarele termene de judecată

De la al doilea și până la ultimul termen de judecată se vor administra probe, respectând principiul nemijlocirii și al contradictorialității. Adică se vor discuta înscrisurile, se vor audia martori, se vor solicita și administra expertize (spre exemplu în situația în care se solicită și partajul). In fața isntanței de judecată și fiecare parte își va spune opinia despre fiecare probă. După ce se vor fi administrat toate probele și instanța va ocnsidera cercetarea judecătoarească încheiată, se vor pune concluzii pe fond.

5. Deliberarea, aflarea soluției, legalizarea hotărârii.

Deliberarea se face de către instanța de judecată după punerea concluziilor pe fond. În general, deliberarea și darea soluției au loc în aceeași zi dar există .Si cazuri în care instanța amână pronunțarea, fie la cererea părților, fie din oficiu. Soluția se va afișa pe siteul portal.just.ro cam la două zile după ce a fost dată, dar ea poate fi aflată și de la arhiva instanței, personal de către parte sau telefonic. Hotărârea judecătoarească va fi comunicată părților la sediul procesual ales .Va putea fi atacată cu apel în termen de 30 de zile de la comunicare.

Pentru a putea fi pusă în executare, hotărârea va trebui legalizată și, dacă partea care a pierdut nu o va executa benevol, va fi dusă la un executor judecătoresc. În loc de concluzie .

 

Dacă considerați că nu vă mai potriviți cu soțul sau soția dvs, poate că e cazul să vă gândiți la un divorț. Primul pas e să discutați .Cu soțul sau soția dvs (dacă aveți cu cine) sau cu un avocat (dacă nu puteți discuta cu soțul sau soția sau dacă. Din diverse motive, vreți sau trebuie să divorțați pe calea instanței).

11 Situațiile cele mai frecvente în care e bine să apelați la un avocat,

pentru că divorțul pe calea instanței e absolut necesar, sunt: · soții nu pot fi prezenți personal în fața ofițerului

 

de stare civilă sau a notarului public competent, spre exemplu pentru că soții, sau unul dintre soți, locuiesc în străinătate; · soții nu se înțeleg asupra tuturor aspectelor legate de divorț, spre exemplu asupra pensiei de întreținere a copilului

 

minor; · soții nu au timp de pierdut pe la notar ori pe la starea civilă, ci vor să divorțeze în cel mai ușor mod cu putință. Dacă alegeți calea instanței, cabinetul meu vă poate face viața mult mai ușoară, printr-un divorț elegant, ușor, cât mai rapid cu putință. De asemenea, www.coltuc.ro

vă poate ajuta și alte cu chestiuni

 

 

legate de relațiile de familie, precum: · recunoașterea paternității; · tăgăduirea paternității; · exercitarea autorității părintești asupra minorilor; · obligarea la

plata pensiei de întreținere a minorilor; · majorarea pensiei de întreținere a minorilor; · micșorarea pensiei de întreținere a minorilor

 

Rezidenta alternanta la divort – solutie tot mai des folosita in 2020

Rezidenta alternanta la divort - solutie tot mai des folosita in 2020

Rezidenta alternanta la divort – solutie tot mai des folosita in 2020

Despre Rezidenta alternanta la divort – solutie tot mai des folosita in 2020 o sa aflati mai jos :

”Copiii trebuie crescuți pentru ei, iar nu pentru părinți!” – Nicolae Iorga

Multumim http://www.coltucsiasociatii.ro

În statisticile Uniunii Europene, România ocupă un loc fruntaș la capitolul ”divorțuri”, cu o rată de 2 divorțuri la 1000 de locuitori . 

Rezidenta alternanta la divort – solutie tot mai des folosita in 2020

În acest context, conceptul rezidenței alternante, consacrat și aplicat deja cu succes la nivel european, se conturează din ce în ce mai mult și în România. Ca posibilă variantă de rezolvare a problemelor generate de divorț, în privința minorilor.
Cu toate acestea, rezidenţa alternantă, care presupune ca minorul să petreacă timp egal cu ambii părinții. Respectiv să locuiască în mod alternativ, câte o săptămână cu fiecare părinte, ridică mai multe probleme și întrebări. În primul rând, se pune întrebarea în ce măsură acest concept va fi acceptat de societatea noastră preponderent conservatoare. Incă tributară abordării generate de vechea legislație, anterioară adoptării noului Cod civil.  Potrivit acestei concepţii, în urma unui divorţ, copiii erau încredințați de regulă, mamei rolul celuilalt părinte – de regulă tatăl . Limitându-se la a fi plătitor de pensie de întreținere și la exercitarea legăturilor personale. În ce măsură și în ce condiții acest nou concept reprezintă o soluție viabilă sau, dimpotrivă, nu face decât să încurce și mai mult lucrurile? Rezidența alternantă poate fi o soluție doar când părinții au o bună comunicare sau, dimpotrivă. Poate fi cheia (re)găsirii acestei comunicări și atunci când pare că toate ușile s-au închis și nu mai există nicio speranță?
Plecând de la reglementarea și jurisprudența europeană în această materie, instanțele române au început să recunoască și să aplice soluţia rezidenței alternante . Chiar dacă aceasta nu este consacrată ca atare în legislația noastră.
Potrivit art. 400 Cod civil, în lipsa înțelegerii dintre părinți, sau dacă aceasta este contrară interesului superior al copilului, instanța de tutelă stabilește. O dată cu pronunțarea divorțului, locuința copilului minor la părintele cu care locuiește în mod statornic.  Așadar, locuința minorului este stabilită în mod obligatoriu la unul dintre părinți, copilul neputând avea decât o singură locuință.

Instanțele au considerat însă că

Atunci când s-a dispus exercitarea autorităţii părintești în comun de către ambii părinți. Este de esența unei asemenea exercitări implicarea efectivă în creșterea și educarea copilului, așadar acordarea unui timp egal cu ambii părinți. Iar nu doar participarea formală la procesul decizional legat de minori. Ca urmare, a început să fie acceptată varianta rezidenței alternante ca formă de  exercitare a legăturilor personale.

Rezidența alternantă este și o modalitate de a împiedica și descuraja alienarea parentală, considerată ca formă de abuz psihologic sever asupra copilului. Prin Dispoziţia nr. 2/2016 a Colegiului Psihologilor din România.

Totodată, se asigură aplicarea Rezoluţiei  nr. 2079/2015 a Consiliului Europei, care subliniază că părinţii sunt egali în privinţa împărţirii responsabilităţilor părinteşti. Iar rolul tatălui vis-a-vis de copiii săi, indiferent de vârsta acestora, chiar și atunci  . Când  copiii sunt foarte mici, trebuie să fie mai bine recunoscut şi pus în valoare corespunzător. Autoritatea părintească comună presupune că părinţii au anumite drepturi, obligaţii şi responsabilităţi faţă de copiii lor . Cu toate acestea taţii sunt uneori confruntaţi cu legi, practici jurisprudenţiale şi prejudecăţi .

Care le răpesc dreptul de a avea o relaţie susţinută cu copiii lor.

În această rezoluţie se arată  că respectul pentru viaţa de familie este un drept fundamental recunoscut de art. 8 . Al Convenţiei Europene a Drepturilor Omului şi în numeroase alte documente juridice internaţionale. Separarea părinte-copil are efecte iremediabile asupra relaţiei acestora. O asemenea separare ar trebui să fie dispusă exclusiv de o instanţă de judecată şi numai în împrejurări excepţionale. Care să implice riscuri grave la adresa interesului superior al copilului. Având în vedere aceste aspecte, se solicită tuturor statelor membre ale Consiliului Europei . Să semneze şi să ratifice Convenţiile Europene . Privind exercitarea Drepturilor Copiilor şi Convenţia asupra Relaţiilor Personale care privesc Copiii. Să se asigure că părinţii au drepturi egale şi să introducă în propria legislaţie principiul de reşedinţă alternantă în cazul separării părinţilor.

Noul Cod civil român

a consacrat regula exercițiului în comun a autorității părintești, exercitarea de către un singur părinte. Fiind excepția, numai atunci când există motive întemeiate, având în vedere interesul superior al copilului. În aceste condiții, reședința alternantă poate reprezenta ”vehiculul” acestui exercițiu în comun al autorității părintești. În caz contrar, acest exercițiu în comun al autorității părintești ar  rămâne doar o formă fără fond, o ”coajă” lipsită de conținut.

Ce spun psihologii în legătură cu reședința alternantă și efectele sale pe termen scurt, mediu și lung?

Unele opinii au fost în sensul că ar fi contrar interesului  minorului ca acesta să fie ”plimbat” între două locuințe, mai ales în primii ani  din viață, întrucât. Din punct de vedere psihologic, copilul are nevoia vitală  de  a stabili o legătură selectivă cu un adult care răspunde nevoilor sale și care este capabil să îi înțeleagă tensiunile și să i le aline. Nevoia de constanță implică atât persoana adultă cât și constanța locului. Dacă aceste condiții de stabilitate nu sunt respectate, copilul poate dezvolta un atașament perturbat, care generează un sentiment de insecuritate internă.

Dimpotrivă, în alte situații, psihologii au fost de părere că rezidența alternantă este în beneficiul

minorilor întrucât, ulterior despărțirii părinților. Este benefic pentru copii să se bucure de relațiile personale cu ambii părinți, cu aceeași frecvență. Tocmai în vederea depășirii, pe cât posibil, a inconvenientelor și neajunsurilor emoționale care apar odată cu pronunțarea divorțului. Desigur însă că este necesară crearea unui cadru care să confere stabilitate copilului, acesta nu trebuie să simtă că are două domicilii, că plimbă mereu o valiză și un ghiozdan. Este necesară îndeplinirea unor condiții minime care să asigure o rutină în viața copilului. Este de preferat ca locuințele părinților să fie cât de cât apropiate. Copilul să frecventeze aceeași școală, aceleași opționale, să aibă prieteni comuni și activități specifice cu fiecare părinte.

Instanțele judecătorești

au început să împărtășească opinia că, atunci când aceste minime condiții sunt îndeplinite, rezidența alternantă este o soluție. Chiar o modalitate de restabilire a comunicării între părinți.
Printre primele hotărâri judecătorești care au recunoscut conceptul de rezidență alternantă regăsim sentinţa civilă nr. 4080/16.04.2013 a Judecătoriei sectorului 4. In cuprinsul căreia se reține că: „relaţia părinte-copil stă la baza dezvoltării acestuia ca individ. Această relaţie se poate hrăni în funcţie de cele două dimensiuni ale părinţilor: funcţiile de mamă şi tată. (…) . Orice măsură luată în ceea ce priveşte copilul, care nu ţine cont  de faptul că minorul are nevoie de ambii săi părinţi are un efect negativ direct asupra copilului.

Mărind perioada de instabilitate

din viaţa acestuia şi reducând posibilităţile de adaptare ale copilului”. Instanța își fundamentează soluția și pe opinia unui psiholog care a concluzionat în raportul său că  .  „Este important pentru dezvoltarea psihosocială a copilului ca acesta să menţină relaţii cu ambii părinţi, (…). Se mai recomandă evitarea exercitării oricărui tip de influenţă asupra copilului din partea vreunui părinte de natură să afecteze relaţia copilului cu celălalt părinte. Calitatea de părinte neîncetând odată cu calitatea de soţ/soţie ca urmare a divorţului (s.n.)”.

La scurt timp după această hotărâre,

Judecătoria Cornetu pronunță la rândul său o soluție novatoare (sentința nr. 7394/12.11.2013) . In sensul că dispune chiar pe cale de ordonanță președințială rezidența alternantă (două săptămâni cu mama și două săptămâni cu tatăl) în privința exercitării legăturilor personale până la soluționarea divorțului. În felul acesta s-a asigurat copilului maxim de timp petrecut cu fiecare dintre cei doi părinți, pe perioada care se scurge. Intre data începerii procesului de divorț și data soluționării sale definitive.
Tribunalul București, prin decizia civilă nr. 2914/A din 15.09.2017 a stabilit rezidența alternantă ca modalitate de exercitare a legăturilor personale (o săptămână alternativ cu fiecare dintre părinți) .  Reținând că aceasta se impune tocmai ca modalitate de restabilire a comunicării între părinți, între aceștia existând o stare de tensiune și de conflict care afectează echilibrul emoțional al minorelor.

Sute de mii de divorturi in 2019 „Love is in the air”

divort

Sunt peste 150000 de dosare de divort depuse in 2019.La care se mai adauga peste 300000 de dosare divort la notar „Love is in the air

Divorț – Wikipedia

 

https://ro.wikipedia.org/wiki/Divorț

 

Divorțul reprezintă actul de desfacere a unei căsătorii în mod legal. În România, aceasta se poate realiza printr-un proces, urmând dispozițiile codului civil al .

divort
divort

Tipuri de divort

Tipuri de divort. Modalitati de formulare

Desfacerea casatoriei prin divort poate imbraca mai multe forme:

A: divort prin acordul partilor;

B: divort pentru motive temeinice;
B.1. divort din culpa comuna;
B.2.divort din culpa exclusiva a unuia dintre soti;

C: la cererea uneia din parti dupa o separare in fapt care a durat cel putin 2 ani;

D: la cerearea sotului a carui stare de sanatate face imposibila continuarea casatoriei.


Divort prin acord

Conform art. 373 Noul Cod civil desfacerea casatoriei se poate pronunta la cererea ambelor parti sau ca urmare a cererii introdusa de unul din soti si acceptata de catre celalalt sot.
In acesta situatie instanta nu va stabili nici un fel de culpa a vreunuia dintre soti la desfacerea casatoriei. NU este necesara dovedirea unor motive de divort si nu trebuie audiati martori!
Acesta modalitate de divort este cea mai simpla, divortul pronuntandu-se chiar de la primul termen de judecata.
Important: Cererea de divort trebuie semnata de ambii soti sau introdusa de un sot si acceptata de catre celalalt sot in fata judecatorului la primul termen de judecata (sau ulterior).
Hotararea de divort care se pronunta pe baza acordului sotilor este definitiva (sentinta pronuntata nu mai poate fi atacata).

Divort din motive temeinice
Conform art. 373 Noul Cod civil divortul poate fi pronuntat si in cazul in care din motive temeinice, raporturile dintre soti sunt grav si iremediabil vatamate.
In acest caz instanta trebuie sa constate indeplinirea a trei conditii:
–        existenta  unor motive temeinice
–        sa existe o vatamare grava a raporturilor dintre soti
–        imposibilitatea continuarii casatoriei

Prin urmare, in aceasta  situatie instanta trebuie sa constate existenta atat a culpei sotilor, cat si faptul ca raporturile dintre acestia sunt grav si iremediabil vatamate iar continuarea casatoriei nu mai este posibila.
Cat priveste motivele temeinice pentru care poate fi pronuntat divortul, in lege acestea nu sunt precizate expres, insa, in literatura de specialitate si in practica, au fost considerate motive temeinice de divort urmatoarele imprejurari: violenta  verbala  sau  fizica  exercitata  asupra  unui  dintre  soti; lipsa  unor  relatii  specifice  familiei; neintelegeri grave asupravietii de familie, separarea sotilor etc.

Divort din culpa comuna

In cazul in care, in temeiul art. 373 lit. b) Noul Cod civil se solicita desfacerea casatoriei din cauza unor motive temeinice care au vatamat grav raporturile de familie, insa din probatoriul administrat instanta constata vina ambilor soti, atunci va pronunta divortul din culpa comuna ambilor soti.
Probele care vor putea fi solicitate de sotii: inscrisuri,martori si interogatorii.

Divortul din culpa exclusiva a unuia dintre soti
In cazul in care temeiul de drept al cererii dvs este tot art. art. 373 lit. b) Noul Cod civil, respectiv aveti motive intemeiate si probe solide se poate solicita instantei de judecata pronuntarea divortului  din culpa exclusiva a sotului parat.
Motive intemeiate  pentru a se pronunta divortul din culpa exclusiva a unui sot pot fi (exemplificativ): relatiile extraconjugale, violenta conjugala fizica sau verbala, alcoolismul etc., insa toate acestea trebuie sa poata fi dovedite cu probe: martori, certificate medico-legale, alte inscrisuri. Fireste, toate probele administrate trebuie sa arate ca este imposibila continuarea casatoriei si ca nu exista posibilitate de impacare intre soti.
Atentie: daca din probele administrate rezulta culpa exclusiva a sotului reclamant la divort, in practica judiciara a fost apreciata aceasta situatie ca nefiind suficienta pentru desfacerea casatoriei, instanta pronuntand respingerea actiunii!

Divortul in caz de separare

In acest caz, situatia este destul de clara: daca intre soti a intervenit o separare cu o durata de cel putin 2 ani, oricare dintre ei poate formula cerere de divort.
Ceea ce este de dovedit: durata separarii de cel putin 2 ani, iar in acest interval sa nu existe perioade de reluare a convietuirii sotilor.
Probe: inscrisuri si martori.

Divortul din motive de sanatate
La art. 373 lit. d) Noul Cod civil  este prevazuta si posibilitatea ca  unul din soti, respectiv cel care are o problema de sanatate grava sa poata solicita desfacerea casatoriei.
Important de retinut: cererea o poate introduce doar sotul bolnav, iar problema de sanatate trebuie sa fie de natura a face imposibila continuarea casatoriei.

Potrivit art. 932 din Noul Cod de Procedura Civila, regasim  urmatoarea reglementare la procedura divortului din motive de sanatate:

  • cand divortul este cerut pentru ca starea sanatatii unuia dintre soti afecteaza relatiile dintre ei, facand imposibila continuarea casatoriei, instanta va administra probe cu privire la existenta bolii si starea sanatatii sotului bolnav si va pronunta divortul, fara a face mentiune despre culpa pentru desfacerea casatoriei.

In lumina acestui articol, Noul Cod Civil prevede  obligativitatea sotilor de a comunica starea sanatatii prin avize medicale, eliberate de organe de specialitate, casatoria fiind oprita in cazul celor care sufera de anumite boli, alienatul mintal si debilul mintal, art.276 Noul Cod Civil.

Prin cele doua notiuni, alienatie mintala sau debilitate mintala se intelege o boala psihica ori un handicap psihic ce influenteaza competenta psihica a unei persoane,  de actiona critic si predictiv privind repercusiunile social-juridice care pot genera din exercitarea drepturilor si obligatiilor civile. Persoana afectata de alienatie mintala nu va putea fi supus sub incidenta penala, pentru faptele periculoase comise, situatia sa de sanatate fiind o cauza care inlatura caracterul penal al faptei. Ca material probatoriu pentru a formula divortul  sunt adeverintele medicale sau se pot solicita expertize medico-legale care sa confirme starea de sanatate.

1-10 din 152.976 rezultate
Pagină Web
Judecătoria BUZĂU – dosarul nr. 5568/200/2019
vDosarCHLTest_1.aspx 5568/200/2019 5568/200/2019 Secţia civilă divorţ păstrare nume 5568/200/2019 Fond vDosarCHLTest http://portal/sites …
Pagină Web
Judecătoria ORAŞTIE – dosarul nr. 1506/272/2015
vDosarCHLTest_1.aspx 1506/272/2015 1506/272/2015 Civil si penal divorţ – cu copii 1506/272/2015 Fond vDosarCHLTest http://portal/sites/cthub …
Pagină Web
Judecătoria ROMAN – dosarul nr. 474/291/2018
vDosarCHLTest_1.aspx 474/291/2018 474/291/2018 – divorţ CU COPII 474/291/2018 Fond vDosarCHLTest http://portal/sites/cthub …
Pagină Web
Judecătoria BUZĂU – dosarul nr. 6161/200/2019
vDosarCHLTest_1.aspx 6161/200/2019 6161/200/2019 Secţia civilă divorţ păstrare nume 6161/200/2019 Fond vDosarCHLTest http://portal/sites …
Pagină Web
Judecătoria LIPOVA – dosarul nr. 859/250/2016
… vDosarCHLTest_1.aspx 859/250/2016 859/250/2016 Judecatoria Lipova divorţ cu minori 859/250/2016 Fond vDosarCHLTest http://portal/sites/cthub …
Pagină Web
Judecătoria CARACAL – dosarul nr. 3471/207/2016/a1
… vDosarCHLTest_1.aspx 3471/207/2016/a1 3471/207/2016/a1 Civil divorţ3471/207/2016/a1 Fond vDosarCHLTest http://portal/sites/cthub …
Pagină Web
Judecătoria CRAIOVA – dosarul nr. 32372/215/2017
… vDosarCHLTest_1.aspx 32372/215/2017 32372/215/2017 Secţia Civilă divorţ32372/215/2017 Fond vDosarCHLTest http://portal/sites/cthub Judecătoria …
Pagină Web
Judecătoria ARAD – dosarul nr. 2005/55/2017
vDosarCHLTest_1.aspx 2005/55/2017 2005/55/2017 Sectia civila divorţ2005/55/2017 Fond vDosarCHLTest http://portal/sites/cthub Judecătoria …
Pagină Web
Judecătoria CLUJ-NAPOCA – dosarul nr. 6698/211/2019
vDosarCHLTest_1.aspx 6698/211/2019 6698/211/2019 Civil divorţ 6698/211/2019 Fond vDosarCHLTest http://portal/sites/cthub Judecătoria …
Pagină Web
Judecătoria SLATINA – dosarul nr. 3842/311/2016
vDosarCHLTest_1.aspx 3842/311/2016 3842/311/2016 Civil divorţ 3842/311/2016 Fond vDosarCHLTest http://portal/sites/cthub Judecătoria …

 

 

Divort

https://www.coltuc.ro/blog/divort/

 

Despagubiri divort

https://www.coltuc.ro/blog/despagubiri-divort/

Logodna

https://www.coltuc.ro/blog/logodna/

locuinta_familiala

https://www.coltuc.ro/blog/locuinta_familiala/

Custodie comuna

https://www.coltuc.ro/blog/custodia_comuna/

despre divort

https://www.coltuc.ro/blog/despre-divort/ ‎

Divort instanta

https://www.coltuc.ro/blog/divort_instanta

Divort acord

https://www.coltuc.ro/blog/divort_acord/

Divort cu copii minori

https://www.coltuc.ro/blog/divort-cu-copii-minori/

Divort strainatate

https://www.coltuc.ro/blog/divort_strainatate/

divort_nationalitati

https://www.coltuc.ro/blog/divort_nationalitati

divort_folosinta_divort

https://www.coltuc.ro/blog/divort_folosinta_divort/

divort_drepturi_tatalui_mamei

https://www.coltuc.ro/blog/divort_drepturi_tatalui_mamei/

custodia copiilor

https://www.coltuc.ro/blog/custodia_copiilor/

pensia de intretinere copii

https://www.coltuc.ro/blog/pensia-de-intretinere-copii/

program vizita copii

https://www.coltuc.ro/blog/program-vizita-copii/ ‎

Stabilire domiciliu minor divort

https://www.coltuc.ro/blog/Stabilire domiciliu minor divort/

rapire internationala copii

https://www.coltuc.ro/blog/rapire-internationala-copii/ ‎

 

 

 

 

divort_strainatate

divort_strainatate

divort_strainatate Avocat Coltuc te poate ajuta cu divortul in Romania Vezi https://avocat-coltuc.business.site/

 

divort_strainatate
divort_strainatate

120000 de divorturi in instante?

avocat divorturi romania

Avocat divort | Avocat Coltuc 0745 150 894 |

Stiati ca in Romania sunt peste 120000 de divorturi in instante? Avocatul Coltuc este specializat in divorturi Vezi https://www.coltuc.ro

[yasr_overall_rating size=”large”]

[yasr_visitor_votes size=”large”]

Stiati ca in Romania sunt peste 120000 de divorturi in instante?

Daca nu stiati,va spunem noi.

Da,exista

  • Dosare (122201) de divorturi in Romania

Datele oficiale le gasiti aici

Sortare după: 
1-10 din 122.201 rezultate
 

 

 

 

 

Pagină Web
Judecătoria PAŞCANI – dosarul nr. 2028/866/2019
vDosarCHLTest_1.aspx 2028/866/2019 2028/866/2019 Civil divorţ fără minori 2028/866/2019 Fond vDosarCHLTest http://portal/sites …
Pagină Web
Judecătoria FĂGET – dosarul nr. 498/832/2019
… vDosarCHLTest_1.aspx 498/832/2019 498/832/2019 JUDECĂTORIA FĂGET divorţ498/832/2019 Fond vDosarCHLTest http://portal/sites/cthub Judecătoria …
Pagină Web
Judecătoria TURNU MĂGURELE – dosarul nr. 1120/329/2019
vDosarCHLTest_1.aspx 1120/329/2019 1120/329/2019 Sectie fond divorţ1120/329/2019 Fond vDosarCHLTest http://portal/sites/cthub Judecătoria …
Pagină Web
Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI – dosarul nr. 10371/299/2019
… vDosarCHLTest_1.aspx 10371/299/2019 10371/299/2019 Secţia a-II-a Civilă divorţ reluare nume anterior 10371/299/2019 Fond vDosarCHLTest http://portal …
Pagină Web
Judecătoria SECTORUL 3 BUCUREŞTI – dosarul nr. 10546/301/2019
… vDosarCHLTest_1.aspx 10546/301/2019 10546/301/2019 Judecatoria sect 3 divorţ cu copii 10546/301/2019 Fond vDosarCHLTest http://portal/sites/cthub …
Pagină Web
Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI – dosarul nr. 7634/303/2019
vDosarCHLTest_1.aspx 7634/303/2019 7634/303/2019 …… divorţ cu minori 7634/303/2019 Fond vDosarCHLTest http://portal/sites/cthub …
Pagină Web
Judecătoria TÂRGOVIŞTE – dosarul nr. 3441/315/2019
vDosarCHLTest_1.aspx 3441/315/2019 3441/315/2019 . divorţ cu copii 3441/315/2019 Fond vDosarCHLTest http://portal/sites/cthub …
Pagină Web
Judecătoria ŞIMLEUL SILVANIEI – dosarul nr. 815/309/2019
vDosarCHLTest_1.aspx 815/309/2019 815/309/2019 Mixta divorţ 815/309/2019 Fond vDosarCHLTest http://portal/sites/cthub Judecătoria …
Pagină Web
Judecătoria SECTORUL 2 BUCUREŞTI – dosarul nr. 9110/300/2019
vDosarCHLTest_1.aspx 9110/300/2019 9110/300/2019 Sectie comuna divorţ fc 9110/300/2019 Fond vDosarCHLTest http://portal/sites/cthub Judecătoria …
Pagină Web
Judecătoria CORNETU – dosarul nr. 5343/1748/2019
vDosarCHLTest_1.aspx 5343/1748/2019 5343/1748/2019 . divorţ 5343/1748/2019 Fond vDosarCHLTest http://portal/sites/cthub Judecătoria …

 

 

 

 

 

 

 

 

avocat divort romania
avocat divort romania

Divortul este o cale juridica de desfacere a unei casatorii pe cale administrativa sau judecatoareasca.

Conform noului cod civil, exista urmatoarele variante de desfacere a unei casatorii:

– De comun acord
– La cererea unui sot, atunci cand bazat pe motive temeinice poate dovedi cum ca raporturile dintre cei doua sunt grav vatamate, continuarea casatoriei fiind imposibila
– La cererea unui sot, dupa o separare reala de minimum 2 ani
– La cererea unui sot care din motive temeinice de sanatate nu mai poate continua casnicia

Atata vreme cat cei doi soti se inteleg amiabil privind divortul si impartirea de bunuri comune, acestia pot solicita un divort prin acord in instanta de judecata, indiferent de existenta unor copii minori in casatorie, sau chiar notarului public sau ofiterului de stare civila de la locul casatoriei sau al ultimei locuinte comune.

Oricare dintre acestia poate constata desfacerea casatoriei prin acordul amiabil al sotilor, eliberand in temeiul legislatiei in vigoare un certificat de divort. Codul civil ar 373 si Codul de procedura civila art 607 – 619 sunt cere care reglementeaza divortul in Romania, la momentul actual.

Divortul pe cale amiabila – cu acordul ambilor soti

Conform Codului Civil, acest tip de divort poate fi pronuntat de instanta judecatoreasca, fara sa conteze durata casatoriei sau existenta copiilor minori in urma acesteia.

In urma solutionarii cererii de divort, legat de incredintarea copiilor minori, instanta ia in considerare interesele minorului inainte de a pronunta obligatia de intretinere si folosirea locuintei catre unul dintre soti.

In cazul unui proces de divort prin acordul sotilor, instanta nu acorda culpa niciunuia dintre soti pentru desfacerea casatoriei. Sotii pot depune impreuna cererea de divort prin acord, sau doar unul dintre acestia cu acordul si semnatura celuilalt.

Divortul din motive temeinice

In cazul unui divort bazat pe motive temeinice conform art. 38 alin. 1C – motive de divort, care trebuie sa aiba la baza urmatoarele 3 elemente:

– Existenta unor motive temeinice

– Existenta raporturilor grav vatamate dintre soti
– Imposibilitatea continuarii casniciei

In cazul unui divort din motive temeinice, judecatorul trebuie sa constate culpa sotilor, imposibilitatea continuarii casatoriei in urma raporturilor grav vatamate dintre cei doi, aceste vatamari fiind iremediabile.

In urma acestul proces de divort, sotii hotarasc pastrarea numelui celui care si l-a schimbat in urma casatoriei, sau revenirea la numele initial, acest lucru este posibil si fara acordul celuilalt sot in cazul in care este deja cunoscut intr-un domeniu cu noul nume (cantaret, avocat, notar etc.).

De asemenea, pastrarea numelui fara acordul celuilalt este acordata de catre instanta si in cazul interesului minorului, daca este cazul.

Procedura de divort

Divortul se poate desfasura in instanta, acolo unde este necesara prezenta unui avocat specializat in divort, unde instanta competenta este Judecatoria, privind competenta materiala.

Este important ca actele sa fie depuse la competenta teritoriala din apropierea ultimului domiciliu comun al sotilor, daca cel putin unul dintre ei inca mai locuieste in raza acesteia.

Atunci cand divortul se efectuaza prin acord, se poate efectua pe cale administrativa: la primaria unde s-a oficiat casatoria sau la un notar public. In acest caz, sotii primesc un ragaz de gandire de 30 zile, timp in care pot retrage cererea de divort. In cazul in care se doreste divortul in continuare, ofiterul starii civile sau notarul, elibereaza certificatul de divort fara mentiuni legate de culpa sotilor.

In cazul in care sotii nu se inteleg amiabil asupra oricarui aspect accesoriu cererii de divort, ofiterul sau notarul va respinge cererea de divort si va indruma sotii catre instanta.

Desi divortul prin acord nu necesita neaparat prezenta unui avocat, asistenta acestuia in procesul de divort este preferabila, deoarece te poate scuti de multe dureri de cap.

Avocatii specializati in divort au deja experienta cu procedura divortului la notar, cunoscand seria de demersuri succesive – 2-3 vizite la notar, documentele de redactat de catre notar, transmiterea acestora catre starea civila), iti pot lua din presiunea de pe umeri pentru a face acest proces cat mai putin stresant si dureros pentru tine.

Desi avantajul principal al acestei proceduri este lipsa implicarii instantei si un timp de solutionare mai mic, costurile pot fi mai ridicate, mai ales daca procesul nu este inteles foarte bine de la inceput. Aici intervine suportul unui avocat divort bun, care te poate scuti de costuri aditionale si drumuri in plus.

Chiar si in cazul divortului pe cale administrativa, suportul unui avocat specializat poate fi valoros si important pentru tine avand in vedere ca vei avea certitudinea unui proces corect, evitarea complicatiilor si finalizarea intr-un timp scurt.

Important! In cazul prezentei copiilori minori, divortul nu se poate face in fata ofiterului de stare civila. Se poate face in fata notarului, cu conditia ca sotii sa se inteleaga in privinta tuturor aspectelor cresterii si intretinerii copiilor minori, insa un avocat specializat in divorturi recomanda completul de judecata care poate decide ce este cel mai bine punand interesele copiilor minori pe primul loc.

In cazul unui divort in instanta prin acord – atunci cand sotii se inteleg cu privire la exercitarea autoritatii parintesti, locuinta copiilor, pensia alimentara, revenirea la numele anterior, partajul bunurilor comune etc.

In cazul unui divort in instanta fara acord, sotul vatamat trebuie sa aduca in instanta toate dovezile detinute impotriva sotului parat, pentru ca instanta sa poata decide custodia copilului si pensia alimentara.

Divorț rapid. E posibil in 2019?

Divorț rapid. E posibil in 2019?

Divorț rapid. E posibil

Divort rapid E posibil in Romania anului 2019 (1)

 

citeste

Divorțul când soții români nu (mai) locuiesc în România – copiii

Divorțul când soții români nu (mai) locuiesc în România – copiii

Divorțul când soții români nu (mai) locuiesc în România CITESTE AICI

Divorțul când soții români nu (mai) locuiesc în România – copiii

 

 

Daca divortez cat sunt obligat sa platesc pensie alimentara copiilor?

Sunt avocat Marius Vicentiu Coltuc == Avocat corect și implicat. Client mulțumit și relaxat! == Sunt Coltuc Marius Vicentiu,titularul de Cabinet avocat Avocat Coltuc 0745 150 894 Citeste mai mult www.coltuc.ro ________________ Clienții mei spun despre mine că sunt o persoană sufletistă, care își dă interesul în realizarea scopului clientului, și care dă dovadă de seriozitate și profesionalism. Cu alte cuvinte un avocat implicat pentru un client mulțumit și relaxat! ______________________________________ Avocat de 16 ani in Bucuresti ,cu activitate in toata tara,inclusiv la Cedo ____________________ Îmi consiliez clienții cu onestitate, dar și cu respect, vorbindu-le astfel cum îmi doresc să mi se vorbească mie. Mulți oameni văd avocați ca fiind grăbiți și duri, misiunea mea însă e să schimb această percepție, oferind servicii particularizate, prompte și profesioniste, într-o manieră blândă și cu interes adevărat pentru binele clientului. Ofer clienților soluții complete, cu implicare minimă din partea lor, lucrez mult online și de aceea majoritatea clienților mei sunt români stabiliți în străinătate, cu care nu m-am văzut niciodată fizic dar cu care am discutat de multe ori telefonic, prin WhatsApp ori pe email. 🧐🧐🧐🧐🧐🧐🧐🧐🧐🧐🧐🧐 Dacă ai nevoie de asistență juridică promptă, de calitate și cu implicare minimă din partea ta mă poți contacta: la numărul de telefon 0040745150894; pe emailul avocat@coltuc.ro folosind formularul de pe www.coltuc.ro #romania #italia #germania #anglia #portugalia #irlanda

Daca divortez cat sunt obligat sa platesc pensie alimentara.Raspuns avocat:

– 1/4 din venitul net lunar realizat pentru 1 copil, 1/3 din venitul net realizat lunar pentru 2 copii si 1/2 pentru 3 sau mai multi copii

  • de exemplu, noul salariu minim pe economie în vigoare din 1.01.2019 (1263 lei net, 2080 lei brut pentru persoanele fără studii superioare); asadar, 315, 75 lei trebuie sa plateasca un parinte pentru 1 singur copil de la 01.01.2019. Mamele care primesc o pensie alimentara sub aceasta suma pot cere in instanta majorarea pensiei de intretinere

Daca divortez cat sunt obligat sa platesc pensie alimentara

AVOCAT SPECIALIZAT IN DIVORT/CUSTODIE MINOR/PENSIE ALIMENTARA/PROGRAM VIZITA MINOR BUCURESTI, SECTOR 1, 2, 3, 4, 5 SI 6, BUFTEA SI CORNETU

CUM DIVORTEZ IN ROMANIA DACA MA AFLU IN STRAINATATE 2019

AVOCAT SPECIALIZAT IN DIVORT/CUSTODIE MINOR/PENSIE ALIMENTARA/PROGRAM VIZITA MINOR BUCURESTI, SECTOR 1, 2, 3, 4, 5 SI 6, BUFTEA SI CORNETU.

 

In cazul in care ati luat decizia sa divortati, autoritatea parinteasca (custodia) revine in comun ambilor parinti, locuinta copilului fiind stabilita prin acordul ambilor parinti – la unul dintre acestia.

Daca o asemenea intelegere nu exista, in functie de interesul superior al copilului, judecatorul va stabili locuinta copilului minor la unul dintre ei, daca, pana la divort, copilul a locuit cu ambii parinti, ori la parintele cu care locuieste in mod statornic.

  1. Cand se poate obtine autoritatea exclusiva a unui singur parinte?
  • Daca exista motive intemeiate si avand in vedere interesul superior al copilului, instanta care se pronunta asupra divortului poate hotara ca autoritatea parinteasca (custodia) sa fie exercitata numai de unul dintre parinti. Astfel, pot fi considerate ‘’motive intemeiate’’:
  1. Alcoolismul
  2. Boala psihica
  3. Dependent de droguri a celuilalt parinte
  4. Violenta fata de copil sau fata de celalalt parinte
  5. Condamnarile pentru savarsirea infractiunii de trafic de persoane, trafic de droguri, infractiuni cu privire la viata sexuala, infractiuni de violenta precum si orice alt motiv legat de riscurile pentru copil

 

  1. Cine plateste pensia alimentara si in ce cuantum?
  • Potrivit dispozitiilor art. 533 Cod civil parintele care nu a obtinut in instanta copilul spre crestere si educare este obligat sa plateasca fostului sot pensia de intretinere in cuantum de ¼ din veniturile lunare nete realizate pentru 1 copil si 1/3 pentru 2 copii

 

  1. Se poate obtine in procesul de divort si un program de vizita?
  • Da, printr-o cerere reconventionala se poate solicita instantei de judecata instituirea legaturilor personale cu minorul cu scopul consolidarii raporturilor afective. In practica, s-a stabilit intr-o cauza exercitarea comuna a autoritatii parintesti, locuinta copilului la tata si un program de relatii personale ale copilului cu mama, avand in vedere raportul de evaluare psihologica si interesul superior al copilului, in urmatoarea modalitate:
  • In al doilea si al patrulea sfarsit de saptamana din luna, de sambata orele 10:00 pana duminica orele 19:00
  • Prima saptamana din vacanta de iarna
  • Prima luna din vacanta de vara
  • A doua si a treia zi de Craciun precum si a doua si a treia zi de Paste minorul sa se afle la domiciliul mamei

Consecintele pe termen lung ale divortului: cand copiii ajung adulti:

  • Studiile au conchis ca adultii ai caror parinti au divortat in copilaria lor continua sa fie afectati de acest eveniment. C
  • Comparativ cu adultii proveniti din familii intact, adultii care provin din familii divortate au un statut socio-economic inferior, se casatoresc mai devreme, sunt mai nemultumiti de casatoriile lor actuale, sunt mai predispusi sa divorteze, iar fetele au un risc crescut de sarcina la adolescent si nasteri din relatii nelegalizate

CUM DIVORTEZ IN ROMANIA DACA MA AFLU IN STRAINATATE

CUM DIVORTEZ IN ROMANIA DACA MA AFLU IN STRAINATATE 2019

prezinta Avocat Coltuc 0745 150 894

Ne puteti scrie pe www.coltuc.ro

 

 

Cetatenii romani si straini, locuind in afara Romaniei, au posibilitatea, in anumite conditii, de a divorta in Romania, in baza Codului Civil si a Codului de Procedura Civila. https://www.facebook.com/avocatcoltuc.ro/videos/173476296946255/

Mai mult, in aceste conditii, prezenta lor nici nu este solicitata de legislatia romana, ei putand fi reprezentati de un avocat mandatat special in acest sens.

Conditiile in care se poate efectua divortul in Romania:
cand cel care initiaza divortul din strainatate este cetatean roman 
sau
cand celalalt sot locuieste in Romania 
sau
cand ambii soti sunt cetateni romani, indiferent daca locuiesc sau nu pe teritoriul Romaniei

Trebuie spus ca, in cazul cetatenilor romani casatoriti cu cetateni straini, membri ai UE, se poate divorta in Romania doar daca unul dintre soti locuieste stabil (cel putin de 6 luni sau 1 an, in functie de situatie) in Romania.

Unde se judeca divortul initiat de persoana aflata in strainatate

Dosarul de divort se depune la Judecatoria in raza careia se afla domiciliul celuilalt sot, daca va aflati in situatia in care unul dintre soti este in Romania.

Daca amandoi sotii locuiesc in afara tarii, instanta competenta este, in mod obligatoriu, Judecatoria sectorului 5.
#diaspora
#romania
#divort
#avocatcoltuc
#avocat

Cum divorțezi în România dacă stai în străinătate

divort-international-romania-avocat-coltuc

Cum divorțezi în România.Custodie Minor – Pensie Alimentara – Divort la Notar. Divort Romani Diaspora – Divort Spania/Italia/Germania/Anglia/Olanda/Portugalia/Belgia Avocat Divort Bucuresti | Avocat Divort Romania‎

 

 

În urma solicitărilor venite din partea unor clienţi ai Cabinetului nostru de Avocatură, am hotărât să publicam această postare prin care dorim să vă informăm cu privire la desfăşurarea unui proces de divorţ pentru cetăţenii români aflaţi în afara teritoriului României.

Desfacerea casatoriei prin divort este un mijloc juridic prin care se pune capat existentei casatoriei pe cale judecatoreasca sau administrativa.

SCUTIREA DE LA ÎNFĂŢIŞAREA ÎN FAŢA INSTANŢEI

Acţiunea de divorţ este personală, aşa că, în faţa instanţelor de fond, părţile trebuie să se prezinte în persoană, cu excepţia cazurilor prevăzute limitativ de lege, şi anume: unul dintre soţi execută o pedeapsă privativă de libertate, este împiedicat de o boală gravă, este pus sub interdicţie judecătorească, are reşedinţa în străinătate sau se află într-o altă asemenea situaţie, care îl impiedică să se prezinte. In astfel de cazuri, partea poate fi reprezentată prin avocat, mandatar sau, după caz, prin tutore ori curator şi este obligată să facă dovada imposibilităţii prezentării.

Aşadar, cetăţeanul român cu reşedinţa în străinătate, poate veni personal la fiecare termen de judecată, daca doreste, sau poate doar mandata un avocat pentru reprezentare, fara a suferi nici un fel de consecinte negative, cu obligaţia, insa, de a face dovada reşedinţei sale din străinătate.

DIVORŢUL PE CALE JUDECĂTOREASCĂ

Legislatia in vigoare prevede desfacerea casatoriei prin divort avand in vedere urmatoarele posibilitati:
a. prin acordul sotilor
b. la cererea unuia dintre soti, atunci cand datorita unor motive temeinice raporturile dintre soti sunt grav vatamate si continuarea casatoriei nu mai este posibila
c. la cererea unuia dintre soti, dupa o separare in fapt care a durat cel putin 2 ani
d. la cererea aceluia dintre soti a carui stare de sanatate face imposibila continuarea casatoriei

Chiar daca exista copii minori din casatorie si cei doi soti se inteleg cu privire la realizarea divortului, ei se pot adresa pentru un divortul prin acord atat instantei de judecata cat si ofiterului de stare civila ori notarului public de la locul casatoriei sau al ultimei locuinte comune a sotilor, care poate constata desfacerea casatoriei prin acordul sotilor, acestia din urma eliberandu-le un certificat de divort, potrivit legii.

In Romania, in prezent, dispozitiile de drept material privind divortul sunt stipulate in Codul Civil – articolul 373 si urmatoarele, iar cele de drept procesual in Codul de procedura civila – art. 914 – 934 Cod Procedura Civila.

DIVORŢUL PRIN ACORD DE LA DISTANTA

In baza Codului Civil, divortul prin acordul sotilor poate fi pronuntat de catre instanta judecatoreasca indiferent de durata casatoriei si indiferent daca exista sau nu copii minori rezultati din casatorie.

In acest caz, instanta nu va stabili nici un fel de culpa a vreunuia dintre soti la desfacerea casatoriei.

La solutionarea cererilor accesorii divortului, referitoare la incredintarea copiilor minori, obligatia de intretinere si folosirea locuintei, instanta va tine seama si de interesele minorilor.

Cererea de divort prin acord se depune de soti impreuna sau de unul dintre soti, celalalt acceptand aceasta cerere sau sotii pot madata impreuna avocatul care sa le depuna cererea pentru ei. Daca mandatarul este avocat, el va certifica semnatura sotilor, potrivit legii.

In timpul procesului de divort, cei doi soti hotarasc daca acela dintre ei care si-a schimbat numele de familie, si-l va pastra si dupa divort, sau va reveni la numele avut anterior. Exista, insa si motive intemeiate (sotul care si-a schimbat numele este deja cunoscut cu acest nume intr-un domeniu – numele unui cantaret, numele unui avocat, numele unui notar), numele se poate pastra chiar in lipsa unei acord intre soti.
Pentru motive temeinice ale sotului care solicita pastrarea numelui sau, luandu-se in considerare interesul minorului, instanta va putea sa dispuna pastrarea numelui si in cazul lipsei de acord.

INSTANŢA LA CARE TREBUIE DEPUSĂ CEREREA DE DIVORŢ

Conform art. 915 din Codul de Procedură Civilă, competenţa, în materie de divorţ, aparţine, de regulă, judecătoriei în circumscripţia căreia soţii au avut ultimul domiciliu comun. Însă, dacă nici reclamantul şi nici pârâtul nu mai locuiesc în România, părţile pot conveni să introducă acţiunea la orice judecătorie din ţară. În lipsa unui astfel de acord, cererea de divorţ este de competenţa Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti. Totodată, în materie de divorţ cu element de extraneitate, sunt aplicabile dispoziţiile Regulamentului European 2201/2003, unde se specifică faptul că au competenţă să hotărască instanţele judecătoreşti din statul membru pe teritoriul căruia se află reşedinţa obişnuită actuală a soţilor sau reşedinţa obişnuită a reclamantului, în cazul în care acesta a locuit acolo cel puţin un an înaintea introducerii cererii. Astfel, părţile, deşi s-au căsătorit în România şi sunt cetăţeni români, pot alege să introducă acţiunea de divorţ la instanţa străină în circumscripţia căreia îşi au reşedinţa. Procedura divorţului în străinătate este, insa, de multe ori, mult mai îndelungată decât în România şi mai costisitoare.

UNDE SE DEPUN ACTELE DE DIVORŢ?

1. Divort pe calea instantei

In cazul divortului prin instanta, in ceea ce priveste competenta materiala, instanta competenta este Judecatoria.

Regula este ca instanta competenta teritoriala sa solutioneze actiunea de divort este instanta ultimului domiciliu comun al sotilor, daca cel putin unul dintre soti mai locuieste in circumscriptia acelei Judecatorii.

2. Divort pe cale administrativa – doar cand exista acord

Cererea de divort poate fi depusa la primaria unde s-a incheiat casatoria, sau la un notar public de la locul casatoriei sau al ultimei locuinte comune a sotilor. In aceste doua cazuri, se vor acorda sotilor mai intai un termen de gandire de 30 de zile pentru eventuala retragere a cererii de divort. La expirarea acestui termen, ofiterul de stare civila sau, dupa caz, notarul public verifica daca sotii staruie sa divorteze si daca, in acest sens, consimtamantul lor este liber si neviciat.
Daca depunerea cererii de divort se poate face, in anumite situatii, si prin mandatar, la termenul de verificare a consimtamantului, prezenta ambilor soti este necesara.
Daca sotii staruie in divort, ofiterul de stare civila sau, dupa caz, notarul public elibereaza certificatul de divort fara sa faca vreo mentiune cu privire la culpa sotilor. Daca sotii nu se inteleg asupra unui aspect accesoriu cererii de divort, ofiterul de stare civila sau, dupa caz, notarul public emite o dispozitie de respingere a cererii de divort si indruma sotii sa se adreseze instantei de judecata, potrivit prevederilor art. 38. Solutionarea cererilor privind alte efecte ale divortului asupra carora sotii nu se inteleg este de competenta instantei judecatoresti.

ACTE NECESARE PORNIRII UNUI DOSAR DE DIVORŢ

1. CEREREA DE CHEMARE IN JUDECATA – ORIGINAL

Cererea de chemare in judecata trebuie sa respecte regulile Noului Cod de Procedura Civila, prevazute la art 194 si urmatoarele, si trebuie sa cuprinda:

– numele partilor (reclamant si parat), domiciliul procedural al acestora (unde vor fi comunicate actele de catre Judecatorie), CNP (pentru ambele parti – se regaseste in Certificatul de Casatorie). Daca exista copii minori, obligatoriu va fi introdusa in cauza Autoritatea Tutelara de pe langa Primaria unde partile au avut ultimul domiciliu comun si, daca minorul/minorii domiciliaza in alta parte, se va cita si Autoritatea Tutelara de pe langa Primaria respectiva pentru efectuarea anchetei sociale;

– obiectul cererii – desfacerea casatoriei, revenirea sau pastrarea numelui, stabilire domiciliu minori, exercitarea autoritatii parintesti, pensie intretinere, stabilirea culpei;

– aratarea motivelor de fapt pe care se intemeiaza cererea – parasire domiciliu, neglijenta, violenta, alcoolism, neintelegeri iremediabile, certuri, violenta fata de copii, modul de contributie la cheltuielile casei, etc.;

– aratarea probelor pentru dovedirea actiunii – inscrisuri, martori (cu aratarea numelui si domiciliului), interogatoriu, ancheta sociala (daca e cazul);

– aratarea motivelor de drept – articolele din Noul Cod Civil pe care se intemeiaza cererea, in functie de fiecare capat de cerere (obiectul cererii);

– data si semnatura in original.

2 TAXA DE TIMBRU ÎN CAZUL DIVORŢULUI PRIN INSTANŢĂ

Conform OUG 80/2013, taxele de timbru pentru cererile de divort se calculeaza in functie de situatia incadrata de Codul Civil. Astfel

a) pentru cererea de divort intemeiata pe prevederile art. 373 lit. a) Codul civil (prin acordul soţilor, la cererea ambilor soţi sau a unuia dintre soţi acceptată de celălalt soţ) � 200 lei;
b) pentru cererea de divort intemeiata pe prevederile art. 373 lit. b) si c) (atunci când, din cauza unor motive temeinice, raporturile dintre soţi sunt grav vătămate şi continuarea căsătoriei nu mai este posibilă sau la cererea unuia dintre soţi, după o separare în fapt care a durat cel puţin 2 ani) din � 100 lei;
c) pentru cererea de divort intemeiata pe prevederile art. 373 lit. d) din Codul civil ( la cererea aceluia dintre soţi a cărui stare de sănătate face imposibilă continuarea căsătoriei) � 50 lei;
d) cererea privind acordarea despagubirilor sau pentru stabilirea prestatiei compensatorii � 50 lei;
e) pentru cererile care nu sunt accesorii unei cereri de divort si care au ca obiect stabilirea locuintei copilului, exercitarea autoritatii parintesti, stabilirea contributiei parintilor la cheltuielile de crestere si educare a copiilor, dreptul parintelui sau al altor persoane decat parintii de a avea legaturi personale cu copilul, locuinta familiei � 20 lei fiecare cerere;
f) orice alta cerere neevaluabila in bani � 20 lei, daca nu sunt scutite, potrivit legii, de taxa de timbru

3 CERTIFICATUL DE CĂSĂTORIE – COPIE

La cererea de chemare in judecata se va alatura o copie a certificatului de casatorie.

4 CERTIFICAT DE NAŞTERE COPIL/COPII MINORI – COPIE

Daca exista copii minori, se vor atasa copii certificate conform cu originalul de pe certificatele de nastere ale acestora. Daca reclamantul nu se afla in posesia copiilor respective, acesta se poate adresa Primariei unde a fost inregistrata nasterea pentru eliberarea unui duplicat sau poate cere instantei sa puna in vedere paratului sa depuna aceste copii la dosar.

5 CI RECLAMANT SI PÂRÂT – COPIE

**In cazul in care reclamantul detine si alte inscrisuri la care face referire in cererea de divort, acestea de vor depune in copie (certificata cu originalul) la dosar. Exemple: certificate medico-legale care atesta violenta, procese verbale ale Politiei, copie Contract de inchiriere pentru dovedirea actualului domiciliu, acte care dovedesc scolarizarea minorului si costurile, acte care dovedesc ca partea isi indeplineste obligatiile financiare fata de copil/copii in timpul procesului (bonuri fiscale, chitante de la posta/cont bancar), adeverinte eliberate de psihologul scolii care pot dovedi modul in care este afectat copilul de starea conflictuala a parintilor, adeverinta de la Asociatia de Proprietari care sa ateste ca paratul inca locuieste in domicliul comun, etc.

IMPORTANT:

Toate copiile vor fi certificate pentru conformitate cu originalul (scris in partea de jos a documentului: ,,conform cu originalul” iar apoi semnat) de catre reclamant sau de reprezentantul legal al acestuia(si cele care se comunica si cele pentru instanta), iar numarul de exemplare se va stabili astfel:

NUMĂRUL DE EXEMPLARE

Un exemplar pentru instanta de judecata, care va cuprinde toate inscrisurile originale si cele certificate pentru conformitate, taxa de timbru, delegatia avocatiala sau procura speciala;
Un exemplar pentru parat, care va cuprinde cererea de chemare in judecata in original si inscrisurile. Nu se vor atasa copii de pe taxa de timbru, delegatia avocatiala sau procura speciala;

PROCEDURA DE DUPĂ DEPUNEREA ACŢIUNII

(1) Completul (judecatorul) căruia i s-a repartizat aleatoriu cauza verifică, de îndată, dacă cererea de chemare în judecată îndeplineşte cerinţele prevăzute la art. 194-197 Cod Procedura Civila.
(2) Când cererea nu îndeplineşte aceste cerinţe, reclamantului i se vor comunica în scris lipsurile, cu menţiunea că, în termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării, trebuie să facă completările sau modificările dispuse, sub sancţiunea anulării cererii. Se exceptează de la această sancţiune obligaţia de a se desemna un reprezentant comun.
(3) Dacă obligaţiile privind completarea sau modificarea cererii nu sunt îndeplinite în termenul prevăzut la alin. (2) de cel mult 10 zile, prin încheiere, dată în camera de consiliu, judecatorul va dispune anularea cererii.
(4) Împotriva încheierii de anulare, reclamantul va putea face numai cerere de reexaminare, solicitând motivat să se revină asupra măsurii anulării.
(5) Cererea de reexaminare se face în termen de 15 zile de la data comunicării încheierii.
(6) Cererea se soluţionează prin încheiere definitivă dată în camera de consiliu, cu citarea reclamantului, de către un alt complet al instanţei respective, desemnat prin repartizare aleatorie, care va putea reveni asupra măsurii anulării dacă aceasta a fost dispusă eronat sau dacă neregularităţile au fost înlăturate în termenul acordat potrivit alin. (2).

PRIMUL TERMEN DE JUDECATĂ

(1) Judecătorul, de îndată ce constată că sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de lege pentru cererea de chemare în judecată, dispune, prin rezoluţie, comunicarea acesteia către pârât, punându-i-se în vedere că are obligaţia de a depune întâmpinare, sub sancţiunea prevăzută de lege, care va fi indicată expres, în termen de 25 de zile de la comunicarea cererii de chemare în judecata.
(2) Întâmpinarea se comunică de îndată reclamantului, care este obligat să depună răspuns la întâmpinare în termen de 10 zile de la comunicare. Pârâtul va lua cunoştinţă de răspunsul la întâmpinare de la dosarul cauzei.
(3) În termen de 3 zile de la data depunerii răspunsului la întâmpinare, judecătorul fixează prin rezoluţie primul termen de judecată.
(4) În cazul în care pârâtul nu a depus întâmpinare în termenul prevăzut la alin. (1) sau, după caz, reclamantul nu a comunicat răspuns la întâmpinare în termenul prevăzut la alin. (2), la data expirării termenului corespunzător, judecătorul fixează prin rezoluţie primul termen de judecată.
(5) În procesele urgente, termenele prevăzute la alin. (1)-(4) pot fi reduse de judecător în funcţie de circumstanţele cauzei.
(6) În cazul în care pârâtul domiciliază în străinătate, judecătorul va fixa un termen mai îndelungat, rezonabil, în raport cu împrejurările cauzei. Citarea se va face cu respectarea dispoziţiilor art. 156.

CEREREA RECONVENŢIONALĂ

(1) Soţul pârât poate să facă şi el cerere de divorţ, cel mai târziu până la primul termen de judecată la care a fost citat în mod legal, pentru faptele petrecute înainte de această dată. Pentru faptele petrecute după această dată pârâtul va putea face cerere până la începerea dezbaterilor asupra fondului în cererea reclamantului.
(2) Cererea pârâtului se va face la aceeaşi instanţă şi se va judeca împreună cu cererea reclamantului.
(3) În cazul în care motivele divorţului s-au ivit după începerea dezbaterilor asupra fondului la prima instanţă şi în timp ce judecata primei cereri se află în apel, cererea pârâtului va putea fi făcută direct la instanţa învestită cu judecarea apelului.
(4) Neintroducerea cererii în termenele arătate la alin. (1) şi (3) atrage decăderea soţului pârât din dreptul de a cere divorţul pentru acele motive. Dacă cererea reclamantului a fost respinsă, soţul pârât poate cere divorţul pentru motive ivite ulterior.

AMÂNAREA CAUZEI
Daca exista motive intemeiate, judecatorul va dispune amanarea cauzelor cu aratarea motivelor respective.

PROBELE
Judecatorul va administra probele propuse de parti, dupa incuviintarea cestora.
Judecătorul, insa, sub rezerva dezbaterii la primul termen de judecată, dacă s-a solicitat prin cererea de chemare în judecată, va putea dispune citarea pârâtului la interogatoriu, alte măsuri pentru administrarea probelor, precum şi orice alte măsuri necesare pentru desfăşurarea procesului potrivit legii.

EXCEPŢII
Daca vreuna dintre parti ridica exceptii sau instanta invoca exceptii din oficiu, instanta este obligata sa puna in discutia partilor sau a avocatilor acestora, exceptiile invocate de parti sau din oficiu.

ASCULTAREA MINORILOR
Ascultarea minorilor cu varsta de pana la 10 ani este facultativa iar judecatorul o va dispune numai daca va considera necesar. In cazul in care minorul a implinit varsta de 10 ani, instanta va dispune obligatoriu ascultarea acestuia. Ascultarea se face nu in sedinta publica, de fata cu alte parti din alte dosare, ci in camera de consiliu insotit sau nu de parinte sau tutore sau alte persoane sau in prezenta unui psiholog.

ÎMPĂCAREA SOŢILOR

(1) Soţii se pot împăca în tot cursul judecăţii, chiar dacă nu au fost plătite taxele de timbru. În acest caz, instanţa va lua act de împăcare şi va dispune, prin hotărâre definitivă, închiderea dosarului, precum şi restituirea taxelor de timbru, dacă au fost achitate.
(2) Oricare dintre soţi va putea formula o cerere nouă pentru fapte petrecute după împăcare şi, în acest caz, se va putea folosi şi de faptele vechi.

MĂSURI URGENTE

Instanţa poate lua, pe tot timpul procesului, prin ordonanţă preşedinţială, măsuri provizorii cu privire la stabilirea locuinţei copiilor minori, la obligaţia de întreţinere, la încasarea alocaţiei de stat pentru copii şi la folosirea locuinţei familiei.

RENUNTAREA LA JUDECATA

Reclamantul poate renunţa la judecată în tot cursul judecăţii, chiar dacă pârâtul se împotriveşte. Renunţarea reclamantului nu are niciun efect, insa, asupra cererii de divorţ făcute de pârât.

DECESUL UNUIA DINTRE SOŢI

(1) Dacă în timpul procesului de divorţ unul dintre soţi decedează, instanţa va lua act de încetarea căsătoriei şi va dispune, prin hotărâre definitivă, închiderea dosarului.
(2) Cu toate acestea, când cererea de divorţ se întemeiază pe culpa pârâtului şi reclamantul decedează în cursul procesului, lăsând moştenitori, aceştia vor putea continua acţiunea, pe care instanţa o va admite numai dacă va constata culpa exclusivă a soţului pârât. În caz contrar, dispoziţiile alin. (1) rămân aplicabile.
(3) Pentru introducerea în cauză a moştenitorilor soţului reclamant, instanţa va face aplicarea art. 412 alin. (1) pct. 1.
(4) În cazul în care acţiunea este continuată de moştenitorii soţului reclamant, potrivit alin. (2), căsătoria se socoteşte desfăcută la data introducerii cererii de divorţ.

NEMOTIVAREA HOTĂRÂRII

Hotărârea prin care se pronunţă divorţul nu se va motiva, dacă ambele părţi solicită instanţei aceasta.

CEREREA ACCEPTATĂ DE SOŢUL PÂRÂT

Când cererea de divorţ este întemeiată pe culpa soţului pârât, iar acesta recunoaşte faptele care au dus la destrămarea vieţii conjugale, instanţa, dacă reclamantul este de acord, va pronunţa divorţul fără a cerceta temeinicia motivelor de divorţ şi fără a face menţiune despre culpa pentru desfacerea căsătoriei.

TRIMITEREA HOTĂRÂRII CĂTRE AUTORITĂŢI

Instanţa la care hotărârea de divorţ a rămas definitivă o va trimite, din oficiu, serviciului de stare civilă unde a fost încheiată căsătoria, Registrului naţional al regimurilor matrimoniale, prevăzut de Codul civil, şi dacă unul dintre soţi a fost profesionist, registrului comerţului.

SFATUL AVOCATULUI

Inainte de a lua o asemenea hotarare si de a incepe demersurile in destramarea unei casatorii, va sfatuim sa analizati atent situatia in care va aflati, in primul rand sa aveti in vedere faptul ca instanta va decide asupra cresterii si educarii copiilor minori prin prisma interesului lor superior, si nicidecum in functie de orgolii personale sau de dorintele de razbunare ale parintilor. Copiii nu vor putea fi folositi ca si arme in acest demers dureros iar daca nu se va tine cont de aceasta, parintele ce a contribuit la aceasta va fi responsabil de nefericirea copilului/copiilor.
In al doilea rand, partile trebuie sa cunoasca faptul ca instanta va hotari in mod obligatoriu si asupra numelui purtat de sotie dupa divort si exercitarii autoritatii parintesti, chiar daca partile nu au cerut asta.
Daca, totusi, relatiile dintre soti sunt grav vatamate iar casatoria nu mai poate continua, atunci este momentul sa cereti sfatul unui avocat iar apoi sa demarati procedurile de divort.

 

 

Avocat Divort

Avocat divort, Avocat partaj, Avocat permis auto, Avocat penal, Avocat civil, Avocat Bucuresti, Avocat malpraxis, Avocat ieftin, Avocat bun, Cel mai bun avocat.

Avocat divort

Avocat divort

Avocat divort

 

Avocat divort

 

Avocat Coltuc este un avocat specializat in divorturi cu peste 15 ani experienta Intreaba un avocat de divort ACUM

www.coltuc.ro

www.coltuc.ro/blog

Whatsapp 0745150894

Avocat divort
Avocati divort
Avocat specializat divort
Divort romania
Avocat divort romania
Divort rapid
Obtinere custodie copil
avocat divort bucuresti forum
avocat divort bucuresti pret
avocat divort cu copii
avocat divort sector 3
onorariu avocat divort 2017
avocat divort constanta
avocat divort sector 4
avocat divort international

Avocat divort

[site_reviews_form title=”Avocat divort” description=”Avocat divort Divorteaza ACUM Scrie ne pe whatsapp 0745.150.894″ assign_to=”Avocat divort” class=”Avocat divort” id=”jmbp3ahl”]

Avocat Coltuc este un avocat specializat in divorturi cu peste 15 ani experienta Intreaba un avocat de divort ACUM

Cuvinte cheie

Avocat divort
Avocati divort
Avocat specializat divort
Divort romania
Avocat divort romania
Divort rapid
Obtinere custodie copil
avocat divort bucuresti forum
avocat divort bucuresti pret
avocat divort cu copii
avocat divort sector 3
onorariu avocat divort 2017
avocat divort constanta
avocat divort sector 4
avocat divort international

Procedura in 2018 de divort de un cetatean strain in Romania

Procedura in 2018 de divort de un cetatean strain in Romania

Procedura in 2018 de divort de un cetatean strain in Romania
Procedura in 2018 de divort de un cetatean strain in Romania

 

 

 

https://www.youtube.com/user/coltuc2013

 

https://ro-ro.facebook.com/avocat.coltuc

 

 

Avocat specializat in divort international – divort de un cetatean strain – divort intre romanii care locuiesc in strainatate (Italia, Spania)

Cetatenii romani casatoriti in strainatate POT divorta in Romania dupa legea romana!!! Este o alternativa la divortul costisitor din alte state UE!

Procedura de divort in cazul cetatenilor romani stabiliti in strainatate sau casatoriti cu cetateni straini

Competenta instantelor de judecata din Romania de a solutiona cererile de divort.
Normele referitoare la competenta jurisdictionala interna se regasesc in materia civila in art. 607 din Codul de Procedura Civila:
“Cererea de divort este de competenta judecatoriei in circumscriptia careia se afla cel din urma domiciliu comun al sotilor. Daca sotii nu au avut domiciliu comun sau daca niciunul dintre soti nu mai locuieste in circumscriptia judecatoriei in care se afla cel din urma domiciliu comun, judecatoria competenta este aceea in circumscriptia careia isi are domiciliul paratul, iar cand paratul nu isi are domiciliul in tara, este competenta judecatoria in circumscriptia careia isi are domiciliul reclamantul.”
Regulamentul nr. 2201/2003 contine dispozitii referitoare la litigiile cu element de extraneitate in relatie cu un stat membru si anume competenta exclusiva de fond in materie civilia.

Astfel, conform articolului 3 din Regulament sunt competente sa hotarasca in problemele privind divortul, instantele judecatoresti din statul membru pe teritoriul caruia se afla:
• resedinta obisnuita actuala a sotilor sau
• ultima resedinta obisnuita a sotilor in conditiile in care unul dintre ei inca locuieste acolo sau
• resedinta obisnuita a paratului sau
• in caz de cerere comuna resedinta obisnuita a unuia dintre soti sau
• resedinta obisnuita a reclamantului in cazul in care acesta a locuit acolo cel putin un an inaintea introducerii cererii.

Astfel, in baza articolului 3, alineatul 1, litera A, oricare dintre soti poate introduce o cerere de divort daca pe teritoriul Romaniei se afla, fie:
• resedinta obisnuita actuala a sotilor sau
• ultima resedinta obisnuita a sotilor in conditiile in care unul dintre ei inca locuieste acolo sau
• resedinta obisnuita a paratului sau
• in caz de cerere comuna resedinta obisnuita a unuia dintre soti sau
• resedinta obisnuita a reclamantului in cazul in care acesta a locuit acolo cel putin un an inaintea introducerii cererii.

Vrei sa divortezi ? Scrie-ne acum pentru o prima intrevedere!

Contacteaza-ne acum:

Divortul cu copii la tribunal sau la instanta.Incredintare copil

Divortul cu copii la tribunal sau la instanta.Incredintare copil

 

Divortul cu copii la tribunal sau la instanta.Incredintare copil
Divortul cu copii la tribunal sau la instanta.Incredintare copil

 

https://www.youtube.com/user/coltuc2013

https://ro-ro.facebook.com/avocat.coltuc

Avocat,avocat Coltuc divort romanii din strainatate

Video – Avocat,avocat Coltuc divort romanii din strainatate

Avocat divort. Divort in Romania, consultatii divort Bucuresti Cetatenii

https://www.youtube.com/watch?v=QCTrrhVQM2o

romani si straini, locuind in afara Romaniei, au posibilitatea, in anumite conditii, de a divorta in Romania, in baza Codului Civil si a Codului de Procedura Civila.

Mai mult, in aceste conditii, prezenta lor nici nu este solicitata de legislatia romana, ei putand fi reprezentati de un avocat mandatat special in acest sens.

Conditiile in care se poate efectua divortul in Romania:
cand cel care initiaza divortul din strainatate este cetatean roman
sau
cand celalalt sot locuieste in Romania
sau
cand ambii soti sunt cetateni romani, indiferent daca locuiesc sau nu pe teritoriul Romaniei

Trebuie spus ca, in cazul cetatenilor romani casatoriti cu cetateni straini, membri ai UE, se poate divorta in Romania doar daca unul dintre soti locuieste stabil (cel putin de 6 luni sau 1 an, in functie de situatie) in Romania.

Unde se judeca divortul initiat de persoana aflata in strainatate

Dosarul de divort se depune la Judecatoria in raza careia se afla domiciliul celuilalt sot, daca va aflati in situatia in care unul dintre soti este in Romania.

Daca amandoi sotii locuiesc in afara tarii, instanta competenta este, in mod obligatoriu, Judecatoria sectorului 5.

Vezi https://www.coltuc.ro

avocat divort online

avocat divort online

 

Cabinetul de avocat Coltuc Marius a fost infiintat ca urmare a unei decizii de peste 16 ani de practica in domeniul avocaturii dupa o lunga colaborare cu o echipa de avocati profesionisti din Bucuresti

 

In cadrul acestui cabinet de avocat oferim servicii juridice de asistare sau reprezentare juridica de catre avocati pentru toate instantele judecatoresti

 

Avem o experienta de peste 16 ani in domeniul juridic in diverse domenii ale dreptului penal,civil,fiscal,familiei,drept contencios administrativ

Consultanta juridica online este o prioritate.Infiintam firme si srl in 2018

Consultanta gratuita este avuta in vedere in cadrului Cabinetului de avocat Coltuc

Suntem profesionisti in litigii impotriva bancilor si foarte buni avocati impotriva executarii silite

Ne gasiti pe www.coltuc.ro

Ne puteti citi articolele pe www.coltuc.ro/blog

Ne puteti urmari apartiile tv pe https://www.youtube.com/watch?v=g0Ylmb0XhTs

Ne puteti citi comunicatele de presa ale Cabinetului de avocat Coltuc https://www.agerpres.ro/ots/2017/06/06/avocat-coltuc-veste-incredibila-de-la-ccr-ati-pierdut-un-proces-cu-banca-in-2013-2017-aveti-30-de-zile-sa-depuneti-recurs-12-24-36

Cabinetul de avocat Coltuc este localizat pe google maps aici

https://www.google.com/maps?q=coltuc&biw=1422&bih=649&dpr=1.13&um=1&ie=UTF-8&sa=X&ved=0ahUKEwj5iezBhJTdAhVOKywKHfjJD9oQ_AUICygC

Puteti scrie avocatului Coltuc pe whatsapp 0745.150.894

Sau email : avocat@coltuc.ro

 

onorariu avocat divort

onorariu avocat divort

 

Cabinetul de avocat Coltuc Marius a fost infiintat ca urmare a unei decizii de peste 16 ani de practica in domeniul avocaturii dupa o lunga colaborare cu o echipa de avocati profesionisti din Bucuresti

 

In cadrul acestui cabinet de avocat oferim servicii juridice de asistare sau reprezentare juridica de catre avocati pentru toate instantele judecatoresti

 

Avem o experienta de peste 16 ani in domeniul juridic in diverse domenii ale dreptului penal,civil,fiscal,familiei,drept contencios administrativ

Consultanta juridica este o prioritate.Infiintam firme si srl in 2018

Consultanta gratuita este avuta in vedere in cadrului Cabinetului de avocat Coltuc

Suntem profesionisti in litigii impotriva bancilor si foarte buni avocati impotriva executarii silite

Ne gasiti pe www.coltuc.ro

Ne puteti citi articolele pe www.coltuc.ro/blog

Ne puteti urmari apartiile tv pe https://www.youtube.com/watch?v=g0Ylmb0XhTs

Ne puteti citi comunicatele de presa ale Cabinetului de avocat Coltuc https://www.agerpres.ro/ots/2017/06/06/avocat-coltuc-veste-incredibila-de-la-ccr-ati-pierdut-un-proces-cu-banca-in-2013-2017-aveti-30-de-zile-sa-depuneti-recurs-12-24-36

Cabinetul de avocat Coltuc este localizat pe google maps aici

https://www.google.com/maps?q=coltuc&biw=1422&bih=649&dpr=1.13&um=1&ie=UTF-8&sa=X&ved=0ahUKEwj5iezBhJTdAhVOKywKHfjJD9oQ_AUICygC

Puteti scrie avocatului Coltuc pe whatsapp 0745.150.894

Sau email : avocat@coltuc.ro

 

divort rapid

divort rapid

 

Cabinetul de avocat Coltuc Marius a fost infiintat ca urmare a unei decizii de peste 16 ani de practica in domeniul avocaturii dupa o lunga colaborare cu o echipa de avocati profesionisti din Bucuresti

 

In cadrul acestui cabinet de avocat oferim servicii juridice de asistare sau reprezentare juridica de catre avocati pentru toate instantele judecatoresti

 

Avem o experienta de peste 16 ani in domeniul juridic in diverse domenii ale dreptului penal,civil,fiscal,familiei,drept contencios administrativ

Consultanta juridica este o prioritate.Infiintam firme si srl in 2018

Consultanta gratuita este avuta in vedere in cadrului Cabinetului de avocat Coltuc

Suntem profesionisti in litigii impotriva bancilor si foarte buni avocati impotriva executarii silite

Ne gasiti pe www.coltuc.ro

Ne puteti citi articolele pe www.coltuc.ro/blog

Ne puteti urmari apartiile tv pe https://www.youtube.com/watch?v=g0Ylmb0XhTs

Ne puteti citi comunicatele de presa ale Cabinetului de avocat Coltuc https://www.agerpres.ro/ots/2017/06/06/avocat-coltuc-veste-incredibila-de-la-ccr-ati-pierdut-un-proces-cu-banca-in-2013-2017-aveti-30-de-zile-sa-depuneti-recurs-12-24-36

Cabinetul de avocat Coltuc este localizat pe google maps aici

https://www.google.com/maps?q=coltuc&biw=1422&bih=649&dpr=1.13&um=1&ie=UTF-8&sa=X&ved=0ahUKEwj5iezBhJTdAhVOKywKHfjJD9oQ_AUICygC

Puteti scrie avocatului Coltuc pe whatsapp 0745.150.894

Sau email : avocat@coltuc.ro

 

cat costa un divort

cat costa un divort

 

Cabinetul de avocat Coltuc Marius a fost infiintat ca urmare a unei decizii de peste 16 ani de practica in domeniul avocaturii dupa o lunga colaborare cu o echipa de avocati profesionisti din Bucuresti

 

In cadrul acestui cabinet de avocat oferim servicii juridice de asistare sau reprezentare juridica de catre avocati pentru toate instantele judecatoresti

 

Avem o experienta de peste 16 ani in domeniul juridic in diverse domenii ale dreptului penal,civil,fiscal,familiei,drept contencios administrativ

Consultanta juridica este o prioritate.Infiintam firme si srl in 2018

Consultanta gratuita este avuta in vedere in cadrului Cabinetului de avocat Coltuc

Suntem profesionisti in litigii impotriva bancilor si foarte buni avocati impotriva executarii silite

Ne gasiti pe www.coltuc.ro

Ne puteti citi articolele pe www.coltuc.ro/blog

Ne puteti urmari apartiile tv pe https://www.youtube.com/watch?v=g0Ylmb0XhTs

Ne puteti citi comunicatele de presa ale Cabinetului de avocat Coltuc https://www.agerpres.ro/ots/2017/06/06/avocat-coltuc-veste-incredibila-de-la-ccr-ati-pierdut-un-proces-cu-banca-in-2013-2017-aveti-30-de-zile-sa-depuneti-recurs-12-24-36

Cabinetul de avocat Coltuc este localizat pe google maps aici

https://www.google.com/maps?q=coltuc&biw=1422&bih=649&dpr=1.13&um=1&ie=UTF-8&sa=X&ved=0ahUKEwj5iezBhJTdAhVOKywKHfjJD9oQ_AUICygC

Puteti scrie avocatului Coltuc pe whatsapp 0745.150.894

Sau email : avocat@coltuc.ro

 

divort online

divort online

 

Cabinetul de avocat Coltuc Marius a fost infiintat ca urmare a unei decizii de peste 16 ani de practica in domeniul avocaturii dupa o lunga colaborare cu o echipa de avocati profesionisti din Bucuresti

 

In cadrul acestui cabinet de avocat oferim servicii juridice de asistare sau reprezentare juridica de catre avocati pentru toate instantele judecatoresti

 

Avem o experienta de peste 16 ani in domeniul juridic in diverse domenii ale dreptului penal,civil,fiscal,familiei,drept contencios administrativ

Consultanta juridica este o prioritate.Infiintam firme si srl in 2018

Consultanta gratuita este avuta in vedere in cadrului Cabinetului de avocat Coltuc

Suntem profesionisti in litigii impotriva bancilor si foarte buni avocati impotriva executarii silite

Ne gasiti pe www.coltuc.ro

Ne puteti citi articolele pe www.coltuc.ro/blog

Ne puteti urmari apartiile tv pe https://www.youtube.com/watch?v=g0Ylmb0XhTs

Ne puteti citi comunicatele de presa ale Cabinetului de avocat Coltuc https://www.agerpres.ro/ots/2017/06/06/avocat-coltuc-veste-incredibila-de-la-ccr-ati-pierdut-un-proces-cu-banca-in-2013-2017-aveti-30-de-zile-sa-depuneti-recurs-12-24-36

Cabinetul de avocat Coltuc este localizat pe google maps aici

https://www.google.com/maps?q=coltuc&biw=1422&bih=649&dpr=1.13&um=1&ie=UTF-8&sa=X&ved=0ahUKEwj5iezBhJTdAhVOKywKHfjJD9oQ_AUICygC

Puteti scrie avocatului Coltuc pe whatsapp 0745.150.894

Sau email : avocat@coltuc.ro

 

avocat divort

avocat divort

 

Cabinetul de avocat Coltuc Marius a fost infiintat ca urmare a unei decizii de peste 16 ani de practica in domeniul avocaturii dupa o lunga colaborare cu o echipa de avocati profesionisti din Bucuresti

 

In cadrul acestui cabinet de avocat oferim servicii juridice de asistare sau reprezentare juridica de catre avocati pentru toate instantele judecatoresti

 

Avem o experienta de peste 16 ani in domeniul juridic in diverse domenii ale dreptului penal,civil,fiscal,familiei,drept contencios administrativ

 

Suntem profesionisti in litigii impotriva bancilor si foarte buni avocati impotriva executarii silite

Ne gasiti pe www.coltuc.ro

Ne puteti citi articolele pe www.coltuc.ro/blog

Ne puteti urmari apartiile tv pe https://www.youtube.com/watch?v=g0Ylmb0XhTs

Ne puteti citi comunicatele de presa ale Cabinetului de avocat Coltuc https://www.agerpres.ro/ots/2017/06/06/avocat-coltuc-veste-incredibila-de-la-ccr-ati-pierdut-un-proces-cu-banca-in-2013-2017-aveti-30-de-zile-sa-depuneti-recurs-12-24-36

Cabinetul de avocat Coltuc este localizat pe google maps aici

https://www.google.com/maps?q=coltuc&biw=1422&bih=649&dpr=1.13&um=1&ie=UTF-8&sa=X&ved=0ahUKEwj5iezBhJTdAhVOKywKHfjJD9oQ_AUICygC

Puteti scrie avocatului Coltuc pe whatsapp 0745.150.894

Sau email : avocat@coltuc.ro

 

Ai divortat in strainatate?Procedurile de recunoastere divort tari euro si non-euro 2018-2019

Recunoasterea divortului din strainatate

recunoasterea-divortului-din-strainatate

 

Cetatenii romani care au divortat in strainatate pot inregistra in Romania schimbarea starii civile. Recunoasterea in Romania a hotararilor de divort straine se realizeaza diferit in functie de tara unde s-a pronuntat divortul:

 

  1. Inregistrarea divortului la Serviciu de Stare Civila competent

In cazul in care divortul s-a produs intr-una din tarile Uniunii Europene, schimbarea starii civile se va inregistra printr-o cerere adresata Serviciului de Stare Civila de la ultimul loc de domiciliu al solicitantului.

Pentru efectuarea demersurilor necesare, persoana interesata trebuie sa se prezinte personal sau poate fi reprezentata prin avocat pe baza unei procuri speciale autentice.

 

  1. Recunoasterea hotararii de divort de catre instanta judecatoreasca

In cazul in care divortul s-a produs intr-o tara din afara Uniunii Europene, recunoasterea divortului se face de catre Tribunalul ultimului loc de domiciliu din tara – printr-o procedura care se numeste exequator. Petentul va depune la Tribunal o cerere prin care va solicita recunoasterea de catre Statul Roman a hotararii de divort pronuntata in strainatate.

Pentru efectuarea procedurilor necesare, persoana interesata trebuie sa se prezinte personal sau poate fi reprezentata de avocat pe baza contractului de asistenta juridica.

Inscrierea divortului pronuntat in strainatate, se va face numai dupa ce hotararea straina, definitiva si irevocabila, a fost recunoscuta de catre tribunalul competent.

Dupa obtinerea hotararii Tribunalului, solicitantul se va adresa Serviciului de  Stare Civila pentru a opera modificarea starii sale civile.

Acte necesare pentru recunoasterea hotararii de divort din strainatate

La cererea de recunoastere a hotararii straine trebuie anexate in mod obligatoriu urmatoarele acte:

  1. hotararea straina – trebuie sa aiba aplicata apostila conform Conventiei de la Haga din 1961 sau in cazul in care este emisa de o tara care nu este semnatara a Conventiei, hotararea trebuie sa fie supralegalizata (sau o procedura/denumire similara);
  2. dovada caracterului definitiv al acesteia potrivit legii statului unde a fost pronuntata – poate fi sub forma unui document separat sau poate fi o mentiune facuta direct in hotararea de divort;
  3. traducerea legalizata a documentelor scrise in limba straina;
  4. informaţii privind numele purtat de soti dupa divort; revenire la numele anterior casatoriei, samd.

 

Prin procedura de exequator pot fi recunoscute

  • hotarari/decizii/sentinte judecatoresti
  • acte notariale
  • acte jurisdictionale –  decizii/hotarari – ale oricaror autoritati competente conform legii statului emitent

Casatoriile incheiate in strainatate si desfacute prin divort  se inscriu prin mentiune, pe marginea actului de nastere, cererea insotita de certificatul sau extrasul de casatorie, in original, fotocopie si traducere legalizata, precum si sentinta de divort, in original, fotocopie si traducere legalizata, autentificate, se adreseaza primarului localitatii care are in pastrare actul de nastere si se inainteaza, spre aprobare, Directiei pentru Evidenta Persoanelor si Administrarea Bazelor de Date.

In cazul in care hotararea de divort nu este recunoscuta de plin drept in Romania (este emisa de la autoritati ale statelor care nu sunt membre ale Uniunii Europene), la cerere se va anexa si recunoasterea hotararii straine de catre tribunalul de pe raza judetului unde are sau a avut domiciliul persoana in cauza.

Atunci cand din sentinta de divort nu reiese numele pe care sotii il vor purta dupa divort, se vor prezenta declaratii autentice din partea acestora, sau numai a sotului care solicita inscrierea mentiunii de divort, din care sa rezulte numele dupa divort.

In cazul inscrierii schimbarii numelui intervenita in strainatate, cererea se adreseaza primarului localitatii care are in pastrare actul de nastere  si se va face cu aprobarea D.E.P.A.B.D, la cererea  titularului actului, care poate fi facuta personal sau prin imputernicit cu procura speciala, ori imputernicire avocatiala, valabila doar pentru inscrierea mentiunii corespunzatoare pe actul de stare civila, pentru emiterea noului certificat este necesar sa se prezinte o procura speciala.

Cat costa un divort in 2018 ? Avocat specializat divort raspunde

Cât costă un divorţ. Calea judiciară „Un divorţ simplu costă 600-800 de lei în privinţa onorariului avocatului. În cazul în care sunt implicaţi copii, onorariul ar putea ajunge la peste 2.000 de lei, în funcţie de probleme. În principal, acestea sunt despre stabilirea locuinţei copilului. Ca regulă, autoritatea părintească este exercitată în comun, dar instanţa trebuie să stabilească locuinţa copilului la unul dintre părinţi“, a declarat, pentru „Adevărul“, avocatul Coltuc Marius Deoarece în toate aceste cazuri se urmăreşte „interesul superior al copilului“, instanţa apelează la serviciile autorităţii tutelare pentru a stabili condiţiile de creştere şi educare pe care copilul le are la părinţii săi. Ancheta socială efectuată de aceasta nu se taxează, dar durează.   Pentru judecata unei cereri de divorţ este necesară plata unei taxe judiciare de timbru, care variază între 50 şi 250 de lei, în funcţie de speţă.   Cât costă un divorţ. Cazul cu partaj În cazul unui partaj, problema se complică, mai spune avocatul. Acesta nu este obligatoriu să se facă la divorţ, dar este posibil. Pentru partajul judiciar, trebuie plătită o taxă de timbru din valoarea bunurilor partajabile. Pentru a se determina valoarea reală a bunurilor supuse împărţelii, este necesară efectuarea unei expertize de evaluare, costă alţi 800-1.000 de lei.   Cât costă un divorţ. Varianta la notar În cazul unui divorţ la un notar, costurile sunt aproape la fel. Spre exemplu, un notariat arată pe propriul site că divorţul costă 697 de lei, cu tot cu TVA. Suma include 620 de lei pentru onorariul notarial, 62 de lei tariful de înregistrare a cererii de divorţ în Registrul Naţional al Cererilor de Divorţ, legalizarea copiei certificatului de naştere pentru fiecare soţ – 4,96 lei x 2, în vreme ce legalizarea copiei certificatului de căsătorie – 4,96 lei.   În cazul unui divorţ cu copii minori, costul este mai mare, din cauza procedurilor suplimentare şi complexităţii mai mari. În total, totalul taxelor este de 945 de lei, cu tot cu TVA. Din acesta, onorariul este 868 de lei. Urmează înregistrarea cererii în Registrul Naţional al Cererilor de Divorţ (62 de lei), legalizarea copiilor pentru certificatul de naştere al fiecărui soţ, pentru certificatul de căsătorie, dar şi pentru certificatul de naştere al copilului.   Pentru partaj se achită onorariul notarului, plus o serie de taxe specifice în funcţie de caz.   Cât costă un divorţ la mediator O altă posibilitate este, însă, divorţul la mediator. Aceştia au, la rândul lor, tarife de 600 – 1.000 de lei, acelaşi tarif fiind şi în cazul unui partaj. Pe de altă parte, avocatul Coltuc Marius spune că acordul de mediere trebuie să fie confirmat de către o instanţă, astfel că se va adăuga şi onorariul unui avocat, plus taxele aferente.   Cât costă un divorţ la primărie În fine, divorţul poate fi realizat şi la primărie. Potrivit legii 127/2013, taxa pentru îndeplinirea procedurii de divorţ pe cale administrativă este în cuantum de 500 lei şi poate fi majorată prin hotărâre a consiliului local, fără ca majorarea să poată depăşi 20% din această valoare.   Este de dorit, totuşi, ca părţile să aleagă calea amiabilă, pentru ca părţile să economisească timp şi resurse. Sunt, însă, situaţiii mai delicate în care nu se poate evita instanţa de judecată, astfel încât este necesară munca unui specialist.

Divorț fără prezentare pentru românii din străinătate – DIVORT ROMANIA

Divorț in străinătate cu copii minori

Divorțul cetățenilor români cu domiciliul in străinătate a fost o provocare continuă pentru echipa noastră care a reușit să obțină rezultate ce s-au dovedit a fi eficiente pentru dumneavoastră, clienții nostri. Acest lucru a fost posibil pentru că noi am preluat tot ce este mai greu de așa manieră incât dumneavoastră să puteți să treceți mai ușor peste trauma divoțului. Astfel, familiile cu copii minori care au hotărât că vor sa pună capăt căsniciei pot divorța fără să fie nevoie să se prezinte la nici un termen in țară, comunicând cu noi prin poșta, e-mail, whats app, telefon.

Divorț fără prezentare

Pentru a putea demara procedura de divorț fără prezentare in România primul pas este să ne contactați prin e-mail, telefon sau whats app, pentru a conveni asupra condițiilor divorțuilui. Pe lânga documentele de identitate și căsătorie, este important să ne comunicați ințelegerea dintre soți asupra:

  • Acordul cu privire la desfacerea căsătoriei.
  • Acordul cu privire la numele de familie pe care soții il vor purta după divorț. ( opțiunile sunt să păstreze numele din timpul căsătoriei sau să revină la numele purtat anterior căsătoriei numele de fată)
  • Acordul cu privire la locuința pe care copiii minori o vor avea după desfacera căsătoriei.
  • Acordul cu privire la modul de intreținere a relațiilor părintești a părintelui care nu locuiește in mod statornic cu copilul/copiii ( program de vizită)
  • Acordul cu privire la suma ce reprezintă contrubuția pentru creșterea, educarea și intreținerea minoului ( pensia alimentară)
  • Notă
  • Autoritatea părintească se execită in comun de regulă
  • Pensia alimentară se recomandă să reprezinte ¼ din venitul parintelui pentru un copil si 1/3 din veniturile părintelui pentru doi copii.

Aceste informații pe care ni le veți furniza vor fi consemnate intr-o serie de documente intocmite de noi pe care vi le vom trimite prin e-mail și pe care dumneavoastra le veti imprima, le veți semna, și impreună cu copii după documentele pe care vi le vom comunica la momentul respectiv le puneți intr-un plic și le trimiteți prin poștă la adesa biroului nostru din București.

Echipa noastră se va ocupa de toată procedura necesară desfacerii căsătoriei iar la momentul in care toate formalitățile au fost indeplinite vă vom trimite prin poștă hotarârea prin care s-a pronunțat divorțul dumneavoastră.

Divorț pentru românii din străinătate

Pe lîngă alte avantaje, divorțul obținut în România prin pachetul nostru de servicii are avantajul de a fi recunoscut de autoritățile române și implicit de autoritățile U.E.  Spre diferență de divorțul efectuat în România, divorțul obținut  la o autoritate din străinătate are nevoie de recunoaștere judecătorească in România printr-o procedură specială: Este important de știut faptul că înscrierea divortului pronunțat în străinatate, a unui cetatean roman, se va face numai dupa ce hotararea straină, a devenit definitivă si irevocabilă și a fost recunoscută de către tribunalul judetean competent (sau tribunalul municipiului Bucuresti, dupa caz), conform prevederilor art.166 si 170 din Legea nr.105/1992. Pe cale de consecință, un divorț efectuat în străinătate nu produce efecte juridice dacă nu trece printr-o procedură judecărească complementară în România. Mai multe pe acest subiect am scris în articolul:Recunoașterea divorțului din străinatate in România.

Divorț in lipsa unuia dintre soți

In condițiile in care unul din soți este in Romania iar unul este in străinătate procedura este similară.

In condițiile in care unul dintre soți nu este de găsit sau refuză să divorțeze procedura se poate realiza pe cale judecătorească prin experiența avocaților din echipa noastră. Mai multe pe acest subiect găsiți aici: http://academiademediere.ro/divort-in-lipsa-unuia-dintre-soti/

Important!

Indiferent de localitatea in care a fost incheiată casatoria,  atunci cand soții nu mai au locuința în Romania, autoritatea competentă pentru a consfinți desfacerea căsătoriei este Camera de Consiliul ce aparține de Judecatoria Sectorului 5 București, conform Art 914 .2) N.C.P.C, pe raza careia ne desfașurăm activitatea. De aceea considerăm că atât experiența cât și amplasarea sediului biroului nostru in proximitatea Judecatoriei Sector 5 Bucuresti, contribuie la eficacitatea cu care soluționam dosarele clientilor nostri.

Chiar dacă nu v-ați hotărât să ne angajați dar vreți să vă răspundem la unele intrebări suntem bucuroși să primim un e-mail, whats-app sau telefon de la dumneavoastră in care să ne spuneți particularitățile situației căreia impreună cu noi vreți să ii faceți față.

Cum divortez rapid in 2018

 

 

Tipuri de divort. Modalitati de formulare

Desfacerea casatoriei prin divort poate imbraca mai multe forme:

A: divort prin acordul partilor;

B: divort pentru motive temeinice;
B.1. divort din culpa comuna;
B.2.divort din culpa exclusiva a unuia dintre soti;

C: la cererea uneia din parti dupa o separare in fapt care a durat cel putin 2 ani;

D: la cerearea sotului a carui stare de sanatate face imposibila continuarea casatoriei.


Divort prin acord

Conform art. 373 Noul Cod civil desfacerea casatoriei se poate pronunta la cererea ambelor parti sau ca urmare a cererii introdusa de unul din soti si acceptata de catre celalalt sot.
In acesta situatie instanta nu va stabili nici un fel de culpa a vreunuia dintre soti la desfacerea casatoriei. NU este necesara dovedirea unor motive de divort si nu trebuie audiati martori!
Acesta modalitate de divort este cea mai simpla, divortul pronuntandu-se chiar de la primul termen de judecata.
Important: Cererea de divort trebuie semnata de ambii soti sau introdusa de un sot si acceptata de catre celalalt sot in fata judecatorului la primul termen de judecata (sau ulterior).
Hotararea de divort care se pronunta pe baza acordului sotilor este definitiva (sentinta pronuntata nu mai poate fi atacata).

Divort din motive temeinice
Conform art. 373 Noul Cod civil divortul poate fi pronuntat si in cazul in care din motive temeinice, raporturile dintre soti sunt grav si iremediabil vatamate.
In acest caz instanta trebuie sa constate indeplinirea a trei conditii:
–        existenta  unor motive temeinice
–        sa existe o vatamare grava a raporturilor dintre soti
–        imposibilitatea continuarii casatoriei

Prin urmare, in aceasta  situatie instanta trebuie sa constate existenta atat a culpei sotilor, cat si faptul ca raporturile dintre acestia sunt grav si iremediabil vatamate iar continuarea casatoriei nu mai este posibila.
Cat priveste motivele temeinice pentru care poate fi pronuntat divortul, in lege acestea nu sunt precizate expres, insa, in literatura de specialitate si in practica, au fost considerate motive temeinice de divort urmatoarele imprejurari: violenta  verbala  sau  fizica  exercitata  asupra  unui  dintre  soti; lipsa  unor  relatii  specifice  familiei; neintelegeri grave asupravietii de familie, separarea sotilor etc.

Divort din culpa comuna

In cazul in care, in temeiul art. 373 lit. b) Noul Cod civil se solicita desfacerea casatoriei din cauza unor motive temeinice care au vatamat grav raporturile de familie, insa din probatoriul administrat instanta constata vina ambilor soti, atunci va pronunta divortul din culpa comuna ambilor soti.
Probele care vor putea fi solicitate de sotii: inscrisuri,martori si interogatorii.

Divortul din culpa exclusiva a unuia dintre soti
In cazul in care temeiul de drept al cererii dvs este tot art. art. 373 lit. b) Noul Cod civil, respectiv aveti motive intemeiate si probe solide se poate solicita instantei de judecata pronuntarea divortului  din culpa exclusiva a sotului parat.
Motive intemeiate  pentru a se pronunta divortul din culpa exclusiva a unui sot pot fi (exemplificativ): relatiile extraconjugale, violenta conjugala fizica sau verbala, alcoolismul etc., insa toate acestea trebuie sa poata fi dovedite cu probe: martori, certificate medico-legale, alte inscrisuri. Fireste, toate probele administrate trebuie sa arate ca este imposibila continuarea casatoriei si ca nu exista posibilitate de impacare intre soti.
Atentie: daca din probele administrate rezulta culpa exclusiva a sotului reclamant la divort, in practica judiciara a fost apreciata aceasta situatie ca nefiind suficienta pentru desfacerea casatoriei, instanta pronuntand respingerea actiunii!

Divortul in caz de separare

In acest caz, situatia este destul de clara: daca intre soti a intervenit o separare cu o durata de cel putin 2 ani, oricare dintre ei poate formula cerere de divort.
Ceea ce este de dovedit: durata separarii de cel putin 2 ani, iar in acest interval sa nu existe perioade de reluare a convietuirii sotilor.
Probe: inscrisuri si martori.

Divortul din motive de sanatate
La art. 373 lit. d) Noul Cod civil  este prevazuta si posibilitatea ca  unul din soti, respectiv cel care are o problema de sanatate grava sa poata solicita desfacerea casatoriei.
Important de retinut: cererea o poate introduce doar sotul bolnav, iar problema de sanatate trebuie sa fie de natura a face imposibila continuarea casatoriei.

Potrivit art. 932 din Noul Cod de Procedura Civila, regasim  urmatoarea reglementare la procedura divortului din motive de sanatate:

  • cand divortul este cerut pentru ca starea sanatatii unuia dintre soti afecteaza relatiile dintre ei, facand imposibila continuarea casatoriei, instanta va administra probe cu privire la existenta bolii si starea sanatatii sotului bolnav si va pronunta divortul, fara a face mentiune despre culpa pentru desfacerea casatoriei.

In lumina acestui articol, Noul Cod Civil prevede  obligativitatea sotilor de a comunica starea sanatatii prin avize medicale, eliberate de organe de specialitate, casatoria fiind oprita in cazul celor care sufera de anumite boli, alienatul mintal si debilul mintal, art.276 Noul Cod Civil.

Prin cele doua notiuni, alienatie mintala sau debilitate mintala se intelege o boala psihica ori un handicap psihic ce influenteaza competenta psihica a unei persoane,  de actiona critic si predictiv privind repercusiunile social-juridice care pot genera din exercitarea drepturilor si obligatiilor civile. Persoana afectata de alienatie mintala nu va putea fi supus sub incidenta penala, pentru faptele periculoase comise, situatia sa de sanatate fiind o cauza care inlatura caracterul penal al faptei. Ca material probatoriu pentru a formula divortul  sunt adeverintele medicale sau se pot solicita expertize medico-legale care sa confirme starea de sanatate.

Ghid cu acte pentru a divorta in Romania

Imagini pentru avocat divort

 

In primul rand trebuie sa cunoastem, cum  poate avea loc un divort:

Acesta poate fi pronuntat prin acordul sotilor, la cererea ambilor soti sau a unuia dintre soti acceptata de celalalt sot;
Un alt motiv intervine atunci cand, din cauza unor motive temeinice, raporturile dintre soti sunt grav vatamate si continuarea casatoriei nu mai este posibila;
La cererea unuia dintre soti, dupa o separare in fapt care a durat cel putin 2 ani;
La cererea aceluia dintre soti a carui stare de sanatate face imposibila continuarea casatoriei.

De asemenea si divortul poate fi pronuntat de mai multe institutii si anume – divortul administrativ, care presupune desfacerea casatoriei de catre ofiterul starii civile, divortul la notar, cel in instanta de judecata, precum si divortul la mediator.

Divortul cu acordul sotilor

In care exista acordul sotilor pentru desfacerea casatoriei, acestia, pot, fie sa apeleze la un avocat si sa semneze actele in fata lui si ulterior sa sesizeze insanta, fie la starea civila. Divortul la notar, NU este admis in toate tarile U.E si exista posibilitatea sa nu fie recunoscut.

In ceea ce priveste divortul de comun acord acesta se va realiza daca sotii convin de comun acord asupra tuturor aspectelor ce privesc desfacerea casatoriei, aspecte referitoare la:

– numele de familie pe care sa il poarte dupa divort
– exercitarea autoritatii parintesti obligatoriu de catre ambii parinti
– stabilirea locuintei copiilor dupa divort
– modalitatea de pastrare a legaturilor personale dintre parintele separat si fiecare dintre copii
– stabilirea contributiei parintilor la cheltuielile de crestere, educare, invatatura si pregatire profesionala a copiilor.

Instanta de judecata, este singura varianta pentru sotii care nu se inteleg

In cazul in care sotii nu sunt de acord cu divortul, singura varianta pentru desfacerea casatoriei ramane instanta de judecata. Motivele de divort sunt prevazute de noul Cod civil:

atunci cand, din cauza unor motive temeinice, raporturile dintre soti sunt grav vatamate si continuarea casatoriei nu mai este posibila;
la cererea unuia dintre soti, dupa o separare in fapt care a durat cel putin 2 ani;
la cererea aceluia dintre soti a carui stare de sanatate face imposibila continuarea casatoriei.

Instanta va pronunta divortul din culpa sotului parat atunci cand, din cauza unor motive temeinice, imputabile acestuia, raporturile dintre soti sunt grav vatamate si continuarea casatoriei nu mai este posibila. Mai mult chiar, dupa cum explica avocatul, instanta poate pronunta divortul din culpa ambilor soti, chiar atunci cand numai unul dintre ei a facut cerere, daca din dovezile administrate reiese ca amandoi sunt vinovati de destramarea casatoriei.

Atunci cand sotii sunt separati in fapt de cel putin 2 ani, oricare dintre ei va putea cere divortul, asumandu-si responsabilitatea pentru esecul casatoriei. „In acest caz, instanta ve verifica existenta si durata despartirii in fapt si va pronunta divortul din culpa exclusiva a reclamantului”, puncteaza specialistul.

Nu in ultimul rand, atunci cand divortul este cerut pentru ca starea sanatatii unuia dintre soti face imposibila continuarea casatoriei, instanta va administra probe privind existenta bolii si starea sanatatii sotului bolnav si va pronunta divortul, fara a face mentiune in hotarare despre culpa pentru desfacerea casatoriei.

Cum se realizeaza partajul bunurilor?

In ceea ce priveste partajul bunurilor comune ale sotilor, acesta va putea fi facut fie odata cu divortul, fie ulterior, dupa obtinerea certificatului de divort sau ramanerea definitiva a sentintei de divort insa cel mai indicat ar fi sa-l faceti in cadrul aceluiasi proces.

Conform noului Cod civil, regimul matrimonial inceteaza intre soti inca din momentul depunerii cererii de divort sau, in cazul divortului prin acord, de la data separatiei in fapt a sotilor, daca se solicita aceasta.

 

In plus, in fata instantei se vor achita si taxe judiciare de timbru. Mai precis, potrivit OUG nr. 80/2013, tarifele taxei judiciare de timbru sunt diferite, in functie de motivele divortului prevazute de Codul Civil la art. 373:

Art. 373. – Divortul poate avea loc:
a) prin acordul sotilor, la cererea ambilor soti sau a unuia dintre soti acceptata de celalalt sot;
b) atunci cand, din cauza unor motive temeinice, raporturile dintre soti sunt grav vatamate si continuarea casatoriei nu mai este posibila;
c) la cererea unuia dintre soti, dupa o separare in fapt care a durat cel putin 2 ani;
d) la cererea aceluia dintre soti a carui stare de sanatate face imposibila continuarea casatoriei.

Astfel, in cazul in care cererea de divort este introdusa prin acordul sotilor, la cererea ambilor soti sau a unuia dintre soti acceptata de celalalt sot, taxa judiciara de timbru va fi de 200 lei.

Pretul taxei va fi mai mic, de 100 lei, atunci cand, din cauza unor motive temeinice, raporturile dintre soti sunt grav vatamate si continuarea casatoriei nu mai este posibila. Tot 100 lei costa taxa pentru cererea de divort a unuia dintre soti, dupa o separare in fapt care a durat cel putin 2 ani.

Actul normativ stabileste, de asemenea, ca pentru cererea introdusa de unul dintre soti a carui stare de sanatate face imposibila continuarea casatoriei, tariful taxei judiciare de timbru va fi de 50 lei.

Acelasi tarif, 50 lei, se aplica pentru cererea privind acordarea despagubirilor sau pentru stabilirea prestatiei compensatorii.

Nu uitati, ca daca totusi divortul a intervenit si nu s-a facut partajul, acesta il puteti face pe cale separata si ulterior puteti cere si iesirea din indiviziune.

Ce acte avem nevoie pentru a porni o actiune de divort?

In primul rand actele de stare civila si daca discutam si despre partaj si minori, certificate de nastere si actele imobilului.

Onorariu minimal avocati – divort cu copii ,1680 lei

Onorariu minimal avocati – divort cu copii ,1680 lei

Onorariu minimal avocati – divort fara copii ,960 lei

Onorariu minimal avocati – divort fara copii ,960 lei

Manualul părintelui divorțat prezentat de avocat Coltuc

Imagini pentru parinti divortati

Întrebare:
Am divorţat de fosta soţie la notar, acolo unde am încheiat şi convenţia privind creşterea şi educarea copilului pe care o trimit în ataşament! Fosta soţie nu respectă această convenţie, în sensul că nu îmi dă copilul conform convenţiei! Această convenţie are statut de hotărâre judecătorească, se poate acţiona pe baza ei (de ex depune plângere)? Vă rog să îmi spuneţi care sunt demersurile legale prin care pot beneficia de drepturile ce mi se cuvin! Vă mulţumesc!

 

Răspuns:

Se pot face:
1. O nouă acţiune în instanţă ( din experienţa vă pot spune că este cea mai eficientă, deoarece mama văzând că este dată în judecată va începe să respecte programul de teamă să nu se producă probe pentru a demonstra comportamentul său abuziv)
2.Plângere penală împotriva mamei  conform art. 307 Cod pen.( de durată şi cu probleme deoarece se prevede doar încălcarea măsurilor prevăzute într-o hotărâre judecătorească, Codul penal nefiind updatat cu prevederile Noului cod civil, prin urmare veţi întâmpina probleme cu actul notarial)
3.Se poate trece şi la executarea silită pentru respectarea prevederilor actului notarial ( dacă veţi găsi un executor care să dorească un asemenea caz, în general sunt foarte puţini şi, oricum, nu există garanţii că nu îl va încălca din nou)

Raspuns avocat Coltuc

Art: 397 CP – Nerespectarea măsurilor privind încredinţarea minorului
Reţinerea de către un părinte a copilului său minor, fără consimţământul celuilalt părinte sau al persoanei căreia i-a fost încredinţat minorul potrivit legii, se pedepseşte cu închisoare de la o lună la 3 luni sau cu amendă.
Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează fapta persoanei căreia i s-a încredinţat minorul prin hotărâre judecătorească, spre creştere şi educare, de a împiedica în mod repetat pe oricare dintre părinţi să aibă legături personale cu minorul, în condiţiile stabilite de părţi sau de către organul competent.
Acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate.

Cat costa un divort in 2017 ? Avocat specializat divort raspunde

Cât costă un divorţ

 

Cât costă un divorţ. Calea judiciară „Un divorţ simplu costă 600-800 de lei în privinţa onorariului avocatului. În cazul în care sunt implicaţi copii, onorariul ar putea ajunge la peste 2.000 de lei, în funcţie de probleme. În principal, acestea sunt despre stabilirea locuinţei copilului. Ca regulă, autoritatea părintească este exercitată în comun, dar instanţa trebuie să stabilească locuinţa copilului la unul dintre părinţi“, a declarat, pentru „Adevărul“, avocatul Coltuc Marius Deoarece în toate aceste cazuri se urmăreşte „interesul superior al copilului“, instanţa apelează la serviciile autorităţii tutelare pentru a stabili condiţiile de creştere şi educare pe care copilul le are la părinţii săi. Ancheta socială efectuată de aceasta nu se taxează, dar durează.   Pentru judecata unei cereri de divorţ este necesară plata unei taxe judiciare de timbru, care variază între 50 şi 250 de lei, în funcţie de speţă.   Cât costă un divorţ. Cazul cu partaj În cazul unui partaj, problema se complică, mai spune avocatul. Acesta nu este obligatoriu să se facă la divorţ, dar este posibil. Pentru partajul judiciar, trebuie plătită o taxă de timbru din valoarea bunurilor partajabile. Pentru a se determina valoarea reală a bunurilor supuse împărţelii, este necesară efectuarea unei expertize de evaluare, costă alţi 800-1.000 de lei.   Cât costă un divorţ. Varianta la notar În cazul unui divorţ la un notar, costurile sunt aproape la fel. Spre exemplu, un notariat arată pe propriul site că divorţul costă 697 de lei, cu tot cu TVA. Suma include 620 de lei pentru onorariul notarial, 62 de lei tariful de înregistrare a cererii de divorţ în Registrul Naţional al Cererilor de Divorţ, legalizarea copiei certificatului de naştere pentru fiecare soţ – 4,96 lei x 2, în vreme ce legalizarea copiei certificatului de căsătorie – 4,96 lei.   În cazul unui divorţ cu copii minori, costul este mai mare, din cauza procedurilor suplimentare şi complexităţii mai mari. În total, totalul taxelor este de 945 de lei, cu tot cu TVA. Din acesta, onorariul este 868 de lei. Urmează înregistrarea cererii în Registrul Naţional al Cererilor de Divorţ (62 de lei), legalizarea copiilor pentru certificatul de naştere al fiecărui soţ, pentru certificatul de căsătorie, dar şi pentru certificatul de naştere al copilului.   Pentru partaj se achită onorariul notarului, plus o serie de taxe specifice în funcţie de caz.   Cât costă un divorţ la mediator O altă posibilitate este, însă, divorţul la mediator. Aceştia au, la rândul lor, tarife de 600 – 1.000 de lei, acelaşi tarif fiind şi în cazul unui partaj. Pe de altă parte, avocatul Coltuc Marius spune că acordul de mediere trebuie să fie confirmat de către o instanţă, astfel că se va adăuga şi onorariul unui avocat, plus taxele aferente.   Cât costă un divorţ la primărie În fine, divorţul poate fi realizat şi la primărie. Potrivit legii 127/2013, taxa pentru îndeplinirea procedurii de divorţ pe cale administrativă este în cuantum de 500 lei şi poate fi majorată prin hotărâre a consiliului local, fără ca majorarea să poată depăşi 20% din această valoare.   Este de dorit, totuşi, ca părţile să aleagă calea amiabilă, pentru ca părţile să economisească timp şi resurse. Sunt, însă, situaţiii mai delicate în care nu se poate evita instanţa de judecată, astfel încât este necesară munca unui specialist.

Ghidul divortului in 2017: Tot ce trebuie sa stie sotii atunci cand vor sa desfaca o casatorie

Ghidul divortului in 2017: Tot ce trebuie sa stie sotii atunci cand vor sa desfaca o casatorie

Imagini pentru DIVORT

 

Divortul poate avea loc prin acordul sotilor, la cererea unuia dintre soti sau atunci cand continuarea casatoriei nu mai este posibila, toate aceste situatii fiind reglementate de noul Cod civil. In plus, legislatia autohtona prevede ca sotii au de ales intre mai multe variante atunci cand decid sa se desparta: divortul administrativ, care presupune desfacerea casatoriei de catre ofiterul starii civile, divortul la notar, cel in instanta de judecata, precum si divortul la mediator. Afla ce procedura trebuie urmata in fiecare dintre cazuri, ce costuri implica procedurile si cum se realizeaza partajul bunurilor comune.

Divortul este reglementat de noul Cod civil la Capitolul VII, „Desfacerea casatoriei”, care stabileste ca divortul poate avea loc in urmatoarele situatii:
prin acordul sotilor, la cererea ambilor soti sau a unuia dintre soti acceptata de celalalt sot;
atunci cand, din cauza unor motive temeinice, raporturile dintre soti sunt grav vatamate si continuarea casatoriei nu mai este posibila;
la cererea unuia dintre soti, dupa o separare in fapt care a durat cel putin 2 ani;
la cererea aceluia dintre soti a carui stare de sanatate face imposibila continuarea casatoriei.
Actul normativ prevede, totodata, ca sotii au de ales intre mai multe variante: divortul administrativ, care presupune desfacerea casatoriei de catre ofiterul starii civile, divortul la notar, cel in instanta de judecata, precum si divortul la mediator.

„In alegerea tipului de divort conteaza, insa, mai putin motivele de divort, cat situatia concreta a partilor, daca acestia au sau nu minori nascuti din casatorie, din afara casatoriei sau adoptati”, a precizat avocatul Coltuc Marius Vicentiu
Conform acestui act normativ, procedura administrativa presupune adresarea unei cereri de divort, de catre ambii soti, ofiterului de stare civila de la locul incheierii casatoriei sau de la ultimul domiciliu comun al sotilor. Divortul la starea civila se poate incheia doar daca sotii nu au copii minori nascuti din casatorie, din afara casatoriei sau adoptati.

In ceea ce priveste divortul in fata notarului public, acesta se va realiza daca sotii convin de comun acord asupra tuturor aspectelor ce privesc desfacerea casatoriei, aspecte referitoare la:

numele de familie pe care sa il poarte dupa divort
exercitarea autoritatii parintesti obligatoriu de catre ambii parinti
stabilirea locuintei copiilor dupa divort
modalitatea de pastrare a legaturilor personale dintre parintele separat si fiecare dintre copii
stabilirea contributiei parintilor la cheltuielile de crestere, educare, invatatura si pregatire profesionala a copiilor.
In plus, spre deosebire de divortul la starea civila, divortul la notar se poate incheia chiar si daca exista copii minori.
Notarul va indruma sotii sa se adreseze instantei si in cazurile in care acestia nu se inteleg asupra numelui de familie pe care sa il poarte dupa divort sau daca nu reusesc sa stabileasca de comun acord contributia fiecaruia la cheltuielile de crestere si educare a copiilor.

Important! Sotii nu pot ataca decizia ofiterului de stare civila sau a notarului public de a refuza sa incheie divortul: „Impotriva refuzului ofiterului de stare civila sau notarului public nu exista cale de atac, dar sotii se pot adresa cu cererea de divort instantei de judecata, pentru a dispune desfacerea casatoriei prin acordul lor sau in baza unui alt temei prevazut de lege”, se precizeaza in NCC.

Atat in procedura administrativa, cat si in cea desfasurata in fata notarului public, partile vor depune personal cererea (prin exceptie, in fata notarului public si prin mandatar cu procura autentica), se va acorda un termen de reflexie de 30 de zile, termen la care partile se vor prezenta personal si se va verifica mentinerea consimtamantului liber si neviciat al sotilor in desfacerea casatoriei.
Instanta de judecata, singura varianta pentru sotii care nu se inteleg

In cazul in care sotii nu sunt de acord cu divortul, singura varianta pentru desfacerea casatoriei ramane instanta de judecata. Motivele de divort sunt prevazute de noul Cod civil:

atunci cand, din cauza unor motive temeinice, raporturile dintre soti sunt grav vatamate si continuarea casatoriei nu mai este posibila;
la cererea unuia dintre soti, dupa o separare in fapt care a durat cel putin 2 ani;
la cererea aceluia dintre soti a carui stare de sanatate face imposibila continuarea casatoriei.
Instanta va pronunta divortul din culpa sotului parat atunci cand, din cauza unor motive temeinice, imputabile acestuia, raporturile dintre soti sunt grav vatamate si continuarea casatoriei nu mai este posibila. Mai mult chiar, dupa cum explica avocatul, instanta poate pronunta divortul din culpa ambilor soti, chiar atunci cand numai unul dintre ei a facut cerere, daca din dovezile administrate reiese ca amandoi sunt vinovati de destramarea casatoriei.

In schimb, daca paratul nu a formulat cerere reconventionala, iar din dovezile administrate rezulta ca numai reclamantul este culpabil de destramarea casatoriei, cererea acestuia va fi respinsa ca neintemeiata, mentioneaza Gabriela Gerber.

Atunci cand sotii sunt separati in fapt de cel putin 2 ani, oricare dintre ei va putea cere divortul, asumandu-si responsabilitatea pentru esecul casatoriei. „In acest caz, instanta ve verifica existenta si durata despartirii in fapt si va pronunta divortul din culpa exclusiva a reclamantului”, puncteaza specialistul.

Nu in ultimul rand, atunci cand divortul este cerut pentru ca starea sanatatii unuia dintre soti face imposibila continuarea casatoriei, instanta va administra probe privind existenta bolii si starea sanatatii sotului bolnav si va pronunta divortul, fara a face mentiune in hotarare despre culpa pentru desfacerea casatoriei.

Cum se realizeaza partajul bunurilor?

In ceea ce priveste partajul bunurilor comune ale sotilor, acesta va putea fi facut fie odata cu divortul, fie ulterior, dupa obtinerea certificatului de divort sau ramanerea definitiva a sentintei de divort, dupa cum a mentionat Gabriela Gerber.

Conform noului Cod civil, regimul matrimonial inceteaza intre soti inca din momentul depunerii cererii de divort sau, in cazul divortului prin acord, de la data separatiei in fapt a sotilor, daca se solicita aceasta.

Ca si act juridic, sotii vor incheia actul de lichidare a regimului matrimonial, cu respectarea formelor cerute de lege, urmat, la libera lor apreciere, de partajul bunurilor comune si de regulariarea datoriilor, insa incetarea propriu-zisa a regimului matrimonial nu va mai fi conditionata de acesta.

„Partajul va putea fi cuprins si intr-un eventual acord de mediere sau intr-o tranzactie depusa si semnata in fata judecatorului investit cu solutionarea cauzei”, a declarat avocatul.

Care este cea mai „ieftina” varianta de divort?

Potrivit avocatului Coltuc Marius Vicentiu, cele mai mici costuri sunt cele ale divortului pe cale administrativa in fata ofiterului de stare civila.

Pentru celelalte doua variante, cea a divortului la notar si cea a divortului in instanta, costurile sunt variabile in functie de onorariul notarului si al eventualului avocat angajat sa reprezinte sotii in instanta.

In plus, in fata instantei se vor achita si taxe judiciare de timbru. Mai precis, potrivit OUG nr. 80/2013, tarifele taxei judiciare de timbru sunt diferite, in functie de motivele divortului prevazute de Codul Civil la art. 373:

Art. 373. – Divortul poate avea loc:
a) prin acordul sotilor, la cererea ambilor soti sau a unuia dintre soti acceptata de celalalt sot;
b) atunci cand, din cauza unor motive temeinice, raporturile dintre soti sunt grav vatamate si continuarea casatoriei nu mai este posibila;
c) la cererea unuia dintre soti, dupa o separare in fapt care a durat cel putin 2 ani;
d) la cererea aceluia dintre soti a carui stare de sanatate face imposibila continuarea casatoriei.

Astfel, in cazul in care cererea de divort este introdusa prin acordul sotilor, la cererea ambilor soti sau a unuia dintre soti acceptata de celalalt sot, taxa judiciara de timbru va fi de 200 lei.

Pretul taxei va fi mai mic, de 100 lei, atunci cand, din cauza unor motive temeinice, raporturile dintre soti sunt grav vatamate si continuarea casatoriei nu mai este posibila. Tot 100 lei costa taxa pentru cererea de divort a unuia dintre soti, dupa o separare in fapt care a durat cel putin 2 ani.

Actul normativ stabileste, de asemenea, ca pentru cererea introdusa de unul dintre soti a carui stare de sanatate face imposibila continuarea casatoriei, tariful taxei judiciare de timbru va fi de 50 lei.

Acelasi tarif, 50 lei, se aplica pentru cererea privind acordarea despagubirilor sau pentru stabilirea prestatiei compensatorii.

In ceea ce priveste cererile care nu sunt accesorii unei cereri de divort si care au ca obiect stabilirea locuintei copilului, exercitarea autoritatii parintesti, stabilirea contributiei parintilor la cheltuielile de crestere si educare a copiilor, dreptul parintelui sau al altor persoane decat parintii de a avea legaturi personale cu copilul, locuinta familiei, actul normativ publicat recent prevede un tarif de 20 lei pentru fiecare cerere.
avocat Coltuc Marius Vicentiu

Zilnic,peste 100 de romani din diaspora divorteaza in Romania

Cum pot divorta romanii din strainatate?Zilnic,peste 100 de romani din diaspora divorteaza in Romania

Cuvinte cheie: divort romania,divort romani strainatate,procedura de divort romania,divort romani diapora,divort cetatean strain,divort ue,lege aplicabila divort,avocat divort coltuc romania

Cetățenii români pot să divorțeze, potrivit legii civile române, fie apelând la instanța de judecată, fie pe cale administrativă (la ofițerul de stare civilă), fie prin procedură notarială. Codul civil și Codul de procedură civilă stabilesc clar toate motivele, formele și procedurile în care soții pot divorța, precum și efectele desființării căsătoriei.

Unde se poate divorța în instanță, în Uniunea Europeană

Vom începe raportându-ne, mai întâi, la situația României ca stat membru al UE. La nivelul legislației europene există un act normativ obligatoriu pentru statele membre și care conține anumite prevederi referitoare la divorț. Regulamentul (CE) nr. 2201/2003 – competența, recunoașterea și executarea hotărârilor judecătorești în materie matrimonială și în materia răspunderii părintești este un act normativ menit să ajute cuplurile internaționale să își soluționeze litigiile care implică mai mult de o țară, în ceea ce privește divorțul și încredințarea copiilor.

Soții pot solicita divorțul sau separarea legală de comun acord sau individual, iar acest aspect este valabil atât pentru România, cât și pentru toate celelalte state membre ale UE. Cererea de divorț poate să fie adresată, potrivit precizărilor oferite pe site-ul oficial al UE, europa.eu, următoarelor instanțe:

în țara de origine a ambilor soți (România);
în țara unde locuiesc soții;
în țara în care aceștia au locuit împreună ultima dată, dacă unul dintre soți mai locuiește încă acolo (ne referim aici la situațiile în care soții locuiesc fiecare în alt stat membru UE);
în țara în care locuiește unul dintre soți, dacă cererea se înaintează de comun acord;
în țara în care locuiește cel care introduce cererea de divorț în instanță (alta decât România), dar numai dacă acesta este cetățean al țării respective sau dacă a locuit acolo cel puțin șase luni înainte de a depune cererea de divorț;
în țara în care locuiește soțul împotriva căruia se introduce cererea de divorț.
Dacă fiecare dintre soți a făcut în instanță o cerere de divorț în state diferite, atunci instanța competentă să se pronunțe în privința divorțului soților este prima instanță judecătorească la care s-a depus cererea.

Exemplu practic: Ion, cetățean român, este căsătorit cu Mary, de origine irlandeză. Aceștia s-au căsătorit în România, unde au locuit împreună pentru o perioadă de trei ani. Peste ceva timp, Ion s-a decis să facă o cerere de divorț în România, cu toate că el lucrează în Spania de un an, iar Mary a rămas în România. Practic, posibilitățile de a divorța sunt următoarele: Ion poate să ceară divorțul în fața instanțelor române, dacă Mary încă mai este rezidentă în România; el poate să solicite divorțul și în fața instanței spaniole, pentru că locuiește deja acolo de mai bine de șase luni; dar divorțul poate să fie pronunțat fie în România, fie în Spania, dacă vorbim de un divorț prin acord comun al soților.

Important! Hotărârile de divorț pronunțate într-o țară din UE sunt recunoscute în celelalte state membre, fără necesitatea unor proceduri suplimentare. Cu toate acestea, normele UE privind divorțul (de exemplu, în materie de instanțe competente și recunoaștere) nu se aplică în Danemarca.
Divorțul soților în România, în fața instanței de judecată

Potrivit Codului de procedură civilă, dacă nici cel care introduce cererea de divorț și nici soțul nu mai locuiesc în România, ei pot conveni să introducă cererea de divorț la orice judecătorie din România. În lipsa unui asemenea acord, cererea de divorţ este de competenţa Judecătoriei Sectorului 5 al municipiului Bucureşti.

În legătură cu această prevedere procedurală, Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a pronunțat recent o soluție de interpretare legislativă prin care stabilește faptul că acordul cu privire la alegerea instanței de judecată trebuie să fie exprimat expres. Decizia ICCJ nr. 20/2016, despre care aflăm dintr-un comunicat de presă al Curții, nu a devenit deocamdată obligatorie pentru toate instanțele române, nefiind încă publicată în Monitorul Oficial.

În orice caz, la divorț, partenerii trebuie să știe că rigorile procesului civil român le impun să se înfățișeze obligatoriu în persoană în fața judecătorului. Dacă cel care a făcut cererea de divorț, adică reclamantul, nu se prezintă în instanță la termenul de judecată comunicat, iar lipsa lui este nejustificată, cererea sa de divorț va fi respinsă

Avocat COLTUC MARIUS VICENTIU

www.coltuc.ro
www.facebook.com/avocatcoltuc

Whatsapp +0745.150.894

Divorteaza-ma : Divortul romanilor din strainatate

Divort din strainatate

Cu toate ca prezenta partilor la termenele procesului de divort in Romania este ceruta de lege (cel putin a partii care a solicitat divortul), pentru cetatenii romani cu domiciliul in strainatate, divortul se poate pronunta si fara ca prezenta lor sa mai fie necesara.

Pentru cetatenii romani, aflati in strainatate, realizarea divortului in Romania, prin avocat, reprezinta cea mai usoara solutie de a divorta.

In conditiile legii, divortul si partajul (impartirea bunurilor comune din casatorie) se poate realiza de catre un Avocat imputernicit de cetateanul roman sau strain din strainatate, in baza unei imputerniciri speciale. Procesul de divort se va desfasura, in acest caz, in mod absolut asemanator cu cele in care partile (cei doi soti) sunt prezente in proces. Pot exista, insa anumite complicatii legate de localitatea partii adverse in strainatate.

Divortul nu se poate realiza la notar/Starea Civila, daca macar una dintre parti este in strainatate si nu se poate prezenta personal macar la intalnirea privind confirmarea deciziei divortului planificata conform procedurii de catre notar/Starea Civila.

Simplicarea procedurii

Un element de o vitala importanta pentru reducerea timpului de finalizare a procesului, dar si pentru reducerea eforturilor si costurilor, este ca cele doua parti (sotul si sotia) sa se inteleaga in sensul realizarii unui divort prin intelegere/divort prin acord, in conditiile legii.

Un divort in conditiile intelegerii intre cei doi, poate dura intre 2 si 6 luni in medie, de la depunerea dosarului la instanta si pana la pronuntarea instantei.

Acest termen poate varia in functie de:

  • necesitatea desfasurarii unei anchete sociale la domiciliul unuia sau ambilor parinti, atunci cand este vorba despre un divort cu minori, durata fiind influentata si de termenul de raspuns al autoritatii respective, raspuns ce trebuie sa ajunga la dosar
  • gradul de incarcare al instantei, termenele administrative putand deveni mai lungi in acest sens
  • perioada vacantei judecatoresti (iulie-august), in care, in general, nu se programeaza termene de judecata in procese de divort

    Lipsa acordului si a cooperarii in directia realizarii divortului poate aduce un timp mediu de finalizare de 6-10 luni, putandu-se prelungi si peste 1 an.

    Trebuie mentionat ca, pentru cetateanul roman, aflat in fata unei decizii cu privire la locatia unde sa efectueze divortul, efectuarea divortului in Romania aduce o serie de avantaje prin procedura simplificata fata de alte tari (exemplu Italia, Marea Britanie, Canada, samd) precum si faptul ca, in cazul efectuarii divortului in strainatate, cetateanul roman va fi nevoit, in continuare sa efectueze demersuri privind recunoasterea si transcrierea divortului strain la Starea Civila romana.

 

Avocat : Avocat Bucuresti Online Specializat in Avocat Divort

Recunoasterea divortului din strainatate

recunoasterea-divortului-din-strainatate

Cetatenii romani care au divortat in strainatate pot inregistra in Romania schimbarea starii civile. Recunoasterea in Romania a hotararilor de divort straine se realizeaza diferit in functie de tara unde s-a pronuntat divortul:

1. Inregistrarea divortului la Serviciu de Stare Civila competent

In cazul in care divortul s-a produs intr-una din tarile Uniunii Europene, schimbarea starii civile se va inregistra printr-o cerere adresata Serviciului de Stare Civila de la ultimul loc de domiciliu al solicitantului.

Pentru efectuarea demersurilor necesare, persoana interesata trebuie sa se prezinte personal sau poate fi reprezentata prin avocat pe baza unei procuri speciale autentice.

2. Recunoasterea hotararii de divort in instanta

In cazul in care divortul s-a produs intr-o tara din afara Uniunii Europene, recunoasterea divortului se face de catre Tribunalul ultimului loc de domiciliu din tara – printr-o procedura care se numeste exequator. Petentul va depune la Tribunal o cerere prin care va solicita recunoasterea de catre Statul Roman a hotararii de divort pronuntata in strainatate.

Pentru efectuarea procedurilor necesare, persoana interesata trebuie sa se prezinte personal sau poate fi reprezentata de avocat pe baza contractului de asistenta juridica.

Inscrierea divortului pronuntat in strainatate, se va face numai dupa ce hotararea straina, definitiva si irevocabila, a fost recunoscuta de catre tribunalul competent.

Dupa obtinerea hotararii Tribunalului, solicitantul se va adresa Serviciului de  Stare Civila pentru operarea modificarii starii sale civile.

Acte necesare pentru recunoasterea hotararii de divort din strainatate

La cererea de recunoastere a hotararii straine trebuie anexate  in mod obligatoriu urmatoarele acte:

a) hotararea straina – trebuie sa aiba aplicata apostila conform Conventiei de la Haga din 1961 sau in cazul in care este emisa de o tara care nu este semnatara a Conventiei, hotararea trebuie sa fie supralegalizata (sau o precedura/denumire similara);

b) dovada caracterului definitiv al acesteia potrivit legii statului unde a fost pronuntata – poate fi sub forma unui document separat sau poate fi o mentiune facuta direct in hotararea de divort;

c) traducerea legalizata a documentelor scrise in limba straina;

d) informaţii privind numele purtat de soti dupa divort; revenire la numele anterior casatoriei, samd.

Prin procedura de exequator pot fi recunoscute

  • hotarari/decizii/sentinte  judecatoresti
  • acte notariale
  • acte jurisdictionale –  decizii/hotarari – ale oricaror autoritati competente conform legii statului emitent .

Casatoriile incheiate in strainatate si incheiate prin divort se inscriu prin mentiune, pe marginea actului de nastere, cererea insotita de certificatul sau extrasul de casatorie, in original, fotocopie si traducere legalizata, precum si sentinta de divort, in original, fotocopie si traducere legalizata, autentificate, se adreseaza primarului localitatii care are in pastrare actul de nastere si se inainteaza, spre aprobare, Directiei pentru Evidenta Persoanelor si Administrarea Bazelor de Date.

    In cazul in care hotararea de divort nu este recunoscuta de plin drept in Romania (este emisa de la autoritati ale statelor care nu sunt membre ale Uniunii Europene), la cerere se va anexa si recunoasterea hotararii straine de catre tribunalul de pe raza judetului unde isi are sau a avut domiciliul persoana in cauza.

   Atunci cand din sentinta de divort nu reiese numele pe care sotii il vor purta dupa divort, se vor prezenta declaratii pe propria raspundere din partea acestora, sau numai a sotului care solicita inscrierea mentiunii de divort, din care sa rezulte numele dupa divort.

In cazul inscrierii schimbarii numelui intervenita in strainatate,
cererea se adreseaza primarului localitatii care are in pastrare actul de nastere  si se va face cu aprobarea D.E.P.A.B.D., la cererea  titularului actului, care poate fi facuta personal sau prin imputernicit cu procura speciala, ori imputernicire avocatiala, valabila doar pentru inscrierea mentiunii corespunzatoare pe actul de stare civila, pentru emiterea noului certificat este necesar sa se prezinte o procura speciala.

Avocat. Avocat Coltuc. Avocat Online. Avocat Banca. Avocat penalistDaca nu raspundem in maxim 2-3 ore la mesajele pe…

Posted by Cabinet De Avocat Coltuc on 30 Septembrie 2015

Dupa divort,tații sunt egali cu mamele în privința copiilor.Consiliul Europei

Istoric: În Rezoluția 1921 (2013) privind „Egalitatea de gen, concilierea vieții private și de muncă și co-responsabilitate”, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a solicitat autorităților publice din statele membre să respecte dreptul taţilor de a se bucura de autoritate părintească comună, asigurându-se că dreptul familiei prevede, în caz de separare sau divorț, posibilitatea de a avea custodia comună a copiilor, în interesul lor superior, care să aibă la bază un acord reciproc şi nu să fie impusă.

Această Rezoluţie a avut la bază constatarea că legislațiile europene se îndreaptă spre un mai mare echilibru între tată și mamă în exercitarea responsabilităţii parentale. Cu toate acestea, în practică, exercitarea autorităţii părintești este cel mai frecvent acordată mamei, în detrimentul drepturilor tatălui, în special în cazurile de divorț și separare și mai ales atunci când copiii se nasc în afara căsătoriei sau în cuplu părinţii au naționalități diferite. Pentru o societate egalitaristă, este atât o provocare cât şi o necesitate să se recunoscă faptul că tații au drepturi și responsabilități cu privire la copiii lor în același mod ca și mamele.

Rezoluţia: La 2 octombrie 2015 Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a dezbătut şi aprobatRezoluţia 2079 (2015) privind „Egalitatea şi autoritatea părintească comună: rolul taţilor”. Ea propune măsuri pentru a promova egalitatea între bărbați și femei în exercitarea autorităţii părintești comune, inclusiv în cazurile de separare și divorț. Punem la dispoziţia celor interesaţi traducerea în limba română a rezoluţiei. De asemenea, raportul care a stat la baza rezoluţiei a fost tradus în limba română de către ARPCC.

Observaţii:

1. Jurisprudenţa din România, din păcate, confirmă temerile europene şi anume că orientarea instanţelor este majoritată înspre a acorda mamei domiciliul copilului şi un interval de timp pentru acces la copil mult superior celui acordat tatălui. Chiar şi după intrarea în vigoare a noului Cod civil care a dorit o schimbare a mentalităţii practicienilor în drept şi familiilor cu părinţi separaţi sau divorţaţi, încă se păstrează vechile practici, consacrate de un Cod comunist al Familiei şi consacrate de o jurisprudenţă discriminatorie a vechiului Tribunal Suprem. Este necesar ca avocaţii sau judecătorii să realizeze că noua instituţie a autorităţii părinteşti comune cu privire la copil este cu totul altceva decât fosta instituţie a încredinţării minorului.

2. Recomand cu căldură materialele de doctrină şi jurisprudenţă, selectate, traduse şi publicate deAsociaţia Română pentru Custodia Comună, organizaţie care militează pentru egalitatea părinţilor în ceea ce priveşte creşterea şi educarea copiilor şi combaterea alienării parentale. Pe site-ul său se găsescmanuale, articole de specialitate, hotărâri judecătoreşti şi un model de plan parental utilizabile de avocaţi, judecători şi mediatori.

3. România încă nu a semnat Convenţia Europeană cu privire la Exercitarea Drepturilor Copiilor din 1996, intrată în vigoare în anul 2000. Ea a ratificat Convenţia asupra Relaţiilor Personale care privesc Copiii (Legea nr. 87/2007); a aprobat o lege de aderare la Convenţia asupra aspectelor civile ale răpirii internaţionale de copii, adoptată la Haga la 25 octombrie 1980 (Legea nr. 100/1992) şi a adoptat o lege pentru aplicarea acesteia (Legea nr. 369/2004). În 2004 a apărut Legea nr. 272 cu privire la protecţia şi promovarea drepturilor copilului care din 2013 conţine criterii de stabilire a locuinţei şi relaţiilor personale cu copilul. În 2010 s-au elaborat Orientările Comitetului Miniştrilor al Consiliului Europei privind Justiția în Interesul Copilului.

4. Modelul Cochem presupune o abordare interdisciplinară a cazurilor implicând conflicte cu privire la părinţi-copil: cazul se tratează juridic, psihologic şi social; se evită transformarea sălii de judecată într-un câmp de bătălie; indivizii si insituţiile cooperează; în centrul procedurii se află medierea. În baza principiilor acestui model de tratare a cazurilor judice cu copii, judecătorii trebuie să se retragă cât mai mult din câmpul decizional, lăsând părinţii să decidă, urmare a sesiunilor de mediere acolo unde este necesar, asupra modului în care îşi vor împărţi responsabilităţile cu privire la copil, după separarea lor.

5. Să nu uităm că „soţul divorţează de soţie, nu şi de copil”. Practic, respectarea interesului superior al copilului înseamnă a i se asigura acestuia un contact cu părinţii săi cât mai apropiat de cel avut înainte de separarea părinţilor. Orice încălcare a acestui principiu lasă urme adânci asupra copilului şi măreşte tensiunile şi conflictele între părinţi, transformând copilul într-un simplu obiect de răzbunare şi şantaj cum, din păcate, decenii întregi s-a şi întâmplat în România.

Taxa judiciara de timbru difera in functie de motivul pentru care se introduce in instanta o cerere de divort.

Reglementarile referitoare la taxele judiciare de timbru au fost schimbate in urma intrarii in vigoare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 80/2013 si, cu aceasta ocazie, tarifele aplicabile in cazul cererilor de divort au fost majorate.

Conform actului normativ, tarifele difera in functie de motivul pentru care se introduce in instanta o astfel de cerere. Prin urmare, divortul poate sa aiba loc:

  • prin acordul sotilor, la cererea ambilor soti sau a unuia dintre soti acceptata de celalalt sot;
  • atunci cand, din cauza unor motive temeinice, raporturile dintre soti sunt grav vatamate si continuarea casatoriei nu mai este posibila;
  • la cererea unuia dintre soti, dupa o separare in fapt care a durat cel putin doi ani;
  • la cererea aceluia dintre soti a carui stare de sanatate face imposibila continuarea casatoriei.

Atunci cand cererea de divort se face prin acordul sotilor, la solicitarea ambilor sau a unuia dintre ei acceptata de celalalt, taxa de timbru este de 200 de lei.

Taxa este de doar 100 de lei atunci cand, din cauza unor motive temeinice, raporturile dintre soti sunt vatamate in mod grav si nu se mai poate continua casatoria, precum si atunci cand cererea se introduce la solicitarea unuia dintre soti, in urma unei separari care a durat minimum doi ani.

Daca divortul se face la cererea aceluia dintre soti a carui stare de sanatate face imposibila continuarea mariajului, taxa de timbru este de 50 de lei.

Tot cu 50 de lei este taxata si cererea referitoare la acordarea despagubirilor sau pentru stabilirea prestatiei compensatorii.

Potrivit actului normativ mentionat, costa cate 20 de lei fiecare cerere care nu este accesorie unei cereri de divort si care are ca obiect stabilirea locuintei copilului, exercitarea autoritatii parintesti, stabilirea contributiei parintilor la cheltuielile de crestere si educare a copiilor, dreptul parintelui sau al altor persoane decat parintii de a avea legaturi personale cu copilul, locuinta familiei.

In fine, orice alta cerere neevaluabila in bani costa 20 de lei, in conditiile in care nu se aplica scutiri de la taxa de timbru.

Nota: Inainte de intrarea in vigoare a OUG nr. 80/2013, cel mai mare tarif pentru o cerere de divort era de 39 de lei.

Sotii au de ales intre mai multe variante de divort

Codul civil stabileste ca, in cazul divortului, sotii pot apela la instanta de judecata, laofiterul de stare civila sau la notarul public. Insa mai exista si varianta acordului de mediere.

„In alegerea tipului de divort conteaza mai putin motivele de divort, cat situatia concreta a partilor, daca acestia au sau nu minori nascuti din casatorie, din afara casatoriei sau adoptati”, a precizat mai demult pentru publicatia noastra Gabriela Gerber, avocat si consultant in Forumul AvocatNet.ro. Totodata, conteaza si daca exista sau nu un acord intre soti.

Astfel, daca sotii sunt de acord cu divortul si n-au copii minori, nascuti din casatorie, din afara acesteia sau adoptati, desfacerea mariajului se poate constata de catre ofiterul de stare civila ori notarul public de la locul casatoriei sau al ultimei locuinte comune a sotilor, care le elibereaza un certificat de divort, prevede Codul civil.

In aceste situatii, sotii depun impreuna cererea de divort, iar ofiterul de stare civila sau notarul public o inregistreaza si le acorda acestora un termen de gandire de 30 de zile.

„La expirarea acestui termen, sotii se prezinta personal, iar ofiterul de stare civila sau, dupa caz, notarul public verifica daca sotii staruie sa divorteze si daca, in acest sens, consimtamantul lor este liber si neviciat. Daca sotii staruie in divort, ofiterul de stare civila sau, dupa caz, notarul public elibereaza certificatul de divort fara sa faca vreo mentiune cu privire la culpa sotilor”, se arata in actul normativ mentionat.

Notarul public poate constata divortul prin acordul sotilor chiar daca exista copii minorinascuti din casatorie, din afara acesteia sau adoptati. Insa sotii trebuie sa cada de acord in privinta:

  • numelui de familie pe care sa il poarte dupa divort;
  • exercitarii autoritatii parintesti;
  • stabilirii locuintei copiilor dupa divort, a modalitatii de pastrare a legaturilor personale dintre parintele separat si fiecare dintre copii;
  • stabilirii contributiei la cheltuielile de crestere, educare, invatatura si pregatire profesionala a copiilor.

Cu toate acestea, in Codul civil se dispune ca daca din raportul de ancheta sociala rezulta ca acordul sotilor referitor la exercitarea comuna a autoritatii parintesti sau cel referitor la stabilirea locuintei copilului nu este in interesul copilului, notarul public respinge cererea de divort. Apoi, sotii sunt indrumati catre instanta de judecata.

Neintelegerea asupra numelui de familie pe care sa-l poarte dupa divort este, de asemenea, un motiv pentru care ofiterul de stare civila sau notarul public pot respinge cererea de divort si indruma sotii sa se adreseze instantei.

Important! Codul civil mai prevede si varianta divortului prin acordul sotilor pe cale judiciara, care poate fi pronuntat indiferent de durata casatoriei sau daca exista sau nu copii rezultati din aceasta. In acest caz, instanta trebuie sa verifice existenta consimtamantului liber si neviciat al fiecarui sot.

In situatia in care sotii nu se inteleg in privinta divortului, instanta de judecata este singura care poate desface casatoria.

Divortul poate fi pronuntat daca instanta stabileste culpa unuia dintre soti in destramarea casatoriei, atunci cand raporturile dintre soti sunt grav vatamate si nu mai este posibila continuarea casatoriei.

„Cu toate acestea, daca din probele administrate rezulta culpa ambilor soti, instanta poate pronunta divortul din culpa lor comuna, chiar daca numai unul dintre ei a facut cerere de divort”, este mentionat in actul citat.

In cazul cererii ca urmare a unei separari de minimum doi ani, divortul este pronuntat din culpa exclusiva a sotului reclamant, iar in cazul solicitarii  sotului a carui stare de sanatate face imposibila continuarea casatoriei, defacerea mariajului se pronunta fara a mentiona culpa sotilor.

Totusi, pe langa variantele instantei de judecata, ofiterului de stare civila si notarului public, mai exista si posibilitatea incheierii unui acord de mediere.

„Acest acord va trebui, insa, supus ratificarii de catre instanta de judecata, nefiind suficient doar simplul acord de mediere, care are doar valoarea unui inscris sub semnatura privata. Ceea ce inseamna ca doar prezenta la mediator nu finalizeaza procedura divortului”, ne-a mai declarat avocatul Gabriela Gerber.

Cererea catre instanta pentru pronuntarea unei hotarari care sa consfinteasca intelegerea partilor prin acordul de mediere este taxata cu 20 de lei.

Taxe de timbru 2015: Cat platesti in acest an 2015 pentru actiuni in instanta.Divort,insolventa etc

Reglementarile referitoare la taxele judiciare de timbru au fost schimbate in urma intrarii in vigoare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 80/2013 si, cu aceasta ocazie, tarifele aplicabile in cazul cererilor de divort au fost majorate.

Conform actului normativ, tarifele difera in functie de motivul pentru care se introduce in instanta o astfel de cerere. Prin urmare, divortul poate sa aiba loc:

prin acordul sotilor, la cererea ambilor soti sau a unuia dintre soti acceptata de celalalt sot;
atunci cand, din cauza unor motive temeinice, raporturile dintre soti sunt grav vatamate si continuarea casatoriei nu mai este posibila;
la cererea unuia dintre soti, dupa o separare in fapt care a durat cel putin doi ani;
la cererea aceluia dintre soti a carui stare de sanatate face imposibila continuarea casatoriei.
Atunci cand cererea de divort se face prin acordul sotilor, la solicitarea ambilor sau a unuia dintre ei acceptata de celalalt, taxa de timbru este de 200 de lei.

Taxa este de doar 100 de lei atunci cand, din cauza unor motive temeinice, raporturile dintre soti sunt vatamate in mod grav si nu se mai poate continua casatoria, precum si atunci cand cererea se introduce la solicitarea unuia dintre soti, in urma unei separari care a durat minimum doi ani.

Daca divortul se face la cererea aceluia dintre soti a carui stare de sanatate face imposibila continuarea mariajului, taxa de timbru este de 50 de lei.

Tot cu 50 de lei este taxata si cererea referitoare la acordarea despagubirilor sau pentru stabilirea prestatiei compensatorii.

Potrivit actului normativ mentionat, costa cate 20 de lei fiecare cerere care nu este accesorie unei cereri de divort si care are ca obiect stabilirea locuintei copilului, exercitarea autoritatii parintesti, stabilirea contributiei parintilor la cheltuielile de crestere si educare a copiilor, dreptul parintelui sau al altor persoane decat parintii de a avea legaturi personale cu copilul, locuinta familiei.

In fine, orice alta cerere neevaluabila in bani costa 20 de lei, in conditiile in care nu se aplica scutiri de la taxa de timbru.

Nota: Inainte de intrarea in vigoare a OUG nr. 80/2013, cel mai mare tarif pentru o cerere de divort era de 39 de lei.

Sotii au de ales intre mai multe variante de divort

Codul civil stabileste ca, in cazul divortului, sotii pot apela la instanta de judecata, la ofiterul de stare civila sau la notarul public. Insa mai exista si varianta acordului de mediere.

Astfel, daca sotii sunt de acord cu divortul si n-au copii minori, nascuti din casatorie, din afara acesteia sau adoptati, desfacerea mariajului se poate constata de catre ofiterul de stare civila ori notarul public de la locul casatoriei sau al ultimei locuinte comune a sotilor, care le elibereaza un certificat de divort, prevede Codul civil.

In aceste situatii, sotii depun impreuna cererea de divort, iar ofiterul de stare civila sau notarul public o inregistreaza si le acorda acestora un termen de gandire de 30 de zile.

„La expirarea acestui termen, sotii se prezinta personal, iar ofiterul de stare civila sau, dupa caz, notarul public verifica daca sotii staruie sa divorteze si daca, in acest sens, consimtamantul lor este liber si neviciat. Daca sotii staruie in divort, ofiterul de stare civila sau, dupa caz, notarul public elibereaza certificatul de divort fara sa faca vreo mentiune cu privire la culpa sotilor”, se arata in actul normativ mentionat.

Notarul public poate constata divortul prin acordul sotilor chiar daca exista copii minori nascuti din casatorie, din afara acesteia sau adoptati. Insa sotii trebuie sa cada de acord in privinta:

numelui de familie pe care sa il poarte dupa divort;
exercitarii autoritatii parintesti;
stabilirii locuintei copiilor dupa divort, a modalitatii de pastrare a legaturilor personale dintre parintele separat si fiecare dintre copii;
stabilirii contributiei la cheltuielile de crestere, educare, invatatura si pregatire profesionala a copiilor.
Cu toate acestea, in Codul civil se dispune ca daca din raportul de ancheta sociala rezulta ca acordul sotilor referitor la exercitarea comuna a autoritatii parintesti sau cel referitor la stabilirea locuintei copilului nu este in interesul copilului, notarul public respinge cererea de divort. Apoi, sotii sunt indrumati catre instanta de judecata.

Neintelegerea asupra numelui de familie pe care sa-l poarte dupa divort este, de asemenea, un motiv pentru care ofiterul de stare civila sau notarul public pot respinge cererea de divort si indruma sotii sa se adreseze instantei.

Important! Codul civil mai prevede si varianta divortului prin acordul sotilor pe cale judiciara, care poate fi pronuntat indiferent de durata casatoriei sau daca exista sau nu copii rezultati din aceasta. In acest caz, instanta trebuie sa verifice existenta consimtamantului liber si neviciat al fiecarui sot.

In situatia in care sotii nu se inteleg in privinta divortului, instanta de judecata este singura care poate desface casatoria.

Divortul poate fi pronuntat daca instanta stabileste culpa unuia dintre soti in destramarea casatoriei, atunci cand raporturile dintre soti sunt grav vatamate si nu mai este posibila continuarea casatoriei.

„Cu toate acestea, daca din probele administrate rezulta culpa ambilor soti, instanta poate pronunta divortul din culpa lor comuna, chiar daca numai unul dintre ei a facut cerere de divort”, este mentionat in actul citat.

In cazul cererii ca urmare a unei separari de minimum doi ani, divortul este pronuntat din culpa exclusiva a sotului reclamant, iar in cazul solicitarii sotului a carui stare de sanatate face imposibila continuarea casatoriei, defacerea mariajului se pronunta fara a mentiona culpa sotilor.

Totusi, pe langa variantele instantei de judecata, ofiterului de stare civila si notarului public, mai exista si posibilitatea incheierii unui acord de mediere.

ROMANIA:Divortul prin acord reprezinta o solutie de desfacere a casatoriei prin care, in fata instantei de judecata, sotii isi exprima acordul pentru divort

Singura conditie necesara pentru realizarea unui divort in acest mod este exprimarea acordului in fata judecatorului. Nu exista conditii legate de durata casniciei sau de existenta copiilor minori si nici nu se pun in discutie motivele care i-au condus pe soti catre decizia de a divorta.

 

 

Cabinetul nostru isi sfatuieste mereu clientii sa incerce sa ajunga la un acord cu sotul/sotia in vederea realizarii divortului prin aceasta procedura intrucat costurile emotionale si materiale sunt mult diminuate.

In acest sens, reprezentantii nostri pot demara fie negocieri directe cu celalalt sot, fie pot indruma partile catre procedura medierii. Atunci cand sotii ajung la un compromis, Cabinetul nostru redacteaza contractul de tranzactie si toate celelalte documente necesare in instanta pentru finalizarea cu succes si in termen cat mai scurt a divortului.

Avantajul principal al acestei proceduri este posibilitatea de a separa divortul de celelalte cereri care se discuta, de regula, odata cu desfacerea casatoriei, precum este problema custodiei copiilor minori rezultati din casatorie sau problema realizarii partajului.

Cu alte cuvinte, sotii pot divorta imediat si, ulterior, instanta va decide cu privire la problemele unde nu exista acord. Evident, sotii se pot intelege si cu privire la minori, la bunuri si la alte aspecte financiare concomitent cu divortul, Cabinetul nostru bucurandu-se de mare succes in realizarea unor tranzactii atotcuprinzatoare si reciproc avantajoase pentru soti.

Cum,Cand,Unde,In ce Fel,Cat – Despăgubirile în procesul de divorț

Spre deosebire de vechiul Cod al familiei care nu oferea posibilitatea soțului nevinovat să solicite celuilalt soț o reparare a prejudiciului provocat prin desfacerea căsătoriei, actualul Cod civil introduce dreptul la despăgubiri de care beneficiază soțul nevinovat, care a fost prejudiciat prin divorț.

Dreptul la despăgubiri este apreciat ca având un rol atât preventiv, cât și sancționator în ceea ce privește comportamentele neglijente şi dăunătoare ale soților, care în final duc la destrămarea relațiilor de căsătorie.

Despăgubirile care se pot solicita în acest temei se acordă separat față de alte drepturi patrimoniale care pot fi solicitate de soțul interesat în cazul divorțului, cum ar fi posibilitatea de a cere partajarea bunurilor comune, dreptul la anularea actelor încheiate în frauda celuilalt soț ori dreptul la pensie de întreținere (care poate aparține, după caz, soțului divorțat sau copilului minor).

Dreptul la despăgubiri este definit de art. 388 din Codul civil ca acel drept „distinct de dreptul la prestaţia compensatorie prevăzut laart. 390”, prin care „soţul nevinovat, care suferă un prejudiciu prin desfacerea căsătoriei, poate cere soţului vinovat să îl despăgubească”, fiind inspirat din legislația franceză, mai precis dintr-o variantă mai veche a actualului art. 266 din Codul civil francez.

Prestația compensatorie la care se referă textul citat are o sferă de aplicare practică destul de redusă. Ea are scopul reparării dezechilibrului semnificativ pe care divorțul îl determină în condițiile de viață ale unuia dintre soți, dar se aplică numai în situația în care căsătoria a durat cel puțin 20 de ani.

O decizie grea:Divorţul Pe Cale Administrativă Sau Realizat La Notar?

Divorţul pe cale administrativă

Cererea de divorţ pe cale administrativă se face în scris, se depune şi se semnează personal de către ambii soţi, în faţa ofiţerului de stare civilă de la primăria care are în păstrare actul de căsătorie sau pe raza căreia se află ultima locuinţă comună a soţilor.

În cererea de divorţ fiecare dintre soţi declară pe propria răspundere că este de acord cu desfacerea căsătoriei; nu are copii minori cu celalalt soţ, născuţi din căsătorie sau adoptaţi sau din afara căsătoriei lor; nu este pus sub interdicţie; nu a mai solicitat altor autorităţi desfacerea căsătoriei.

Acte necesare:
– certificatul de căsătorie în original şi copie xerox;
– certificatele de naştere în original şi fotocopii;
– documentele cu care se face dovada identităţii în original şi fotocopii;
– taxa pentru divorţ este de 500 lei şi poate fi achitată în contul RO13 TREZ 7012 1340 202X XXXX la orice birou al Direcţiei Generale de Impozite şi Taxe Locale Sector 1, respectiv la una dintre adresele Şos. Bucureşti-Ploieşti nr. 9-13, Str. Biserica Amzei nr. 21-23, Calea Griviţei nr. 208-210 sau Str. Pajurei nr. 13.

În cazul cetăţenilor străini, certificatele de naştere trebuie să îndeplinească cerinţele de legalitate prezăvute în convenţiile internaţionale şi tratatele încheiate între România şi statele ai căror cetăţeni sunt.

Ofiţerul de stare civilă acordă soţilor un termen de 30 de zile calendaristice, calculate de la data depunerii cererii, pentru eventuala retragere a acesteia.

La expirarea termenului de 30 de zile calendaristice, ofiţerul de stare civilă delegat verifică dacă soţii stăruie să divorţeze şi dacă, în acest sens, consimţământul lor este liber şi neviciat, solicitând soţilor o declaraţie.

Dacă soţii nu se prezintă împreună după expirarea termenului de 30 de zile, ofiţerul de stare civilă întocmeşte un referat, aprobat de primar, prin care dosarul de divorţ se clasează.

În aceleaşi condiţii ofiţerul de stare civilă clasează dosarul dacă ambii soţi sau numai unul dintre aceştia înţeleg/înţelege să renunţe la divorţ, dacă înainte de finalizarea procedurii de divorţ, unul dintre soţi este pus sub interdicţie, dacă intervine naşterea unui copil sau dacă unul dintre soţi a decedat, căsătoria încetând prin deces.

În ipoteza în care soţii stăruie să divorţeze, ofiţerul de stare civilă constată desfacerea căsătoriei prin acordul soţilor şi eliberează certificatul de divorţ care va fi înmânat foştilor soţi într-un termen de maxim 5 zile lucrătoare.

Notarul public este abilitat potrivit legii (art. 375 din noul Cod Civil) să constate desfacerea căsătoriei prin acord a soţilor şi să dispună eliberarea certificatului de divorţ, indiferent dacă soţii au sau nu copii minori născuţi din căsătorie, din afara acesteia sau adoptaţi.

Divorţul încheiat prin acord, la notariat, prezintă multiple avantaje faţă de cel pronunţat în instanţă, atât dpdv. al timpului în care se finalizează (30 de zile), al costurilor reduse (620 lei, inclusiv TVA), cât şi al confidenţialităţii procedurii.

Notă: acest articol conţine detalii despre divorţul prin acord, fără copil minor – pentru amănunte cu privire la actele necesare, costurile şi procedura divorţului cu copil minor la notariat, accesaţi: divorţul cu copii minori la notar.

Acte necesare divorţ prin acord

  • actele de identitate1 ale celor doi soţi2;
  • certificatele de naştere;
  • certificatul de căsătorie.

[1] Soţii pot face dovada identităţii cu unul din următoarele documente, care trebuie să se afle în termenul de valabilitate, atât la depunerea cererii, cât şi la eliberarea certificatului de divorţ:

  • cetăţeni români – cartea de identitate, cartea de identitate provizorie, buletinul de identitate sau, pentru cetăţeni români domiciliaţi în străinătate, paşaportul în care este menţionat domiciliul;
  • cetăţeni U.E. (Uniunea Europeană) / S.E.E. (Spaţiului Economic European) – documentul de identitate sau paşaportul, emis de statul aparţinător;
  • apatrizi – paşaport emis în baza Convenţiei privind Statutul apatrizilor din anul 1954, însoţit de permisul de şedere temporar sau permanent, după caz;
  • cetăţeni străini din state terţe, non-U.E. / S.E.E – paşaportul emis de statul ai căror cetăţeni sunt, cu viza de intrare pe teritoriul României aplicată;
  • cetăţeni străini cărora li s-a acordat o formă de protecţie în România – document de călătorie emis în baza Convenţiei de la Geneva din 1951 sau, după caz, document de călătorie pentru străinii care au obţinut protecţie subsidiară – protecţie umanitar condiţionată;
  • cetăţeni străini solicitanţi de azil în România – paşaport emis de statul ai căror cetăţeni sunt, însoţit de documentul temporar de identitate.

Notarul public va verifica actele de identitate eliberate de autorităţile române în Registrul de Evidenţă Informatizată a Persoanei administrat de Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor.

[2] La depunerea cererii de divorţ, soţii pot fi reprezentaţi la notariat prin mandatar împuternicit cu procură autentică notarială. Însă, nu vor putea fi reprezentaţi şi la eliberarea certificatului de divorţ, după trecerea termenului de 30 de zile, fiind necesar să se prezinte personal la biroul notarial. Detalii: procură de reprezentare la divorțul notarial

Competenţa teritorială: la care birouri notariale puteţi divorţa?

Notarul public de la locul căsătoriei sau al ultimei locuinţe comune a soţilor poate constata desfacerea căsătoriei prin acord, eliberând un certificat de divorţ. Astfel, competenţa teritorială de soluţionare a cererilor de divorţ de către notari este una alternativă: soţii pot divorţa atât la un birou notarial din localitatea unde au încheiat căsătoria, cât şi la notariatul unde se află domiciliul lor comun la momentul formulării cererii de divort. Prin ultima locuinţă comună se înţelege locuinţa în care au convieţuit soţii. Dovada ultimei locuinţe comune se poate face, după caz:

  • cu actele de identitate ale soţilor, din care rezultă domiciliul comun sau reşedinţa lor comună, sau, dacă nu se poate face dovada în acest fel,
  • prin declaraţie pe propria răspundere, autentică, a fiecăruia dintre soţi, din care să rezulte care a fost ultima locuinţă comună a acestora. Citiți detalii aici: declaraţia soților privind ultima locuinţă comună.

Atenţie! în ceea ce priveşte municipiul Bucureşti, competenţa revine oricăruia dintre notarii publici care îşi exercită activitatea în circumscripţia teritorială a Tribunalului Bucureşti. Cu alte cuvinte, în acest caz, vă puteţi adresa oricărui birou notarial din Bucureşti, indiferent de sector.

Condiţii

Notarul public poate constata divorţul prin procedura notarială indiferent dacă soţii au sau nu un copil minornăscut din căsătorie, din afara căsătoriei sau adoptat. În cazul desfacerii pe cale notarială a căsătoriei soţilor care au copil minor există o procedură specială. Citiţi detalii aici: divorţul cu copii minori la notariat.

Cererea de divort se depune la notariat de către ambii soţi sau prin reprezentantul lor împuternicit cu procură autentică. După înregistrarea cererii, vă vom acorda un termen de 30 de zile pentru eventuala ei retragere. La termenul fixat, vom verifica şi ne vom asigura că:

  • sunteţi prezenţi ambii soţi, personal;
  • stăruiţi în cererea de desfacere a căsătoriei;
  • sunteţi de acord cu numele pe care îl veti purta după finalizarea procedurii;
  • vă menţineti celelalte declaraţii date cu ocazia depunerii cererii;
  • vă puteti exprima consimţământul liber şi neviciat;
  • niciunul dintre dvs. nu este pus sub interdicţie.

Dacă în urma verficărilor vom constata că îndepliniţi cumulativ toate condiţiile de mai sus, vom proceda la întocmirea încheierii de admitere a cererii, încheiere prin care constatăm desfacerea căsătoriei şi dispunem eliberarea certificatului de divorţ. De asemenea încheierea de admitere a cererii va fi semnată de ambii soţi, de notarul public şi, după caz, de interpret. În situaţia în care în urma verificării constatăm că au intervenit elemente noi care duc la neîndeplinirea cumulativă a condiţiilor de mai sus, vom proceda la întocmirea încheierii de respingere a cererii. Redactarea şi semnarea încheierii finale de către toate părţile, obţinerea numărului de certificat şi redactarea/eliberarea lui au loc în aceeaşi zi, respectiv la termenul acordat pentru desfacerea căsătoriei.

Certificatul de divorţ nu va conţine nicio menţiune cu privire la culpa vreunuia dintre soţi.

Care e procedura pentru introducerea unei cereri de diVort daca sotii nu se inteleg?

 Divortul este reglementat de noul Cod civil la Capitolul VII, „Desfacerea casatoriei”, care stabileste ca divortul poate avea loc in urmatoarele situatii:

prin acordul sotilor, la cererea ambilor soti sau a unuia dintre soti acceptata de celalalt sot;
atunci cand, din cauza unor motive temeinice, raporturile dintre soti sunt grav vatamate si continuarea casatoriei nu mai este posibila;
la cererea unuia dintre soti, dupa o separare in fapt care a durat cel putin 2 ani;
la cererea aceluia dintre soti a carui stare de sanatate face imposibila continuarea casatoriei.
Divort in instanta, chiar daca sotii sunt de acord. Ce presupune?

Potrivit art. 374 din noul Cod civil, „divortul prin acordul sotilor poate fi pronuntat indiferent de durata casatoriei si indiferent daca exista sau nu copii minori rezultati din casatorie”.

Singura varianta pentru sotii care nu se inteleg este instanta de judecata

Daca, in cazul divortului prin acordul sotilor, instanta este optionala, atunci cand sotii nu ajung la un acord instanta de judecata este singura varianta pentru desfacerea casatoriei. Motivele de divort sunt prevazute de noul Cod civil:

atunci cand, din cauza unor motive temeinice, raporturile dintre soti sunt grav vatamate si continuarea casatoriei nu mai este posibila;
la cererea unuia dintre soti, dupa o separare in fapt care a durat cel putin 2 ani;
la cererea aceluia dintre soti a carui stare de sanatate face imposibila continuarea casatoriei.

Divortul pentru motive temeinice

„Instanta va pronunta divortul din culpa sotului parat atunci cand, din cauza unor motive temeinice, imputabile acestuia, raporturile dintre soti sunt grav vatamate si continuarea casatoriei nu mai este posibila”, se precizeaza in noul Cod de procedura civila. Mai mult chiar, conform aceluiasi act normativ, instanta poate sa pronunte divortul din culpa ambilor soti, chiar atunci cand numai unul dintre ei a facut cerere, daca din dovezile administrate reiese ca amandoi sunt vinovati de destramarea casatoriei.

Cum divortez la notar in 2014?

Depunerea cererii de divort la notar.In procedura de divort notariala, sotii se vor prezenta, personal sau prin mandatar avand procura speciala autentica, in fata notarului public competent, in a carei raza teritoriala s-a incheiat casatoria sau se afla ultima locuinta comuna a sotilor, pentru a depune cererea de divort

Avocatul din buzunar

Declaratia se va consemna in cererea de divort si in incheierea de admitere a cererii de divort.

Cererea de divort se face in scris si se semneaza personal de catre soti sau prin mandatar in fata notarului public competent. Aceasta cerere va cuprinde declaratia sotilor ca au ori nu copii minori nascuti din casatorie, din afara ei sau adoptati, acordul de principiu al ambilor parinti cu privire la copii minori, in cazul in care acestia exista, precum si invoiala acestora asupra numelui de familie pe care il va purta fiecare dintre soti dupa divort

Dupa punerea dosarului de divort pe rol, notarul va acorda sotilor un termen de reflectie de 30 de zile, timp in care acestia pot reveni asupra deciziei de a divorta. La expirarea termenului, in caz de nereprezentare a sotilor si in lipsa unei cereri de amanare a acestora, notarul public va respinge cererea de divort prin incheiere, a atentionat Ioana Gheorghe.

In plus, conform consultantului, notarul public poate respinge cererea de divort si daca sotii nu se inteleg cu privire la purtarea numelui de familie dupa divort sau cu privire la exercitarea drepturilor parintesti in cazul in care din casatorie rezulta copii minori.

In acelasi timp, cererea va fi respinsa si daca:

  • unul dintre soti este pus sub interdictie;
  • unul dintre soti nu isi poate exprima consimtamantul liber si neviciat;
  • la depunerea cererii de divort nu sunt prezenti sotii personal sau prin mandatar;
  • unul dintre soti sau manadatarul acestora refuza sa semneze cererea personal in fata notarului public;
  • sotii refuza sa dea declaratiile prevazute de lege;
  • sotii nu prezinta, la depunerea cererii, certificatul de casatorie in original;
  • unul dintre soti se prezinta in fata notarului public la termenul de 30 de zile acordat si declara cu nu mai staruie in cererea de divort;
  • sotii se impaca, cererea a ramas fara obiect intrucat casatoria dintre soti a fost desfacuta de o alta autoritate competenta;
  • sotii isi retrag cererea de divort;
  • inainte de finalizarea procedurii de divort unul dintre soti a decedat, casatoria incetand in acest mod.

In aceste cazuri, notarul public va emite o dispozitie de respingere a cererii de divort. De asemenea, notarul va indruma sotii sa se adreseze instantei de judecata, care va putea dispune in cauza dupa administrarea probelor utile si necesare in aceste imprejurari, dupa cum am aratat intr-un alt material despre divort publicat pe AvocatNet.ro.

Important! Sotii nu pot ataca decizia notarului public de a respinge cererea de divort: „Impotriva refuzului ofiterului de stare civila sau notarului public nu exista cale de atac, dar sotii se pot adresa cu cererea de divort instantei de judecata, pentru a dispune desfacerea casatoriei prin acordul lor sau in baza unui alt temei prevazut de lege”, se precizeaza in NCC.

Ce se intampla atunci cand sotii au copii minori?

In cazul in care sotii care nu au copii minori, se prezinta la termenul stabilit si staruie in cererea de divort, atunci notarul va admite cererea de divort printr-o incheiere si va elibera certificatul de divort.

Pe de alta parte, insa, daca sotii au copii minori rezultati din casatorie, la primirea cererii de divort, notarul public va sesiza autoritatea tutelara competenta, atasand cererii proiectul acordului parental pentru efectuarea anchetei psihosociale

GHIDUL DIVORTULUI IN 2014: TOT CE TREBUIE SA STIE SOTII CAND VOR SA DIVORTEZE

Noul Cod civil reglementeaza la Capitolul VII divortul, care stabileste ca situatiile in care poate avea loc si variantele de solutionare.

Divortul poate avea loc: 

-prin acordul sotilor, la cererea ambilor soti sau a unuia dintre soti acceptata de celalalt sot;

-atunci cand, din cauza unor motive temeinice, raporturile dintre soti sunt grav vatamate si continuarea casatoriei nu mai este posibila;

-la cererea unuia dintre soti, dupa o separare in fapt care a durat cel putin 2 ani;

-la cererea aceluia dintre soti a carui stare de sanatate face imposibila continuarea casatoriei.

Sotii au de ales intre mai multe variante:

-divortul administrativ: desfacerea casatoriei de catre ofiterul starii civile;

-divortul la notar

-divortul judiciar: in fata instantei de judecata

-divortul la mediator.

DIVORTUL PRIN ACORD

In cazul in care exista acordul sotilor pentru desfacerea casatoriei, atunci acestia se pot adresa direct fie ofiterului starii civile, fie notarului public.

Daca sotii sunt de acord cu divortul si nu au copii minori, nascuti din casatorie, din afara casatoriei sau adoptati, ofiterul de stare civila sau notarul public poate constata desfacerea casatoriei prin acordul sotilor, eliberandu-le un certificat de divort.

Divortul in fata notarului public, acesta se poate realiza chiar daca sotii au copii minori, insa numai daca acestia convin, de comun acord, asupra tuturor aspectelor ce privesc desfacerea casatoriei, si anume:

-numele de familie pe care sa il poarte dupa divort

-exercitarea autoritatii parintesti obligatoriu de catre ambii parinti

-stabilirea locuintei copiilor dupa divort

-modalitatea de pastrare a legaturilor personale dintre parintele separat si fiecare dintre copii

-stabilirea contributiei parintilor la cheltuielile de crestere, educare, invatatura si pregatire profesionala a copiilor.

De retinut ca, spre deosebire de divortul la starea civila, divortul la notar se poate incheia chiar si daca exista copii minori cu indeplinirea conditiilor de mai sus.

Atat in procedura administrativa- in fata ofiterului de stare civila, cat si in cea desfasurata in fata notarului public, partile vor depune personal cererea. Prin exceptie, la notar se poate si prin mandatar cu procura autentica.

Divortul prin acordul sotilor, cu sau fara minori, poate fi realizat si direct in fata instantei de judecata dupa parcurgerea procedurii prealabile a informarii cu privire la  mediere.

Daca partile ajung la un acord in cadrul procedurii de mediere, se va intocmi un acord de mediere.

Acest acord va trebui, insa, supus ratificarii de catre instanta de judecata, in mod obligatoriu.

Daca sotii nu se prezinta la mediator sau nu ajung la o intelegere se vor adresa direct instantei, dupa aceasta procedura prealabila.

DACA SOTII NU SE INTELEG, INSTANTA DE JUDECATA ESTE SINGURA OPTIUNE !

Motivele de divort sunt prevazute de noul Cod civil:

-atunci cand, din cauza unor motive temeinice, raporturile dintre soti sunt grav vatamate si continuarea casatoriei nu mai este posibila: Instanta va pronunta divortul din culpa sotului parat sau din culpa ambilor soti, daca din dovezile administrate reiese ca ambii soti sunt vinovati de desfacerea casatoriei.

Exista si posibilitatea, ca atunci cand din dovezile administrate rezulta ca doar reclamantul ar fii culpabil de desfacerea casatoriei, ca cererea acestuia sa fie respinsa ca neintemeiata.

-la cererea unuia dintre soti, dupa o separare in fapt care a durat cel putin 2 ani;

-la cererea aceluia dintre soti a carui stare de sanatate face imposibila continuarea casatoriei.

            Indiferent de varianta aleasa de catre soti, divortul presupune niste costuri.

            In fata instantei se vor achita si taxe judiciare de timbru. Potrivit OUG 80/2013, tarifele taxei judiciare de timbru sunt diferite, in functie de motivele divortului, astfel, in cazul in care cererea de divort este introdusa prin acordul sotilor, la cererea ambilor soti sau a unuia dintre soti acceptata de celalalt sot, taxa judiciara de timbru va fi de 200 lei.

Taxa judiciara va fii de 100 lei, atunci cand, din cauza unor motive temeinice, raporturile dintre soti sunt grav vatamate si continuarea casatoriei nu mai este posibila. Tot 100 lei costa taxa pentru cererea de divort a unuia dintre soti, dupa o separare in fapt care a durat cel putin 2 ani.

Pentru cererea introdusa de unul dintre soti a carui stare de sanatate face imposibila continuarea casatoriei, taxa judiciara de timbru va fi de 50 lei.

            EFECTELE DIVORTULUI

            In ceea ce priveste raporturile nepatrimoniale, la desfacerea casatoriei, soti pot conveni sa pastreze numele purtat in timpul casatoriei. In lipsa unei intelegeri, fiecare dintre soti revine la numele purtat dinaintea casatoriei. Exista si situatii cand instanta poate incuviinta ca sotii sa pastreze numele purtat in timpul casatoriei, chiar in lipsa unei intelegeri intre ei.

            In ceea ce priveste raporturile patrimoniale, sotul nevinovat, care suferea un prejudiciu prin desfacerea casatoriei, poate cere sotului vinovat sa il despagubeasca. Distinct de aceasta despagubire, Noul Cod civil reglementeaza si prestatia compensatorie. Atentie, aceasta prestatie se acorda numai in cazul in care casatoria a durat cel  putin 20 de ani.

Partajul bunurilor comune ale sotilor, acesta va putea fi facut fie odata cu divortul, fie ulterior, dupa obtinerea certificatului de divort sau ramanerea definitiva a sentintei de divort.

            O problema delicata ramane cu privire la raporturile dintre parintii divortati si copii lor minori. De retinut este ca Noul Cod civil prevede in mod expres ca, autoritatea parinteasca revine in comun ambilor parinti. De la aceasta regula, exista desigur si exceptii.

articol scris de avocat Alexandra Budisteanu,colaborator Cab.avocat Coltuc

Ghidul divortului in conceptia Cab.de avocat Coltuc

 Divortul este reglementat de noul Cod civil la Capitolul VII, „Desfacerea casatoriei”, care stabileste ca divortul poate avea loc in urmatoarele situatii:

prin acordul sotilor, la cererea ambilor soti sau a unuia dintre soti acceptata de celalalt sot;
atunci cand, din cauza unor motive temeinice, raporturile dintre soti sunt grav vatamate si continuarea casatoriei nu mai este posibila;
la cererea unuia dintre soti, dupa o separare in fapt care a durat cel putin 2 ani;
la cererea aceluia dintre soti a carui stare de sanatate face imposibila continuarea casatoriei.

Actul normativ prevede, totodata, ca sotii au de ales intre mai multe variante: divortul administrativ, care presupune desfacerea casatoriei de catre ofiterul starii civile, divortul la notar, cel in instanta de judecata, precum si divortul la mediator.

„In alegerea tipului de divort conteaza, insa, mai putin motivele de divort, cat situatia concreta a partilor, daca acestia au sau nu minori nascuti din casatorie, din afara casatoriei sau adoptati”, a declarat, la solicitarea noastra, avocatul Gabriela Gerber, consultant in Forumul AvocatNet.ro.

Divortul cu acordul sotilor

Specialistul a mentionat, de asemenea, ca in alegerea tipului de divort are importanta si daca partile sunt de acord sau nu cu divortul. Prin urmare, continua Gerber, in cazul in care exista acordul sotilor pentru desfacerea casatoriei, atunci acest lucru va putea fi facut fie prin procedura administrativa, fie la notarul public.

„Daca sotii sunt de acord cu divortul si nu au copii minori, nascuti din casatorie, din afara casatoriei sau adoptati, ofiterul de stare civila ori notarul public de la locul casatoriei sau al ultimei locuinte comune a sotilor poate constata desfacerea casatoriei prin acordul sotilor, eliberandu-le un certificat de divort, potrivit legii”, se mentioneaza si in noul Cod civil.

Conform acestui act normativ, procedura administrativa presupune adresarea unei cereri de divort, de catre ambii soti, ofiterului de stare civila de la locul incheierii casatoriei sau de la ultimul domiciliu comun al sotilor. Divortul la starea civila se poate incheia doar daca sotii nu au copii minori nascuti din casatorie, din afara casatoriei sau adoptati.

In ceea ce priveste divortul in fata notarului public, acesta se va realiza daca sotii convin de comun acord asupra tuturor aspectelor ce privesc desfacerea casatoriei, aspecte referitoare la:

numele de familie pe care sa il poarte dupa divort
exercitarea autoritatii parintesti obligatoriu de catre ambii parinti
stabilirea locuintei copiilor dupa divort
modalitatea de pastrare a legaturilor personale dintre parintele separat si fiecare dintre copii
stabilirea contributiei parintilor la cheltuielile de crestere, educare, invatatura si pregatire profesionala a copiilor.

In plus, spre deosebire de divortul la starea civila, divortul la notar se poate incheia chiar si daca exista copii minori.

 

Instanta de judecata, singura varianta pentru sotii care nu se inteleg

In cazul in care sotii nu sunt de acord cu divortul, singura varianta pentru desfacerea casatoriei ramane instanta de judecata. Motivele de divort sunt prevazute de noul Cod civil:

atunci cand, din cauza unor motive temeinice, raporturile dintre soti sunt grav vatamate si continuarea casatoriei nu mai este posibila;
la cererea unuia dintre soti, dupa o separare in fapt care a durat cel putin 2 ani;
la cererea aceluia dintre soti a carui stare de sanatate face imposibila continuarea casatoriei.

Instanta va pronunta divortul din culpa sotului parat atunci cand, din cauza unor motive temeinice, imputabile acestuia, raporturile dintre soti sunt grav vatamate si continuarea casatoriei nu mai este posibila. Mai mult chiar, dupa cum explica avocatul, instanta poate pronunta divortul din culpa ambilor soti, chiar atunci cand numai unul dintre ei a facut cerere, daca din dovezile administrate reiese ca amandoi sunt vinovati de destramarea casatoriei.

In schimb, daca paratul nu a formulat cerere reconventionala, iar din dovezile administrate rezulta ca numai reclamantul este culpabil de destramarea casatoriei, cererea acestuia va fi respinsa ca neintemeiata, mentioneaza Gabriela Gerber.

Atunci cand sotii sunt separati in fapt de cel putin 2 ani, oricare dintre ei va putea cere divortul, asumandu-si responsabilitatea pentru esecul casatoriei. „In acest caz, instanta ve verifica existenta si durata despartirii in fapt si va pronunta divortul din culpa exclusiva a reclamantului”, puncteaza specialistul.

Nu in ultimul rand, atunci cand divortul este cerut pentru ca starea sanatatii unuia dintre soti face imposibila continuarea casatoriei, instanta va administra probe privind existenta bolii si starea sanatatii sotului bolnav si va pronunta divortul, fara a face mentiune in hotarare despre culpa pentru desfacerea casatoriei.

Cum se realizeaza partajul bunurilor?

In ceea ce priveste partajul bunurilor comune ale sotilor, acesta va putea fi facut fie odata cu divortul, fie ulterior, dupa obtinerea certificatului de divort sau ramanerea definitiva a sentintei de divort, dupa cum a mentionat Gabriela Gerber.

Conform noului Cod civil, regimul matrimonial inceteaza intre soti inca din momentul depunerii cererii de divort sau, in cazul divortului prin acord, de la data separatiei in fapt a sotilor, daca se solicita aceasta.

Ca si act juridic, sotii vor incheia actul de lichidare a regimului matrimonial, cu respectarea formelor cerute de lege, urmat, la libera lor apreciere, de partajul bunurilor comune si de regulariarea datoriilor, insa incetarea propriu-zisa a regimului matrimonial nu va mai fi conditionata de acesta

Pentru celelalte doua variante, cea a divortului la notar si cea a divortului in instanta, costurile sunt variabile in functie de onorariul notarului si al eventualului avocat angajat sa reprezinte sotii in instanta.

In plus, in fata instantei se vor achita si taxe judiciare de timbru. Mai precis, potrivit OUG nr. 80/2013, tarifele taxei judiciare de timbru sunt diferite, in functie de motivele divortului prevazute de Codul Civil la art. 373:

Art. 373. – Divortul poate avea loc:
a) prin acordul sotilor, la cererea ambilor soti sau a unuia dintre soti acceptata de celalalt sot;
b) atunci cand, din cauza unor motive temeinice, raporturile dintre soti sunt grav vatamate si continuarea casatoriei nu mai este posibila;
c) la cererea unuia dintre soti, dupa o separare in fapt care a durat cel putin 2 ani;
d) la cererea aceluia dintre soti a carui stare de sanatate face imposibila continuarea casatoriei.

Astfel, in cazul in care cererea de divort este introdusa prin acordul sotilor, la cererea ambilor soti sau a unuia dintre soti acceptata de celalalt sot, taxa judiciara de timbru va fi de 200 lei.

Pretul taxei va fi mai mic, de 100 lei, atunci cand, din cauza unor motive temeinice, raporturile dintre soti sunt grav vatamate si continuarea casatoriei nu mai este posibila. Tot 100 lei costa taxa pentru cererea de divort a unuia dintre soti, dupa o separare in fapt care a durat cel putin 2 ani.

Actul normativ stabileste, de asemenea, ca pentru cererea introdusa de unul dintre soti a carui stare de sanatate face imposibila continuarea casatoriei, tariful taxei judiciare de timbru va fi de 50 lei.

Acelasi tarif, 50 lei, se aplica pentru cererea privind acordarea despagubirilor sau pentru stabilirea prestatiei compensatorii.

In ceea ce priveste cererile care nu sunt accesorii unei cereri de divort si care au ca obiect stabilirea locuintei copilului, exercitarea autoritatii parintesti, stabilirea contributiei parintilor la cheltuielile de crestere si educare a copiilor, dreptul parintelui sau al altor persoane decat parintii de a avea legaturi personale cu copilul, locuinta familiei, actul normativ publicat recent prevede un tarif de 20 lei pentru fiecare cerere.

 

 

 

 

Divort prin acord in strainatate

Divort prin acord in strainatate

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/MakHAyJZCVk

 Divort prin acord in strainatateCererea de divort prin acordul partilor stipuleaza ca ambii soti figureaza ca petenti. Ea va fi insotita de taxa de timbru judiciar, de acte si de imputernicirea avocatiala. Se va depune personal de catre soti la judecatoria care are competenta teritoriala asupra ultimului domiciliu efectiv al sotilor.

Cererea de divort prin acordul partilor va fi semnata de ambii soti. Daca acestia au convenit si asupra modalitatilor de solutionare a cererilor accesorii divortului, acestea se vor cuprinde in actiunea de divort.

In cazul divortului prin acord nu se administreaza probe cu privire la motivele de divort si nu se audiaza martori. Casatoria se va desface fara a se preciza cui apartine culpa, ea fiind definitiva si irevocabila.

Actele necesare in cazul divortului prin acord:

– Divortul prin acord fara partaj – fara minori (certificat de casatorie in original si fotocopie; cartea de identitate/buletinul sot – doua fotocopii; cartea de identitate/buletinul sotie – doua fotocopii)

Divortul prin acord cu partaj – fara minori: (certificat de casatorie- original si o fotocopie; cartea de identitate/buletinul sot – doua fotocopii; cartea de identitate/buletinul sotie – doua fotocopii; lista bunurilor comune cu indicarea precisa a bunurilor ce urmeaza a fi preluate de catre fiecare sot si a valorii estimate a acestora; actele de proprietate ale bunurilor comune – 2 fotocopii ale fiecarui document)
– 1 exemplar al listei de bunuri se va trimite si pe email


Divort cu minor in Romania

Divort cu minor in Romania

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/1YoSCH5zRTF

Divort cu minor in RomaniaCu toate ca prezenta partilor la termenele procesului de divort in Romania este ceruta de lege (cel putin a partii care a solicitat divortul), pentru cetatenii romani cu domiciliul in strainatate, divortul se poate pronunta si fara ca prezenta lor sa mai fie necesara.

Pentru cetatenii romani, aflati in strainatate, realizarea divortului in Romania, prin avocat, reprezinta cea mai usoara solutie de a divorta.

In conditiile legii, divortul si partajul (impartirea bunurilor comune din casatorie) se poate realiza de catre un Avocat imputernicit de cetateanul roman sau strain din strainatate, in baza unei imputerniciri speciale. Procesul de divort se va desfasura, in acest caz, in mod absolut asemanator cu cele in care partile (cei doi soti) sunt prezente in proces. Pot exista, insa anumite complicatii legate de localitatea partii adverse in strainatate.

Divortul nu se poate realiza la notar/Starea Civila, daca macar una dintre parti este in strainatate si nu se poate prezenta personal macar la intalnirea privind confirmarea deciziei divortului planificata conform procedurii de catre notar/Starea Civila.


Divort, incredintare minor

Divort, incredintare minor

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/TQfaouB2SHo

Divort, incredintare minor

Articolul 7. Autorităţile şi instituţiile abilitate cu funcţii
de prevenire şi de combatere a violenţei în
familie
(1) Autorităţile şi instituţiile abilitate cu funcţii  de prevenire şi de combatere a violenţei în familie sînt:
a) autorităţile administraţiei publice centrale de specialitate (Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, Ministerul Educaţiei, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Justiţiei);

b) autorităţile administraţiei publice locale de specialitate:
– secţiile/direcţiile de asistenţă socială şi de protecţie a familiei;
– direcţiile generale de învăţămînt, tineret şi sport;
– organele ocrotirii sănătăţii;
– organele afacerilor interne;
c) comisiile pentru probleme sociale de pe lîngă autorităţile administraţiei publice locale;
d) centrele/serviciile de reabilitare a victimelor şi agresorilor;
e) alte organizaţii cu activităţi specializate în domeniu.

 (2) Autoritatea publică centrală abilitată cu funcţii de elaborare şi de promovare a politicilor de prevenire şi de combatere a violenţei în familie şi de asistenţă socială a victimelor şi agresorilor este Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei.
(3) Pe lîngă Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei se creează Consiliul coordonator interministerial în domeniul prevenirii şi combaterii violenţei în familie, în componenţa căruia intră cîte un reprezentant al autorităţilor centrale, conform alin. (1), reprezentanţii societăţii civile şi alte părţi interesate. Consiliul coordonator interministerial este responsabil de asigurarea coordonării şi colaborării dintre ministere şi alte autorităţi administrative centrale cu competenţe în domeniul prevenirii şi combaterii violenţei în familie. Regulamentul Consiliului coordonator interministerial este aprobat prin hotărîre de Guvern.
[Art.7 al.(3) introdus prin LP167 din 09.07.10, MO155-158/03.09.10 art.551]
(4) Autoritatea publică locală abilitată cu funcţii de implementare a politicilor de prevenire a violenţei în familie şi de asistenţă socială a victimelor şi agresorilor este secţia/direcţia raională de asistenţă socială şi protecţie a familiei, în cadrul căreia se desemnează un specialist responsabil de domeniul prevenirii şi combaterii violenţei în familie.
[Art.7 al.(4) introdus prin LP167 din 09.07.10, MO155-158/03.09.10 art.551]

(5) Celelalte servicii publice de nivel local vor desemna persoane cu atribuţii privind prevenirea şi combaterea violenţei în familie, responsabile de coordonarea activităţilor specifice în cadrul instituţiei sale şi de colaborarea în desfăşurarea activităţilor comune la nivelul teritoriului administrativ, în baza unor proceduri stabilite de conlucrare în prevenirea şi combaterea cazurilor de violenţă în familie.
[Art.7 al.(5) introdus prin LP167 din 09.07.10, MO155-158/03.09.10 art.551]


Divortul si partajul

Divortul si partajul

 

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/4K7kEZQjKpe

Division of property at divorce

Divortul este reglementat de legislatia noastra in Codul familiei (capitolul IV – art. 37-44), iar regulile procedurale speciale cu privire la desfacerea casatoriei se regasesc in Codul de procedura civila (art. 607-619).

Potrivit legislatiei romane, casatoria se poate desface prin divort, care poate fi de doua feluri: „standard” si o procedura simplificata de divort, care se aplica numai in anumite cazuri.

Divortul standard
Pentru a declansa actiunea de divort se depune o actiune la judecatoria in raza careia sotii au avut ultimul domiciliu comun sau, daca nici unul dintre soti nu mai locuieste acolo, la judecatoria aferenta domiciliului sotului impotriva caruia se porneste actiunea. Sotul care doreste divortul, adica reclamantul, depune o cerere la judecatorul delegat prin care arata motivele care afecteaza grav relatiile dintre soti, astfel incat o continuare a casatoriei nu mai este posibila.

Desfacerea casatoriei poate fi ceruta din culpa unuia dintre soti sau din culpa comuna, iar, daca ambele parti cer divortul, nu mai este necesar sa se motiveze cererea de incetare a casatoriei.

Aceste motive vor fi dovedite sau combatute in cadrul procesului de catre martorii fiecarui sot, care pot fi chiar si rude cu sotii. In cererea de divort se vor specifica numele copiilor minori rezultati din casatorie – daca exista -, anexandu-se si o copie dupa certificatul de nastere a acestora in scopul stabilirii pensiei de intretinere a minorilor, aspect asupra caruia instanta se pronunta obligatoriu. Tot pentru solutionarea acestei laturi a procesului sotii va trebui sa aduca dovada veniturilor. Exista si instante care nu mai cer aceste dovezi atunci cand partile cad de acord asupra cuantumului pensiei.

La desfacerea casatoriei sotii vor hotara daca acela dintre ei care in timpul mariajului a purtat numele de familie al celuilalt va mai purta numele si dupa divort, sau va reveni la numele avut anterior. Totusi, pentru motive intemeiate (de exemplu, daca sotul respectiv este cunoscut intr-un anumit domeniu sub numele dobandit in urma casatoriei), instanta poate incuviinta acest drept chiar in lipsa unei acord intre soti.

Procedura simplificata de divort, prin care acesta se poate obtine foarte usor, se poate aplica in conditiile in care:

Ambii soti sunt de acord cu divortul;

Pana la data cererii de divort a trecut cel putin 1 an de la incheierea casatoriei;

Nu exista copii minori rezultati din casatorie.

Cererea de divort va fi semnata de ambii soti. In timpul sedintei, presedintele instantei va verifica existenta consimtamantului sotilor si va fixa un termen de 2 luni pana la judecarea divortului in sedinta publica. La termenul de judecata instanta va verifica daca sotii staruie in desfacerea casatoriei pe baza acordului lor si, in caz afirmativ, va trece la judecarea cererii fara a mai administra probe cu privire la motivele de divort.

In acesta procedura, judecatorul hotareste desfacerea casatoriei fara a pronunta, insa, divortul din vina unuia sau a ambilor soti. Casatoria este desfacuta din ziua in care hotararea prin care s-a pronuntat divortul a ramas irevocabila.

Partajul
Art. 36 din Codul familiei arata ca, la desfacerea casatoriei, bunurile comune se impart intre soti potrivit invoielii acestora. Daca sotii nu se invoiesc asupra impartirii bunurilor comune, va hotari instanta judecatoreasca. O solutie fericita ar fi ca sotii sa se puna de acord asupra modului de partajare a bunurilor dobandite in timpul casatoriei. Acest lucru se poate face fie in fata instantei, fie prin intocmirea unui act notarial.

Codul familiei introduce prezumtia ca orice bun dobandit in timpul casatoriei de oricare dintre soti devine comun; exista, insa, si bunuri proprii, aflate in proprietatea unuia din soti, dar acestea sunt stabilite de lege:

a) bunurile dobandite inainte de incheierea casatoriei;

b) bunurile dobandite in timpul casatoriei prin mostenire, legat sau donatie, in afara cazului in care dispunatorul a prevazut ca ele vor fi comune;

c) bunurile de uz personal si cele destinate exercitarii profesiunii unuia din soti;

d) bunurile dobandite cu titlu de premiu sau recompensa, manuscrisele stiintifice sau literare, schitele si proiectele artistice, proiectele de inventii si inovatii, precum si alte asemenea bunuri;

e) indemnizatia de asigurare sau despagubirea pentru pagube pricinuite persoanei;

f) valoarea care reprezinta si inlocuieste un bun propriu sau bunul in care a trecut aceasta valoare.

De pilda, daca unul din viitorii soti este proprietarul locuintei in care sotii vor locui impreuna iar, pe parcursul casniciei, sotul neproprietar face anumite investitii in cladirea respectiva (zugraveli, gresie, faianta, etc), sotul proprietar nu trebuie sa-si inchipuie ca in urma partajului risca sa „piarda” propria locuinta in favoarea celuilat. Locuinta respectiva este bun propriu, deoarece a fost dobandit inaintea casatoriei, sotul celalalt putand avea, cel mult, un drept asupra cheltuielilor facute cu imbunatatirile.

O alta problema la partaj este reprezentata de darurile de nunta. In general, s-a considerat ca darurile de nunta devin comune pentru ca sunt dobandite in timpul casatoriei. Insa, daca aceste daruri au valoare deosebita, constand in autoturisme, sume mari de bani, fara precizarea expresa ca darurile se fac ambilor soti, atunci bunurile vor fi proprii copilului parintilor donatori.

Partea cea mai disputata atunci cand se face partajul bunurilor comune este criteriul dupa care se realizeaza stabilirea bunurilor comune si impartirea acestora. In practica judiciara, cota-parte ce se cuvine fiecaruia dintre soti se stabileste in raport cu contributia sa la dobandirea si conservarea bunurilor comune. Este vorba despre dobandirea tuturor bunurilor comune, deoarece acestea se afla in proprietate devalmasa, adica nu se poate stabili o cota-parte asupra bunurilor si, cu atat mai putin, asupra unui anumit bun. In stabilirea aportului fiecarui sot se va lua in considerare si munca pe care femeia o depune in gospodarie si pentru cresterea copiilor.

Actiunea de partaj poate fi introdusa odata cu cererea de divort, dar si mai tarziu, deoarece este o actiune imprescriptibila, prin urmare nu are importanta cat timp a trecut de la divort pana la introducerea cererii de partaj.

Instanta competenta pentru stabilirea partajului este cea de divort, daca impartirea se face in cadrul procesului de divort; in caz contrar, partajul este guvernat de dreptul comun.

Divort caz de renuntare la cetatenie

Divort caz de renuntare la cetatenie

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/258NpgCukV3

Divort caz de renuntare la cetatenie

Actele şi taxele pentru depunerea cererii de renunţare la cetăţenia română

ACTE NECESARE:

  1. Paşaport/cartea de identitate sau buletinul în copie legalizată sau „conform cu originalul” (cu semnătura în clar a funcţionarului care primeşte cererea şi ştampila rotundă);
  2. Procură specială (pentru depunerea cererii de renunţare) autentificată la notar sau la misiunea diplomatică a României. Mandatarul va depune şi copia propriului act de identitate;
  3. Cazier judiciar din România;

  4. Adeverinţă privind debitele către stat eliberată de Administraţia Financiară de la ultimul domiciliu din România;

  5. Adeverinţă privind debitele către stat eliberată de direcţia de impozite şi taxe locale a primăriei de la ultimul domiciliu din România;

  6. Declaraţie pe propria răspundere, autentificată la notar sau la misiunea diplomatică a României, privind debitele faţă de persoane fizice sau juridice din România;

  7. Acte de stare civilă (certificat de naştere, de căsătorie, de schimbare nume/prenume sau divorţ), în copii legalizate. Dacă naşterea/căsătoria/divorţul a avut loc în străinătate, se va depune certificatul transcris la oficiul stării civile de la ultimul domiciliu din România, în copie legalizată. În cazul în care actele nu au fost transcrise  se vor depune copii legalizate de pe acestea, împreună cu traducerea legalizată în limba română, cu apostilă/supralegalizare (dacă este cazul). http://www.apostile.ro/supralegalizarea/state-membre-haga
  8. Promisiunea acordării cetăţeniei statului de domiciliu, în copie legalizată cu apostilă/supralegalizare (dacă este cazul) şi traducerea legalizată în limba română sau
  9. Dovada obţinerii cetăţeniei statului de domiciliu (certificat de naturalizare/certificat doveditor al obținerii cetățeniei străine), în copie legalizată, cu apostilă/supralegalizare (dacă este cazul) și traducerea legalizată în limba română sau paşaportul eliberat de autoritățile străine, în copie legalizată/„conform cu originalul” cu semnătura în clar a funcţionarului însărcinat cu primirea cererii şi ştampila rotundă.


Apostila sentinta de divort – Procedura divort

Apostila sentinta de divort – Procedura divort

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/F2Md5Dg1WnK

Apostila sentinta de divort - Procedura divort

Supralegalizarea consta in fapt tot in aplicarea unei apostile, de data aceasta de catre Tribunalul competent. Dupa cum sugereaza si numele, supra-legalizarea reprezinta o legalizare a unei legalizari sau mai bine spus procedura prin care se legalizeaza de catre Tribunal un document legalizat de catre un notar public.

Tribunalele supralegalizeaza urmatoarele tipuri de documente:
– traducerile legalizate ale actelor apostilate de catre Tribunal

– sentinte de divort, hotarari judecatoresti, declaratii notariale, precum si traducerile legalizate ale acestor acte
– duplicate /fotocopii ale actelor romanesti, legalizate in prealabil de un notar public


Partaj fara divort – Procedura partajului

Partaj fara divort – Procedura partajului

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/fQD3C5Awgho

Partaj fara divort - Procedura partajului

Realizarea intelegerii dintre soti in ceea ce priveste impartirea bunurilor comune din casatorie se poate face concomitent cu procesul de divort,  in cursul procesului de divort, in fata instantei de judecatasau oricand dupa finalizarea procesului de divort, inclusiv in perioada imediat urmatoare, fie in fata instantei de judecata, fie printr-un act notarial.

Realizarea impartirii bunurilor comune ce au rezultat din casatorie, atunci cand cei doi soti se inteleg cu privire la modul in care se efectueaza impartirea, este, pe langa solutia cea mai eleganta si mai putin incarcata emotional, dar, in acelasi timp, este solutia cel mai putin costisitoare, ca timp si costuri.

Realizarea partajului, cand exista acord intre cei doi soti, se poate realiza:
• printr-un document realizat in fata notarului.
Costul, in acest caz, este compus din onorariul notarului stabilit de notar si taxa judiciara de timbru taxa, reprezentand un procent din suma valorilor bunurilor ce se impart. Aceasta activitatea se poate desfasura doar dupa ramanerea definitiva a hotararii de divort si presupune neaparat intelegerea in privinta tuturor aspectelor intre cei doi soti.

In cazul in care nu exista acord initial intre soti, dar ulterior introducerii actiunii de partaj, sotii ajung la un acord:
• prin redactarea (recomandabil, de catre un Avocat) a unui document care sa statuteze intelegerea si modul de impartire convenit a bunurilor comune din casatorie si prezentarea acestui document in instanta, in cadrul procesului de partaj.

In cazul in care partajul se realizeaza print-o tranzactie ce statueaza intelegerea partilor, taxa de timbru (stabilita procentual la valoarea estimata a masei de partajat) se poate recupera in anumite conditii total sau partial.


Casatorie in strainatate si divort – Divort Romania

Casatorie in strainatate si divort – Divort Romania

Casatorie in strainatate si divort - Divort Romania

Cetăţenii români cu domiciliul în Germania în al căror statut civil a intervenit una din modificările referitoare la divorţ, adopţie, schimbare de nume şi/sau prenume (în cazul in care schimbarea s-a facut în baza unei hotărâri judecătoreşti pronunţate într-unul din statele membre ale Uniunii Europene) pot depune, la misiunea diplomatică sau oficiul consular, cererea insoşită de documentele justificative, în vederea înscrierii în registrele de stare civilă române a schimbărilor intervenite în statutul lor civil.

Cererea se poate adresa şi în nume propriu sau prin împuternicit cu procură specială direct la primaria care are în păstrare actul de stare civilă.

In vederea înscrierii menţunilor, împreuna cu cererea de efectuare a serviciului consular, respectiv cea de procurare a actului de stare civilă cu menţiuni, vor fi prezentate urmatoarele:

· hotărârea judecătorească (de divorţ, adopţie sau schimbare de nume şi/sau prenume) cu apostila autorităţii competente germane, în conformitate cu prevederile Conventiei de la Haga din 1961, după care va fi efectuată o copie legalizată de către consul;

· traducerea legalizată a acesteia făcută la un traducător autorizat ăi cu apostila conform Convenţiei de la Haga din1961;

· certificat de naştere, în copie;

· certificat de căsătorie, în copie;

· paşaportul românesc sau german, dupa caz.

În cazul în care căsătoria al cărei divorţ se doreşte a fi înscris nu a fost înregistrată în registrele de stare civilă române, solicitantul va depune copia legalizată de misiunea diplomatică sau oficiul consular de carieră al României a extrasului de căsătorie apostilat şi traducerea legalizată a acestuia.

Inspectoratul Naţional pentru Evidenţa Persoanelor, prin serviciile specializate, va da avizul de înscriere a menţiunilor, procedând totodată la eliberarea certificatelor sau extraselor de stare civilă, după caz.


Divort prin neprezentare parat – Proceduri de divort

Divort prin neprezentare parat – Proceduri de divort

Divort prin neprezentare parat - Proceduri de divortjudecata în lipsă, mod de judecată care derogă de la principiul general al dezbaterilor judiciare în prezenţa şi cu participarea părţilor, în cazul în care acestea au cerut în scris instanţei ca pricina să fie soluţionată şi în lipsa lor. J.l. poate avea loc numai dacă sunt îndeplinite, cumulativ, următoarele condiţii:

a) procedura de citare faţă de părţi este corect îndeplinită; în caz contrar, instanţa este obligată să amâne judecata şi să dispună o nouă citare; b) dacă ambele părţi lipsesc, este necesar ca una din părţi să fi cerut în scris să se procedeze la judecarea cauzei şi în absenţa sa, altfel cauza se suspendă; cererea de j.l. formulată în faţa primei instanţe nu-şi produce efectele şi în instanţele superioare. Privitor la j.l. se pot distinge următoarele situaţii:

a) când lipseşte pârâtul, instanţa poate păşi la judecarea cauzei, limitându-se numai la ascultarea reclamantului prezent; b) dacă lipseşte reclamantul, pârâtul poate cere ca judecata să aibă loc sau, dimpotrivă – dacă reclamantul nu a cerut. j.l. – deşi prezent, el poate să nu răspundă la apelul făcut în şedinţa de judecată pentru ca în felul acesta să fie întrunită condiţia de suspendare a cauzei pe motiv că nici una din părţi nu s-a prezentat la strigarea pricinii;

c) când lipsesc ambele părţi, dacă s-a cerut ca judecata să se facă şi în absenţa lor, se va trece la administrarea eventualelor probe şi apoi, dacă instanţa se consideră lămurită asupra cauzei, va declara dezbaterile închise. De regulă, j.l. este cerută de către reclamant, deoarece, în caz de neprezentare, el riscă ca pârâtul, deşi prezent, să nu răspundă şi astfel pricina să fie suspendată. J.l. nu poate avea loc, chiar dacă soţul reclamant ar cere aceasta, în procesele de divorţ. Drept urmare, dacă la judecată se înfăţişează numai pârâtul, cererea soţului reclamant va fi respinsă ca nesusţinută.

 


Divort si partaj la notar – Procedura divortului

Divort si partaj la notar – Procedura divortului

Divort si partaj la notar - Procedura divortului Este cea mai simpla cale de a desface o casatorie, chiar si atunci cand exista copii minori. Nu trebuie sa existe, ca si conditie principala, decat intelegerea sotilor.

         Aceasta prevedere, introdusa initial prin legea 202/2010 si modificata prin adoptarea Noului Cod Civil, este de natura sa aseze legea in rand cu realitatile sociale actuale. Mai mult, are caracter educativ  si, pe cale de consecinta, un rol important in evolutia constiintei individuale si colective.  Caci, ce este mai normal la incheierea unei casatorii decat intelegerea viitorilor soti? Si, de ce nu putem socoti la fel de normal ca, dupa o convietuire mai mult sau mai putin de durata, sotii sa-si desfaca raporturile tot prin buna intelegere?

          Anterior actualei reglemenetari legale,  situatia juridica era depasita de realitatea sociala, intrucat existau numeroase cupluri care, desi se intelegeau perfect cu privire la toate aspectele legate de desfacerea casatoriei, nu avea de urmat decat calea instantei de judecata. Pronuntarea divortului era asadar un motiv de trauma suplimentara, atat pentru soti cat si pentru copiii lor minori, toti fiind obligati sa faca fata si sa se supuna caracterului contencios si public al divortului
          Ce inseamna si ce presupune acum un divort pronuntat prin acordul sotilor, de catre notarul public? In primul rand exista beneficiul  unei proceduri „curate”. Avantajul acesteia consta in special in inexistanta unor traume suplimentare, mai ales pentru copiii minori.

          Pentru a putea divorta, sotii trebuie sa se prezinte personal in fata notarului public in vederea depunerii actelor si  semnarea cererii de divort. In cazul in care unul dintre soti nu se poate prezenta la depunerea cererii, el poate fi reprezentat de catre un mandatar cu procura speciala si autentica.

          Documentele necesare sunt : certificatul de casatorie, certificatele de nastere ale sotilor, certificatele de nastere ale copiilor minori, actele de identitate ale sotilor, dovada ultimei locuinte comune.


Divort cetateni italieni in Romania – Procedura divort

Divort cetateni italieni in Romania – Procedura divort

Divort cetateni italieni in Romania - Procedura divort

După ani de căsnicie a spune „adio” pentru totdeauna nu este deloc ușor.  Pentru italienii care decid să divorţeze procedura este şi mai complicată decât în cazul altor cetățeni europeni. Presupune timp şi mulţi bani. Peste 10.000 de euro şi cel puţin cinci ani pentru un proces de divorț. Asta în cazurile fericite, pentru că dacă partenerii nu sunt de acord în privința partajului, procesul se poate întinde pe o perioadă de 15 ani.

De vreo doi ani însă, italienii optează pentru divorţul rapid, la distanță, mai exact în alte ţări comunitare. Şi cel mai ieftin divorţ se obţine în România.

Cum se procedează? Se închiriază o locuință, se obține rezidența după care avocaţii se ocupă de acte şi de divorț.

„Nu există o statistică, dar se estimează că în ultimii cinci ani, aproximativ opt mii de cupluri au ales tribunalele din străinătate pentru a-şi încheia căsniciile”.

Mai multe organizaţii profesionale din magistratura italiană solicită de ani de zile executivului de la Roma să se modifice legea privind divorţurile, lege care cere o perioadă de separaţie de trei ani înainte de a putea intenta un proces de divorţ. Până în 1987, această perioadă era de 5 ani. În prezent, dacă divorţul nu este consensual,  procesul poate dura şi 15 ani.

Perioada de separaţie reprezintă un compromis pe care Italia îl face pentru a împăca Vaticanul, în contextul în care -aşa cum era de aşteptat – Biserica nu recunoaşte divorţul.


Divort la primarie cu minor – Procedura divort

Divort la primarie cu minor – Procedura divort

Divort la primarie cu minor - Procedura divort

Cei care vor sa renunte la statutul de om casatorit, o pot face de anul acesta si  la primarie, unde divortul este mult mai rapid si mai ieftin.

Iata ca incepand de anul acesta, primaria oficiaza casatorii, dar le si desface.

Divortul pe cale administrativa se poate face si fara proces atunci cand cuplul este  de acord cu desfacerea casatoriei, dar principala conditie este ca sotii  sa nu aiba copii minori.

Totodata, ambii soti vor trebui sa se inteleaga asupra numelui pe care il vor purta ulterior si nici unul sa nu aiba pretentii la partaj.

Tot ce trebuie sa faca este sa depuna o cerere la primarie, sa astepte 30 de zile si sa se prezinte la intalnirea cu ofiterul de stare civila, la data programata pentru desfacerea casatoriei.

“ Se acorda sotilor mai intai un termen de gandire de 30 de zile pentru ca se pot razgandi si isi pot retrage cererea de divort. Am avut cateva cazuri de acest gen.

Daca trece acest termen si sotii staruie in divort, ofiterul de stare civila va elibera certificatul de divort. In cazul in care unul dintre soti renunta sau nu se prezinta la data fixata pentru desfacerea casatoriei, dosarul se claseaza ca fiind fara obiect.” a declarat AnaMaria Axente, ofiter de stare civila la Primaria Codlea.


Divort fara copii prin mediere – Procedura divort

Divort fara copii prin mediere – Procedura divort

Divort fara copii prin mediere - Procedura divortAcordul de mediere –  se va încheia un acord în formă scrisă privind soluțiile agreate de părți în ce privește:

  • desfacerea căsătorie de comun acord;
  • numele purtat după divorț;
  • domiciliul fiecăruia
  • și partajul bunurilor comune

Depunerea acordului de mediere la instanța de judecată – la termenul stabilit de instanță sau chiar înainte, cele două părţi împreună vor depune o cerere prin care se solicită emiterea unei hotărâri care să le consfinţească acordul privind divorţul.


Divort bazat pe comun acord – Procedura divort

Divort bazat pe comun acord – Procedura divort

Divort bazat pe comun acord - Procedura divortDivort prin acord – conditii pentru divortul prin acord
Procedura obisnuita a divortului poate aduce celor doi soti, prin solicitarile sale exprese, o serie de momente neplacute si incarcate intens emotional, acest lucru fiind datorat mai ales eforturilor privind dovedirea culpei celuilalt sot sau a culpei comune. Exista, insa, si o cale simplificata de a efectua divortul – divortul prin acord (divortul prin acordul partilor).


In baza noului Cod Civil    , se poate efectua divort prin acord cand sotii se inteleg cu privire la realizarea divortului, indifent de timpul trecut de la incheierea casatoriei si indiferent daca au sau nu copii minori din casatorie. Singura conditie absolut necesara este de a se intelege cu privire la realizarea divortului si la toate aspectele implicate.


Tot in baza Codului Civil, intrat in vigoare incepand cu 1 octombrie, divortul prin acord se poate realiza atat la Judecatorie, cat si la oficiile de Stare Civila sau notar. Totusi, in genere, orice tip de divort se poate pronunta de catre o instanta de judecata.

Divort cu copil minor – Procedura divort

Divort cu copil minor – Procedura divort

Divort cu copil minor - Procedura divortTrebuie mentionat inca din primul rand faptul ca, conform Codul Civil , Statul apara interesul superior al copilului si manifesta deosebita grija pentru cresterea si educarea tinerei generatii.


Daca cei doi soti nu fac solicitari pentru incredintarea catre unul dintre ei a copilului, autoritatea parinteasca revine in comun ambilor parinti, afara de cazul in care instanta decide altfel.

Daca exista motive intemeiate, avand in vedere interesul superior al copilului, instanta hotaraste ca autoritatea parinteasca sa fie exercitata numai de catre unul dintre parinti.

Incredintarea catre unul dintre parinti, la cererea acestora Daca insa, cel putin unul dintre parinti solicita incredintarea copilului, instanta va decide cu privire la acest aspect, in urma unei analize detaliate a situatiei copilului.

In procesul de luare a deciziei privind incredintarea (termen folosit popular: custodie) copilului minor in cazul unui divort, precum si stabilirea unei obligatii de intretinere si folosire a locuintei, instanta va tine cont si de interesul superior al copilului.


Dupa cum am mentionat si in cadrul sectiunii dedicate aspectelor generale privind divortul, incredintarea minorului din casatorie se stabileste in hotararea finala a instantei privind divortul. Trebuie subliniat, insa, ca cele doua aspecte (divortul propriu-zis si incredintarea copiilor minori din casatorie catre unul dintre parinti) sunt privite oarecum separat, chiar daca, privit din exterior, cele doua cauze se judeca in acelasi timp.


Partajul dupa divort – Proces divort

Partajul dupa divort – Proces divort

Partajul dupa divort - Proces divortConform art. 30 din Codul familiei, „bunurile dobandite in timpul casatoriei de oricare dintre soti, sunt de la data dobanditii lor, bunuri comune ale sotilor„. Art. 31 din C. familiei stabileste bunurile ce sunt proprii fiecarui sot, bunuri care deci nu intra in masa bunurilor comune.

Aceasta forma de proprietate, poarta numele de proprietate comuna in devalmasie si se caracterizeaza prin aceea ca bunurile apartin coproprietarilor dar acestia nu au stabilita cota parte ideala din dreptul de proprietate asupra bunului.

In acest caz, pentru aceasta forma de proprietate, potrivit legislatiei in vigoare, partajul poate interveni numai dupa desfacerea casatoriei sau, in cazuri exceptionale pentru motive temeinice in timpul casatoriei, la cererea unuia dintre soti sau a creditorilor personali ai unuia dintre soti.

Tipuri de partaj
Partajul bunurilor comune dupa desfacerea casatoriei se poate face:

  • pe cale conventionala
  • pe cale judiciaraIn cazul partajului in timpul casatoriei, acesta se poate realiza numai pe cale judiciara.
    Pentru efectuarea partajului conventional, trebuie sa existe acordul unanim si valabil exprimat al sotilor.
    Partajul judiciar este realizat de instanta de judecata.

    Dreptul de a cere partajul este imprescriptibil, cu alte cuvinte, partajul poate fi cerut oricand, indiferent de intervalul scurs de la data nasterii starii de indiviziune.

    In calea partajului pot exista doua obstacole: uzucapiunea de 30 de ani si existenta unui act de imparteala.

    Instanta competenta sa judece procesul de partaj al bunurilor comune, in cazul in care bunurile sotilor se impart o data cu solutionarea actiunii de divort, cererea de partaj avand caracter accesoriu acesteia, este judecatoria in circumscriptia careia se afla cel din urma domiciliu comun al sotilor.

    In cazul impartirii bunurilor comune ale sotilor cerute pe cale principala, in timpul casatoriei sau dupa desfacerea casatoriei, competenta se stabileste potrivit regulilor comune:

  • cand bunurile a caror impartire se cere sunt toate mobile, este competenta instanta de la domiciliul paratului (art. 5 C. proc. civ.)

  • atunci cand exista si bunuri imobile in masa partajabila, este competenta instanta in a carei raza se afla imobilul (art. 13 C. proc. civ.)

  • cand fiecare din parti sesizeaza o alta instanta, ambele fiind competente si daca exista identitate de parti, de obiect si de cauza, instanta cea din urma investita trimite cauza instantei mai intai sesizate (daca sunt de acelasi grad) sau instantei de grad mai inalt (daca sunt de grade diferite) (art. 163 C. proc. civ.)


Cerere de divort dupa NCC- Procedura divort

Cerere de divort dupa NCC – Procedura divort

Cerere de divort dupa NCC - Procedura divort

 

Subsemnatul, ………., fiul lui …….. şi al ……….., născut la data de ….. în localitatea ………, judeţul …….., titular al actului de identitate/paşaportului seria …. nr. …., CNP ……….., cu domiciliul în …..…………………………………………,    luând cunoştinţă de prevederile art. 292 din Codul penal cu privire la falsul în declaraţii, declar că:

a) nu am copii minori din căsătorie, adoptaţi sau din afara căsătoriei;

b) nu sunt pus sub interdicţie;

c) nu am mai solicitat altor autorităţi desfacerea căsătoriei;

d) locuinţa comună este cea declarată mai sus

şi

    subsemnata, ………, fiica lui ………. şi a ……….., născută la data de …… în localitatea ………, judeţul ……., titulară a actului de identitate/paşaportului seria …. nr. …., CNP ………., cu domiciliul în …………………………………………………….,

luând cunoştinţă de prevederile art. 292 din Codul penal cu privire la falsul în declaraţii, declar că:

    a) nu am copii minori din căsătorie, adoptaţi sau din afara căsătoriei;

    b) nu sunt pusă sub interdicţie;

    c) nu am mai solicitat altor autorităţi desfacerea căsătoriei;

    d) locuinţa comună este cea declarată mai sus,

căsătoriţi la data de ………. la primăria localităţii ……, judeţul ….., conform Certificatului de căsătorie seria …. nr. …, eliberat în baza Actului nr. …./…, cu ultima locuinţă comună în ……., str. ……. nr. …, bl. …, et. …, ap. …., sectorul/judeţul …….., de comun acord, vă rugăm să constataţi desfacerea căsătoriei şi să eliberaţi certificatul de divorţ.

După divorţ dorim să purtăm numele de familie după cum urmează*):

– fostul soţ: ……………………..;

– fosta soţie: ……………………. .

    Ne întemeiem cererea pe dispoziţiile art. 375<LLNK 11953     4 11 702  38 30>art. art din Codul Ccivil.

    Semnături

    Soţ,                                                                                                 Soţie,

    …………                                                                                …………….

Notă

    *) Potrivit dispoziţiilor art. 383 din Codul Civil.<LLNK 11953     4 11 702  40 28>arta

  – verso –

     Astăzi, ……………………., s-a eliberat Certificatul de divorţ nr. …. .

     Semnătură de primire

    Fostul soţ,                                                                             Fosta soţie,

    ………..                                                                                     ………..


Partaj sau divort la notar – Mai pot ataca la instanta?

Partaj sau divort la notar – Mai pot ataca la instanta?

 

Foarte multi clienti m-au intrebat daca au facut partajul sau divortul la notar mai pot reveni si ataca in instanta?

 

Raspunsul este oferit de Codul Civil si : acest act notarial se ataca in acelasi conditii pentru nulitatea unui contract

Daca se cere partajarea a altui/altor bunuri decat cele de la notar se poate ataca in instanta

 

 

Procedura divorţului

Procedura divorţului

procedura dialogului competitiv, varietate a procedurii privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, la care orice operator economic are dreptul de a-şi depune candidatura şi prin care autoritatea contractantă conduce un dialog cu candidaţii admişi, în scopul identificării uneia sau mai multor soluţii apte să răspundă necesităţilor sale, urmând ca, pe baza soluţiei/soluţiilor, candidaţii selectaţi să elaboreze oferta finală. P.d.c. presupune respectarea următoarelor reguli şi formalităţi:

1) Autoritatea contractantă are dreptul de a aplica p.d.c. pentru atribuirea unui contract de achiziţie publică dacă se îndeplinesc în mod cumulativ următoarele condiţii: a) contractul în cauză este considerat a fi de complexitate deosebită; are acest caracter acel contract de achiziţie publică pentru care autoritatea contractantă nu este, în mod obiectiv, în măsură: să definească specificaţiile tehnice capabile să îi satisfacă necesităţile şi exigenţele şi/sau să stabilească montajul financiar şi/sau cadrul juridic de implementare a proiectului; b) aplicarea procedurii de licitaţie deschisă sau restrânsă nu ar permite atribuirea contractului de achiziţie publică în cauză.

2) P.d.c. se desfăşoară în trei etape:

a) etapa de preselecţie a candidaţilor; b) etapa de dialog cu candidaţii admişi în urma preselecţiei, pentru identificarea soluţiei/soluţiilor apte să răspundă necesităţilor autorităţii contractante şi în baza căreia/cărora candidaţii vor elabora şi vor depune oferta finală; c) etapa de evaluare a ofertelor finale depuse.

3) Dialogul competitiv se iniţiază prin transmiterea spre publicare a unui anunţ de participare prin care se solicită operatorilor economici interesaţi depunerea de candidaturi. în cazul în care valoarea estimată a contractului de achiziţie publică depăşeşte o anumită valoare prevăzută de lege, perioada cuprinsă între data transmiterii anunţului de participare spre publicare în jurnalul Oficial al Uniunii Europene şi data limită de depunere a candidaturilor trebuie să fie de cel puţin 37 de zile. în cazul în care anunţul de participare este transmis în format electronic spre publicare în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, această perioadă se poate reduce cu 7 zile. Dacă valoarea contractului de achiziţie este egală sau mai mică decât cea prevăzută de lege, autoritatea contractantă are obligaţia de a transmite anunţul de participare spre publicare în Sistemul Electronic de Achiziţii Publice (SEAP) cu cel puţin 30 de zile înainte de data limită de depunere a candidaturilor.

4) Orice operator economic are dreptul de a-şi depune candidatura pentru a participa la procedura de dialog competitiv.

5) Atunci când preselectează candidaţii, autoritatea contractantă are obligaţia de a aplica criterii obiective şi nediscriminatorii referitoare numai la capacitatea tehnică şi cea economico-financiară a candidaţilor. Autoritatea contractantă are obligaţia de a indica în anunţul de participare criteriile de preselecţie şi regulile aplicabile, numărul minim al candidaţilor pe care intenţionează să îi preselec-teze şi, dacă este cazul, numărul maxim al acestora. Numărul minim indicat în anunţul de participare nu trebuie să fie mai mic de trei. Numărul de candidaţi admişi în cea de-a doua etapă a dialogului competitiv trebuie să fie cel puţin egal cu numărul minim indicat în anunţul de participare. în cazul în care numărul candidaţilor care îndeplinesc criteriile de preselecţie este mai mic decât numărul minim indicat în anunţul de participare, autoritatea contractantă are dreptul:

а) fie de a anula procedura de dialog competitiv; b) fie de a continua procedura de dialog competitiv numai cu acei candidaţi care îndeplinesc criteriile solicitate, în măsura în care numărul acestora este totuşi suficient pentru a asigura o concurenţă reală.

б) Autoritatea contractantă are obligaţia de a transmite, concomitent, o invitaţie de participare la etapa a doua a procedurii de dialog competitiv tuturor candidaţilor admişi. Este interzisă invitarea la etapa a doua a dialogului competitiv a unui operator economic care nu a depus candidatura în prima etapă sau care nu a îndeplinit criteriile de preselecţie. Invitaţia de participare trebuie să cuprindă cel puţin următoarele informaţii:

a) referinţe privind anunţul de participare publicat; b) adresa la care va avea loc dialogul şi data lansării acestuia; c) limba/limbile în care se va derula dialogul; d) dacă este cazul, precizări referitoare la documentele suplimentare pe care operatorii economici trebuie să le prezinte în scopul verificării declaraţiilor sau completării documentelor, prezentate în prima etapă pentru demonstrarea capacităţii tehnice şi economico-financiare.
Autoritatea contractantă are obligaţia de a transmite invitaţia de participare însoţită de un exemplar al documentaţiei de atribuire, care va include şi documentaţia descriptivă. în cazul în care documentaţia de atribuire este accesibilă direct prin mijloace electronice în SEAP, autoritatea contractantă are obligaţia de a include în invitaţia de participare informaţii privind modul de accesare a documentaţiei respective.

7) Autoritatea contractantă are obligaţia de a include în cadrul documentaţiei descriptive cel puţin o descriere a necesităţilor, obiectivelor şi constrângerilor autorităţii contractante, pe baza cărora se va derula dialogul pentru identificarea soluţiilor viabile, precum şi, dacă este cazul, primele care vor fi acordate participanţilor la dialog. Autoritatea contractantă are dreptul să prevadă în cadrul documentaţiei descriptive posibilitatea de a realiza dialogul în runde succesive, cu scopul de a reduce numărul de soluţii discutate. Reducerea succesivă a soluţiilor discutate se realizează numai pe baza factorilor de evaluare care au fost stabiliţi în documentaţia de atribuire.

8) Autoritatea contractantă derulează dialogul cu fiecare candidat admis, în parte. în cadrul acestui dialog se discută opţiunile referitoare la aspectele tehnice, montaje financiare, mod de rezolvare a unor probleme legate de cadrul juridic, precum şi orice alte elemente ale viitorului contract, astfel încât soluţiile identificate să corespundă necesităţilor obiective ale autorităţii contractante. Pe durata dialogului, autoritatea contractantă are obligaţia de a asigura aplicarea principiului tratamentului egal faţă de toţi participanţii. în acest sens, autoritatea contractantă nu are dreptul de a furniza informaţii într-o manieră discriminatorie, care ar putea crea unuia/unora dintre participanţi un avantaj suplimentar în raport cu ceilalţi. Autoritatea contractantă are obligaţia de a nu dezvălui, fără acordul participantului în cauză, soluţia propusă şi alte informaţii confidenţiale prezentate de acesta. Autoritatea contractantă derulează dialogul până când identifică soluţia/soluţiile corespunzătoare necesităţilor sale obiective.

9) După ce a declarat închisă etapa de dialog şi a anunţat participanţii cu privire la acest aspect, autoritatea contractantă are obligaţia de a invita participanţii selectaţi să depună oferta finală, ofertă care se elaborează pe baza soluţiei/soluţiilor identificate în cursul acestei etape şi care trebuie să conţină toate elementele necesare prin care se prezintă modul de îndeplinire a viitorului contract. Autoritatea contractantă are obligaţia de a transmite invitaţia de depunere a ofertei finale cu un număr suficient de zile înainte de data limită de depunere a ofertelor, astfel încât fiecare participant selectat să beneficieze de o perioada rezonabilă pentru elaborarea ofertei finale. Perioada acordată pentru elaborarea ofertei finale nu trebuie să fie mai mică decât o perioadă minimă stabilită de comun acord cu participanţii selectaţi pe parcursul derulării celei de-a doua etape a procedurii de dialog competitiv. Invitaţia de depunere a ofertei finale trebuie să cuprindă cel puţin următoarele informaţii: a) referinţe privind anunţul de participare publicat; b) data limită stabilită pentru depunerea ofertelor; c) adresa la care se transmit ofertele; d) limba sau limbile în care trebuie elaborată oferta; e) data deschiderii ofertelor;

f) dacă este cazul, precizări referitoare la documentele suplimentare pe care operatorii economici trebuie să le prezinte în scopul verificării declaraţiilor sau completării documentelor, prezentate în prima etapă pentru demonstrarea capacităţii tehnice şi economico-financiare.

10) Pe parcursul etapei de evaluare, autoritatea contractantă are dreptul de a solicita clarificări, detalieri şi nuanţări ale ofertei. Evaluarea ofertelor se realizează pe baza criteriilor prevăzute în documentaţia de atribuire, iar oferta câştigătoare se stabileşte pe baza criteriului ofertei celei mai avantajoase din punct de vedere economic. Autoritatea contractantă are dreptul de a solicita ofertantului identificat că a depus cea mai avantajoasă ofertă din punct de vedere economic să reconfirme anumite elemente ale ofertei sau anumite angajamente asumate în cadrul acesteia. în oricare dintre situaţiile mai sus prezentate, clarificările, detalierile, nuanţările, informaţiile suplimentare sau reconfirmările prezentate nu trebuie să conducă la modificări ale caracteristicilor de bază ale ofertei sau ale soluţiilor care au stat la baza lansării invitaţiei de depunere a ofertelor finale, modificări care ar determina distorsionarea concurenţei sau crearea unui avantaj suplimentar în raport cu ceilalţi ofertanţi. P.d.c. este reglementată de O.U.G. nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii [v. şi procedura privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii].

Motive de divorţ

Motive de divorţ

motive de divorţ, împrejurări obiective temeinice care vatămă grav şi iremediabil relaţiile dintre soţi, făcând imposibilă continuarea căsătoriei pentru soţul care cere desfacerea ei. Legea nu precizează care sunt aceste împrejurări, ci stabileşte doar condiţiile în prezenţa cărora instanţa poate pronunţa divorţul; instanţele judecătoreşti au reţinut însă frecvent ca m.d. următoarele împrejurări:

1) împrejurările care reduc considerabil aptitudinea unuia dintre soţi de a întreţine o viaţă conjugală normală (ca de exemplu, o malformaţie a organelor genitale; pierderea totală sau în mare măsură a aptitudinii fiziologice de coabitare; o boală cronică gravă sau o maladie nervoasă incurabilă etc.);

2) fapte imputabile soţilor; acestea sunt deosebit de numeroase şi diverse, având semnificaţii diferite de la caz la caz, astfel încât caracterizarea lor ca m.d. implică o analiză temeinică a tuturor factorilor obiectivi şi subiectivi ce determină sau influenţează modul de desfăşurare a relaţiilor de familie în cazul dat. Astfel de fapte sunt: a) săvârşirea de către unul dintre soţi a unei infracţiuni care lezează relaţiile de familie (incest, abandon familial, viol etc.); prin asemenea fapte se încalcă în mod grav regulile de conduită în societate, principiile morale elementare, creându-se situaţii inacceptabile pentru soţul inocent; b) separaţia de fapt îndelungată a soţilor, care face ca nici unul dintre ei să nu-şi poată îndeplini obligaţiile izvorâte din căsătorie, golind de conţinut raporturile de căsătorie, zdruncinând baza acesteia şi indicând, totodată, lipsa, cel puţin în privinţa unuia dintre soţi, a interesului de a menţine valabilă căsătoria, care se reduce astfel la o simplă uniune formală, în cadrul căreia fiecare dintre soţi îşi trăieşte viaţa separat; c) neîndeplinirea de către unul dintre soţi a obligaţiilor conjugale, chiar în condiţiile în care traiul în comun nu a fost întrerupt; refuzarea sau neglijarea de către unul din soţi a îndeplinirii obligaţiilor fireşti ce decurg din căsătorie constituie o sursă permanentă de neînţelegeri, care subminează şi distrug lent, dar sigur, căsătoria; d) nepotrivirea fiziologică a soţilor, în măsura în care înrâureşte negativ desfăşurarea normală a raporturilor conjugale; e) violenţele fizice grave (cum ar fi: vătămarea integrităţii corporale sau a sănătăţii; tentativa de omor săvârşită de către unul dintre soţi asupra celuilalt soţ etc.) îndreptăţesc victima să ceară desfacerea căsătoriei; asemenea acte pot constitui m.d., chiar dacă săvârşirea lor a fost determinată şi de comportarea necorespunzătoare a victimei, dacă în virtutea principiului deplinei egalităţi a soţilor, pe care se fondează căsătoria, nici unul dintre ei nu are dreptul să aplice, în vreun fel oarecare, „corecţii” celuilalt; f) alcoolismul; consumarea băuturilor alcoolice de către unul dintre soţi poate fi invocată ca m.d. de către celălalt soţ numai în măsura în care depăşeşte limitele rezonabile şi impietează asupra desfăşurării normale a relaţiilor de familie; se legitimează divorţul în toate cazurile în care alcoolismul determină degradarea morală a soţului ce are acest viciu.

Model de acțiune de divorț din culpa unui soț (pentru motive temeinice)

Model de acțiune de divorț din culpa unui soț (pentru motive temeinice)

Domnule Preşedinte, [1]

Subsemnatul(a) [2]_, domiciliat(ă) în_, în calitate de reclamant(ă), chem în judecată pe [3]_, domiciliat(ă) în_, în calitate de pârât(ă), pentru ca, prin hotărârea ce o veţi pronunţa, să dispuneţi

Desfacerea căsătoriei prin pronunţarea divorţului_[4],

precum şi:

– revenirea pârâtei/pârâtului la numele purtat anterior căsătoriei, acela de_;

– încredinţarea spre creştere şi educare a minorilor născuţi din căsătorie,

respectiv_, născut la data de_, şi_, născut

la data de_;

– obligarea pârâtei/pârâtului la pensie de întreţinere pentru minori, calculată în raport cu veniturile din muncă ale acesteia/acestuia, de la data promovării acţiunii şi până Ia majoratul fiecărui copil;

– obligarea pârâtei/pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele acţiunii sunt următoarele:

Motivele de fapt [5]:_

Temeiul de drept [6]: îmi întemeiez acţiunea pe dispoziţiile art. 38 alin. , art. 40 şi 42 C. fam.

Probe [7]: în dovedirea pretenţiilor, solicit încuviinţarea probelor cu _, pe aspectul_

Anexez certificatul de căsătorie în original şi, în copie certificată, următoarele alte înscrisuri:_, precum şi chitanţa de plată a taxei judiciare de timbru de_lei şi timbrul judiciar de_lei. [8]

Semnătura,

Domnului Preşedinte al Judecătoriei [9]

Explicații teoretice

[1] Natura juridică. Este o acţiune strict personală, prin care se solicită desfacerea căsătoriei atunci când, datorită unor motive temeinice, raporturile dintre soţi sunt grav vătămate, astfel încât continuarea căsătoriei nu mai este posibilă.

[2] Calitate procesuală activă (reclamant) are oricare dintre soţi.

Soţul alienat sau debil mintal nepus sub interdicţie poate introduce acţiune de divorţ în momentele de luciditate; la fel şi soţul alienat sau debil mintal pus sub interdicţie poate introduce acţiune de divorţ în momentele de luciditate, deoarece altfel ar însemna ca o incapacitate de exerciţiu să se transforme într-o incapacitate de folosinţă, dat fiind că acţiunea nu poate fi introdusă de tutore, căci atribuţiile acestuia nu privesc exercitarea acţiunilor cu caracter personal. Dacă, însă, ulterior introducerii acţiunii, soţul respectiv îşi pierde luciditatea, tutorele său va putea să-l reprezinte şi să continue acţiunea15.

De menţionat că cererea de divorţ, împreună cu înscrisurile doveditoare, se prezintă personal de către soţul-reclamant preşedintelui judecătoriei, conform art. 612 alin. (4) C. proc. civ.

[3] Calitate procesuală pasivă (pârât) are celălalt soţ care nu a promovat acţiunea de divorţ.

Când soţul-pârât este alienat sau debil mintal pus sub interdicţie, el va figura în proces ca pârât, dar va fi reprezentat de tutorele său.

[4] Obiectul acţiunii. Reclamantul va putea cere, pentru motive temeinice, desfacerea căsătoriei din culpa exclusivă a pârâtului ori din culpa comună a ambilor soţi [art. 38 alin. (1) C. fam.] sau, după caz, atunci când starea sănătăţii sale face imposibilă continuarea căsătoriei [art. 38 alin. (3) C. fam.], în acest din urmă caz divorţul urmând a se pronunţa fără stabilire de culpă, având în vedere că starea sănătăţii nu poate fi considerată culpă.

Accesoriu divorţului se pot formula, după caz, următoarele capete de cerere:

– încredinţarea spre creştere şi educare a copiilor minori născuţi din căsătorie;

– stabilirea contribuţiei fiecărui părinte la cheltuielile de creştere, educare, învăţătură şi pregătire profesională a copiilor minori născuţi din căsătorie;

– stabilirea numelui pe care îl va purta după divorţ soţul care prin căsătorie a luat numele celuilalt soţ;

– atribuirea beneficiului contractului de locaţiune asupra spaţiului ce a constituit domiciliul conjugal al soţilor;

– stabilirea pensiei de întreţinere între soţi, în condiţiile art. 41 C. fam.;

– împărţirea bunurilor comune.
Cu excepţia cererilor de încredinţare a minorilor şi de stabilire a pensiei de întreţinere pentru aceştia, asupra cărora instanţa este obligată să se pronunţe chiar în lipsa unei solicitări a părţilor (art. 42 C. fam.), şi a celei privitoare la nume, asupra căreia se poate pronunţa numai instanţa de divorţ (art. 40 C. fam.), formularea celorlalte cereri accesorii în cadrul procesului de divorţ este facultativă pentru părţi, ceea ce înseamnă că ele pot cere rezolvarea acestor aspecte prin acţiune separată.

în ce priveşte cheltuielile de judecată, este de menţionat că acestea nu pot fi cerute în cazul divorţului întemeiat pe prevederile art. 38 alin. (3) C. fam. (când starea sănătăţii face imposibilă continuarea căsătoriei), deoarece, în acest caz, la pronunţarea divorţului nu se stabileşte culpa vreunuia dintre soţi, astfel că art. 274 C. proc. civ., care se fundamentează pe ideea de culpă procesuală, nu-şi găseşte aplicarea.

[5] Motivele de fapt. Se va menţiona:

a) dacă soţii au avut domiciliu comun, iar, în caz afirmativ, dacă vreunul dintre ei mai locuieşte acolo;

b) data încheierii căsătoriei şi dacă din această căsătorie s-au născut copii care sunt minori-,

c) motivele care au vătămat grav raporturile dintre soţi astfel încât continuarea căsătoriei nu mai este posibilă, de exemplu întreţinerea unei relaţii extraconjugale, separarea în fapt a soţilor, lipsa de contribuţie materială la susţinerea sarcinilor comune ale căsniciei, violenţa fizică şi psihică, părăsirea nejustificată a domiciliului comun de către unul dintre soţi, consumul excesiv de băuturi alcoolice, starea de boală care face imposibilă continuarea căsătoriei etc.;

d) dacă ambii soţi sau numai unul dintre ei şi-a schimbat numele de familie prin căsătorie, caz în care se va arăta dacă a intervenit învoiala soţilor cu privire la numele pe care îl vor purta după divorţ;

e) care sunt relaţiile dintre părinţi şi copii lor minori, sens în care se va specifica modul în care părinţii se îngrijesc de copii, care sunt legăturile de afecţiune dintre aceştia, posibilităţile materiale ale părinţilor şi garanţiile morale pe care ei le oferă pentru asigurarea creşterii şi educării corespunzătoare a copiilor;

f) câştigurile din muncă realizate cu caracter de continuitate de fiecare parte;

g) contractul de închiriere în baza căruia soţii deţin locuinţa-domiciliu conjugal şi criteriile de prioritate la atribuire, întrunite în persoana reclamantului, de exemplu faptul că numai pârâtul se face vinovat de destrămarea relaţiilor de familie, că minorii născuţi din căsătorie locuiesc cu el şi a cerut să-i fie încredinţaţi, că nu are o altă locuinţă etc.; aceste menţiuni se vor face numai dacă s-a formulat un capăt de cerere accesoriu privind atribuirea beneficiului contractului de locaţiune pentru spaţiul ce a constituit domiciliul conjugal;
h) faptul că reclamantul îndeplineşte condiţiile prevăzute de art. 41 C. fam. spre a beneficia de pensie de întreţinere de la celălalt soţ, dacă s-a formulat un astfel de capăt de cerere accesoriu;

i) bunurile comune dobândite de soţi în timpul căsătoriei şi contribuţia fiecăruia la achiziţionarea acestuia, dacă s-a formulat un capăt de cerere accesoriu privind partajul bunurilor comune;

j) atunci când este cazul, faptul că reclamantul nu realizează venituri sau acestea sunt sub venitul minim pe economia naţională, în vederea stabilirii taxei judiciare de timbru prevăzute de art. 7 lit. b) din Legea nr. 146/1997.

[6] Temeiul de drept îl constituie dispoziţiile art. 38 alin. (1) şi (4), art. 40 şi art. 42 C. fam. Când se invocă drept motiv de divorţ starea de boală a unuia dintre soţi care face imposibilă continuarea căsătoriei, temeiul de drept îl constituie dispoziţiile art. 38 alin. (3) C. fam.

[7] Probe:

a) înscrisuri – obligatoriu certificatul de căsătorie şi certificatele de naştere ale copiilor minori ai părţilor, precum şi orice alt înscris de natură să dovedească veniturile din muncă ale părţilor şi implicarea acestora în creşterea minorilor, precum şi starea de boală a reclamantului, dacă aceasta a fost invocată ca motiv de divorţ.

Pentru a beneficia de plata taxei judiciare de timbru prevăzută de art. 7 lit. b) din Legea nr. 146/1997, reclamantul este obligat să ataşeze cererii de chemare în judecată, după caz, fie acte medicale care să ateste starea sa de sănătate, fie o adeverinţă sau orice alt act (declaraţie pe proprie răspundere, certificat fiscal de la Administraţia Financiară etc.) din care să rezulte veniturile inferioare salariului minim sau inexistenţa acestora;

b) interogatoriul pârâtului – exclusiv pe capetele de cerere privind numele pe care îl va purta după divorţ, încredinţarea copiilor minori şi pensia de întreţinere. Conform art. 612 alin. (6) C. proc. civ., interogatoriul este inadmisibil pentru dovedirea motivelor de divorţ;

c) martori – pe aspectul motivelor de divorţ şi al raporturilor dintre părinţi şi copii.

Prin derogare de la dreptul comun, în materie de divorţ pot fi audiaţi ca martori

rudele şi afinii până la gradul al treilea inclusiv, cu excepţia descendenţilor (art. 190 C. proc. civ.); pentru aceasta nu este necesar acordul părţilor, în condiţiile art. 189 alin. (2) C. proc. civ.;

d) anchetă socială la domiciliul părinţilor – pe aspectul încredinţării copiilor minori.
[8] Timbrajul. Taxa judiciară de timbru este de 366.000 lei (la nivelul anului 2005), conform art. 7 lit. a) din Legea nr. 146/1997, cu modificările şi completările ulterioare, iar în cazul în care divorţul se întemeiază pe dispoziţiile art. 38 alin. (3) C. fam., precum şi în cazul în care reclamantul nu realizează venituri sau acestea sunt inferioare salariului minim brut pe ţară, taxa judiciară de timbru este de 73.000 lei (la nivelul anului 2005), potrivit art. 7 lit. b) din aceeaşi lege.

Facem precizarea că, pentru capetele subsidiare de cerere privind încredinţarea copiilor minori şi stabilirea pensiei de întreţinere pentru aceştia nu se percepe vreo taxă de timbru suplimentară, deoarece art. 7 lit. c) din Legea nr. 146/1997 prevede taxarea cererii de încredinţare a copiilor minori numai dacă aceasta se introduce separat de acţiunea de divorţ, iar cererea pentru stabilirea pensiei de întreţinere pentru minori este scutită de plata taxei judiciare de timbru, potrivit art. 15 lit. c).

Timbrul judiciar este de 3.000 lei, conform art. 3 alin. (1) din O.G. nr. 32/1995, cu modificările şi completările ulterioare.

[9] Instanţa competentă:

a) teritorial – este competentă instanţa în circumscripţia căreia se află cel din urmă domiciliu comun al soţilor. Dacă soţii nu au avut domiciliu comun sau dacă nici unul dintre ei nu mai locuieşte în circumscripţia instanţei în care se află cel din urmă domiciliu comun instanţa competentă este cea în circumscripţia căreia îşi are domiciliul pârâtul, iar când pârâtul nu are domiciliul în ţară este competentă instanţa în circumscripţia căreia îşi are domiciliul reclamantul, conform art. 607 C. proc. civ. (competenţă teritorială absolută);

b) material – instanţa competentă este judecătoria, conform art. 607 C. proc. civ.

De menţionat că, începând cu data de 1 ianuarie 2008, când se va finaliza procedura de înfiinţare a tribunalelor pentru minori şi familie la nivelul întregii ţări, aceste tribunale vor deveni competente să judece în primă instanţă cererea de divorţ, conform art. 41 pct. 1 coroborat cu art. 130 alin. (3) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară.

Model de acțiune de divorț prin acordul soților

Model de acțiune de divorț prin acordul soților

Domnule Preşedinte, [1]

Subsemnaţii_şi_, cu ultimul domiciliu comun în_, solicităm ca, prin hotărârea ce o veţi pronunţa, să dispuneţi

Desfacerea căsătoriei noastre prin acord

De asemenea, solicităm revenirea soţiei/soţului la numele anterior căsătoriei, acela de [4]

Motivele acţiunii sunt următoarele:

Motivele de fapt [5]:_

Temeiul de drept [6]: Ne întemeiem acţiunea pe dispoziţiile art. 38 alin. (2) C. fam.

Probe [7]: în dovedirea acţiunii solicităm încuviinţarea probei cu înscrisuri, pe aspectul_

Anexăm: originalul certificatului de căsătorie şi, în copie certificată,

următoarele înscrisuri:_, precum şi chitanţa de plată a taxei

judiciare de timbru de_lei şi timbrul judiciar de_lei. [8]

Semnătura _[9]

Domnului Preşedinte al Judecătoriei [10]_

Explicații teoretice

[1] Natura juridică. Este o acţiune strict personală, prin care se solicită desfacerea căsătoriei pe baza consimţământului ambilor soţi, atunci când sunt îndeplinite cumulativ două condiţii: până la data cererii de divorţ a trecut cel puţin un an de la încheierea căsătoriei şi nu există copii minori rezultaţi din căsătorie.
[2] Calitate procesuală activă au ambii soţi, întrucât cererea de divorţ prin acord se formulează de soţi împreună [art. 6131 alin. (1) C. proc. civ.].
[3] Calitate procesuală pasivă nu există, cererea de divorţ prin acord nefiind formulată de soţi unul împotriva celuilalt, ci împreună.

[4] Obiectul acţiunii. Pe lângă capătul principal de cerere privind desfacerea căsătoriei prin acord, soţii pot formula şi capete de cerere accesorii referitoare la numele pe care îl vor purta după divorţ, pensia de întreţinere între ei şi atribuirea folosinţei locuinţei.

De menţionat că soţii pot conveni şi asupra modalităţilor de soluţionare a cererilor accesorii divorţului, caz în care învoiala lor trebuie clar exprimată în cerere [art. 6131 alin. (1) C. proc. civ.].

[5] Motivele de fapt. Se va menţiona:

a) dacă soţii au avut domiciliu comun, iar în caz afirmativ dacă vreunul dintre ei mai locuieşte acolo;

b) faptul că de la încheierea căsătoriei şi până la data cererii de divorţ a trecut cel puţin un an, sens în care se va indica data încheierii căsătoriei;

c) faptul că nu există copii minori rezultaţi din căsătorie;

d) dacă ambii soţi sau numai unul dintre ei şi-a schimbat numele de familie prin căsătorie, caz în care se va arăta dacă a intervenit învoiala soţilor cu privire la numele pe care îl vor purta după divorţ;

e) dacă s-au formulat şi alte capete de cerere accesorii divorţului, în afară de cel referitor la nume, se vor menţiona, după caz, fie modalităţile în care au convenit soţii să fie soluţionate aceste cereri, fie condiţiile legale de soluţionare a acestora.

[6]Temeiul de drept îl constituie dispoziţiile art. 38 alin. (2) şi ale art. 40 C. fam.

[7] Probe. Se vor prezenta înscrisuri, fiind obligatorii certificatul de căsătorie şi declaraţie pe proprie răspundere că nu există copii minori din căsătorie.

[8] Timbrajul. Taxa judiciară de timbru este de 366.000 lei (la nivelul anului 2005), potrivit art. 7 lit. a) din Legea nr. 146/1997, cu modificările şi completările ulterioare, iar în cazul în care soţii nu realizează venituri sau acestea sunt inferioare salariului minim brut pe ţară, cererea se va timbra cu 73.000 lei (la nivelul anului 2005), conform art. 7 lit. b) teza a Il-a din aceeaşi lege.

Timbrul judiciar este de 3.000 lei, conform art. 3 alin. (1) din O.G. nr. 32/1995, cu modificările şi completările ulterioare.

[9] Semnătura. Potrivit art. 6131 C. proc. civ., cererea trebuie să fie semnată de ambii soţi.

[10] Instanţa competentă.

a) teritorial – este competentă instanţa în circumscripţia căreia se află cel din urmă domiciliu comun al soţilor. Dacă soţii nu au avut domiciliu comun sau dacă nici unul dintre ei nu mai locuieşte în circumscripţia instanţei în care se află cel din urmă domiciliu comun instanţa competentă este cea în circumscripţia căreia îşi are domiciliul pârâtul, iar când pârâtul nu are domiciliul în ţară este competentă instanţa în circumscripţia căreia îşi are domiciliul reclamantul, conform art. 607 C. proc. civ. (competenţă teritorială absolută);
b) material – instanţa competentă este judecătoria, conform art. 607 C. proc. civ.

Model de acțiune în partajarea bunurilor comune după divorț

Model de acțiune în partajarea bunurilor comune după divorț

Domnule Preşedinte, [1]

Subsemnatul [2] . domiciliat în_, în calitate de reclamant, în contradictoriu cu [3]_, domiciliat în_, în calitate de pârât, formulez prezenta

Cerere de partajare a bunurilor comune [4]

solicitându-vă ca, prin hotărârea ce o veţi pronunţa:

– să constataţi că am dobândit împreună, în timpul căsătoriei, următoarele bunuri comune:_;

– să constataţi că avem cote de contribuţie egale (sau, după caz, cote inegale, ce trebuie indicate expres) la dobândirea bunurilor comune menţionate anterior;

– să dispuneţi împărţirea bunurilor comune, prin atribuirea către mine

a următoarelor bunuri:_, şi către pârât a următoarelor bunuri:

– să dispuneţi compensarea inegalităţilor valorice dintre loturi prin obligarea părţii al cărei lot are o valoare mai mare la plata sultei corespunzătoare către cealaltă parte;

– să dispuneţi compensarea cheltuielilor de judecată.

Motivele acţiunii sunt următoarele:

Motivele de fapt [5]: _

Temeiul de drept [6]: îmi întemeiez acţiunea pe dispoziţiile art. 36 alin. (1) C. fam. raportat la art. 30 C. fam.

Probe [7]: în dovedirea pretenţiilor, solicit încuviinţarea probelor cu _, pe aspectul_

Anexez, în copie certificată, următoarele înscrisuri:_, precum

şi chitanţa de plată a taxei judiciare de timbru de lei şi timbrul

judiciar de_lei. [8]

Semnătura

Domnului Preşedinte al Judecătoriei [9]_

Explicații teoretice

[1] Natura juridică. Este o acţiune reală, prin care se urmăreşte partajarea bunurilor comune ale soţilor, acestea devenind, în urma partajului, bunuri proprii ale fiecăruia dintre ei.

[2] Calitate procesuală activă are oricare dintre foştii soţi, a căror căsătorie a fost desfăcută prin divorţ sau, după caz, declarată nulă sau anulată, în acest din urmă caz dacă cel puţin unul dintre soţi a fost de bună-credinţă la încheierea căsătoriei.

[3] Calitate procesuală pasivă are celălalt soţ, care nu este titularul acţiunii.

[4] Obiectul acţiuni. în această privinţă se impun unele precizări:

– valoarea bunurilor supuse partajării este cea de la data introducerii acţiunii, iar nu cea de la data naşterii stării de devălmăşie;

– cheltuielile de judecată se suportă de ambele părţi, proporţional cu cota lor de proprietate, astfel încât, la finalul judecăţii, se va ajunge la compensarea, totală sau parţială, a cheltuielilor efectuate de părţi cu ocazia procesului, aceasta deoarece procesul de partaj se caracterizează prin aceea că dă naştere la o judecată dublă, părţile având dublă calitate – reclamantul având în acelaşi timp şi calitatea de pârât, iar pârâtul având în acelaşi timp şi calitatea de reclamant.

[5] Motivele de fapt. Se va menţiona:

a) faptul că există hotărâre judecătorească definitivă de divorţ sau că partajul s-a cerut o dată cu divorţul;

b) care sunt bunurile comune dobândite de părţi în timpul căsătoriei, sens în care se va indica fiecare dintre aceste bunuri, data şi modalitatea dobândirii lor, spre a se evidenţia că acestea au caracterul de bunuri comune, şi nu de bunuri proprii ale soţilor;

c) cotele de contribuţie ale fiecărui soţ la dobândirea bunurilor comune. Dacă reclamantul pretinde o cotă majorată din bunurile comune, atunci va trebui să arate acele împrejurări din care rezultă contribuţia sa majorată, ca, de exemplu, obţinerea unor venituri salariale mult mai mari decât celălalt soţ sau faptul că acesta din urmă nu a avut serviciu deloc sau pe o perioadă îndelungată din timpul căsătoriei, că a avut grevat salariul de alte sarcini, străine căsătoriei, cum ar fi plata unei pensii de întreţinere pentru un copil dintr-o altă căsătorie etc.;

d) împrejurările concrete care susţin modalitatea de partajare în natură solicitată de reclamant. De exemplu, dacă în masa de împărţit există un singur imobil, ce se cere a fi atribuit reclamantului, acesta va putea invoca că este îndreptăţit la primirea imobilului în lot prin faptul că este părintele căruia i-au fost încredinţaţi spre creştere şi educare copii minori născuţi din căsătoria cu pârâtul; că, spre deosebire de acesta din urmă, nu dispune de mijloace financiare suficiente pentru procurarea unei locuinţe corespunzătoare pentru el şi copii; că pârâtul mai dispune de o altă locuinţă în aceeaşi localitate; că acesta s-a mutat într-o altă localitate etc.
[6] Temeiul de drept este dat de dispoziţiile art. 36 alin. (1) C. fam. raportat la art. 30 C. fam.

[7] Probe:

a) înscrisuri – obligatoriu hotărârea de divorţ, dacă divorţul s-a pronunţat anterior partajului, iar în cazul în care divorţul şi partajul se judecă împreună certificatul de căsătorie al părţilor, precum şi orice alt înscris de natură să dovedească achiziţionarea de către soţi, în timpul căsătoriei, a bunurilor cerute a fi supuse împărţelii, precum şi cota de contribuţie a soţilor la dobândirea acestora; de asemenea, dacă printre bunurile cerute la partaj se află şi imobile, reclamantul va depune titlul de proprietate asupra acestora, care poate consta într-un contract de vânzare-cumpărare, de donaţie, de schimb etc.;

în cazul în care partajul este urmarea declarării nulităţii absolute sau relative a căsătoriei, când cel puţin unul dintre soţi a fost de bună-credinţă la încheierea căsătoriei, se va depune obligatoriu hotărârea judecătorească prin care s-a dispus anularea sau constatarea nulităţii absolute a căsătoriei;

b) interogatoriul pârâtului – pe aspectul dobândirii în timpul căsătoriei a bunurilor indicate prin acţiune ca fiind comune, al cotelor de contribuţie ale soţilor la dobândirea acestora, precum şi al valorii lor actuale;

c) martori – pe aceleaşi aspecte ca şi cele vizate de interogatoriu;

d) expertize tehnice de specialitate – pentru evaluarea bunurilor supuse împărţelii, dacă valoarea acestora nu a fost recunoscută de pârât.

[8] Timbrajul. Taxa judiciară de timbru este de 183.000 lei (la nivelul anului 2005), conform art. 3 lit. c) teza I-a din Legea nr. 146/1997, cu modificările şi completările ulterioare. De menţionat că aceasta este taxa fixă ce se plăteşte de reclamant la introducerea cererii de partaj de bunuri comune, ea urmând a fi completată de titularul cererii pe parcursul procesului, dacă pârâtul contestă bunurile de împărţit, valoarea acestora sau cotele de contribuţie pretinse prin acţiune, caz în care taxa judiciară de timbru se va calcula la valoarea contestată, conform art. 3 lit. c) teza a Il-a raportat la art. 2 alin. (1) din Legea nr. 146/199741.
Timbrul judiciar este de 3.000 lei, conformări. 3 alin. (1) din O.G. nr. 32/1995, cu modificările şi completările ulterioare; dacă, pe parcursul procesului, pârâtul contestă bunurile de împărţit, valoarea acestora sau cotele de contribuţie la dobândirea bunurilor comune, se va completa şi timbrul judiciar în raport cu valoarea contestată, conform art. 3 alin. (2) din O.G. nr. 32/19955).
[9] Instanţa competentă:
a) teritorial – este competentă instanţa de la domiciliul sau reşedinţa pârâtului ori de la domiciliul sau reşedinţa reclamantului, după distincţiile prevăzute de art. 5 C. proc. civ., afară de cazul în care printre bunurile comune supuse împărţelii figurează şi un imobil, caz în care devine competentă instanţa de la locul situaţiunii imobilului, conform art. 13 C. proc. civ. (competenţă teritorială absolută);
b) material – este competentă întotdeauna judecătoria, indiferent de valoarea bunurilor supuse împărţelii, conform art. 1 pct. 1 C. proc. civ. coroborat cu art. 2 pct. 1 lit. b) C. proc. civ.
De menţionat că, începând cu data de 1 ianuarie 2008, când se va finaliza procedura de înfiinţare a tribunalelor pentru minori şi familie la nivelul întregii ţări, aceste tribunale vor deveni competente să judece în primă instanţă cererea de partaj de bunuri comune, conform art. 41 pct. 1 coroborat cu art. 130 alin. (3) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară.

Acţiune de divorţ prin acord

Acţiune de divorţ prin acord

acţiune de divorţ prin acord, varietate a acţiunii civile reglementată de lege ca mijloc juridic prin care se solicită desfacerea căsătoriei pe baza consimţământului ambilor soţi, atunci când sunt îndeplinite cumulativ două condiţii: până la data cererii de divorţ a trecut cel puţin un an de la încheierea căsătoriei şi nu există copii minori rezultaţi din căsătorie. Este o acţiune strict personală. în acest caz cererea de divorţ va fi semnată de ambii soţi. Atunci când este cazul, în a.d., soţii vor stabili şi modalităţile în care au convenit să fie soluţionate cererile accesorii divorţului. Primind cererea de divorţ formulată în aceste condiţii, preşedintele instanţei va verifica existenţa consimţământului soţilor, după care va fixa un termen de două luni pentru dezbateri în şedinţă publică.

La termenul de judecată, instanţa va verifica dacă soţii stăruie în desfacerea căsătoriei pe baza acordului lor şi, în caz afirmativ, va trece la judecarea cererii, fără a administra probe cu privire la motivele de divorţ. Pentru soluţionarea cererilor accesorii privind numele pe care soţii îl vor purta după divorţ, pensia de întreţinere şi atribuirea locuinţei, instanţa va putea dispune, atunci când consideră necesar, administrarea probelor prevăzute de lege. Temeiul de drept îl constituie dispoziţiile art. 38 alin. (2) şi ale art. 40 C. fam. În prezent, reglementările legale permit perfectarea divorţului prin acord şi la notarul public, chiar dacă există copii minori. Divorţul la notar este mult mai rapid şi mai puţin costisitor, fiind recomandabil.

Acţiune de divorţ pentru motive temeinice

Acţiune de divorţ pentru motive temeinice

acţiune de divorţ pentru motive temeinice, varietate a acţiunii civile reglementată de lege ca mijloc juridic prin care soţul ce are motive temeinice, din cauza cărora continuarea convieţuirii cu celălalt soţ a devenit imposibilă pentru el, poate solicita instanţei de judecată să dea o sentinţă de desfacere a căsătoriei, pronunţând divorţul fie din vina exclusivă a soţului pârât, fie din vina ambilor soţi. A.d. are caracter strict personal. Calitate procesuală activă are oricare dintre soţi. Soţul alienat sau debil mintal nepus sub interdicţie poate introduce acţiune de divorţ în momentele de luciditate, la fel şi soţul alienat sau debil mintal pus sub interdicţie; dacă ulterior introducerii acţiunii, soţul respectiv îşi pierde luciditatea, tutorele său va putea să-l reprezinte şi să continue acţiunea. Cererea de divorţ, împreună cu înscrisurile doveditoare, se prezintă personal de către soţul reclamant preşedintelui judecătoriei. Calitate procesuală pasivă are celălalt soţ care nu a promovat acţiunea de divorţ.

Când soţul pârât este alienat sau debil mintal pus sub interdicţie, el va figura în proces ca pârât, dar va fi reprezentat de tutorele său. în ceea ce priveşte obiectul acţiunii, reclamantul va putea cere, pentru motive temeinice, desfacerea căsătoriei din culpa exclusivă a pârâtului ori din culpa comună a ambilor soţi, sau, după caz, atunci când starea sănătăţii sale face imposibilă continuarea căsătoriei, în acest din urmă caz divorţul urmând a se pronunţa fără stabilirea culpei, întrucât starea sănătăţii nu poate fi considerată culpă. Odată cu pronunţarea divorţului, la cererea oricăruia dintre soţi, instanţa va hotărî şi asupra numelui pe care urmează să-l poarte după divorţ soţul care, prin efectul căsătoriei, a dobândit numele celuilalt soţ, precum şi asupra încredinţării spre creştere şi educare a minorilor rezultaţi din căsătorie, asupra obligaţiei de întreţinere a acestor minori – ce revine ambilor soţi -, acordarea în favoarea unuia dintre soţi a beneficiului folosinţei fostei locuinţe comune a soţilor, precum şi asupra împărţirii bunurilor comune dobândite de soţi în timpul căsătoriei. Instanţa poate lua, pe tot timpul procesului, prin ordonanţă preşedinţială, măsuri vremelnice cu privire la încredinţarea copiilor minori, la obligaţia de întreţinere, la alocaţia pentru copii şi la folosirea locuinţei. Temeiul de drept îl constituie dispoziţiile art. 38 alin. (1) şi (4), art. 40 şi art. 42 C. fam. Când se invocă drept motiv de divorţ starea de boală a unuia dintre soţi care face imposibilă continuarea căsătoriei, temeiul de drept îl constituie dispoziţiile art. 38 alin. (3) C. fam.

Model de cerere de divort notarial

Model de cerere de divort notarial

MODEL DE CERERE DE DIVORŢ

RO M Â N I A

BIROUL NOTARIAL………………

Sediu: …………….        

Operator date cu caracter personal nr. ­­­­­………..

 

                                                                      Dată în faţa mea azi……

                                                                      Nr…….. din ……………

                                                                      Onorariu………TVA……..

                                                                      Achitat cu…………..                                                                                                                                             Notar public…………

                                                                       Termen…………..

 

                                   CERERE DE DIVORŢ[1]

 

Subsemnatul ………. fiul lui……….şi al ………….,născut la data de…………. în localitate …….judeţul ………….,  titular al actului de identitate/paşaportului seria………nr. ………..CNP ……….., cu domiciliul în ………., şi subsemnata ……. fiica lui……… şi a ……….., născută în data de …….., în localitatea ………., judeţul ……….., titulară a actului de identitate/paşaport seria …………, nr. ………., CNP …………,     cu      domiciliul      în ………., căsătoriţi la data de ……., la Primăria localităţii………., judeţul……., conform certificatului de căsătorie seria ……….. nr…………, eliberat în baza actului nr………./………,  cu ultima locuinţă comună în ………, str. ………nr. ………bl. ……… et. …..ap …., sector/judeţ …….., de comun acord, rugăm să constataţi desfacerea căsătoriei şi să eliberaţi certificatul de divorţ.

        Luând cunoştinţă de prevederile art.292 Cod Penal cu privire la falsul în    declaraţii, declarăm că:

a) ne exprimăm consimţământul liber cu privire la desfacerea căsătoriei;

b) nu avem copii minori din căsătorie sau adoptaţi;

c) avem următorii copii minori comuni rezultaţi din    căsătorie/adoptaţi/din afara căsătoriei:

…………………[2]

………………..

d) niciunul dintre noi nu este pus sub interdicţie;

e) nu am mai solicitat altor autorităţi desfacerea căsătoriei;

f) locuinţa comună este cea declarată mai sus[3];

g) după divorţ dorim să purtăm numele de familie după cum urmează[4]:

fostul soţ   ………………………….;

fosta soţie ………………………….;

h) s-a realizat acordul nostru cu privire la următoarele:

                   – autoritatea părintească se va exercita în comun de către ambii părinţi;

                   – copiii minori vor avea după divorţ locuinţa la părintele ……….., cu domiciliul în ……………;

                   – părintele separat de copil are următoarele drepturi:

-de a avea legături personale cu minorul, după cum urmează: (se stabileşte program de vizită – săptămânal, lunar etc. conform voinţei părţilor, perioada de vacanţe etc.)

                   – cu privire la contribuţia la cheltuielile de creştere, educare, învăţătură şi pregătire profesională a copiilor acordul nostru este următorul: …………… .

               Ne întemeiem cererea pe dispoziţiile art. 375 alin. (2) cod civil şi suntem de acord cu efectuarea raportului de anchetă psihosocială şi cu audierea minorului/minorilor (care a împlinit vârsta de 10 ani), luând cunoştinţă că audierea minorului se va realiza numai în prezenţa noastră, personal.

              Am luat cunoştinţă că nu se pot acorda mai multe termene, decât pentru realizarea raportului de anchetă psihosocială şi pentru imposibilitatea, din motive temeinice, a audierii minorului/minorilor, precum şi de împrejurarea că suntem obligaţi să ne prezentăm personal la îndeplinirea tuturor actelor de procedură.

Semnături:     soţ……………………                                   

                                                                soţie……………………


[1]  În cazul în care soţii nu au copii minori rubricile cuprinse în cerere cu privire la aceste aspecte, fie nu se completează, fie modelul de cerere se adaptează în mod corespunzător.

[2]Se va menţiona numele, prenumele, CNP şi actul de naştere al minorului.

[3]          În cazul în care nu rezultă din actele de identitate prezentate, dovada ultimei locuinţe comune se face prin declaraţie autentică care se anexează la cerere.

[4]           Potrivit dispoziţiilor legale la desfacerea căsătoriei prin divorţ, soţii se pot învoi ca soţul care a purtat în timpul căsătoriei numele de familie al celuilalt soţ, să poarte acest nume şi după desfacerea căsătoriei.

Model de incheiere de admitere a cererii de divort notarial

Model de incheiere de admitere a cererii de divort notarial

MODEL DE ÎNCHEIERE DE ADMITERE A CERERII DE DIVORŢ

 

RO M Â N I A

BIROUL NOTARIAL………………

Sediu: …………….        

Operator date cu caracter personal nr. ­­­­­………..

                                                                  Dosar de divorţ nr. ………/20…….

ÎNCHEIERE DE ADMITERE A CERERII DE DIVORŢ[1]

nr. ……. din data ……….

          În dosarul de divorţ aflat pe rolul acestui birou notarial, privind pe ………….numele şi prenumele soţilor) ………….,înregistrat cu nr. ……… din data de ……., având ca obiect desfacerea căsătoriei prin acordul soţilor, la apelul nominal au răspuns:

1……………., domiciliat în …..

2………….., domiciliat în ……..,

cu ultima locuinţă comună în ……………….

Soţii, prezenţi în faţa notarului public, declară că îşi menţin cererea de divorţ depusă la data de …….. şi că au convenit ca după desfacerea căsătoriei:

a)soţul:

– să poarte numele ……………, avut înaintea căsătoriei;

– să păstreze şi să poarte numele ………, rezultat din căsătorie;

b)soţia:

– să poarte numele ……………, avut înaintea căsătoriei;

– să păstreze şi să poarte numele ………., rezultat din căsătorie.

          c)prin convenţia autentificată sub numărul…., s-a luat act de acordul părinţilor cu privire la:

          -exercitarea autorităţii părinteşti de către ambii părinţi

          -stabilirea locuinţei copiilor după divorţ astfel: …..

          -soţul separat de copil va avea dreptul să păstreze legături personale cu acesta/aceştia, după cum urmează: …..

          -contribuţia părinţilor la cheltuielile de creştere, educare, învăţătură şi pregătire profesională a copilului/copiilor se va executa astfel: …..        

          d)s-a efectuat raportul de anchetă psihosocială de către ….., care a concluzionat că acordul soţilor cu privire la exercitarea în comun a autorităţii părinteşti şi cel cu privire la stabilirea locuinţei copiilor minori la părintele …… cu adresa în ……. este în interesul copiilor minori;

          e)s-a/s-au audiat copilul/copiii minori în şedinţa din data de ………, şi acesta/aceştia şi-a/şi-au exprimat opinia……., aceasta fiind consemnată în procesul verbal de audiere a minorului/minorilor din data de …….., opinie care potrivit raportului de anchetă psihosocială este în interesul minorului.

          Stăruim în cererea de divorţ:

Semnături:

1 soţ:……………………………..

2 soţie:…………………………..

Notarul public,

având în vedere declaraţia soţilor că stăruie în cererea de divorţ, precum şi actele depuse la dosarul de divorţ, văzând că sunt îndeplinite condiţiile pentru desfacerea căsătoriei prin acordul soţilor, prevăzute de art. 375 alin. (2) şi urm Cod civil,

CONSTATĂ:

          1. Stăruinţa soţilor în cererea de divorţ, pentru desfacerea, la cererea şi prin acordul soţilor, a căsătoriei încheiate la data de ……………… la Primăria ……………., judeţul ……………., între ………………… şi ………………

          2. Învoiala soţilor cu privire la numele pe care îl vor purta după desfacerea căsătoriei:

– soţul……………………………………………………………….;

– soţia………………………………………………………………;

          3. Acordul soţilor cu privire la:

          – exercitarea autorităţii părinteşti de către ambii părinţi

          – stabilirea locuinţei copiilor după divorţ astfel: …..

          -soţul separat de copil va avea dreptul să păstreze legături personale cu acesta/aceştia, după cum urmează: …..

          – contribuţia părinţilor la cheltuielile de creştere, educare, învăţătură şi pregătire profesională a copilului/copiilor se va executa astfel: …..        

          4. Concluziile raportului de anchetă psihosocială, care au stabilit că acordul soţilor este în interesul minorului/minorilor.

          5. Opinia minorululi/minorilor, în sensul de a locui cu părintele …… la adresa …..

Pentru aceste motive,

DISPUNE:

          Admite cererea de desfacere a căsătoriei prin acordul părţilor.

          Eliberează certificatul de divorţ pentru desfacerea căsătoriei, privind pe soţii…………………………. şi……………………………

          Efectuează menţiunea realizării acordului dintre părinţi cu privire la copilul/copiii minori conform convenţiei autentificate sub nr. …. din data …..

          Efectuează pe certificatul de căsătorie menţiunea prevăzută la art. 877 alin. (3) din Regulamentul de punere în aplicare a Legii notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995, adoptat prin Ordinul ministrului justiţiei nr. 710/C/1995, cu modificările şi completările ulterioare.

Onorariu …………………………..

T.V.A. …………………………..

Achitat cu ………………….

Notar public,

………………….

L.S.


[1]  În cazul în care soţii nu au copii minori rubricile cuprinse în încheiere cu privire la aceste aspecte, fie nu se completează, fie modelul de încheiere se adaptează în mod corespunzător.

Sursa: Uniunea Naţionala a Notarilor Publici din România

Model de incheiere de respingere a cererii de divort notarial

Model de incheiere de respingere a cererii de divort notarial

MODEL DE ÎNCHEIERE DE RESPINGERE  A CERERII DE DIVORŢ NOTARIAL

 

 

RO M Â N I A

BIROUL NOTARIAL………………

Sediu: …………….        

Operator date cu caracter personal nr. ­­­­­………..

                                                                  Dosar de divorţ nr. ………/20…….

 

ÎNCHEIERE DE RESPINGERE A CERERII DE DIVORŢ

nr. …………… din data ………………….

          În dosarul de divorţ aflat pe rolul acestui birou notarial, privind pe ………… (numele şi prenumele soţilor)……….., înregistrat cu nr. …….. din data de …………., având ca obiect desfacerea căsătoriei prin acordul soţilor, la apelul nominal au răspuns:

1…………………….., domiciliat în ……………………,

2……………………., domiciliat în …………………….,

care a/au declarat următoarele:  ……………………………………….

Lipsă …………………………………………………………………………..

Notarul public,

având în vedere că divorţul prin acordul soţilor nu poate fi constatat prin procedura notarială prevăzută de art. 375 alin. (2) Cod civil, în sensul că (se vor copia motivele de mai sus, după caz):………………………………………..

DISPUNE:

Respinge cererea pentru desfacerea căsătoriei prin acordul părţilor, privind pe soţii …………. şi ………….. 

Îndrumă soţii să se adreseze instanţei de judecată.

Fără cale de atac, conform art. 378 alin. (2) Cod civil.

Onorariu ………………………..

TV.A. ……………………………

Achitat cu ………………….

Notar public,

…………………..

L.S.

Sursa: Uniunea Naţionala a Notarilor Publici din România

Model de certificat de divort notarial

Model de certificat de divort notarial

MODEL DE CERTIFICAT DE DIVORŢ

RO M Â N I A

BIROUL NOTARIAL………………

Sediu: …………….        

Operator date cu caracter personal nr. ­­­­­………..

                                                                  Dosar de divorţ nr. ………/20…….

CERTIFICAT DE DIVORŢ

nr. ………… din data …………………..

          notar public, ………………………, constat desfăcută prin acordul soţilor căsătoria înregistrată la Primăria……….. judeţul ……….., în Actul de căsătorie nr. ……… din…………….., dintre …………… (soţul) ………., născut la data de …………….,în localitatea ………………., judeţul …………………, CNP ………………., fiul lui …………… şi al ………., cu domiciliul în localitatea ………., şi ………..(soţia) ………….., născută la data de ……………………., în localitatea ………………..,judeţul ……………….., CNP ………………., fiica lui …………. şi a …………….., cu domiciliul în ……………… Judeţul …………,în temeiul art. 375 alin. (2) Cod civil.

          Numele după divorţ:

– fostul soţ ………………………..;

– fosta soţie ………………………..

          S-a realizat acordul părţilor cu privire la minorul/minorii născut/născuţi la data de…, cu privire la toate aspectele prevăzute de art. 375 alin. (2) Cod civil, conform convenţiei autentificate sub nr. … din data de…….

          Prezentul certificat de divorţ produce efecte între părţi de azi ……………. (zi/lună/an) , data eliberării, şi va fi transmis autorităţii competente pentru a se face menţiunile corespunzătoare pe actul de stare civilă.

Notar public,

…………………..

L.S.

Sursa: Uniunea Naţionala a Notarilor Publici din România

Model de act de lichidare între foşti soţi (după divorţ)

Model de act de lichidare între foşti soţi (după divorţ)

Model de act de lichidare între foşti soţi (după divorţ)

ACT DE LICHIDARE A REGIMULUI COMUNITĂŢII LEGALE [1]

I. PĂRŢILE

1. Subsemnatul …………, cetăţean ………, domiciliat în ………………, cnp, ……..

2. Subsemnata …………, cetăţean ………, domiciliată în …………….., cnp ……..

în calitate de foşti soţi[2], divorţaţi conform certificatului de divorţ nr…….. eliberat de ……../hotărârii judecătoreşti definitive nr…..

II. OBIECTUL ACTULUI DE LICHIDARE[3]

2.1. Noi, părţile declarăm următoarele bunuri şi datorii proprii ale fiecărui soţ[4]:

FOST SOŢ

bunuri mobile proprii …………… (descriere, mod dobândire)

bunuri imobile proprii …………… (descriere, mod dobândire)

datorii proprii …………… ……….(descriere, mod contractare)

FOSTĂ SOŢIE

bunuri mobile proprii …………… (descriere, mod dobândire)

bunuri imobile proprii …………… (descriere, mod dobândire)

datorii proprii ……………………….(descriere, mod contractare)

2.2. Noi, părţile declarăm următoarele bunuri şi datorii comune în devălmăşie dobândite/contractate sub regimul comunităţii legale[5]:

bunuri mobile comune …………… (descriere, mod dobândire)

bunuri imobile comune…………… (descriere, mod dobândire)[6]

datorii comune …………………….. (descriere, mod contractare)

2.3. Noi, foştii soţi stabilim cota de contribuţie la dobândirea/contractarea bunurilor/datoriilor comune de …..pentru fiecare.

2.4. Bunurile şi datoriile comune devin bunuri/datorii în coproprietate pe cote-părţi ale foştilor soţi, în cotele stabilite la pct.2.3[7].

III. publicitatea ACTULUI DE LICHIDARE

3.1. În vederea opozabilităţii faţă de terţi, un exemplar al prezentului act de lichidare se va transmite de notarul public la RNNRM.

3.2. În vederea opozabilităţii faţă de terţi, oricare dintre părţi va putea îndeplini formalităţile pentru efectuarea înscrierilor corespunzătoare la Biroul de cadastru şi Publicitate Imobiliară competent pentru bunurile imobile şi la Arhiva Electronică de Garanţii Reale Mobiliare, pentru bunurile mobile.

          Cheltuielile pentru întocmirea prezentului act de lichidare au fost suportate de ambele părţi.

          Tehnoredactat la ………….., în …… exemplare, din care un exemplar pentru arhiva biroului notarial, un exemplar pentru RNNRM, …… exemplare s-au eliberat părţilor. 

          FOST SOŢ                                                   FOSTĂ SOŢIE

          ………………                                               ……………….

ACT DE LICHIDARE A REGIMULUI SEPARAŢIEI DE BUNURI

Între subsemnaţii:

A……………, cu domiciliul în ……………, CNP…………… şi

B ……………, cu domiciliul în ……………, CNP……………,

foşti soţi – conform certificatului de divorţ ………………,

A intervenit prezentul act de lichidare a regimului separaţiei de bunuri, regim pe care subsemnaţii l-am adoptat conform convenţiei matrimoniale autentificate sub numărul ……….. de notar public ………. şi care a fost înregistrat în Registrul naţional notarial al regimurilor matrimoniale la poziţia ……………

Art. 1. Declararea maselor de bunuri .

La data încheierii căsătoriei, noi A şi B ne-am declarat bunurile mobile care constituiau bunuri proprii ale fiecăruia dintre noi, aşa cum rezultă din inventarul anexă la convenţia matrimonială autentificată sub numărul _____ de B.N.P. …………….

De asemenea în timpul căsătoriei fiecare dintre noi, soţii, am dobândit bunuri proprii (astfel cum acestea sunt definite în art. 340 Cod Civil), după cum urmează :

Eu A, am dobândit :

a)    Imobilul situat la adresa din……………, identificat cu numărul cadastral……………, înscris în Cartea Funciară nr……………, imobil dobândit prin moştenire de pe urma defunctului meu tată ……………, conform certificatului de moştenitor ……………, emis în dosar succesoral nr…………… de BNP……………

b)    Suma de…………… (………..)lei reprezentând drepturi de autor cuvenite ca urmare a publicării lucrării intitulate  „……………”, apărută în anul……………la editura ……………

Eu B, am dobândit:

a)    Suma de …………… lei (……………), pe care am încasat-o cu titlu de indemnizaţie de asigurare de sănătate pentru perioada …………… sumă ce mi-a fost plătită de Societatea de Asigurări ………… în baza contractului de asigurare nr. ………. din data ……………..

În timpul căsătoriei, în conformitate cu prevederile convenţiei matrimoniale, fiecare dintre noi am dobândit în nume propriu, o serie de bunuri, după cum urmează :

a) Masa de bunuri achiziţionate în nume propriu de către mine A, este următoarea:

a.1. – imobilul situat în ……………, identificat cu numărul cadastral ……………, înscris în Cartea Funciară ……………, imobil dobândit prin cumpărare, conform contractului vânzare-cumpărare autentificat sub nr. ……………, de BNP ……………, evaluat la suma de 21.000.000 lei,

a.2. – autoturismul marca ……………, dobândit prin cumpărare, conform contractului  ……………, şi deţinut conform Cărţii de identitate nr/ …………, evaluat la suma de 20.000 lei;

valoarea totală a masei de bunuri achiziţionate de mine, A, fiind de 21.020.000 lei .

b) Masa de bunuri achiziţionate în nume propriu de către mine, B, este următoarea:

b.1.  – imobilul situat în ……………, identificat cu numărul cadastral …………., înscris în Cartea Funciară ……………, imobil dobândit prin cumpărare, conform contractului vânzare-cumpărare autentificat sub nr. ……………, de BNP ……………,  evaluat la suma de 10.000.000 lei,

b.2. – autoturismul marca ……………, dobândit prin cumpărare, conform contractului  ….., şi deţinut conform Cărţii de identitate nr/……………, evaluat la suma de  30.000 lei;

valoarea totală a masei de bunuri achiziţionată de mine, B, fiind de 10.030.000 lei.

Noi,A şi B, declarăm că în timpul căsătoriei noastre nu am dobândit niciun bun împreună, în coproprietate pe cote părţi.

Art.2. Declaraţia datoriilor

În timpul căsătoriei, noi, A şi B am contractat următoarele datorii:

Eu, A, am contractat un credit ipotecar în cuantum de 10.000.000 lei în vederea achiziţionării imobilului situat în __, identificat cu numărul cadastral …………., înscris în Cartea Funciară ………., imobil dobândit prin cumpărare, conform contractului vânzare-cumpărare autentificat sub nr. ……………, de BNP ……………,

Eu,B, am contractat două credite, după cum urmează :

– Un credit în valoare de 20.000 lei în vederea achiziţionării autoturismului marca ……………, dobândit prin cumpărare, conform contractului  …………….

– Un credit în valoare de 200.000 lei cu care au fost achitate cheltuielile de şcolarizare pentru cei doi fiii ai noştri X şi Y.

Art. 3 Stabilirea creanţei de participare.

Valoarea masei de bunuri achiziţionate de soţul A în timpul căsătoriei este de 21.020.000 lei. Valoarea datoriilor acestuia este de 10.000.000 lei.

Valoarea masei  de achiziţii nete a soţului A este de 11.020.000 lei.

Valoarea masei de bunuri achiziţionate de soţul B în timpul căsătoriei este de 10.030.000 lei.

Valoarea datoriilor acestuia pentru care se calculează masa de achiziţii nete este de 20.000 lei.

Valoarea masei de achiziţii nete este de 10.010.000 lei.

Diferenţa dintre cele două mase de achiziţii nete este de (11.020.000 – 10.010.000)1.010.000 lei.

Astfel, creanţa de participare pe care eu A i-o datorez fostei mele soţii B este de 505.000 lei.

Eu, B mă declar de acord cu această sumă pe care fostul meu soţ mi-o datorează cu titlu de creanţă de participare.

Art. 4. Regularizarea datoriilor.

Dintre datoriile pe care fiecare dintre noi, A şi B, foşti soţi, le-am contractat în timpul căsătoriei, astfel cum acestea au fost declarate conform prevederilor art. 2 din prezentul act, suma de 200.000 lei pe care B a contractat-o în vederea achitării cheltuielilor de şcolarizare pentru fiii noştri X şi Y este datorie faţă de care ambii suntem ţinuţi a le acoperi în mod solidar în conformitate cu prevederile art. 364 alin. 2 din Codul Civil şi nu a fost avută în vedere la determinarea maselor  de achiziţii nete.

Astfel, eu, A datorez fostei mele soţii B, suma de 100.000 lei, reprezentând jumătate din creditul pe care aceasta l-a contractat.

Art. 5. Lichidarea regimului matrimonial.

Prin prezenta convenţie,noi A şi B, foşti soţi, înţelegem să lichidăm regimul matrimonial al separaţiei de bunuri pe care l-am adoptat la data de ……….., în baza convenţiei autentificate sub nr. …………., după cum urmează:

Eu,A preiau bunurile mele proprii, astfel cum acestea au fost declarate în inventarul anexă la convenţia matrimonială autentificată ……………,  precum şi bunurile proprii pe care le-am dobândit în timpul căsătoriei, astfel cum acestea au fost declarate la art. 1 al prezentului act.

Eu, B, preiau bunurile mele proprii, astfel cum acestea au fost declarate în inventarul anexă la convenţia matrimonială  autentificată ……………  precum şi bunurile proprii pe care le-am dobândit în timpul căsătoriei, astfel cum acestea au fost declarate la art. 1 al prezentului act.

Având în vedere faptul că noi, A şi B nu am dobândit bunuri comune în timpul căsătoriei, prin prezenta convenţie înţelegem să stabilim cuantumul creanţei de participare, cuantumul datoriei comune şi modalitatea în care se vor stinge acestea.

Conform art. 3 al prezentului act, creanţa de participare pe care eu A, o datorez fostei mele soţii B, este de 505.000 lei.

Conform art. 4 al prezentului act, cota de datorie comună pe care eu A o datorez fostei mele soţii B, este de 100.000 lei.

Noi, A şi B, în conformitate cu prevederile art. 360 alin. 2 Cod civil, înţelegem:

Variante:

Varianta I (plata în natură)

 să se plătească în naturăatât creanţa de participare (în cuantum de 505.000 lei), cât şi creanţa rezultată din lichidarea datoriei comune (în cuantum de 100.000 lei).

Astfel, eu, A, în calitate de debitor al sumei de 505.000 lei (datorată cu titlu de creanţă de participare) şi al sumei de 100.00 lei (datorată cu titlu de datorie comună) oferă în plată fostei mele soţii B, în conformitate cu prevederile art. 1492 Cod civil, dreptul de proprietate asupra imobilului situat în ……………, identificat cu număr cadastral ……………, înscris în Cartea Funciară nr. ____ imobil pe care l-am dobândit cu titlu de bun propriu, prin moştenire de pe urma defunctului meu tată …………, conform Certificatului de moştenitor nr. ………, dat în Dosar nr. …….

Dreptul meu de proprietate a fost intabulat în Cartea Funciară nr. …………, a localităţii ……, în baza Încheierii nr. ……/ ……, emisă de O.C.P.I. …….

Imobilul ce face obiectul prezentului act este în circuitul civil, nu a fost naţionalizat, nu este grevat de sarcini sau servituţi, aşa cum rezultă din Extrasul de carte funciară pentru autentificare nr. ……eliberat de Biroul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară ……, iar eu A o garantez pe fosta mea soţie, B contra evicţiunii în conformitate cu prevederile art. 1696 Cod civil.

De asemenea, eu,A declar că imobilul ce face obiectul prezentului act nu este ipotecat în favoarea vreunei persoane, nu a fost înstrăinat sub nicio formă, nu constituie aport în natură adus vreunei societăţi comerciale sau fundaţii, nu a fost promis spre vânzare sau ipotecare, şi că nu există litigiu pe rolul instanţelor judecătoreşti cu privire la acesta, nu este revendicat şi nu există cereri depuse în baza Legii nr. 10/2001, a Legii nr. 112/1995, a Legii nr. 247/2005 sau alte litigii de orice natură în legătură cu acesta.

Impozitele şi taxele de orice natură sunt achitate la zi, aşa cum rezultă din Certificatul de atestare fiscală nr. ……eliberat de Consiliul Local al ……, Bucureşti – Direcţia Generală de Impozite şi Taxe Locale …….

Au fost îndeplinite prevederile art. 20 din Legea nr. 230/2007 privind înfiinţarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari, aşa cum rezultă din Adeverinţa nr. _____ din data de ……emisă de Asociaţia de proprietari …….

Costul energiei electrice furnizate pentru imobilul ce face obiectul prezentului act, a fost achitat integral de către subsemnatul, conform chitanţei nr. ……/ …… emisă de ENEL ENERGIE ……S.A.

În conformitate cu dispoziţiile Legii 372/2005 privind performanţa energetică a clădirilor, cu modificările şi completările ulterioare a fost obţinut certificatul de performanţă energetică al clădirii nr. ……, conform căruia imobilul este încadrat în clasa energetică …….

Transmisiunea proprietăţii, a posesiei şi a folosinţei are loc astăzi, data autentificării prezentului act, fără nicio altă formalitate.

Eu, B, accept în plată dreptul de proprietate asupra imobilului situat în ……, identificat cu numărul cadastral ……, intabulat în Cartea Funciară nr. ……a localităţii …….

Prin această dare în plată, eu, B,  consider că A, fostul meu soţ, este eliberat de orice datorie pe care acesta ar mai fi avut-o faţă de mine în legătură cu lichidarea regimului matrimonial al separaţiei de bunuri.

Eu, B, mă oblig ca în termen de 30 de zile de la autentificarea prezentului contract să mă prezint la Administraţia Financiară competentă, în vederea preschimbării rolului fiscal pe numele meu respectând prevederile legale.

Noi, A şi B, declarăm că am luat cunoştinţă despre prevederile Codului Fiscal

Lucrările de publicitate imobiliară sunt în sarcina notarului public.

Noi, A şi B, declarăm că am luat cunoştinţă de conţinutul prezentului act de lichidare a regimului separaţiei de bunuri pe care l-am înţeles în întregime şi declarăm că cele consemnate în cuprinsul acestuia sunt adevărate, sub sancţiunile prevăzute de legea penală pentru falsul în declaraţii. Constatând că acest contract corespunde întocmai voinţei noastre, am semnat toate exemplarele acestuia.

Varianta II (plata în bani)

Noi, A şi B, înţelegem ca atât creanţa de participare (în cuantum de 505.000 lei), cât şi creanţa rezultată din lichidarea datoriei comune (în cuantum de 100.000 lei) să se achite în bani.

Eu, A, achit azi, data autentificării prezentului act, fostei mele soţii B, întreaga sumă de 605.000 lei (pe care i-o datorez acesteia conform celor expuse mai sus) prin transfer bancar din contul meu nr. _____, deschis la banca _____,  în contul nr. ____, deschis la banca  __ pe numele B.

În conformitate cu prevederile art. 1504 Cod civil, dovada plăţii o reprezintă Ordinul de Plată semnat de mine A şi vizat de banca _____ (care avizează plata).

Eu, B, declar că am primit, azi, data autentificării prezentului act, de la fostul meu soţ A, suma de 605.000 lei, reprezentând atât creanţa de participare cât şi creanţa rezultată din lichidarea datoriei comune şi nu mai am nicio pretenţie, de nicio natură, prezentă sau viitoare, faţă de fostul meu soţ, A în legătură cu lichidarea regimului matrimonial al separaţiei de bunuri pe care l-am adaptat prin convenţia autentificată sub nr. ………….

Noi, A şi B, declarăm că am luat cunoştinţă de conţinutul prezentului act de lichidare a regimului separaţiei de bunuri pe care l-am înţeles în întregime şi declarăm că cele consemnate în cuprinsul acestuia sunt adevărate, sub sancţiunile prevăzute de legea penală pentru falsul în declaraţii. Constatând că acest contract corespunde întocmai voinţei noastre, am semnat toate exemplarele acestuia.

Tehnoredactat la ………….., în …… exemplare, din care un exemplar pentru arhiva biroului notarial, un exemplar pentru RNNRM, un exemplar pentru Biroul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară şi …… exemplare s-au eliberat părţilor.

SEMNĂTURI:

          ………………                                                           ………………….


[1]Act de lichidare a regimului comunităţii legale încheiat de foştii soţi, ca urmare a încetării regimului matrimonial prin desfacerea căsătoriei prin divorţ (art.355-357 Cod Civil).

Explicaţie:Toate regimurile matrimoniale se lichidează la încetarea acestora.

Explicaţie: Actul de lichidare se întocmeşte chiar dacă soţii nu au dobândit bunuri comune în timpul căsătoriei, ci au avut numai bunuri/datorii proprii (indiferent că acestea au fost dobândite/contractate înainte sau în timpul căsătoriei).

Explicaţie:Dacă foştii soţi încheie actul de lichidare concomitent cu eliberarea de către notarul public a certificatului de divorţ, (deci înainte ca menţiunea desfacerii căsătoriei să fie făcută în registrul de stare civilă), se va preciza în cuprinsul actului de lichidare faptul că acesta produce efecte de la data efectuării menţiunii divorţului în registrul de stare civilă.

[2]Foştii pot fi reprezentaţi la încheierea actului de lichidare printr-un mandatar cu procură specială autentică. Se recomandă ca, în cuprinsul procurii, fostul soţ-mandant să precizeze, alături de alte elemente, şi cota de contribuţie la dobândirea bunurilor comune. Mandatarul va avea puteri depline pentru a stabili celelalte elemente ale actului de lichidare.

[3]Regimul matrimonial se poate lichida total sau parţial. Până la finalizarea lichidării, comunitatea subzistă atât în privinţa bunurilor, cât şi a obligaţiilor ce nu au fost lichidate (art.355 alin.2). Dacă foştii soţi omit a declara bunuri/datorii la încheierea actului de lichidare, aceştia vor putea încheia ulterior un supliment al actului de lichidare, incluzând bunurile/datoriile omise. În acest caz, nu vor putea să modifice cota de contribuţie stabilită prin actul de lichidare iniţial.

[4]Dacă astfel de bunuri proprii există.

[5]Explicaţie: Dacă foştii soţi au dobândit în timpul căsătoriei, un bun în indiviziune cu un terţ, cota de contribuţie a acestora la dobândirea bunului comun se va raporta la cota indiviză pe care aceştia au dobândit-o împreună cu terţul, nefiind necesară prezenţa terţului la întocmirea actului de lichidare. Terţul va trebui să fie prezent în cazul unui eventual partaj al bunului deţinut în coproprietate.

Explicaţie:Se va preciza natura dreptul de proprietate care face obiectul actului de lichidare: drept de proprietate deplină sau nudă proprietate. Se vor preciza eventualele dezmembrăminte ale dreptului de proprietate, precum şi sarcinile reale care grevează bunurile.

[6]Pentru încheierea actului de lichidare nu este nevoie ca bunurile imobile să aibă deschisă carte funciară.

[7]Actul de lichidare este o etapă obligatorie ce precede efectuarea partajului bunurilor comune. Nu este obligatoriu ca partajul bunurilor aflate în coproprietate să se efectueze concomitent cu întocmirea actului de lichidare, putându-se realiza şi ulterior.

Art. 950 Noul Cod de Procedură Civilă 2014 Notarea cererii în cartea funciară Divorţul din culpa soţilor

Art. 950 Noul Cod de Procedură Civilă 2014 Notarea cererii în cartea funciară Divorţul din culpa soţilor

Divorţul din culpa soţilor

Art. 950

Notarea cererii în cartea funciară

Când se cere rectificarea sau constatarea nulităţii hotărârii declarative de moarte şi în patrimoniul persoanei a cărei moarte a fost declarată există bunuri imobile, instanţa, din oficiu, va dispune notarea cererii în cartea funciară.

 

Art. 949 Noul Cod de Procedură Civilă 2014 Rectificarea datei morţii Divorţul din culpa soţilor

Art. 949 Noul Cod de Procedură Civilă 2014 Rectificarea datei morţii Divorţul din culpa soţilor

Divorţul din culpa soţilor

Art. 949

Rectificarea datei morţii

La cererea oricărei persoane interesate, urmând procedura prevăzută la art. 948, instanţa va rectifica data morţii stabilită prin hotărâre, dacă se va dovedi că nu a fost cu putinţă ca moartea să se fi produs la acea dată.

 

Art. 948 Noul Cod de Procedură Civilă 2014 Nulitatea hotărârii Divorţul din culpa soţilor

Art. 948 Noul Cod de Procedură Civilă 2014 Nulitatea hotărârii Divorţul din culpa soţilor

Divorţul din culpa soţilor

Art. 948

Nulitatea hotărârii

(1) Cererea de constatare a nulităţii hotărârii declarative de moarte în cazul în care persoana este în viaţă se face la instanţa care a pronunţat hotărârea. Tot astfel se va proceda când se înfăţişează certificatul de stare civilă prin care se constată decesul celui declarat mort.

(2) Judecarea cererii se face cu citarea persoanelor care au fost părţi în procesul de declarare a morţii şi cu participarea procurorului.

(3) Dispozitivul hotărârii de constatare a nulităţii hotărârii, cu menţiunea că aceasta a rămas definitivă, se comunică serviciului de stare civilă pentru anularea înregistrării.

Art. 947 Noul Cod de Procedură Civilă 2014 Situaţii speciale Divorţul din culpa soţilor

Divorţul din culpa soţilor

Art. 947

Situaţii speciale

(1) Cererea de declarare a morţii unei persoane a cărei încetare din viaţă este sigură, dar cadavrul nu poate fi găsit ori identificat, se poate introduce şi la instanţa în a cărei circumscripţie a decedat acea persoană.

(2) Cererea se poate introduce de îndată ce s-a cunoscut faptul morţii, pe baza cercetărilor făcute de organele competente. Instanţa va putea dispune şi administrarea altor probe. Dispoziţiile art. 944 alin. (1) şi (2) şi art. 945 alin. (1) nu sunt aplicabile.

Art. 946 Noul Cod de Procedură Civilă 2014 Comunicarea hotărârii Divorţul din culpa soţilor

Art. 946 Noul Cod de Procedură Civilă 2014 Comunicarea hotărârii Divorţul din culpa soţilor

Divorţul din culpa soţilor

Art. 946

Comunicarea hotărârii

(1) Prin grija instanţei care a judecat cererea, dispozitivul hotărârii de declarare a morţii rămase definitivă se va afişa timp de două luni la sediul acelei instanţe şi al primăriei comunei, oraşului, municipiului sau sectorului municipiului Bucureşti, în a cărei rază teritorială a avut ultimul domiciliu cunoscut cel declarat mort, precum şi la acest domiciliu.

(2) Dispozitivul hotărârii va fi comunicat instanţei de tutelă de la ultimul domiciliu cunoscut al celui declarat mort, spre a se numi un curator, dacă va fi cazul.

(3) De asemenea, dispozitivul hotărârii de declarare a morţii, cu menţiunea că hotărârea a rămas definitivă, va fi comunicat serviciului de stare civilă de la ultimul domiciliu cunoscut al celui declarat mort, pentru a înregistra moartea.

(4) Când este cazul, dispozitivul hotărârii de declarare a morţii va fi notat în cartea funciară şi se va înregistra în registrul comerţului, în registrul succesoral, precum şi în alte registre publice.

Art. 945 Noul Cod de Procedură Civilă 2014 Judecata Divorţul din culpa soţilor

Art. 945 Noul Cod de Procedură Civilă 2014 Judecata Divorţul din culpa soţilor

Divorţul din culpa soţilor

Art. 945

Judecata

(1) După trecerea a două luni de la data efectuării publicaţiilor şi după primirea rezultatelor cercetărilor, se va fixa termen de judecată.

(2) Persoana a cărei moarte se cere a fi declarată se citează la ultimul domiciliu cunoscut; citaţia se publică într-un ziar de largă circulaţie. Dacă persoana în cauză a avut un mandatar, va fi citat şi acesta, pentru a da lămuriri instanţei.

(3) De asemenea, va fi citat şi curatorul, dacă a fost numit.

(4) Judecarea se va face cu participarea procurorului.

Art. 944 Noul Cod de Procedură Civilă 2014 Măsuri prealabile Divorţul din culpa soţilor

Art. 944 Noul Cod de Procedură Civilă 2014 Măsuri prealabile Divorţul din culpa soţilor

Divorţul din culpa soţilor

Art. 944

Măsuri prealabile

(1) După sesizarea instanţei, preşedintele va cere primăriei comunei, oraşului, municipiului sau sectorului municipiului Bucureşti, precum şi organelor poliţiei în a căror rază teritorială a avut ultimul domiciliu cunoscut cel dispărut să culeagă informaţii cu privire la acesta.

(2) Totodată, preşedintele va dispune să se facă afişarea cererii la ultimul domiciliu cunoscut al celui dispărut, la sediul primăriei comunei, oraşului, municipiului sau sectorului municipiului Bucureşti şi la sediul instanţei, precum şi publicarea într-un ziar de largă circulaţie a unui anunţ despre deschiderea procedurii de declarare a morţii, cu invitaţia ca orice persoană să comunice datele pe care le cunoaşte în legătură cu cel dispărut.

(3) Preşedintele va sesiza instanţa de tutelă de la ultimul domiciliu cunoscut al celui a cărui moarte se cere a fi declarată, spre a numi, dacă este cazul, un curator, în condiţiile prevăzute de Codul civil.

(4) Dacă în patrimoniul persoanei a cărei moarte se cere a fi declarată există bunuri imobile, preşedintele va cere, din oficiu, notarea cererii în cartea funciară, precum şi înregistrarea acesteia în registrul comerţului, dacă este profesionist.

Art. 943 Noul Cod de Procedură Civilă 2014 Instanţa competentă Divorţul din culpa soţilor

Art. 943 Noul Cod de Procedură Civilă 2014 Instanţa competentă Divorţul din culpa soţilor

Divorţul din culpa soţilor

Art. 943

Instanţa competentă

Cererea de declarare a morţii unei persoane se introduce la instanţa competentă în a cărei circumscripţie acea persoană a avut ultimul domiciliu cunoscut.

 

Art. 942 Noul Cod de Procedură Civilă 2014 Ridicarea interdicţiei Divorţul din culpa soţilor

Art. 942 Noul Cod de Procedură Civilă 2014 Ridicarea interdicţiei Divorţul din culpa soţilor

Divorţul din culpa soţilor

Art. 942

Ridicarea interdicţiei

(1) Ridicarea interdicţiei judecătoreşti se face cu procedura prevăzută în prezentul titlu, care se aplică în mod corespunzător.

(2) Despre ridicarea interdicţiei judecătoreşti se face menţiune pe hotărârea prin care s-a pronunţat interdicţia judecătorească.

Art. 941 Noul Cod de Procedură Civilă 2014 Numirea tutorelui Divorţul din culpa soţilor

Art. 941 Noul Cod de Procedură Civilă 2014 Numirea tutorelui Divorţul din culpa soţilor

Divorţul din culpa soţilor

Art. 941

Numirea tutorelui

Dacă hotărârea de punere sub interdicţie judecătorească a rămas definitivă, instanţa de tutelă numeşte de îndată un tutore pentru ocrotirea celui pus sub interdicţie judecătorească, în condiţiile prevăzute de Codul civil.

Art. 940 Noul Cod de Procedură Civilă 2014 Comunicarea hotărârii Divorţul din culpa soţilor

Art. 940 Noul Cod de Procedură Civilă 2014 Comunicarea hotărârii Divorţul din culpa soţilor

Divorţul din culpa soţilor

Art. 940

Comunicarea hotărârii

(1) După ce hotărârea de punere sub interdicţie judecătorească a rămas definitivă, instanţa care a pronunţat-o va comunica, de îndată, dispozitivul acesteia în copie legalizată, după cum urmează:

a) serviciului de stare civilă la care naşterea celui pus sub interdicţie judecătorească este înregistrată, pentru a se face menţiune pe marginea actului de naştere;

b) serviciului sanitar competent, pentru ca acesta să instituie asupra celui pus sub interdicţie judecătorească, potrivit legii, o supraveghere permanentă;

c) biroului de cadastru şi publicitate imobiliară competent, pentru notarea în cartea funciară, când este cazul;

d) registrului comerţului, dacă persoana pusă sub interdicţie judecătorească este profesionist.

(2) Dispoziţiile alin. (1) sunt aplicabile şi instanţelor învestite cu judecarea căilor de atac prevăzute de lege.

(3) În cazul în care cererea de punere sub interdicţie judecătorească a fost respinsă, curatela instituită pe durata procesului încetează de drept.

Art. 939 Noul Cod de Procedură Civilă 2014 Judecata Divorţul din culpa soţilor

Art. 939 Noul Cod de Procedură Civilă 2014 Judecata Divorţul din culpa soţilor

Divorţul din culpa soţilor

Art. 939

Judecata

(1) După primirea actelor prevăzute la art. 937, se va fixa termenul pentru judecarea cererii, dispunându-se citarea părţilor.

(2) La termenul de judecată, instanţa este obligată să îl asculte pe cel a cărui punere sub interdicţie judecătorească este cerută, punându-i şi întrebări pentru a constata starea sa mintală. Dacă cel a cărui punere sub interdicţie judecătorească este cerută nu este în stare să se înfăţişeze în instanţă, el va fi ascultat la locul unde se găseşte.

(3) Judecarea se va face cu participarea procurorului.

Art. 938 Noul Cod de Procedură Civilă 2014 Internarea provizorie Divorţul din culpa soţilor

Art. 938 Noul Cod de Procedură Civilă 2014 Internarea provizorie Divorţul din culpa soţilor

Divorţul din culpa soţilor

Art. 938

Internarea provizorie

Dacă, potrivit avizului comisiei de medici specialişti şi, când este cazul, al unităţii sanitare prevăzute la art. 937 alin. (2), este necesară observarea mai îndelungată a stării mintale a celui a cărui punere sub interdicţie judecătorească este cerută şi observarea nu se poate face în alt mod, instanţa, solicitând şi concluziile procurorului, va putea dispune internarea provizorie, pe cel mult 6 săptămâni, într-o unitate sanitară de specialitate.

Art. 937 Noul Cod de Procedură Civilă 2014 Măsuri prealabile Divorţul din culpa soţilor

Art. 937 Noul Cod de Procedură Civilă 2014 Măsuri prealabile Divorţul din culpa soţilor

Divorţul din culpa soţilor
Art. 937

Măsuri prealabile

(1) După primirea cererii, preşedintele instanţei va dispune să se comunice celui a cărui punere sub interdicţie judecătorească a fost cerută copii de pe cerere şi de pe înscrisurile anexate. Aceeaşi comunicare se va face şi procurorului, atunci când cererea nu a fost introdusă de acesta.

(2) Procurorul, direct sau prin organele poliţiei, va efectua cercetările necesare, va lua avizul unei comisii de medici specialişti, iar dacă cel a cărui punere sub interdicţie judecătorească este cerută se găseşte internat într-o unitate sanitară, va lua şi avizul acesteia.

(3) Dacă este cazul, preşedintele dispune şi numirea unui curator în condiţiile prevăzute de Codul civil. Numirea curatorului este obligatorie în vederea reprezentării în instanţă a celui a cărui punere sub interdicţie judecătorească este cerută, în cazul în care starea sănătăţii lui împiedică prezentarea sa personală.