Procesele dintre ANPC şi băncile comerciale pe clauze abuzive, cu efecte asupra tuturor contractelor de credit încheiate înainte de 2010, au intrat în line dreaptă.FMI ingrijorat

Deciziile favorabile consumatorilor din litigiile încheiate până acum au pus în gardă Fondul Monetar Internaţional, care avertizează că există riscuri pentru stabilitatea financiară dacă băncile vor pierde şi cu ANPC.

Modificarea Codului de procedură civilă în octombrie 2013 şi a Legii nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contracte au pus pe jar sistemul bancar din România. După ce au pierdut mii de procese cu clienţii pe clauzele referitoare la dobânzi şi comisioane, bancherii ar putea fi obligaţi să opereze modificări în toate contractele încheiate înainte de 2010 care conţin prevederi neconforme cu legea şi să restituie consumatorilor sume importante de bani. ANPC a chemat în judecată nouă bănci în mai multe procese deschise începând cu octombrie 2013. După derularea procedurilor prealabile, dosarele înscrise la Tribunalul Bucureşti s-au găsit în postura de a nu fi acceptate de către judecători. Astfel, acestea au fost pasate, pe rând, de la Secţia de Contencios Administrativ şi Fiscal la secţiile de drept Civil şi înapoi. Astfel, s-a ajuns într-un conflict negativ de competenţă, ce a fost tranşat de Curtea de Apel Bucureşti. Cele mai multe s-au întors la secţiile de Contencios, de unde au plecat, şi au început să primească termene de judecată.

Doar în luna aprilie sunt şase dosare care vor avea primul termen. Având în vedere că noul Cod de procedură prevede derularea procedurii de regularizare înainte de primul termen – parte care consumă mult timp – o decizie pe fond ar putea veni în două-trei termene, adică în mai puţin de două luni.

Termene în instanță

Pe 7 aprilie este termen şi în procesul dintre ANPC şi Piraeus Bank. Pe 8 aprilie e termen în procesul cu OTP Bank, în care ANPC contestă modul de calcul al dobânzii variabile, care a fost stabilit de bancă fără raportarea la un mecanism obiectiv, astfel că dobânzile clienţilor au crescut cu câteva puncte procentuale, când trebuiau să scadă. În cazul în care pierde, OTP Bank va trebui să reducă dobânzile clienţilor la niveluri foarte reduse şi să restituie banii încasaţi în plus până acum.

Pe 23 aprilie şi avocaţii AlphaBank trebuie să se prezinte la Tribunal, iar pe 24 aprilie este rândul celor de la Banca Comercială Română. În cazul BCR, ANPC contestă modul de calcul al dobânzilor variabile în funcţie de referinţe interne, care nu sunt detaliate în contracte, precum şi comisioanele de administrare şi urmărire riscuri. BCR riscă să vadă zeci de mii de contracte rămase fără dobândă, ori cu dobânda stabilită la momentul acordării, mult mai mică decât cea plătită ulterior de clienţi. Mai mult, dacă pierde, banca cu capital austriac va trebui să restituie şi banii încasaţi în plus către consumatori, iar sumele totale ar putea fi colosale.

Urmează pe 29 aprilie cei de la Volks­bank România, care până la acea dată ar putea deja ajunge sub controlul Băncii Transilvania, care a semnat contractul de achiziţie anul trecut. Clienţii Volksbank ar putea plăti rate cu până la o treime mai mici şi banca ar putea fi obligată să le restituie o treime din cuantumul ratelor lunare plătite de-a lungul anilor, dacă instanţa decide că este abuziv comisionul de risc. O decizie recentă a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene arată că acest deznodământ este foarte probabil şi întăreşte jurisprudenţa instanţelor din România, care s-au pronunţat covârştitor în favoarea clienţilor care au dat în judecată banca până acum.

Banca Românească este chemată şi ea la Tribunal pe 23 aprilie să justifice existenţa comisionului de monitorizare a creditelor, care era perceput peste cel de administrare. Pe 7 mai, cei de la Bancpost au de răspuns pe tema clauzei de dobândă. Banca îşi aroga calcularea ratelor în funcţie de un indice de referinţă intern, netransparent, care a crescut ratele plătite de clienţi. În fine, pe 21 mai este rândul Credit Europe Bank IFN să se prezinte la primul termen pe tema comisionului de restructurare perceput clienţilor cu probleme la plata ratelor.

FMI vede risc pentru stabilitatea financiară

În ultimul raport realizat de FMI pe România, Fondul îşi exprimă îngrijorarea cu privire la aceste litigii, însă se pare că nu înţelege prea bine ce se întâmplă în România. „Riscurile legale rămân o îngirjorare cheie pentru sistemul bancar. Un val de procese recente, bazate pe Codul Civil intrat în vigoare în 2013, privind clauzele abuzive din contracte a dus la decizii ale instanţelor inferioare, care sunt apelate pe motiv că sunt împotriva practicilor de piaţă. Dacă acele verdicte devin baza pentru procesele colective – class action lawsuits -, ar putea reprezenta o ameninţare la adresa stabilităţii sistemului. Ca răspuns, autorităţile au anunţat un plan de înfiinţare a unei instanţe specializate care să se ocupe de astfel de cazuri. Însă, înfiinţarea acestei instanţe a fost amânată în mod repetat din motive administrative”, se arată în raportul FMI.

În realitate, procesele dintre clienţi, pe cale individuală sau în grupuri, au început încă din 2010. Sunt mii de decizii definitive favorabile clienţilor pronunţate de instanţele de toate gradele, inclusiv de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pentru toate băncile date în judecată. Ce s-a întâmplat după 2013 este faptul că o decizie favorabilă obţinută de ANPC sau de o asociaţie de consumatori are efecte la nivelul întregului portofoliu de credite pre-2010 al băncii atacate.

FMI a încercat şi a reuşit să întârzie cu câteva luni intrarea în vigoare a schimbărilor legislative, la presiunile lobby-ului bancar, via BNR. Înfiinţarea instanţei specializate, făcută din două secţii civile de la Tribunalul Bucureşti, nu înseamnă automat că băncile vor şi câştiga procesele, din moment ce aceiaşi magistraţi au dat, în mare parte, dreptate consumatorilor.

Tribunalul Bucureşti a primit până pe 31 martie oferte pentru închirirea unui spaţiu pentru noua instanţă specializat, iar acum urmează runda de negocieri cu ofertanţii. În oricare situaţie, litigiile vor ajunge în apel la Curtea de Apel Bucureşti, care va da decizia definitivă