Unul dintre exemplele cele mai clare in acest domeniu este Heineken Romania. Intelegerile cu distribuitorii arunca in spinarea acestora o serie de obligatii, precum asumarea riscurilor neincasarii banilor de la clientii rau-platnici, termene de plata prelungite acordate tertilor pentru a facilita vanzarile sau sustinerea unor stocuri uriase, in vederea
realizarii „targetelor“, adica a obiectivelor de achizitii. Aceste „targete“, ca sa importam un cuvant din rongleza multinationalelor, sunt, de cele mai multe ori, in situatia sa nu tina seama de realitatile socio-economice ale unui judet, de politica concurentei sau de factorii meteo, care in afacerile cu bere pot genera grave scaderi ale vanzarilor.
Secret Prod a fost trasa in teapa
Sa luam un exemplu concret. In aprilie 2005, Brau Union, actuala Heineken, isi anunta distribuitorul de la acea vreme de pe judetul Brasov, „Secret Prod Serv“, ca va rezilia contractul de distributie aflat in vigoare, fara sa dea nicio explicatie pentru aceasta decizie. Astfel, „Secret Prod Serv“ a fost inlocuita cu „Seca Distribution“ din Ploiesti. Aceasta firma a primit cadou o piata formata de „Secret Prod Serv“. Pe langa teapa data primului distribuitor, aidoma lui Vlad Þepes care ii tragea in teapa tot pe negutatorii brasoveni, asadar, in virtutea unei traditii istorice multiseculare, in perioada 2005 -2007 vanzarile Brau Union in judetul Brasov au scazut cu 20-25%. Deci decizia Brau Union a echivalat cu o bataie de cui in talpa.
Si ce daca Justitia nu ne da dreptate?
Pentru ca durea rau de tot cuiul batut in talpa, compania Brau Union a decis sa mearga la medic. Medicul i-a recomandat sa calce pe moale. Deci Brau Union a decis sa calce peste cadavrele distribuitorilor din Transilvania. De pilda, „Asul de aur“ sau „Lotus“ din Covasna, „Arison Trading“ din Brasov si altii din Ardeal
http://carasseverin.ghimpele.ro/index.php?cat=afisare&rubrica=main&id=11498