Ř În primul titlu al proiectului de lege, pe lângă normele fundamentale în materia executării pedepselor, a fost adăugată o nouă normă cu valoare de principiu, potrivit căreia exercitarea de către persoanele private de libertate a tuturor drepturilor civile şi politice cu excepţia celor care au fost interzise prin hotărârea de condamnare sau a celor a căror neexercitare sau exercitare restrânsă rezultă inerent din privarea de libertate ori din raţiuni de menţinere a siguranţei locurilor de deţinere.
Ř Proiectul distinge clar între competenţele judecătorului delegat cu executarea hotărârilor judecătoreşti – ce va avea competenţe legate exclusiv de punerea în executare a tuturor hotărârilor de condamnare şi a măsurilor neprivative de libertate, respectiv a măsurilor educative neprivative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, şi judecătorul de supraveghere a libertăţii, care, desfăşurându-şi activitatea în penitenciare, centre de reţinere şi arestare preventivă, centre de arestare preventivă, centre educative şi de detenţie, ori la instanţa de judecată, are ca principală atribuţie supravegherea, prin controlul permanent şi atitudine pro-activă, a modului în care se execută privarea de libertate, fie în penitenciare fie în alte locuri de reţinere sau de arestare preventivă.
Ř În domeniul executării pedepsei amenzii, proiectul reflectă, prin prevederile conţinute, noua optică din noul Cod penal.
Ř Instituţia judecătorului de supraveghere a privării de libertate vizează, în acord cu opţiunea legiuitorului român, controlul eficient al modului în care persoanele, minore sau majore, sunt private, potrivit legii, de libertatea lor, indiferent de spaţiul de deţinere: penitenciare, centre de reţinere şi arestare preventivă, centre de arestare preventivă, centre educative, centre de detenţie pentru minori. Proiectul operează o distincţie clară între activitatea de verificare a modului şi condiţiilor în care se execută pedepsele şi măsurile privative de libertate şi activitatea judiciară a judecătorului de supraveghere a privării de libertate. În exercitarea atribuţiilor sale judiciare, judecătorul de supraveghere a privării de libertate soluţionează contestaţiile formulate de persoanele deţinute, reţinute, arestate preventiv, internate într-un centru educativ sau de detenţie cu privire la modul de exercitare a drepturilor prevăzute în lege, cu privire la stabilirea şi schimbarea regimului de executare şi cu privire la măsurile sancţionatorii aplicate. Soluţionarea acestor contestaţii se face în cadrul unor şedinţe de judecată ce se desfăşoară săptămânal la sediul judecătoriei.
Ř Noutatea pe care o aduce proiectul în ce priveşte executarea măsurilor de supraveghere şi a obligaţiilor dispuse de instanţă potrivit Codului penal, o constituie prevederile potrivit cărora serviciile de probaţiune pot încredinţa executarea măsurilor de supraveghere şi obligaţiilor prevăzute în Codul penal în cadrul organizaţiilor neguvernamentale de profil.
Ř În privinţa organizării executării pedepselor privative de libertate proiectul aduce ca element de noutate posibilitatea construirii de penitenciare sau de obiective în cadrul penitenciarelor, prin parteneriat public-privat, în ideea încurajării investiţiilor şi atragerii de fonduri .
Ř Un alt element de noutate îl reprezintă stabilirea regimului de executare a pedepsei pe baza unor criterii complexe şi în cadrul unei proceduri detaliate, ţinându-se cont atât de pedeapsa aplicată cât şi de persoana condamnată. Cât despre schimbarea regimului de executare, proiectul impune o nouă abordare, în sensul încurajării şi implementării procesului de resocializare a persoanelor condamnate.
Ř Din punct de vedere al reglementării situaţiei persoanelor pentru care se decide transferul şi faţă de care există în derulare diverse proceduri judiciare, proiectul prevede că, în cazul în care se decide transferarea persoanei aflate în executarea unei pedepse într-un alt penitenciar sau într-un centru de reţinere şi arestare preventivă sau de arestare preventivă, soluţionarea contestaţiilor formulate de persoana transferată până la data cererii de transfer se face, de urgenţă, de către judecătorul de supraveghere a privării de libertate de la penitenciarul de la care s-a dispus transferul, înainte de realizarea efectivă a transferului. Proiectul, în ansamblu, impune o viziune unitară asupra instituţiei liberării condiţionate, în sensul că sunt avute în vedere pentru schimbarea regimului de executare într-unul mai uşor aceleaşi criterii ca cele luate în considerare la liberarea condiţionată.
Ř În ceea ce priveşte executarea măsurilor educative privative de libertate, proiectul prevede înfiinţarea de centre educative şi centre de detenţie, ca instituţii specializate în recuperarea minorilor condamnaţi, unde aceştia urmează un program de pregătire şcolară şi formare profesională potrivit aptitudinilor lor precum şi programe de reintegrare socială, proiectul reflectând noua abordare din dreptul substanţial potrivit căreia pentru minorii care săvârşesc infracţiuni măsurile educative sunt cele ce trebuie aplicate şi nu pedepse.
Ř În materia sancţiunilor disciplinare, proiectul se îndepărtează în totalitate de actualele prevederi, şi anume Decretul nr.545/1972 care prevedea sancţiuni disciplinare precum izolarea de colectiv pe o perioadă de până la 10 zile sau separarea în secţii cu regim restrictiv pe o perioadă de cel mult 3 luni şi promovează alte tipuri de sancţiuni, care exclud, însă, izolarea minorului de colectivitate.
NOTA:
Proiectul de lege a fost elaborat în cadrul Ministerului Justiţiei şi a fost transmis, într-o primă versiune, la data de 30.05.2008, spre consultare prealabilă curţilor de apel, Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, Consiliului Superior al Magistraturii, Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor şi barourilor. De asemenea, a fost discutat în cadrul a trei întâlniri cu judecătorii delegaţi pentru executarea pedepselor organizate de către APADOR-CH. În aceeaşi ordine de idei, proiectul a fost discutat şi în întâlniri cu reprezentanţii Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor fiind supus, totodată, dezbaterilor publice prin afişare pe site-ul instituţiei începând cu data de 11 iulie 2008. Discuţii pe marginea acestuia au avut loc şi în cadrul Comisiei de dialog social, iar modificări au mai fost operate şi ca urmare a procedurii de avizare, printre instituţiile avizatoare numărându-se Ministerul Internelor şi Reformei Administrative, Ministerul Sănătăţii, Consiliul Superior al Magistraturii.
Sursa : EuroAvocatura.ro
Ţi-a plăcut articolul? Votează, comentează sau trimite mai departe.