[1] Actiune oblica. Dreptul creditorilor de a solicita partajarea unui bun detinut de debitor in coproprietate. Antecontract de vanzare-cumparare. Obiect determinabil. Pret determinabil

C.civ., art. 974

 

Promitentii cumparatori pot solicita iesirea din indiviziune a promitentului cumparator si perfectarea vanzarii-cumpararii cu privire la bunul ce i-a cazut in lot.

Curtea de Apel Galati, Sectia civila, Decizia nr. 314 din 8 septembrie 2010

[2] Partaj succesoral. Efectele hotararii judecatoresti fata de terti

C.civ., art. 1200 pct. 4, art. 1202 alin. (2)

In privinta efectelor recunoscute de instanta hotararii judecatoresti, actul jurisdictional (ca orice act juridic, in general) produce pe langa efecte obligatorii intre parti, intemeiate pe principiul relativitatii, si efecte de opozabilitate fata de terti. Deci hotararea nu poate fi ignorata de catre terti, sub motiv ca nu au participat in procesul finalizat prin adoptarea ei. Fata de acestia, insa, hotararea se va opune cu valoarea unui fapt juridic si cu valoarea unui mijloc de proba (respectiv de prezumtie, potrivit art. 1200 pct. 4 C.civ.). In acelasi timp, pentru ca tertul nu a participat la dezbaterea judiciara finalizata prin hotararea judecatoreasca ce i se opune (si astfel, nu si-a putut face propriile aparari), are posibilitatea ca in cadrul procesului ulterior, prin administrare de probe, sa rastoarne prezumtia invocata de parte si care fata de el are doar valoare relativa [caracterul absolut al prezumtiei legale functionand, in conditiile art. 1202 alin. (2) C.civ., doar in relatiile dintre parti].

Curtea de Apel Suceava, Sectia civila, Decizia nr. 218 din 21 septembrie 2010

[3] Nulitate absoluta partiala titlu de proprietate. Revendicare

C.civ., art. 480
Legea nr. 18/1991, art. 36 alin. (2)

In materia litigiilor rezultate din aplicarea Legii fondului funciar, instantele sunt chemate sa analizeze pretentiile partilor in raport de actele de proprietate legal emise in baza legii amintite. Este adevarat ca reclamantii contesta vecinatatile inscrise in propriul titlu de proprietate, insa tocmai admiterea acestei cereri, asa cum a fost formulata, ar genera suprapunere intre terenurile partilor, deoarece paratul este in posesia unui titlu valabil cu privire la suprafata vizata de reclamanti. Practic, prin actiunea promovata, reclamantii tind sa schimbe amplasamentul stabilit de comisia de aplicarea a Legii nr. 18/1991 si pe care l-au acceptat, in conditiile in care, pentru amplasamentul vizat, paratul este singurul titular al unui act de proprietate valabil si cu privire la care instanta nu a fost chemata sa se pronunte, in timp ce reclamantii se prevaleaza de o adeverinta de proprietate, in care nu se precizeaza vecinatatile.

Curtea de Apel Suceava, Sectia civila, Decizia nr. 244 din 29 septembrie 2010

[4] Conflict intre marca si nume comercial

Legea nr. 84/1998, art. 36
Directiva Consiliului Europei 89/104/EEC, art. 5 alin. (1)
CJCE, Cazul C-17/2006 Celin

Utilizarea de catre un intreprinzator a unui nume comercial similar cu o marca apartinand altuia (V.S.-V.) poate sa creeze confuzie cu privire la originea bunurilor sau serviciilor celor doi comercianti, susceptibila de a aduce atingere functiei esentiale a marcii – de a garanta consumatorilor provenienta produselor sau a serviciilor.

Curtea de Apel Galati, Sectia civila, Decizia nr. 231din 8 septembrie 2010

[5] Stabilirea programului de vizitare a minorilor de catre parintele caruia nu i-au fost incredintati. Aplicarea dispozitiilor art. 43 alin. (2) C.fam.

C.fam., art. 43 alin. (2)

In conformitate cu dispozitiile art. 43 alin. (2) C.fam., parintele divortat caruia nu i s-au incredintat minorii pastreaza dreptul a avea legaturi personale cu acestia, precum si de a veghea la cresterea, educarea, invatatura si pregatirea lor profesionala. Dezvoltarea armonioasa a minorilor presupune realizarea efectiva a unor legaturi personale, constante, cu ambii parinti, deziderat ce se subsumeaza notiunii de „interes superior al copilului”. Asadar, parintele divortat carui i s-au incredintat minorii este obligat sa faca demersurile necesare pentru a inlesni exercitarea de catre celalalt parinte a dreptului prevazut de dispozitiile art. 43 alin. (2) C.fam. Desigur, deplasarea unor minori de varsta prescolara, chiar pentru o perioada scurta de timp, intr-un mediu strain, cum este cazul in speta, ii poate afecta. Pentru ca impactul mutarii sa nu fie unul negativ, ambii parinti sunt tinuti deopotriva sa ia toate masurile necesare si sa pregateasca psihic minorii.

Curtea de Apel Suceava, Sectia civila, Decizia nr. 261 din 13 octombrie 2010

[6] Incuviintarea deschiderii procedurii adoptiei interne

Legea nr. 273/2004, art. 12, art. 15 alin. (1), art. 23 alin. (1) lit. b)

Art. 23 alin. (1) lit. b), coroborat cu art. 15 alin. (1) si art. 12 din Legea nr. 273/2004 prevede ca pentru deschiderea procedurii adoptiei interne este obligatoriu consimtamantul parintilor firesti, dat in fata instantei. Dovada imposibilitatii identificarii domiciliului faptic al mamei minorului, fapt ce duce implicit la existenta unei imposibilitati obiective din partea mamei biologice de a consimti la adoptie in fata instantei judecatoresti, astfel cum impun prevederile art. 15 din Legea nr. 273/2004, se incadreaza in exceptiile precizate de legiuitor in cadrul prevederilor art. 123 alin. (2) si (3) din aceeasi lege. Minorul nu poate fi reintegrat in familia naturala sau in familia largita, singura alternativa a acestuia, ca masura definitiva, fiind adoptia. Interpretarea prevederilor art. 12 coroborate cu cele ale art. 23 alin. (4) din lege se face in sensul aplicabilitatii acestora si nu in cel al inaplicabilitatii. Imposibilitatea obiectiva a exprimarii consimtamantului mamei biologice a minorului la adoptie rezida din imposibilitatea identificarii domiciliului faptic al acesteia.

Curtea de Apel Targu Mures, Sectia civila, Decizia nr. 720 din 10 iunie 2010

[7] Contestatie decizie de revizuire a pensiei recalculate. Legislatie aplicabila determinarii punctajului mediu anual in cazul persoanelor iesite la pensie anterior aparitiei Legii nr. 19/2000 si care au beneficiat de grupa I de munca

H.G. nr. 1550/2004, art. 2 alin. (3)
Legea nr. 3/1977, art. 8, art. 14
Legea nr. 19/2000, art. 20 alin. (1) lit. a), art. 43 alin. (1), art. 77 alin. (2), (3)

Persoanele al caror drept la pensie s-a deschis in baza unor legi speciale dupa anul 1990 beneficiaza, cu ocazia recalcularii dreptului conform H.G. nr. 1550/2004, de determinarea punctajului mediu anual pe baza stagiului contributiv prevazut de respectiva legislatie; cele al caror drept s-a deschis anterior anului 1990, in baza Legii nr. 3/1977, li se aplica stagiul prevazut de art. 8 din acest act normativ. Aplicarea in cauza a dezlegarii date de I.C.C.J. intr-un anume recurs in interesul legii este conditionata de incidenta in speta a chestiunii de drept ce a facut obiectul respectivului recurs.

Curtea de Apel Bacau, Sectia civila, minori si de familie, precum si cauzele privind conflicte de munca si asigurari sociale, Decizia nr. 1038 din 29 septembrie 2010

[8] Retinerea contributiilor la asigurarile sociale de sanatate de catre un cetatean roman stabilit in strainatate si care a renuntat la cetatenia romana

Legea nr. 95/2006, art. 209, art. 211

Cetateanul roman care a renuntat la cetatenia romana (dobandind cetatenia altui stat) si care locuieste in strainatate nu datoreaza contributie la asigurarile sociale de sanatate.

Curtea de Apel Constanta, Sectia civila, pentru cauze cu minori si de familie precum si pentru cauze privind conflicte de munca si asigurari sociale, Decizia nr. 159 din 27 aprilie 2010

[9] Hotarare de intrare in faliment. Conditii pentru suspendarea executarii

Legea nr. 85/2006, art. 8 alin. (5)

Chiar daca legea nu impune instantei de control judiciar sa dispuna suspendarea executarii hotararii recurate, o asemenea masura trebuie dispusa atunci cand ea se justifica, conditionat insa de o motivarea convingatoare si de depunerea unei cautiuni, ca o garantie impotriva eventualelor acte de rea-credinta. In ipoteza in care s-ar pune in executare sentinta de intrare in faliment si recurentii ar castiga ulterior procesul, dat fiind timpul scurs intre momentul producerii efectelor hotararii tribunalului si data solutionarii caii de atac, lichidatorul judiciar, avand obligatia de a intreprinde toate masurile prevazute de lege ori dispuse de judecatorul sindic, printre care se regasesc si cele privind mentinerea sau denuntarea unor contracte incheiate de debitor si vanzarea bunurilor din averea falitei, in cadrul dosarului de insolventa se vor efectua acte ireversibile, cu privire la care nu se va putea dispune revenirea la situatia anterioara, ceea ce ar periclita, daca nu chiar ar compromite definitiv eventuala reusita a planului de redresare.

Curtea de Apel Timisoara, Sectia comerciala, Decizia nr. 882 din 7 iulie 2010

[10] Procedura insolventei. Conditii pentru angajarea raspunderii organelor de conducere

Legea nr. 85/2006, art. 138 alin. (1) lit. c), e)

Actiunea in raspundere civila reglementata de Legea nr. 85/2006 are un dublu temei de fapt: starea de insolventa a societatii comerciale, asociata cu savarsirea uneia dintre faptele expres si limitativ prevazute de articolul de lege amintit. Raspunderea fundamentata pe art. 138, fiind o raspundere civila delictuala speciala (atipica), trebuie sa fie indeplinite conditiile generale ale acestei forme de raspundere civila pentru ca persoanele prevazute de text sa raspunda cu averea personala pentru datoriile societatii pe care au condus-o, si anume: fapta respectiva sa fi condus la ajungerea societatii in stare de incetare de plati, prin aceasta fapta sa se fi produs un anumit prejudiciu creditorilor, intre fapta comisa si prejudiciu sa existe o legatura cauzala, in sensul ca acea fapta a provocat acel prejudiciu si, nu in ultimul rand, vinovatia autorului. Prin faptele de deturnare sau ascundere a unei parti din activul persoanei juridice se inteleg acele fapte ilicite de natura contabila prin care o parte a activului sau anumite bunuri individual determinate sunt deturnate de la destinatia lor normala ori sunt ascunse tertilor. Prin marirea, in mod fictiv, a pasivului se intelege orice fapta ilicita de natura contabila prin care se mareste in mod artificial pasivul patrimonial al persoanei juridice. Prin dispunerea de a continua in interes personal efectuarea unor activitati comerciale care duceau in mod vadit la starea de insolventa se intelege acel ansamblu de activitati care, desi sunt vadit prejudiciabile din punct de vedere financiar pentru patrimoniul societatii, sunt continuate in mod constient si voit de membrii organelor de conducere, cu scopul de a obtine castiguri personale.

Curtea de Apel Timisoara, Sectia comerciala, Decizia nr. 921 din 14 septembrie 2010

[11] Admisibilitatea cererii debitorului de deschidere a procedurii generale de insolventa. Reorganizare in conditiile formularii unei contestatii fata de cererea creditorului de deschidere a procedurii. Conexare

Legea nr. 85/2006, art. 27 alin. (5), art. 31 alin. (4)

Nu exista nicio norma legala care sa interzica introducerea cererii de deschidere a procedurii de catre debitor, in conditiile in care a formulat anterior contestatie impotriva cererii de deschidere a procedurii formulata de un creditor. Potrivit art. 31 alin. (4) din Legea nr. 85/2006, daca exista o cerere de deschidere a procedurii formulata de debitor si una sau mai multe cereri formulate de creditori, nesolutionate inca, toate cererile de deschidere a procedurii se conexeaza la cererea formulata de debitor, iar potrivit art. 27 alin. (5), cererea debitorului se va judeca de urgenta, in termen de 5 zile, in camera de consiliu, fara citarea partilor.
Prin aceste norme, legiuitorul a intentionat sa ofere protectie debitorului care solicita deschiderea procedurii, in conditiile in care exista formulate astfel de cereri, de catre creditori. Astfel, chiar legea impune debitorului sa dea dovada de responsabilitate si sa faca, in termenul legal, demersul deschiderii unei asemenea proceduri, intrucat acesta este cel mai in masura, in temeiul analizei facute, sa isi cunoasca situatia economico-financiara.
Pe de alta parte, scopul procedurii (acoperirea pasivului) poate fi indeplinit daca cererea debitorului privind deschiderea procedurii este facuta la momentul oportun. Faptul ca debitoarea a formulat contestatie impotriva cererii creditoarei de deschidere a procedurii insolventei si ulterior cerere de a fi suspus acestei proceduri nu constituie un motiv intemeiat de natura a considera ca debitoarea si-a exercitat in mod abuziv drepturile procesuale. Simpla afirmatie a creditorului ca debitorul a formulat cu rea-credinta cererea de deschidere a procedurii, fara a preciza in mod concret in ce consta aceasta conduita si fara sa dovedeasca acest fapt, nu este de natura sa rastoarne prezumtia de buna-credinta. Introducerea ulterioara a cererii de catre debitor este rezultatul, pe de o parte a analizei riguroase economico-financiare pe care acesta si-a facut-o, dar pe de alta parte, a posibilitatii prevazute de lege. Procedura insolventei nu mai este conceputa ca o sanctiune, ci ca un remediu, o incurajare a debitorului de a-si reorganiza activitatea si de a se salva prin acest mijloc juridic, cu respectarea conditiilor impus de lege si cu consecinte benefice pentru mediul de afaceri. Cererea creditoarei de inlocuire a procedurii generale a insolventei cu procedura simplificata este lipsita de temei legal, in conditiile in care procedura insolventei a fost deschisa la cererea debitorului, care si-a manifestat intentia de a se reorganiza.

Curtea de Apel Craiova, Sectia comerciala, Decizia nr. 960 din 22 septembrie 2010

[12] Insolventa. Admiterea contestatiei formulate de DGFP. Inscriere in Tabelul definitiv al creditorilor

Legea nr. 85/2006, art. 66 alin. (2)

Debitoarea, prin persoana desemnata a o reprezenta, respectiv lichidatorul, nu poate sa-si invoce propria-i culpa in conduita manifestata in raporturile cu organele fiscale. Astfel, simpla sustinere a lichidatorului cum ca Declaratia 100 nu a fost intocmita de el sau lipsa stampilei si semnaturii nu sunt de natura a infirma debitul din cuprinsul ei. Pe de alta parte, in conditiile in care acest debit nu ar fi real, lichidatorul avea posibilitatea de a-l contesta potrivit dispozitiilor Codului de procedura fiscala, cu atat mai mult cu cat dispozitiile art. 66 alin. (2) din Legea nr. 85/2006 prevad ca nu sunt supuse procedurii verificarii creantele bugetare rezultand dintr-un titlu executoriu necontestat in termenele prevazute de legi speciale.

Curtea de Apel Targu Mures, Sectia comerciala si contencios administrativ, Decizia nr. 863 din 16 septembrie 2010

[13] Lipsa cercetarii caracterului eventual vatamator al actului atacat, in conditiile in care acesta nu constituie un act administrativ

Legea nr. 554/2004, art. 2 pct. 1 lit. c)

Analiza caracterului de acte administrative a actelor a caror anulare se cere in litigiul de contencios administrativ este prioritara, iar concluzia instantei ca acele acte nu au caracterul unor acte administrative nu mai impune analiza ipoteticei lor naturi vatamatoare. Din punctul de vedere al caracterului de act administrativ, adresele in care persoana este informata cu privire la cele solicitate nu constituie acte administrative, ci doar operatiuni materiale tehnice, atata timp cat nu sunt emise in scopul executarii ori a organizarii executarii legii, respectiv nu dau nastere, modifica sau sting raporturi juridice.

Curtea de Apel Cluj, Sectia comerciala, de contencios administrativ si fiscal, Decizia nr. 1973 din 10 septembrie 2010