AVOCAT COLTUC MARIUS VICENTIU

Manager AVOCAT Coltuc Marius Vicentiu Avocat Coltuc Marius Vicentiu 0745150894 Whatsapp 0745 150 894 https://ro.wikipedia.org/wiki/Utilizator:Coltucmariusvicentiu

România nu mai primeşte gaz rusesc. Aveţi probleme în alimentarea cu gaze?

de

Aveţi probleme în alimentarea cu gaze? Semnalaţi-ne problemele AICI Premierul rus Vladimir Putin a fost de acord cu propunerea preşedintelui Gazprom, Aleksei Miller, de a sista gazul la graniţa cu Ucraina, dar a precizat

 

că această acţiune trebuie să fie „publică” şi să de desfăşoare „în prezenţa observatorilor europeni”, potrivit RIA Novosti.

Războiul gazelor dintre Rusia şi Ucraina pune şi România pe jar. Livrările prin punctul Medieşul Aurit au fost sistate de la ora 8, potrivit lui Ioan Rusu, director general Transgaz. Prin punctul Medieşu Aurit intrau circa 2,5 milioane de metri cubi de gaze naturale. Marţi fusese sistată livrarea şi prin punctul Isaccea 2. 

Traian Băsescu a discutat despre criza gazelor cu Vladimir Putin. Putin a declarat că Băsescu e îngrijorat de situaţie, potrivit ITAR-TASS. Premierul Rusiei a fost sunat şi de premierul Bulgariei.

Ministrul Economiei Adriean Videanu susţine că România are destule rezerve pentru a trece cu bine de această iarnă. „Avem stocuri care ajung pentru 10-12 zile, dar vor fi completate. (…) Începând de aseară, se fac livrări de combustibili către CET-uri”, a precizat Videanu.

Efectele crizei gazelor se simt deja în mai multe oraşe ale ţării. La Timişoara, regia de termoficare a trecut deja la rezervele de păcură. Consumul de gaze la cele două centrale termice ale Timişoarei a scăzut cu 40, respectiv 25%. Conducerea regiei a anunţat însă că rezervele sunt limitate şi vor ajunge numai patru-cinci zile.

Şi CET Galaţi a intrat deja în stocul de păcură pentru că a primit cu 40% mai puţin gaz natural. Reprezentanţii societăţii susţin că nu vor fi probleme cel puţin 15 zile de acum înainte. Autorităţile susţin că deocamdată nu se pune problema ca livrarea de energie către consumatorii casnici să fie redusă. 

În Alba Iulia, peste 16.000 de apartamente au centrale de apartament, dar sunt gata să renunţe la ele, decât să stea în frig sau să plătească facturi prea mari.

Întrunit de urgenţă, comandamentul Termoelectrica a stabilit modul în care vor funcţiona CET-urile, ca să facă faţă crizei de gaze. S-a decis şi ca ministerele să propună propriile reduceri, în ceea ce priveşte marile centrale aflate în subordinea lor. 

Potrivit lui Octavian Lohan, director din cadrul Transelectrica, „măsurile se iau în aşa fel încât populaţia să nu fie afectată nici pe partea de alimentare cu gaz metan, nici pe partea de alimentare termică”.

 

realitatea

Reguli noi pentru taranii care vând în piete

de

Taranii care vând lapte, oua sau peste în piete vor fi informati ca nu mai pot comercializa produsele daca nu sunt înregistrati la directiile sanitare veterinare, pâna în luna februarie, a declarat presedintele ANSVSA, Radu

 

 

Roatis.

“Nu o sa-i amendam de la primul control, o sa le facem cunoscut acest ordin, ei vor merge apoi si se vor înregistra, iar la urmatorul control vor fi cu toate actele în regula. Cei care au fost înstiintati si nu s-au conformat, vor fi sanctionati”, a adaugat Roatis.

Sursa: Click

6.000 de magistrati reclamati la CSM

de

Aproximativ 6.000 de judecatori si procurori au fost reclamati, anul trecut, Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) pentru abuzuri sau nereguli în solutionarea unor dosare.

 

 

CSM a precizat ca Inspectia judiciara a institutiei a verificat, în 2008, nu mai putin de 5.987 de sesizari, majoritatea (peste 4.000) vizând judecatori.(Sursa: EvZ)

Profesorii, medicii si actorii pensionari vor putea cumula pensia cu alte venituri pe baza unei conventii civile prin care sa fie platiti punctual

de

Isi vor putea astfel continua activitatea, a declarat premierul Emil Boc, dupa întâlnirea cu presedintele Traian Basescu.Premierul Emil Boc a declarat, la Palatul Victoria, ca Guvernul îsi mentine punctul de vedere potrivit caruia

 

nimeni în România nu trebuie sa mai cumuleze salariul de la stat cu pensia.

Sursa: Adevarul

Cele mai importante programe derulate din banii încasati din taxa de poluare auto sunt „Rabla” si „Casa Verde”.

de

Din aceleasi fonduri este sustinuta si realizarea de parcuri. Proiecte precum împadurirea terenurilor defrisate sau realizarea pistelor de biciclete ramân, deocamdata, numai pe hârtie.Argumentele care au stat la baza mentinerii

 

 

taxei de poluare auto au tinut, în primul rând, de necesitatea reducerii numarului de masini poluante din România. În acelasi timp, autoritatile au invocat nevoia ca sumele provenite din aceasta taxa „sa se întoarca la cetateni” prin proiecte de mediu „care sa duca la îmbunatatirea nivelului de trai al acestora”.

Numai trei programe avute în vedere

Promisiunile au fost puse pe hârtie si aprobate prin Ordonanta de Urgenta 50, aprobata anul trecut de Executiv. Conform acestui act normativ, banii obtinuti din taxa de poluare auto si virati în contul Administratiei Fondului pentru Mediu (AFM) vor finanta programe si proiecte pentru protectia mediului.

Sursa: Adevarul

Noua grila notariala ignora prabusirea pietei

de

Conform noii grile, un apartament pe Calea Ferentari valoreaza 84.000 de euro.Noua grila notariala valabila pentru anul 2009, care reprezinta valorile minime la care se platesc taxele notariale, aduce preturi mai mici cu câteva

 

mii de euro decât cele din grila din 2008 pentru apartamentele din cartierele Bucurestiului , dar mai mari decât cele practicate în prezent pe piata

Noile reguli privind accidentele usoare, ignorate de BCR Asigurari

de

Daunele pe Casco, în ceata. Reprezentantii BCR Asigurari nu aplica, deocamdata, regulile impuse de Comisia de Supraveghere a Asigurarilor, dupa ce arbitrul a luat noi decizii legate de accidentele usoare.

 

 

Pentru astfel de accidente, începând cu 1 ianuarie 2009, soferul nu mai are nevoie de constatarea politiei pentru a-si baga masina în reparatii

NUP-ul judecatoarei Elena Turcu

de

Procurorul ierarhic superior de la Parchetul instantei supreme, a infirmat solutia de neîncepere a urmaririi penale în cazul judecatoarei la Tribunalul Dâmbovita Elena Turcu, acuzata ca ar fi condus sub influenta alcoolului si a

 

dispus reluarea si completarea cercetarilor.

Procurorul ierarhic superior, Marius Iacob, a infirmat solutia de neîncepere a urmariri penale în cazul judecatoarei Elena Turcu, care a solicitat CSM pensionarea.

Turistii romani nu mai ingheata in Bulgaria! Se incalzesc la butelie

de

Au platit pentru un sejur all inclusive si l-au primit. Insa cei 100 de turisti romani nu si-au imaginat niciodata ca hotelul de 4 stele in care urmau sa fie cazati se va transforma intr-unul de gheata.

 

 

 

Infiorati de gandul ca ar putea petrece Revelionul la lumina artificiilor si incalziti doar de caldura sufleteasca a celor din jur, oamenii au gasit o solutie cu iz dambovitean: incalzirea „centralizata”… la butelie.

Initial s-a apelat la aeroterme, dar instalatia electrica suprasolicitata a cedat si oamenii au ramas pe intuneric.

Agentia de turism care a vandut pachetul de Revelion in tara noastra spune ca turistii au fost informati ca vor fi cazati intr-un alt hotel decat cel stabilit initial.

Romanii pacaliti in Bulgaria au declarat insa pentru Stirile Pro Tv ca au aflat abia la receptie ca hotelul este unul de vara si ca aparatele de aer conditionat sunt doar pentru racorirea camerelor.

Fara impozit pentru locuinta in urmatorii 10 ani, in cazul reabilitarii

de

Statul oricum suporta 66% din cheltuieli. Chiar si asa, nimeni nu pare interesat de oferta, din moment ce pana acum au fost reparate doar 89 de imobile.

 

 

La Oradea, singurele blocuri reabilitate au fost si cele pentru care locatarii au semnat ca sunt de acord sa fie mansardate.

O masura similiara le este propusa si timisorenilor, care in 10 ani, isi pot recupera cel mult 500 de euro din investitia facuta, in functie de locuinta.

Nu i s-au dat reviste erotice in inchisoare. Acum da statul in judecata!

de

Un milion de euro, despagubire! Atat vrea din partea statului un fost detinut, nemultumit ca in anii petrecuti dupa gratii i-au fost interzise revistele pentru adulti

 

 

Unde e regulament, nu e tocmeala, ii dau replica oficialii Penitenciarului Rahova. Astfel de publicatii sunt interzise, pentru siguranta locului de detentie.

Mihai Alexandru Stoicescu a iesit din anonimat in momentul in care a fost arestat. Impreuna cu fratele sau, acesta a fost acuzat ca a confectionat un bancomat-fantoma pe care l-a plasat in Bucuresti si a pagubit zeci de oameni.

Barbatul a primit o condamnare de trei ani si jumatate. O buna parte din pedeapsa a ispasit-o in Penitenciarul Rahova. Inca de pe vremea detentiei, a declarat razboi administratiei inchisorii, care nu ii permitea sa primeasca reviste pentru adulti.

Dar lucrurile sunt cat se poate de clare, spun oficialii inchisorii. Revistele pentru adulti sunt interzise pentru ca atenteaza la moralitate si pot genera contrabanda intre detinuti. In plus, unii dintre detinuti s-ar putea transforma in sclavii celor care isi permit astfel de reviste.

Pentru nevoi ce tin de sexualitate, exista camera de vizite intime. Potrivit regulamentelor interne, detinutii au dreptul la doua ore de vizita intima, la fiecare trei luni. Cei care s-au casatorit in interiorul inchisorii au chiar privilegiul de a-si petrece aici 48 de ore.

Chiar daca a parasit de multa vreme inchisoarea si are acum voie sa citeasca orice revista isi doreste, Mihai Stoicescu nu poate uita necazul pe care l-a avut in spatele gratiilor. A dat in judecata Ministerul Justitiei, Administratia Nationala a Penitenciarelor si chiar Inchisoarea Rahova si cere un milion de euro.

Asistentele au incurcat doi bebelusi

de

Scandal monstru la maternitatea din Targu Jiu, provocat de un schimb de bebelusi. Doua mamici care au nascut in urma cu 3 zile, amandoua baieti, si-au dat seama marti ca li s-au incurcat copiii.

 

 

Cand au cerut explicatii, asistentele le-au reprosat mamicilor ca nu au fost atente.

Tatii celor doi bebelusi au sarit ca arsi cand au auzit ca nevestele lor au alaptat timp de trei zile, fara sa stie, copilul altei femei. Abia marti seara uneia dintre mame i s-a parut suspecta greutatea bebelusului pe care-l tinea in brate, asa ca l-a pus pe cantar. Aici, surpriza: bebelusul avea in plus 600 de grame fata de greutatea de la nastere.

In timp ce taticii cereau teste ADN ca sa-si regaseasca linistea, asistentele explicau incurcatura prin lipsa de patuturi in maternitate

Câştig din criză pentru casele mici de avocatură

de

Piaţa de avocatură s-a schimbat în ultimele luni. Cantitativ a crescut, însă structura sa s-a modificat mult faţă de primul semestru al anului.
Se înmulţeşte numărul de falimente

 

Declanşarea crizei economice nu a afectat semnificativ încasările caselor de avocatură, dar prăbuşirea unor domenii precum sectorul imobiliar care genera aproape un sfert din veniturile pieţei avocaturii de business se resimte.

“Unele dintre domeniile de activitate în care erau implicate marile case de avocatură, precum piaţa de capital, imobiliarele, fuziunile şi achiziţiile au intrat practic în hibernare”, afirmă Oleg Burlacu de la firma de avocatură Burlacu şi asociaţii.

“Dar pentru casele de avocatură mai mici, precum a noastră, de la momentul declanşării crizei am consemnat creşterea considerabilă a numărului de clienţi”, explică Burlacu faptul că serviciile firmelor mai mici de avocatură au început să fie din ce în ce mai solicitate de companii.

Casele de avocatură îşi bazează creşterea afacerilor în perioada următoare pe activităţile legate de consultanţa pentru companiile aflate în prag de faliment sau în procedură de insolvenţă şi pe litigiile generate de lipsa lichidităţilor. Avocatura este însă o profesie care funcţionează şi când economia este în recesiune.

“Lipsa lichidităţilor este principala cauză pentru care ni se solicită serviciile, fie că e vorba de incidente la plată sau restructurări ale acţionariatului companiilor, reduceri sau majorări de capital social” afirmă Burlacu.

Anii 2007 şi 2008 au înregistrat creşteri spectaculoase ale pieţei de avocatură. Imobiliarele au explodat, fuziunile, achiziţiile şi finanţările s-au desfăşurat în ritm alert şi a continuat procesul de privatizare.

Creştere de 30% a pieţei de avocatură

Din 2007, România a devenit membră a Uniunii Europene, ceea ce a însemnat şi specializarea avocaţilor în tranzacţii care ţin de respectarea normelor comunitare de concurenţă, finanţări din fonduri structurale sau speţe ce ţin de proprietatea intelectuală.

Pentru 2008, creşterea cifrei de afaceri a pieţei de avocatură este estimată la aproximativ 30%. Evaluarea pieţei este totuşi foarte dificil de realizat pentru că lipsesc statistici sau informaţii exacte la numărul şi valoarea tranzacţiilor efectuate.

Cu toate acestea, dacă ţinem cont că firmele de avocatură care au realizat cifre de afaceri de ordinul sutelor de mii de euro se numără cu zecile, iar cele mai mari dintre ele au înregistrat afaceri de peste cinci milioane euro anual, valoarea pieţei pentru 2008 ar trebui să se ridice la peste 200 milioane de euro pe an.

Cifra este încă modestă, din moment ce pe plan internaţional sunt mari case de avocatură ce realizează anual peste un miliard de euro.

Potenţial – relaţiile cu spaţiul ex-sovietic

Un alt efect al aderării la Uniunea Europeană îl constituie creşterea interesului manifestat de firmele din Rusia, şi în general din spaţiul ex-sovietic pentru piaţa românească. Fie că doresc să investească la noi, sau să efectueze operaţiuni de export-import aceste companii apelează la serviciile firmelor de avocatură localePiaţa de avocatură s-a schimbat în ultimele luni. Cantitativ a crescut, însă structura sa s-a modificat mult faţă de primul semestru al anului.

Se înmulţeşte numărul de falimente

Declanşarea crizei economice nu a afectat semnificativ încasările caselor de avocatură, dar prăbuşirea unor domenii precum sectorul imobiliar care genera aproape un sfert din veniturile pieţei avocaturii de business se resimte.

“Unele dintre domeniile de activitate în care erau implicate marile case de avocatură, precum piaţa de capital, imobiliarele, fuziunile şi achiziţiile au intrat practic în hibernare”, afirmă Oleg Burlacu de la firma de avocatură Burlacu şi asociaţii.

“Dar pentru casele de avocatură mai mici, precum a noastră, de la momentul declanşării crizei am consemnat creşterea considerabilă a numărului de clienţi”, explică Burlacu faptul că serviciile firmelor mai mici de avocatură au început să fie din ce în ce mai solicitate de companii.

Casele de avocatură îşi bazează creşterea afacerilor în perioada următoare pe activităţile legate de consultanţa pentru companiile aflate în prag de faliment sau în procedură de insolvenţă şi pe litigiile generate de lipsa lichidităţilor. Avocatura este însă o profesie care funcţionează şi când economia este în recesiune.

“Lipsa lichidităţilor este principala cauză pentru care ni se solicită serviciile, fie că e vorba de incidente la plată sau restructurări ale acţionariatului companiilor, reduceri sau majorări de capital social” afirmă Burlacu.

Anii 2007 şi 2008 au înregistrat creşteri spectaculoase ale pieţei de avocatură. Imobiliarele au explodat, fuziunile, achiziţiile şi finanţările s-au desfăşurat în ritm alert şi a continuat procesul de privatizare.

Creştere de 30% a pieţei de avocatură

Din 2007, România a devenit membră a Uniunii Europene, ceea ce a însemnat şi specializarea avocaţilor în tranzacţii care ţin de respectarea normelor comunitare de concurenţă, finanţări din fonduri structurale sau speţe ce ţin de proprietatea intelectuală.

Pentru 2008, creşterea cifrei de afaceri a pieţei de avocatură este estimată la aproximativ 30%. Evaluarea pieţei este totuşi foarte dificil de realizat pentru că lipsesc statistici sau informaţii exacte la numărul şi valoarea tranzacţiilor efectuate.

Cu toate acestea, dacă ţinem cont că firmele de avocatură care au realizat cifre de afaceri de ordinul sutelor de mii de euro se numără cu zecile, iar cele mai mari dintre ele au înregistrat afaceri de peste cinci milioane euro anual, valoarea pieţei pentru 2008 ar trebui să se ridice la peste 200 milioane de euro pe an.

Cifra este încă modestă, din moment ce pe plan internaţional sunt mari case de avocatură ce realizează anual peste un miliard de euro.

Potenţial – relaţiile cu spaţiul ex-sovietic

Un alt efect al aderării la Uniunea Europeană îl constituie creşterea interesului manifestat de firmele din Rusia, şi în general din spaţiul ex-sovietic pentru piaţa românească. Fie că doresc să investească la noi, sau să efectueze operaţiuni de export-import aceste companii apelează la serviciile firmelor de avocatură locale

adevarul

 

casa de avocatura Coltuc va asteapta cu reduceri considerabile de onorarii

Rezistăm fără gaze de la ruşi?

de

Livrările de gaze din Rusia spre România au fost oprite, marţi dimineaţa, prin staţia Isaccea 2, judeţul Tulcea. Astfel, importurile sunt asigurate într-o cantitate mult diminuată, numai prin punctul de la Medieşul Aurit, judeţul

 

Satu Mare.

Prin staţia de la Isaccea se tranzitau până ieri, la ora trei dimineaţa, 4,7 milioane mc pe zi. În ciuda reducerii cu peste 70% a livrărilor de gaze ruseşti, premierul Emil Boc a dat asigurări că situaţia se află sub control.

„Deşi situaţia nu este una favorabilă României, pot să vă asigur că avem situaţia sub control şi că niciun consumator casnic nu va fi afectat de situaţia existentă între Rusia şi Ucraina”,  a afirmat Boc.

El a atenţionat că pot apărea „constrângeri” legate de presiunea gazelor din cauza crizei Rusia-Ucraina, dar şi de temperatură, care, dacă ar scădea sub minus 15 grade Celsius, ar afecta funcţionarea normală a sistemului.

Restricţii de consum la CET-uri

Optimismul Executivului este dat de faptul că în România consumul de gaze este de 61,5 milioane mc pe zi, din care 34 milioane reprezintă necesarul populaţiei. Rezervele înmagazinate în depozitele subterane se ridică la 2,2 miliarde mc, capacitatea maximă de extracţie fiind de 26 milioane mc pe zi.

ADEVARUL

Fara subiecte de OTV!Expertiză legală: Mircea Stănescu s-a sinucis

de

Analizele făcute de Institutul Naţional de Medicină Legală în cadrul autopsiei lui Mircea Stănescu au dus la concluzia că acesta s-a sinucis. El s-a împuşcat în cap cu un pistol Beretta de 9 milimetri. “Moartea a fost violentă,

 

 

provocată de o hemoragie puternică la nivelul capului, generată de un singur glonţ tras în zona tâmplei”, se arată în raportul medico-legal.

Criminaliştii au recoltat probe de la cadavru şi de la locul unde a fost găsit mort. De asemenea, au fost efectuate analize toxicologice pentru a se stabili dacă Mircea Stănescu consumase băuturi alcoolice sau droguri înainte de a-şi lua viaţa.

Tatăl său, Sorin Roşca Stănescu, se afla în America de Sud în momentul producerii dramei. Mama lui Mircea Stănescu, Cristina Michinici, se află în Statele Unite. Cei doi vor reveni sâmbătă în ţară.

Avocatul acuză presiunile mediatice

Şi avocatul lui Mircea Stănescu, Cătălin Dancu, cel care a descoperit cadavrul fostului deputat, exclude varianta crimei. El a explicat că apartamentul situat la etajul 8 al blocului de pe şoseaua Panduri în care Stănescu şi-a luat viaţa este prevăzut cu sisteme video, iar uşa de la intrare era asigurată cu un drug de fier.

Întrebat de jurnalişti care ar fi motivele pentru care clientul său a recurs la acest gest, Dancu a invocat presiunea mediatică de după producerea accidentului rutier pentru care Mircea Stănescu a fost acuzat de omor din culpă, deşi a susţinut că autoturismul fusese condus de prietena sa, Marilena Molnar.

“Sunt convins că Mircea s-a sinucis dezamăgit fiind de prestaţia jurnaliştilor şi nu şi-a închipuit vreodată că el va fi supus unei asemenea presiuni mediatice din partea unor colegi de breaslă“, a afirmat Dancu.

Iubita l-a văzut ultima

Marilena Molnar (38 de ani), audiată ieri de procurori în cazul sinuciderii logodnicului său Mircea Stănescu, a refuzat să dea declaraţii presei. De altfel, Marilena este un personaj-cheie al anchetei privind moartea fostului deputat, fiind ultima persoană care l-a văzut în viaţă.

Ei s-au despărţit luni dimineaţă, în jurul orei 8.00, când aceasta a părăsit apartamentul din Panduri. Câteva ore mai târziu, Mircea Stănescu s-a împuşcat în cap, fără ca anterior să aibă o atitudine care să trădeze intenţia de a recurge la sinucidere.

Marilena Molnar va fi cercetată în continuare în dosarul accidentului rutier de pe Barbu Văcărescu. Ea este acuzată de favorizarea infractorului, după ce a susţinut în mod fals că s-ar fi aflat la volan în momentul producerii accidentului. Marilena Molnar a solicitat procurorilor de la Parchetul sectorului 1 să amâne audierile până după înmormântarea lui Mircea Stănescu.

Interceptat după accident

Decizia procurorilor de a declanşa urmărirea penală pe numele lui Mircea Stănescu în urma accidentului din 27 decembrie 2008 a venit ca urmare a declaraţiilor mai multor martori care au susţinut că, fără dubiu, la volanul autoturismului se afla fostul deputat.

Totodată, conform unor surse judiciare, imediat după izbucnirea scandalului legat de producerea accidentului mortal, procurorii au decis interceptarea convorbirilor telefonice ale fostului deputat, în speranţa că astfel se va afla dacă el era la volanul autoturismului.

Avea un rastel de arme

Dezordinea din casa în care Stănescu a fost găsit fără suflare a fost explicată tot de avocatul Dancu. “Era un sediu al ziarului pe care clientul meu l-a fondat, numit «În atenţia DNA», motiv pentru care se aflau şi o serie de lucruri personale”. Conform anchetatorilor, în locuinţă erau teancuri întregi de ziare, un rastel cu arme – deţinute legal de către Mircea Stănescu, telefoane şi aparatură electronică. Apartamentul era folosit şi de mama lui Mircea Stănescu, avocata Cristiana Michinici, aici având sediul şi cabinetul său de avocatură.

Profil Mircea Cuzino Stănescu

Mircea Stănescu s-a născut în 1969. A absolvit Facultatea de Construcţii. A fost membru al Uniunii Scriitorilor, redactor la ziarul „Dimineaţa“, apoi la ziarul „Ziua“. A ajuns consilier al premierilor Radu Vasile şi Mugur Isărescu, apoi consilier la Secretariatul General al Guvernului. În 1995 a devenit membru al PDSR. Din 1997 a intrat în PD.

În perioada 2001-2003 a fost vicepreşedinte al Biroului Politic Judeţean Iaşi (BPJ) al PD, iar între 2003 şi 2006, vicepreşedinte al BPJ Tulcea al Partidului Democrat. Din 2006 a devenit membru al PSD. A candidat la alegerile din noiembrie 2008, din partea PSD, dar nu a câştigat un loc în Parlamentul României. Mircea Stănescu a fost căsătorit cu Oana Cuzino, vedeta ProTV, de la care a preluat numele de familie

Câteva localuri din centrul Capitalei au fost închise temporar de inspectorii de la Protecţia Consumatorului

de

Măsura suspendării temporare a activităţii îi va afecta pe cei mai mulţi dintre patronii prinşi pe picior greşit deoarece ea încetează numai după intrarea în legalitate. Unii sunt nevoiţi să depună la primărie autorizaţie de

 

 

construcţie pentru a ridica un zid între fumători şi nefumători, alţii trebuie să modifice structura localului, deoarece tranzitul spre spaţiul alocat nefumătorilor nu poate fi făcut prin zonele unde se fumează.

La primul local verificat, în zona Piaţa Romană, doar un sfert din spaţiu era rezervat nefumătorilor. „Noi avem spaţiul acesta pentru nefumători, are cam 50 de metri pătraţi, numai că sunt sub 10 clienţi pe zi. Dacă ar fi după mine, nu aş lăsa atâta loc pentru nefumători, că nu prea intră nimeni aici. Dacă e un grup mixt, nefumătorii preferă să stea cu cei care fumează, niciodată nu se întâmplă invers”, a declarat directorul localului. Acesta spune că suprafaţa folosită ca spaţiu pentru public se apropie de 200 metri pătraţi, din care cel mult jumătate poate fi alocat acum fumătorilor. În aceste condiţii, directorul a fost dezarmat că trebuie să taie din spaţiul pentru fumători, pentru a-l transforma în spaţiu „mort” pentru afaceri – adică de nefumători.

Culmea crizei:Romii care deţin proprietăţi în centrul oraşului au pus anunţuri de vânzare.

de

Criza financiară şi-a făcut simţită prezenţa şi în rândul baştanilor din Timişoara, care deţin zeci de proprietăţi în clădirile-monument. Astfel, în ultima perioadă, familiile de romi au început să-şi scoată la vânzare palatele.

 

 

Pentru a nu apela la ajutorul agenţiilor imobiliare, baştanii şi-au pus anunţurile direct pe case.
 
„Casa e cu lemn interior, ca la Peleş“

Prima casă de vânzare a apărut pe Bulevardul Michelangelo. Între coloanele care decorează vila a fost prins un banner cu mai multe numere de telefon, unele din Germania, plus anunţul cu litere de-o şchioapă: „De vânzare sau de închiriat. Privat“. Imobilul cu trei niveluri, construit în stil neobrâncovenesc la începutul secolului trecut, are în total 18 camere. „Casa e antică şi cu lemn în interior, ca la Peleş“, îşi laudă locuinţa proprietarul.

Ordinul Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor(CSA) nr. 21/2008 pentru punerea in aplicare a Normelor privind utilizarea formularului Constatare amiabila de accident

de

Art. 1. – In conformitate cu prevederile art. 8 din Legea nr. 136/1995 privind asigurarile si reasigurarile in Romania, cu modificarile si completarile ulterioare, pentru evenimentele in care au fost implicate doua vehicule din

 

 

care au rezultat numai prejudicii materiale, avizarea societatilor din domeniul asigurarilor se poate face si in baza formularului Constatare amiabila de accident.
Art. 2. – Conditiile de utilizare a formularului Constatare amiabila de accident sunt reglementate de prevederile Legii nr. 136/1995, cu modificarile si completarile ulterioare, si de prezentele norme.

CAPITOLUL II
Domeniul de aplicare

Art. 3. – Prevederile prezentelor norme se aplica pentru toate accidentele rutiere survenite pe teritoriul Romaniei, in urma carora au rezultat numai pagube materiale si in care au fost implicate doua vehicule.
Art. 4. – Formularul Constatare amiabila de accident poate fi utilizat indiferent de locul producerii accidentului: pe drumuri publice, pe drumuri care nu sunt deschise circulatiei publice, in incinte si in orice alte locuri.
Art. 5. – Completarea si semnarea formularului Constatare amiabila de accident nu reprezinta o recunoastere a raspunderii conducatorilor auto, ci un cumul de elemente si fapte care vor contribui la solutionarea dosarelor de dauna.
Art. 6. – Formularul Constatare amiabila de accident poate fi utilizat in relatia cu societatile din domeniul asigurarilor fara a mai fi necesara intocmirea de documente de constatare de catre politie, numai daca este completat si semnat de catre ambii conducatori de vehicule implicati in accident. In situatia in care unul dintre vehicule este stationat/parcat, formularul poate fi completat si de catre proprietarul/utilizatorul acestuia.
Art. 7. – Solutionarea dosarelor de dauna pe baza formularului Constatare amiabila de accident se face cu respectarea prevederilor Normelor privind asigurarea obligatorie de raspundere civila pentru prejudicii produse prin accidente de vehicule, in vigoare la data producerii evenimentului.
Art. 8. – Societatile de asigurare vor stabili dreptul la despagubiri, cu respectarea prevederilor legale in vigoare, in baza unui protocol incheiat de toate societatile autorizate sa practice asigurari de vehicule.

CAPITOLUL III
Forma, dimensiunile si continutul formularului
Constatare amiabila de accident

Art. 9. – Formularul Constatare amiabila de accident contine doua pagini autocopiative, ambele avand aceeasi valoare juridica, conform modelului prevazut in anexa nr. 1, si instructiuni de utilizare a formularului, conform modelului prevazut in anexa nr. 2.
Art. 10. – Formularul Constatare amiabila de accident contine informatii privind data si locul producerii accidentului, datele de identificare ale conducatorilor auto implicati, ale proprietarilor vehiculelor implicate, datele vehiculelor implicate si ale propriilor societati de asigurare RCA, precum si informatii privind circumstantele producerii accidentului.
Art. 11. – Societatile de asigurari autorizate sa incheie asigurari pentru vehicule au obligatia de a tipari si de a distribui asiguratilor formularul Constatare amiabila de accident.
Art. 12. – Este interzis ca pe formular sau pe coperta acestuia sa se inscriptioneze denumirea ori sigla asiguratorului.

CAPITOLUL IV
Dispozitii finale

Art. 13. – Depunerea formularului Constatare amiabila de accident de catre oricare dintre cele doua parti implicate reprezinta avizare de dauna si obliga asiguratorul sa deschida dosarul de dauna si sa efectueze constatarea pagubelor. Se interzice asiguratorului/societatii din domeniul asigurarilor indrumarea partilor pentru protocolarea accidentului de catre politia rutiera.
Art. 14. – Asiguratorii/Societatile din domeniul asigurarilor care au fost avizati/avizate despre producerea unui eveniment in baza formularului Constatare amiabila de accident sunt obligati sa elibereze persoanelor solicitante documentul de introducere in reparatie prevazut in Normele privind procedura de intocmire si eliberare a documentului de introducere in reparatie a vehiculelor, puse in aplicare prin Ordinul presedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor nr. 12/2008.
Art. 15. – Societatile de asigurare, autorizate sa practice clasa 10 de asigurari, au obligatia ca in termen de 60 de zile de la data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, a prezentelor norme sa incheie un protocol avand ca obiect modul de stabilire a dreptului la despagubire pentru proprietarii/utilizatorii vehiculelor implicate in accident, pe care il vor prezenta Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor.
Art. 16. – Nerespectarea prevederilor prezentelor norme de catre societatile de asigurare se sanctioneaza in conditiile si potrivit prevederilor Legii nr. 32/2000 privind activitatea de asigurare si supravegherea asigurarilor, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si ale Legii nr. 136/1995, cu modificarile si completarile ulterioare.
Art. 17. – Anexele 1 si 2*) fac parte integranta din prezentele norme.

 ANEXA Nr. 1
la norme

 

    CONSTATARE AMIABILA DE ACCIDENT

   ANEXA Nr. 2
la norme

   

                    IMPORTANT - VA RUGAM, CITITI CU ATENTIE!                           IMAGINE
                    Instructiuni de utilizare a formularului
   NOTE GENERALE
          SCOPUL ACESTUI FORMULAR ESTE DE A LUA O DECLARATIE FIECARUI
                    SOFER PRIVIND IMPREJURARILE ACCIDENTULUI
   In cazul unui accident soldat cu vatamari de persoane, chemati Salvarea si
anuntati Politia - numar unic 112!
   Prezentul formular corespunde modelului elaborat de Comitetul European
al Asigurarilor. Astfel, daca unul dintre conducatorii auto implicati in
accidentul rutier poseda un formular in alta limba, nu conteaza pe care
dintre ele il completati, dar trebuie sa va asigurati ca veti pastra fie copia,
fie originalul formularului completat pentru a-l trimite asiguratorului.
   INSTRUCTIUNI
      LA LOCUL ACCIDENTULUI
      1. Luati datele tuturor martorilor, inainte ca acestia sa plece -
         completati pct. 5.
      2. Preferabil utilizand un pix, completati in totalitate fie partea
         galbena fie cea albastra a constatarii amiabile (este nevoie sa
         completati datele conform politei de asigurare, cartii verzi si
         permisului de conducere).
      3. Atunci cand considerati ca ati completat corect formularul
         semnati-l si luati un exemplar semnat si de catre celalalt sofer
         (15).
      4. Nu uitati sa:
         a. Marcati clar punctul initial de impact (pct. 10).
         b. Marcati cu "X" in partea dumneavoastra fiecare casuta
            corespunzatoare situatiei - pct. 12 si mentionati numarul total de
            casute marcate.
         c. Desenati o schita a accidentului mentionand toate informatiile
            solicitate - pct. 13.
            SUB NICI O FORMA NU MODIFICATI INSEMNARILE DIN FORMULAR
                     DUPA COMPLETAREA SI SEMNAREA ACESTUIA
      CAND VA INTOARCETI ACASA
      Trimiteti imediat formularul Constatare amiabila catre asiguratorul
      dumneavoastra.
   NOTA SPECIALA
   Acest formular poate fi utilizat si in cazul in care nu a fost implicat un
alt vehicul, la asigurarile CASCO, spre exemplu pentru: daune numai la
propriul vehicul, furt, incendiu, etc., in limitele legislatiei aplicabile.
                 PASTRATI ACEST FORMULAR (SI UN PIX) IN MASINA!
   Reproducerea integrala sau partiala a textului din acest document fara
acordul scris al CEA, detinatorul dreptului de autor, este interzisa.
   Orice modificare sau completare a acestui document fara acordul prealabil
scris al CEA genereaza actionarea in instanta a celor care se fac vinovati de
acest lucru.
                                                                 Daca aveti pretentii de despagubire, trebuie sa va adresati asiguratorului
RCA al celeilalte parti implicate in accident.

 

In Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 866 din 22 decembrie 2008 a fost publicata Decizia Inaltei Curti de Casatie si Justitie nr. 12/2008

de

Problema de drept care a generat disputa in practica instantelor judecatoresti se refera la consecintele modificarii (in sensul majorarii) pretului mediu al unui metru cub de masa lemnoasa pe picior, intervenita

 

dupa comiterea faptei, in cazul infractiunilor ce aduc atingere fondului forestier.  

2. Unele instante au dispus achitarea inculpatilor pentru motivul ca fapta nu este prevazuta de legea penala, considerand ca, in raport de majorarea pretului mediu al metrului cub de masa lemnoasa pe picior, daca valoarea pagubei nu mai depaseste de 5 ori pretul mediu al metrului cub de masa lemnoasa, faptele constituie doar contraventii la regimul silvic. 

3. Alte instante au apreciat ca si in astfel de cazuri se impune condamnarea inculpatilor, motivandu-se ca pretul mediu nu poate fi considerat element constitutiv al infractiunii, ci doar criteriu pentru determinarea valorii pagubei de care depinde incriminarea, astfel ca incidenta sa trebuie raportata la momentul in care fapta s-a consumat. 

4. In sfarsit, alte instante au dispus achitarea inculpatilor pentru motivul ca faptei ii lipseste unul din elementele constitutive ale infractiunii, considerand ca valoarea pagubei face parte din latura obiectiva a infractiunii.  

5. Inalta Curte a apreciat ca aceste din urma instante au interpretat si aplicat corect dispozitiile legale. Atunci cand, de la savarsirea faptei pana la judecarea definitiva a cauzei, au intervenit una sau mai multe dispozitii cu caracter normativ, prin care s-a modificat criteriul de stabilire a valorii pagubei ce determina, prin cuantumul ei, fie incriminarea faptei, fie agravarea incadrarii juridice, se impune ca in astfel de situatii, in conformitate cu dispozitiile art. 13 C.pen., sa se aplice legea cea mai favorabila. Asadar, in cazul infractiunilor ce aduc atingere fondului forestier, majorarea ulterioara a pretului mediu al unui metru cub de masa lemnoasa pe picior atrage raportarea cuantumului valorii pagubei produse prin fapta savarsita anterior la noua limita valorica devenita criteriu de incriminare.  

6. Dispozitivul deciziei:

„Admit recursul in interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie. 

Modificarea, in sensul majorarii pretului mediu al unui metru cub de masa lemnoasa pe picior, intervenita ulterior comiterii faptei, conduce, in cazul infractiunilor ce aduc atingere fondului forestier, la lipsa unuia dintre elementele constitutive ale infractiunii, ceea ce atrage incidenta dispozitiilor art. 10 lit. d) din Codul de procedura penala

In Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 866 din 22 decembrie 2008 a fost publicata Decizia Inaltei Curti de Casatie si Justitie nr. 8/2008

de

Controversa jurisprudentiala vizeaza incidenta cauzelor de nepedepsire sau reducere a pedepselor, prevazute de art. 10 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale, in cazul situatiilor tranzitorii

 

 

generate de savarsirea faptelor sub imperiul legii vechi in aceasta materie (Legea nr. 87/1994) si judecate dupa intrarea in vigoare a legii noi. 

2. Unele instante, luand in considerare dispozitiile art. 13 C.pen. („in cazul in care de la savarsirea infractiunii pana la judecarea definitiva a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplica legea cea mai favorabila”) au apreciat ca dispozitiile art. 10 din Legea nr. 241/2005 („in cazul savarsirii unei infractiuni de evaziune fiscala prevazute de prezenta lege, daca in cursul urmaririi penale sau al judecatii, pana la primul termen de judecata, invinuitul ori inculpatul acopera integral prejudiciul cauzat, limitele pedepsei prevazute de lege pentru fapta savarsita se reduc la jumatate”) sunt aplicabile si infractiunilor prevazute de Legea nr. 87/1994, prin combinarea dispozitiilor mai favorabile din cele doua legi succesive. 

3. Alte instante, dimpotriva, au statuat ca, in astfel de situatii, inculpatul beneficiaza de aceste cauze de impunitate sau de reducere a pedepsei numai in cazul in care, prin aplicarea art. 13 din Codul penal, este judecat pentru o infractiune de evaziune fiscala prevazuta de art. 9 din Legea nr. 241/2005. 

4. Inalta Curte a apreciat ca aceste din urma instante au interpretat si aplicat corect dispozitiile legii. Astfel, Inalta Curte a aratat ca principiul subsidiar al aplicarii legii penale mai favorabile impune aplicarea „legii” mai favorabile in ansamblu si nu doar aplicarea unora dintre „dispozitiile mai favorabile” ale acesteia. Pe de alta parte, cauzele de nepedepsire si cele de reducere a pedepselor la care se refera art. 10 din Legea nr. 241/2005, astfel cum prevede expres textul mentionat sunt aplicabile numai in cazul savarsirii unei infractiuni de evaziune fiscala prevazute de aceasta lege, iar nu si de o alta lege. Avand in vedere ca Legea nr. 241/2005 reglementeaza si alte infractiuni, in afara celor incriminate de legea veche – Legea nr. 87/1994 –, rezulta ca incidenta cauzelor de nepedepsire sau de reducere a pedepselor trebuie numai la infractiunile de evaziune fiscala prevazute de art. 9 din Legea nr. 241/2005.  

5. Dispozitivul deciziei:

„Admit recursul in interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, si stabilesc: 

In cazul faptelor savarsite sub imperiul Legii nr. 87/1994 si al judecarii lor dupa intrarea in vigoare a Legii nr. 241/2005 pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale, pot beneficia de cauzele de impunitate sau de reducere a pedepsei reglementate de art. 10 din aceasta lege numai cei in sarcina carora s-a retinut, prin aplicarea art. 13 din Codul penal, savarsirea unei infractiuni fiscale prevazute de art. 9 din Legea nr. 241/2005. (…)”

In Monitorul Oficial nr. 887 din 29 decembrie 2008 a fost publicata Decizia Curtii Constitutionale nr. 1354/2008

de

Art. 9 alin. (5) din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor: „In cazul in care contravenientul nu a achitat amenda in termenul prevazut la alin. (4), instanta procedeaza la inlocuirea amenzii cu sanctiunea obligarii

 

 

 

 

la prestarea unei activitati in folosul comunitatii, cu acordul acestuia.”

Art. 1 alin. (3) din OG nr. 55/2002 privind regimul juridic al sanctiunii prestarii unei activitati in folosul comunitatii: „Sanctiunea prestarii unei activitati in folosul comunitatii poate fi aplicata numai daca exista consimtamantul contravenientului.” 

Art. 8 alin. (5) lit. b) din OG nr. 55/2002 privind regimul juridic al sanctiunii prestarii unei activitati in folosul comunitatii: „(5) Instanta apreciaza asupra legalitatii si temeiniciei procesului-verbal si pronunta una dintre urmatoarele solutii: 

[…] 

b) aplica sanctiunea prestarii unei activitati in folosul comunitatii, cu consimtamantul contravenientului, daca apreciaza ca aplicarea amenzii contraventionale nu este indestulatoare ori contravenientul nu dispune de mijloace materiale si financiare pentru plata acesteia;” 

Art. 13 din OG nr. 55/2002: „In toate situatiile, dupa luarea consimtamantului contravenientului instanta, prin hotarare, stabileste natura activitatilor ce vor fi prestate de acesta in folosul comunitatii, pe baza datelor comunicate de primarul localitatii in care contravenientul isi are domiciliul sau resedinta, tinand seama de aptitudinile sale fizice si psihice, precum si de nivelul pregatirii profesionale.” 

Potrivit Curtii, conditionarea de acordul contravenientului a aplicarii sanctiunii obligarii la prestarea unei activitati in folosul comunitatii lipseste de eficienta sanctiunea aplicata pentru comiterea unei fapte antisociale, cu consecinta incalcarii dispozitiilor art. 1 alin. (5) din Constitutia Romaniei, in conformitate cu care „In Romania, respectarea Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor este obligatorie”. 

Dispozitivul deciziei: 

„Admite exceptia de neconstitutionalitate si constata ca sintagma „cu acordul acestuia” din art. 9 din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, precum si sintagmele „numai daca exista consimtamantul contravenientului”, „cu consimtamantul contravenientului” si „dupa luarea consimtamantului contravenientului” din art. 1 alin. (3), art. 8 alin. (5) lit. b) si, respectiv, art. 13 din Ordonanta Guvernului nr. 55/2002 privind regimul juridic al sanctiunii prestarii unei activitati in folosul comunitatii, asa cum a fost modificata prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 108/2003 privind desfiintarea inchisorii contraventionale, sunt neconstitutionale. (…)”

_______________________________________________________________

Incheierea de sesizare a Curtii Constitutionale:

„ROMANIA
JUDECATORIA PLOIESTI
SECTIA CIVILA
INCHEIERE DE SESIZARE A CURTII CONSTITUTIONALE
Sedinta publica de la: 08.09.2008
Instanta constituita din:
Presedinte: Ana-Maria PUIU
Grefier: Elena Ramona NITA

Pe rol fiind solutionarea actiunii avand ca obiect cerere de transformare a amenzii in sanctiunea prestarii unei activitati in folosul comunitatii, iar ca parti: petentul INSPECTORATUL JUDETEAN de POLITIE PRAHOVA, Politia Municipiului Ploiesti, Compartimentul Siguranta Publica, Sectia nr. 2 Politie Nord, cu sediul in Ploiesti, str. Petuniei nr. 5, judetul Prahova si intimata [P.A.], CNP […], domiciliata in […].

La apelul nominal facut in sedinta publica, atat la prima, cat si la a doua strigare, au lipsit partile.

S-a facut referatul cauzei de catre grefierul de sedinta care invedereaza ca dosarul este la primul termen de judecata, procedura de citare a partilor este legal indeplinita, dupa care:

Instanta a ridicat din oficiu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 9 alin. 5 din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor si a Ordonantei de urgenta nr. 108/2003 pentru desfiintarea inchisorii contraventionale, prin raportare la prevederile art. 1 alin. 3, 5 si art. 16 din Constitutia Romaniei si a retinut cauza spre deliberare asupra sesizarii Curtii Constitutionale.

Dupa ce a deliberat in secret in Camera de Consiliu, conform art. 256 C.pr.civ., a dat urmatoarea incheiere:

I. PROCEDURA

 

A. Cererea de chemare in judecata

1. Prin cererea inregistrata pe rolul Judecatoriei Ploiesti la data de 13.08.2008 sub numar de dosar 10407/281/2008, repartizat in mod aleatoriu prezentului complet (civil nr. 23), petentul Inspectoratul Judetean de Politie Prahova, Politia Municipiului Ploiesti, Compartimentul Siguranta Publica, Sectia nr. 2 Politie Nord a solicitat transformarea amenzii aplicate intimatei [P.A.] in sanctiunea prestarii unei activitati in folosul comunitatii.

2. In fapt, petentul a invederat ca intimata [P.A.] a fost sanctionata in baza art. 2 pct. 6 din Legea nr. 61/1991, in cuantum de 500 lei amenda contraventionala, sanctiune care a ramas definitiva, conform procesului-verbal de constatare seria AP nr. 0040382/05.05.2008.

3. Avand in vedere ca intimata nu a achitat cu rea-credinta amenda in termen de 30 de zile de la ramanerea definitiva a sanctiunii, petentul a solicitatat transformarea amenzii in sanctiunea prestarii unei activitati in folosul comunitatii.

4.  In drept, cererea a fost intemeiata pe dispozitiile art. 9 alin. 3 din OG nr. 2/2001, completata prin Legea nr. 352/2006.

5.  Au fost anexate cerereii originalul procesului-verbal seria AP nr. 0040382/05.05.2008, copii de pe adresa nr. 13/02.07.2008 emisa de ITM Tulcea si adresa nr. 7411/18.06.2008 emisa de Primaria Orasului Macin.

B. Apararile formulate

6. Intimata, desi legal citata, nu a depus intampinare prin care sa arate exceptiile, dovezile si toate mijloacele de aparare, asa cum prevad dispozitiile art. 115-118 C.pr.civ. si nici nu s-a prezentat la termenul acordat de instanta.

C. Exceptia de neconstitutionalitate

7. La termenul de astazi, 08.09.2008, in temeiul art. 29 alin. 2 din Legea nr. 47/1992 (r2) privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, instanta a ridicat din oficiu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 9 alin. 5 din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor si a Ordonantei de urgenta nr. 108/2003 pentru desfiintarea inchisorii contraventionale, prin raportare la prevederile art. 1 alin. 3, 5 si art. 16 din Constitutia Romaniei.

II. ASUPRA SESIZARII CURTII CONSTITUTIONALE

8. Vazand prevederile art. 146 lit. d din Constitutia Romaniei, art. 1 alin. 2, art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992 (r2) privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, cu respectarea dispozitiilor art. 29 alin. 4 din Legea nr. 47/1992, instanta se va pronunta asupra sesizarii Curtii Constitutionale.

A. Reglementari incidente

9. Articolul 29 alin. 1 din Legea nr. 47/1992, in dezvoltarea art. 146 lit. d din Constitutia Romaniei si art. 1, 2, 10 din Legea nr. 47/1992 prevede: Curtea Constitutionala decide asupra exceptiilor ridicate in fata instantelor judecatoresti privind neconstitutionalitatea unei legi sau ordonante ori a unei dispozitii dintr-o lege sau dintr-o ordonanta in vigoare, care are legatura cu solutionarea cauzei in orice faza a litigiului si oricare ar fi obiectul acestuia. Alineatul 2 mentioneaza ca exceptia poate fi ridicata la cererea unei adintre parti sau din oficiu, de catre instanta de judecata. Alineatul al treilea precizeaza imperativ ca nu pot face obiectul exceptiei prevederile constatate ca fiind neconstitutionale printr-o decizie anterioara a Curtii Constitutionale. Alineatul 4 statueaza ca sesizarea Curtii Constitutionale se dispune de catre instanta in fata careia s-a ridicat exceptia de neconstitutionalitate, printr-o incheiere care va cuprinde punctele de vedere ale partilor, opinia instantei asupra exceptiei si va fi insotita de dovezile depuse de parti. Daca exceptia a fost ridicata din oficiu, incheierea trebuie motivata, cuprinzand si sustinerile partilor, precum si dovezile necesare.

 

A. I. Textele de lege considerate de instanta a fi neconstitutionale

10. Articolul 9, Capitolul I Dispozitii Generale, din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor are urmatorul enunt: „1. Prestarea unei activitati in folosul comunitatii poate fi stabilita numai prin lege si numai pe o durata ce nu poate depasi 300 de ore. 2. Sanctiunea prevazuta la alin. 1 se stabileste alternativ cu amenda. 3. In cazul in care contravenientul nu a achitat amenda in termen de 30 de zile de la ramanerea definitiva a sanctiunii si nu exista posibilitatea executarii silite, organul din care face parte agentul constatator va sesiza instanta de judecata pe a carei raza teritoriala s-a savarsit contraventia, in vederea inlocuirii amenzii cu sanctiunea obligarii contravenientului la prestarea unei activitati in folosul comunitatii, tinandu-se seama de partea din amenda care a fost achitata. 4. La primul termen de judecata, instanta, cu citarea contravenientului, poate acorda acestuia, la cerere, un termen de 30 de zile, in vederea achitarii integrale a amenzii. 5. In cazul in care contravenientul nu a achitat amenda in termenul prevazut la alin. 4, instanta procedeaza la inlocuirea amenzii cu sanctiunea obligarii la prestarea unei activitati in folosul comunitatii, cu acordul acestuia. 6. Hotararea prin care s-a aplicat sanctiunea prestarii unei activitati in folosul comunitatii este supusa recursului.”

11. Ordonanta de Urgenta nr. 108/2003 pentru desfiintarea inchisorii contraventionale, in partea sa relevanta, contine urmatoarele dispozitii: „Art. I. Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 410 din 25 iulie 2001, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 180/2002, cu modificarile ulterioare, se modifica dupa cum urmeaza: 2. Litera d a alineatului 2 al articolului 5 se abroga.”

12. Litera d a alineatului 2 al articolului 5 din OG nr. 2/2001 avea, inainte de OUG nr. 108/2003 urmatorul enunt: „inchisoarea contraventionala, daca nu exista consimtamantul contravenientului pentru aplicarea sanctiunii prevazute la lit. c”.

A. II. Textele in raport cu care se solicita constatarea neconstitutionalitatii celor dintai

13. Articolul 1 (Statul Roman) alin. 3 din Constitutia Romaniei prevede: „Romania este stat de drept, democratic si social, in care demnitatea omului, drepturile si libertatile cetatenilor, libera dezvoltare a personalitatii umane, dreptatea si pluralismul politic reprezinta valori supreme, in spiritul traditiilor democratice ale poporului roman si idealurilor Revolutiei din decembrie 1989, si sunt garantate, iar alin. 5 din acelasi articol statueaza ca in Romania, respectarea Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor este obligatorie.”

14. Articolul 16 (Egalitatea in drepturi) din Constitutie are urmatorul enunt in partea sa relevanta: „(1) Cetatenii sunt egali in fata legii si a autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari. (2) Nimeni nu este mai presus de lege.”

B. Sustinerile partilor

15. Partile fiind lipsa, desi legal citate, nu au formulat un punct de vedere cu privire la exceptia ridicata de instanta la acest prim termen de judecata.

C. Motivarea exceptiei si a sesizarii Curtii Constitutionale

C. I. In ceea ce priveste conditiile de admisibilitate

16. Este indeplinita conditia prevazuta de art. 29 alin. 1 din Legea nr. 47/1992, in sensul ca textele a caror neconstitutionalitate se invoca reprezinta ordonanta si dispozitii dintr-o ordonanta in vigoare care au legatura cu solutionarea cauzei. Aceasta deoarece petentul solicita transformarea amenzii in sanctiunea prestarii unei activitati in folosul comunitatii, iar textele a caror neconstitutionalitate s-a invocat fie reglementeaza procedura de inlocuire a amenzii cu sanctiunea prestarii unei activitati in folosul comunitatii, fie privesc efectele solutionarii cererii de inlocuire a amenzii.

17. Este intrunita si conditia rezultand din dispozitiile art. 29 alin. 3, in sensul ca nu s-a constatat neconstitutionalitatea textelor invocate printr-o decizie anterioara a Curtii Constitutionale.

C. II. In ceea ce priveste fondul exceptiei

18. Instanta reaminteste ca prin exceptia ridicata din oficiu au fost criticate pentru neconstitutionalitate pe de o parte o dispozitie dintr-o ordonanta (art. 9 alin. 5 din OG nr. 2/2001 in ceea ce priveste necesitatea obtinerii consimtamantului persoanei sanctionate pentru savarsirea unei contraventii pentru inlocuirea amenzii pe care nu a achitat-o in termen de 30 de zile de la ramanerea definitiva a sanctiunii si nu exista posibilitatea executarii silite), iar pe de alta parte, o ordonanta de urgenta (nr. 108/2003 prin care a fost desfiintata sanctiunea inchisorii contraventionale, prin abrogarea explicita a lit. d din alin. 2 al art. 5 din OG nr. 2/2001), ambele, prin prisma art. 1 alin. 3, 5 si art. 16 din Constitutia Romaniei.

C. II. a). In privinta art. 9 alin. 5 din OG nr. 2/2001

19. Alineatul al cincilea al articolului 9 din OG nr. 2/2001 a fost introdus prin Legea nr. 352/2006, pentru completarea OG nr. 2/2001. Prin aceasta dispozitie a Ordonantei de Guvern se stabileste ca instanta sesizata, de organul din care face parte agentul constatator, cu o cerere de inlocuire a amenzii contraventionale cu sanctiunea prestarii unei activitati in folosul comunitatii, ca urmare a faptului ca persoana sanctionata contraventional nu a achitat amenda in termen de 30 de zile de la ramanerea definitiva a sanctiunii si nu exista posibilitatea executarii silite, procedeaza la inlocuirea sanctiunii contraventionale cu acordul persoanei sanctionate.

20. Aceasta inseamna ca persoana sanctionata contraventional care nu are venituri declarate ce ar putea fi executate silit in procedura executarii amenzii contraventionale, nu va putea fi sanctionata in mod efectiv pentru ca ultima sanctiune (prestarea unei activitati in folosul comunitatii) ce i-ar putea fi aplicata de instanta prin inlocuirea amenzii contraventionale necesita acordul sau. Simplu spus, inseamna ca o persoana fara venituri declarate poate fi sanctionata contraventional (in mod efectiv) numai cu voia sa.

21. Prin aceasta stare de fapt derivata din starea de drept (legislativa) plamadita de legiuitor (lato sensu), se ajunge la infrangerea normelor constitutionale continute in art. 1 alin. 3, 5 si art. 16 din legea fundamentala.

22. Potrivit art. 1 alin. 3 din Constitutie, Romania este stat de drept. Conceptul de stat de drept a capatat o notorietate considerabila, iar teoria statului de drept a devenit o veritabila axioma a dreptului public, ceea ce impune in acelasi timp, mai ales prin inserarea acestui element in caracterizarea constitutionala a Statului Roman, ca arogarea acestui calificativ sa exprime o realitate si nu doar o adeziune universala, cu iz de mimetism, lipsita de substanta.

23. Statul de drept este cel in care domneste regimul legalitatii, este statul condus de lege, in care totul se face conform cu legea, in care nimeni nu este mai presus de lege pentru ca legea este exprimarea vointei generale. In mod corelativ, principiul legalitatii (consacrat expres in art. 1 alin. 5 din Constitutie) este de esenta statului de drept, obligativitatea legii, preeminenta sa in reglementarea relatiilor sociale asigurand ordinea de drept.

24. Instanta considera ca reamintirea acestor idei doctrinare ale dreptului public, in genere, si ale dreptului constitutional, in special, se impunea in sustinerea exceptiei de neconstitutionalitate a carei invocare a fost generata in principal de gradul de escaladare a violentei in societate, stare de fapt care, in opinia instantei, este cauzata, printre altele, si de starea legislativa care gestioneaza domeniul contraventional.

25. Prin modalitatea de reglementare a domeniului contraventional, de sanctionare a contraventiilor, calificativul de „stat de drept” devine derizoriu pentru ca persoana sanctionata contraventional, prin simpla abtinere in a-si da acordul la transformarea amenzii in sanctiunea prestarii unei activitati in folosul comunitatii, lipseste de sanctiune fapta contraventionala de care a fost acuzata. Practic, persoanele care nu au venituri executabile in contul amenzii contraventionale aplicate beneficiaza de „imunitate de facto” in masura in care nu isi dau consimtamantul pentru executarea efectiva, propriu-zisa a ultimei sanctiuni contraventionale aplicabile. In aceasta modalitate, pentru astfel de persoane Romania nu mai poate fi considerata si nu se mai poate pretinde stat de drept intrucat lipseste forta publica de constrangere pentru respectarea si aplicarea legii. Prin mecanismul pus la dispozitie de legiuitor, in Statul Roman pot fiinta subiecte de drept care, neavand venituri executabile, isi pot permite sa comita fapte ilicite „cu grad de domeniu contraventional” in mod nelimitat si fara amenintarea niciunei sanctiuni, a carei activare depinde doar de vointa acestor subiecte.

26. In acest stadiu legislativ, prin solicitarea acordului persoanei condamnate contraventional pentru executarea efectiva a unei sanctiuni, ce se presupune ca ar tinde la reeducarea sa si ca ar fi in beneficiul societatii, se ajunge totodata la infrangerea principiului egalitatii conturat in art. 16 din Constitutie. Potrivit primelor doua alineate ale acestui articol, cetatenii sunt egali in fata legii si a autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari, nimeni nefiind mai presus de lege. Din paragrafele anterioare se poate trage concluzia intemeiata ca unii cetateni pot fi mai presus de lege prin simpla lor vointa manifestata in diverse moduri: prin savarsirea faptelor ilicite nesanctionabile, prin nedeclararea veniturilor realizate(bile), prin dezacordul / neexprimarea acordului pentru transformarea amenzii contraventionale neexecutate si neexecutabile in sanctiunea prestarii unei activitati in folosul comunitatii.

27. In acest fel, se ajunge ca doua persoane aflate in situatii juridice identice (sanctionate cu amenda contraventionala pentru savarsirea unei contraventii) sa beneficieze de un regim juridic diferit. Persoana fara venituri declarate / executabile silit poate, prin voia sa, sa ramana nesanctionata, iar in acest fel, needucata si, tot in acest mod, societatea, neaparata. Cea de a doua persoana, in masura in care nu plateste de bunavoie amenda si are venituri ce pot fi executate, va fi supusa constrangerii contraventionale. Astfel este incurajata reaua credinta (persoanele care nu au venituri declarate sunt incurajate sa nu plateasca amenda pentru ca stiu ca nicio alta sanctiune nu li se poate aplica decat cu acordul lor) si nedeclarearea veniturilor.

28. Dincolo de incalcarea dispozitiilor constitutionale amintite, efectele reglementarii contraventionale se resimt la nivelul societatii unde violenta, incepand cu cea verbala, terminand cu cea fizica, s-a generalizat. Pentru readucerea in albia fireasca a lucrurilor este necesar concursul atat al legiuitorului, cat si al instantelor, de drept comun ori al Curtii Constitutionale. Legiuitorul trebuie sa asigure o asemenea reglementare incat ilicitul sa fie descurajat, iar atunci cand acest lucru nu este posibil, ilicitul sa fie sanctionat in mod efectiv, astfel incat societatea in ansamblu sa fie si sa se considere aparata de statul de drept. Instantele, alaturi de agentii constatatori, sunt datoare sa sanctioneze cat mai prompt persoanele care savarsesc fapte contraventionale, fara insa a nesocoti drepturile si libertatile individuale, iar Curtea Constitutionala, crede prezenta instanta, are datoria si onoarea de a restabili ordinea fireasca a lucrurilor prin readucerea normelor edictate de legiuitor in acord cu Constitutia.

29. Prin Constitutie (art. 1 alin. 3), Romania este stat de drept, iar legalitatea, care constituie esenta exigentelor statului de drept, presupune preeminenta legii in reglementarea relatiilor sociale in sensul art. 16 alin. 2 din Constitutie, astfel incat sa se asigure si garanteze preeminenta legii fata de toti cetatenii.

30. In lumina celor de mai sus, instanta solicita Curtii Constitutionale sa constate ca dispozitiile art. 9 alin. 5 din OG nr. 2/2001 sunt neconstitutionale, in masura in care, pentru inlocuirea amenzii cu prestarea unei activitati in folosul comunitatii, este necesar acordul persoanei cu privire la care s-a constatat in mod definitiv ca a savarsit o contraventie.

31. Instanta considera ca art. 42 (Interzicerea muncii fortate) din Constitutie nu poate constitui o piedica in constatarea neconstitutionalitatii art. 9 alin. 5 din OG nr. 2/2001 in ceea ce priveste necesitatea acordului contravenientului pentru inlocuirea sanctiunilor contraventionale. In masura in care Curtea Constitutionala ar constata neconstitutionalitatea prevederilor de mai sus, instanta ar inlocui amenda cu sanctiunea prestarii unei activitati in folosul comunitatii. Executarea sanctiunii astfel inlocuite ar ramane in continuare la aprecierea contravenientului, pentru ca munca fortata este interzisa (art. 42 alin. 1 din Constitutie), iar prestarea unei activitati in folosul comunitatii nu este cuprinsa in enumerarea limitativa din art. 42 alin. 2 din Constitutie, dar, constatandu-se neconstitutionalitatea si a OUG nr. 108/2003, sanctionarea contravenientului ar deveni efectiva si nu ar ramane derizorie, realizandu-se scopul sanctiunii: reeducare prin constrangere. In acest mod, contravenientul ar beneficia de favoarea alegerii sanctiunii (amenda, prestare de activitate in folosul comunitatii ori inchisoare contraventionala) care ar fi totusi efectiva.

C. II. b). In privinta desfiintarii inchisorii contraventionale prin OUG nr. 108/2003

32. In anul 2003, in temeiul art. 114 din Constitutia in vigoare la acea data, Guvernul Romaniei a adoptat Ordonanta de Urgenta nr. 108, pentru desfiintarea inchisorii contraventionale prevazute pana la acea data in art. 5 alin. 2 lit. d din OG nr. 2/2001, care a fost astfel abrogat prin OUG nr. 108/2003.

33. In continuarea celor relevate in paragrafele 19-31 ale prezentei incheieri, se constata ca persoana sanctionata contraventional, care nu a platit amenda contraventionala, care nu are venituri executabile silit si care nu isi da acordul la inlocuirea sanctiunii contraventionale, ori care, chiar in lipsa necesitatii acordului sau, nu se prezinta la programul stabilit pentru prestarea unei activitati in folosul comunitatii, nu poate fi constransa nicicum de stat care devine incapabil sa finalizeze sanctionarea autorilor faptelor ilicite, sa realizeze reeducarea acestor persoane si, in final, se dovedeste incapabil sa asigure o ordine de drept, o siguranta a celorlalti cetateni care inca mai aleg sa respecte normele de drept si sa declare veniturile realizate.

34. La acest moment, din analizarea art. 5 din OG nr. 2/2001, se deduce logic faptul ca prestarea unei activitati in folosul comunitatii reprezinta sanctiunea cea mai aspra ce poate fi aplicata unui contravenient (cea mai blanda sanctiune contraventionala este avertismentul, urmat de amenda, ce preceda prestarii unei activitati in folosul comunitatii – ultima sanctiune ce poate fi aplicata la acest moment in domeniul contraventional). Insa prin mecanismul oferit de legiuitor, contravenientul poate transforma cea mai aspra sanctiune contraventionala in cea mai nesemnificativa in fata dezacordului sau.

35. Astfel, sanctionarea contravenientilor si reeducarea lor devin derizorii, iar Statul Roman nu-si mai justifica atributul de „stat de drept” deoarece, prin actul legiuitorului de desfiintare a inchisorii contraventionale, statul a fost privat de un mijloc de constrangere important, singurul in masura a asigura premisele reeducarii contravenientilor si a sigurantei sociale. Preeminenta legii, ceruta de art. 1 alin. 3 si 5 din Constitutie, nu poate fi asigurata in lipsa unor mijloace de sanctionare efectiva a nesocotirii legii.

36. Constatarea neconstitutionalitatii OUG nr. 108/2003 pentru desfiintarea inchisorii contraventionale prin art. 1 pct. 3 este de competenta Curtii Constitutionale, instanta reamintind in acest context Decizia nr. 62/18.01.2007, publicata in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 104/12.02.2007, prin care s-a constatat ca dispozitiile art. I pct. 56 din Legea nr. 278/2006 pentru modificarea si completarea Codului penal, precum si pentru modificarea si completarea altor legi, partea referitoare la abrogarea art. 205, 206 si 207 din Codul penal, sunt neconstitutionale. In aceasta decizie, referitor la competenta sa, Curtea a retinut ca art. 146 lit. d din Constitutie nu excepteaza de la controlul de constitutionalitate dispozitiile legale de abrogare si ca, in cazul constatarii neconstitutionalitatii lor, acestea isi inceteaza efectele juridice in conditiile prevazute de art. 147 alin. 1 din Constitutie, iar prevederile legale care au format obiectul abrogarii continua sa produca efecte, facandu-se trimitere la Decizia nr. 20 din 2 februarie 2000, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 72 din 18 februarie 2000.

37. Fata de toate cele de mai sus invederate, instanta solicita Curtii Constitutionale sa constate neconstitutionalitatea art. 9 alin. 5 din OG nr. 2/2001, in ceea ce priveste necesitatea obtinerii acordului contravenientului pentru inlocuirea amenzii cu prestarea unei activitati in folosul comunitatii si a Ordonantei de Urgenta nr. 108/2003 pentru desfiintarea inchisorii contraventionale, norme legale ce infrang principiile legalitatii si egalitatii si lipsesc de substanta atributul de „stat de drept” al Statului Roman, asa cum sunt acestea inserate in Constitutia Romaniei in art. 1 alin. 3, 5 si art. 16.

38. In respectarea dispozitiilor art. 1 alin. 2 din Legea nr. 47/1992 (r2), instanta va dispune sesizarea Curtii Constitutionale si va inainta acesteia spre competenta solutionare exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 9 alin. 5 din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor si a Ordonantei de urgenta nr. 108/2003 pentru desfiintarea inchisorii contraventionale, prin raportare la prevederile art. 1 alin. 3, 5 si art. 16 din Constitutia Romaniei.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

IN NUMELE LEGII,
JUDECATORIA
DISPUNE:

1. Dispune sesizarea Curtii Constitutionale in vederea solutionarii exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 9 alin. 5 din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor si a Ordonantei de urgenta nr. 108/2003 pentru desfiintarea inchisorii contraventionale, prin raportare la prevederile art. 1 alin. 3, 5 si art. 16 din Constitutia Romaniei, exceptie ridicata din oficiu de instanta in dosarul nr. 10407/281/2008 al Judecatoriei Ploiesti, avand ca obiect cerere de transformare a amenzii in sanctiunea prestarii unei activitati in folosul comunitatii formulata de petentul INSPECTORATUL JUDETEAN de POLITIE PRAHOVA, Politia Municipiului Ploiesti, Compartimentul Siguranta Publica, Sectia nr. 2 Politie Nord, cu sediul in Ploiesti, str. Petuniei nr. 5, judetul Prahova in contradictoriu cu intimata [P.A.], CNP […], domiciliata in […].

2. Inainteaza spre competenta solutionare Curtii Constitutionale exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 9 alin. 5 din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor si a Ordonantei de urgenta nr. 108/2003 pentru desfiintarea inchisorii contraventionale, prin raportare la prevederile art. 1 alin. 3, 5 si art. 16 din Constitutia Romaniei, ridicata din oficiu.

3. In temeiul art. 29 alin. 5 din Legea 47/1992 republicata, suspenda judecarea cauzei, pana la solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate.

Bogdan “Sanchi” Steblea a recidivat

de

Dupa ce mai multe persoane l-au acuzat ca le-ar fi tepuit cu 6 miliarde de lei vechi, Bogdan “Sanchi” Steblea a recidivat, ieri dupa-amiaza, avand din nou probleme cu legea! De data aceasta s-a ales si cu un dosar penal. In jurul orei

 

 

 14.45, politistii de la Brigada Rutiera l-au oprit pe “Sanchi” in trafic, in Piata Victoriei din Bucuresti, in timp ce conducea Mercedesul sau S Classe, negru, cu numere americane de inmatriculare. Motivul: unul dintre agentii de circulatie a observat ca masina nu avea numar decat in spate, asa ca a decis sa o traga pe dreapta. Agentul s-a legitimat, i-a cerut soferului actele si l-a intrebat politicos de ce nu are numar pe fata. Fara sa iasa din masina, iubitul Luminitei a coborat geamul si a inceput sa-i vorbeasca sfidator politistului. Intre timp, alte doua echipaje au ajuns in zona, paparazzii nostri surprinzand intreaga scena!

Sursa: Cancan

Cabinetul Boc a dat o ordonanta care pune pe fuga cel putin 1.200 de medici din toata tara

de

Potrivit presedintelui Colegiului Medicilor, Vasile Astarastoae, actul normativ emis de guvern va aduce un deficit de medici specialisti, mai ales în zonele defavorizate. „Sunt specialitati, cum este radiologia, de exemplu,

 

unde au fost posturi scoase la concurs, dar nu a fost nimeni în stare sa le ocupe. Sunt medici specialisti iesiti la pensie, care înca profeseaza în diferite spitale, iar asta si din cauza lipsei unor înlocuitori”, a declarat Astarastoae. În 2008, aproape 1.200 de medici pensionati au primit de la Colegiul Medicilor acordul de a lucra în diverse unitati sanitare din tara. Numarul cadrelor medicale afectate de ordonanta este însa sensibil mai mare, dat fiind si numarul celor care, odata iesite la pensie, profesau înainte de 2008.

Sursa: Atac

Ministrul Justitiei, Catalin Predoiu, a beneficiat, în perioada martie – noiembrie 2008, de un salariu net de 46.380 de lei

de

În comunicat se precizeaza ca declaratia de avere a ministrului, publicata luni, nu contine aceste date deoarece, „raportat la data completarii declaratiilor, respectiv 31 decembrie 2008, ultimul an fiscal încheiat este

 

 

anul 2007, când domnul Catalin Predoiu nu era ministru al Justitiei. Prin urmare, în declaratia sa de avere nu au cum sa apara veniturile realizate ca demnitar al Guvernului României“. Veniturile ministrului Justitiei, comunicate ieri, sunt calculate estimativ, urmând ca acestea sa fie stabilite cu exactitate „prin calculul fiselor fiscale ce vor evidentia veniturile salariale încasate de la Ministerul Justitiei si Libertatilor Cetatenesti în cursul anului 2008“, se mai arata în comunicat, cu precizarea ca „la aceste sume se vor adauga si veniturile obtinute din activitatea de avocatura corespunzatoare lunilor ianuarie-februarie 2008“.

Sursa: Interesul Public

Ne ducem de rapa!BNR menţine dobânda de politică monetară la 10,25%

de

Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României a decis, marţi, să menţină dobânda de politică monetară la 10,25% şi nivelul actual al ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi în valută ale

 

 

instituţiilor de credit.

Ratele rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor băncilor se plasează la 40% din resursele în valută şi 18% din sumele în lei atrase de instituţiile de credit

LA VREMURI GRELE VENIM CU ONORARII DE CRIZA

de

CASA DE AVOCATURA COLTUC- LIDER IN RECUPERARI CREANTE
“Pentru noi succesul a devenit o obligatie”
DACA APELATI LA NOI PANA PE DATA DE 30.01.2009 AVETI O

 

 

REDUCERE DE 10% DIN   ONORARII

Casa de avocatura Coltuc are urmatoarele onorarii:
:: pe segmentul recuperari creante avem Principiul :”Clientul nu plateste
nimic daca nu recuperam nimic”
Pentru sumele pana in 5000 lei avem un onorariu de 25 % din valoarea
creantei recuperate ; pentru sumele mai mari de 5000 lei pana la 99999 lei
un onorariu succes total de 15%,peste 100000 lei onorariul de 7% din suma
recuperate.
.:: pe departamentul consultanta Casa de avocatura are 2 tipuri de onorarii:
a) per ora . Ora este de 50-85 euro b) per prestatie avocatiala. Onorariul
este in cazul acesta de 200 euro.
Exista posibilitatea incheierii unui contract pe baza de abonament lunar ,
care va avea valoarea de minim 200 euro.
:: pe departamentul litigii exista un onorariu de minim 1000 lei pentru
dosar.
Pe departamentul registrul comertului onorariile sunt:
Infiintari de societati comerciale (SRL; SNC; SA; SCA; SCS) – onorariu 800
lei
Inregistrarea persoanelor fizice autorizate (PFA) – onorariu 400 lei
Prelungirea duratei de functionare a societatii – onorariu 300 lei
Schimbarea sediului social al societatii – onorariu 300 lei
Infiintarea / radierea de puncte de lucru – onorariu 350 lei
Infiintarea / Radierea de Sucursale / Filiale ale societatii – onorariu
300 lei
Autorizarea sediului social si a punctelor de lucru – onorariu 300 lei
Schimbarea activitatii principale a societatii – onorariu 200 lei
Completarea obiectului de activitate al societatii – onorariu 200 lei
Cesiuni de parti sociale / actiuni – onorariu 350 lei
Majorare / diminuare de capital social – onorariu 300 lei
Transformarea statutului juridic al unei societati – onorariu 200 lei
Divizari / Fuziuni de societati comerciale – onorariu 1500 lei
Mentiuni de prelungire de contracte de sediu social / puncte de lucru –
onorariu 150 lei
Mentiuni de schimbare date de identificare ale asociatilor / – onorariu
200 lei
administratorilor
In materie imobiliara:
• verificarea titlurilor de proprietate in materie imobiliara – 100 euro
• asistenta sau reprezentare in litigii imobiliare (revendicari,
exproprieri, evacuari, recuperare investitii imobiliare, granituiri,
desfiintare lucrari, partaj–iesire din indiviziune, succesiuni) – minim
1000 lei
• operatiuni de intabulare a drepturilor reale si alte operatiuni de
cadastru – 100 euro
• orice alte activitati de consultanta juridica in materie imobiliara –
100 lei per ora
• Obtinere cartea tehnica a constructiei- 100 euro
• Obtinere fisa de date sintetice- 100 euro
• Obtinerea certificatului de urbanism si a avizelor- 400 euro
• Documentatia necesara obtinerii autorizatiei de constructie- 800 euro

PENTRU CELELALTE ONORARII CONTACTATI AVOCATII CASEI DE AVOCATURA COLTUC

Date de contact: Adresa: Str. Aleea Arutela, nr.2, sector 6, Bucuresti
Tel/fax: 021/3302376
Mobil : 0745.150.894 E-mail:avocat@coltuc.ro

Pentru mai multe informatii accesati site-ul https://www.coltuc.ro.

www.comunicatedepresa.ro

Radoi il toarna pe Gigi Becali

de
Capitanul Stelei recunoaste ca banii din „Valiza“ erau pentru jucatorii de la „U“ Cluj si nu pentru achizitionarea unui teren, asa cum se jura martorul Victor Piturca
Gigi Becali declara ca isi doreste in 2009 sa-si recupereze valiza cu 1,7 milioane de euro, sechestrata de DNA, despre care patronul Stelei sustine ca era destinata cumpararii unui teren la Cluj. Finul Mirel Radoi i-a demolat insa alibiul si asa facut tandari de rechizitoriul procurorilor.

Capitanul formatiei din Ghencea a declarat, la GSP TV, ca nu se teme de eventuale sanctiuni din partea DNA pentru cazul „Valiza“, deoarece nu poate fi vorba de coruptie.

„N-am nici o emotie cu DNA. Nu am batut pe nimeni, nu am dat in cap pe strada, nu am violat pe nimeni.

Actori umiliti

de
Actul normativ care interzice cumulul pensiei cu salariul de la stat face economii tocmai printre pensionarii saraci. Actorii, asistentii maternali si medicii cu pensii de cateva milioane sunt socati de decizia Guvernului.
OrdonanTa care trebuia sa aduca economii la buget din pensiile de zeci de mii de lei ale celor din Interne, Aparare si Justitie a redus drastic veniturile pensionarilor saraci care mai castigau un ban de la stat. Sistemul de protectie sociala, cel sanitar, educatia, dar si teatrele vor fi date peste cap dupa ce pensionarii vor fi nevoiti sa renunte la jobul care le aducea un ban in plus.

Rusia e rea si puternica!Robinetul s-a inchis

de

Bulgaria a anuntat ca nu mai primeste gaz deloc, nici pentru consumul propriu, nici pentru tranzitul catre Turcia, Macedonia si Grecia. Ministerul bulgar al Economiei a anuntat marti dimineata ca tara sa este intr-o situatie

 

 

de criza, dupa ce Rusia a sistat complet livrarile de gaz catre aceasta tara. „Incepand de la ora 3.30 A.M, livrarile catre Bulgaria, precum si tranzitul catre Turcia, Grecia si Macedonia au fost suspendate”, a anuntat ministerul intr-un comunicat. „Suntem intr-o situatie de criza”, a continuat comunicatul.

Ministrul macedonean al economiei, Fatmir Besimi, a confirmat faptul ca livrarile de gaz catre Macedonia au fost intrerupte.

Oprirea livrarilor catre Grecia in noaptea de luni spre marti nu a ridicat probleme grave deocamdata, in special datorita cresterii recente a rezervelor acestei tari, a anuntat directorul companiei publice de gaz DEPA.

Turcia a confirmat si ea intre timp ca nu mai primeste gaz prin intermediul Ucrainei si ca apeleaza la gaz natural lichefiat si la cel din depozite. „Livrarea de gaz (rus via Ucraina – n.red.) a fost suspendata complet in aceasta dimineata (marti – n.red.). Initial a scazut la 32 de milioane de metri cubi, apoi am fost informati ca a scazut la 17 milioane de metri cubi si apoi s-a oprit complet”, a spus ministrul turc al energiei, Hilmi Guler. Ultimele informatii indica faptul ca Iranul ar putea suplimenta cantitatea de gaz livrata Turciei, potrivit declaratiilor unei surse din ambasada iraniana la Ankara, citata de Reuters.

Afectata este si Austria, care dispune de una dintre cele mai importante trei platforme de gaz din Europa Centrala. OMV a anuntat ca volumul de gaz rusesc primit a scazut cu 90% fata de nivelul normal. Insa in ciuda reducerii semnificative a volumului de gaz din Rusia, aprovizionarea Austriei este „in conditiile actuale (consum si temperaturi) asigurata”, a subliniat OMV intr-un comunicat oficial. Reducerea cu 90% a gazului din Rusia va fi compensata din rezerve. Inca din timpul noptii, reprezentantii OMV au fost anuntati de catre partea ruseasca ca volumul de gaz va fi redus cu 30-40% pentru ziua de marti. La primele ore ale diminetii a fost redus volumul si mai mult, anunta comunicatul, la statia de la Baumgarten a ajuns numai 10% din volumul de gaze prevazut.

Criza a atins si Ungaria, care primea marti dimineata mai putin de 20% din cantitatea de gaz prevazuta, potrivit presedintelui filialei grupului MOL care exploateaza reteaua de gaze ungara, Janos Zsuga.

Si livrarile de gaz rus catre Croatia au fost suspendate in totalitate marti dimineata, potrivit unor surse oficiale croate. „Furnizarea de gaz rus Croatiei a incetat la ora 5.00”, a declarat o purtatoare de cuvant a companiei croate PLINACRO, Neda Erdeljac.

De asemenea, livrarile de gaz rusesc catre Slovenia scazusera cu 90% la 03.00 GMT (05.00, ora Romaniei), dar situatia s-a ameliorat partial ulterior, a anuntat marti dupa-amiaza operatorul national Geoplin.

Si livrarile de gaz rusesc pentru Serbia au scazut la jumatate. Potrivit directorului companiei de stat sarbe Srbijagas, Dusan Bajatovici, citat de agentia de presa Beta, este posibila chiar o intrerupere totala a livrarilor de gaz rusesc destinat Serbiei. Bajatovici le-a cerut tuturor companiilor consumatoare sa foloseasca alti combustibili, daca pot.

Situatia este similara in Cehia, unde livrarile au scazut cu mai mult de 70% marti dimineata, in timp ce in Bosnia au scazut cu 50%.

De asemenea, Polonia primeste de marti doar 15% din gazul rusesc ce tranziteaza Ucraina, a anuntat grupul national polonez PGNiG intr-un comunicat.

In Germania, una dintre conductele care alimenteaza tara cu gaz rusesc, ce tranziteaza Ucraina, a inregistrat marti o scadere a presiunii, a anuntat compania Wingas, filiala detinuta in proportie de 50% de compania rusa Gazprom.

Nici in Romania lucrurile nu stau mai bine. Compania Transgaz a anuntat in cursul diminetii de marti ca primeste cu 75% mai putin gaz decat era prevazut. Transgaz a anuntat marti ca Gazprom a sistat complet livrarile de gaze prin statia Isaccea 2 si prin urmare statia a fost inchisa pentru a evita depresurizarea, iar Transgaz a luat masuri speciale pentru a rezolva situatia de criza. Ministerul Economiei a anuntat ca prioritara, in aceasta situatie, este aprovizionarea populatiei, iar Guvernul a anuntat ca una dintre masuri va fi reducerea consumului de gaze la CET-uri, care vor utiliza in perioada urmatoare pacura si carbune.

Procesul de formare a stelelor

de

Profesoara Julianne Dalcanton, astronom la Universitatea Washington, a declarat că Hubble a trezit interesul oamenilor, de-a lungul timpului, cu o colecţie de aproape 900.000 de fotografii, facute din momentul în care

 

 

telescopul spaţial a fost lansat în luna aprilie 1990.

Dalcanton a adăugat că aceste imagini au schimbat perspectiva asupra astronomiei, de la simpla acţiune de a urmări ciclul de viaţă a stelelor, până la procesul de a putea demonstra rolul găurii negre în formarea galaxiilor şi testatea modelelor fundamentale de
expansiune a Universului.

Printre cele mai mari realizări ale telescopului Hubble se numără un set de observaţii ale unor supernove care arată că Universul nu doar se extinde, dar o face într-un ritm foarte alert. „Procesele de formare şi evoluţie a stelelor sunt importante pentru a înţelege multe aspecte ale Universului, inclusiv evoluţia galaxiilor, dispersia elementelor chimice, distribuţia si mişcarea gazelor”, a spus profesoara Julianne Dalcanton.

O altă contribuţie importantă a telescopului spaţial Hubble în dezvoltarea astronomiei, au fost studiile legate de formarea unor regiuni precum constelaţia Orion. Din ultimele observaţii ale acestei contelaţii, reiese faptul că Orion a fost populată de o grupare de stele tinere înconjurate de discuri dense de gaz şi praf.

Sursa: Realitatea.net

Acte necesare obtinerii indemnizatiei de crestere a copilului

de

Mamele cu venituri mari pot depune actele pentru a primi indemnizatia de crestere a copilului, mai mare de 600 de lei cat se acorda pana anul trecut. Femeile care au nascut dupa 1 ianuarie 2009 trebuie sa mearga la Directiile

 

 

de Asistenta Sociala ale Primariilor. In schimb, cele care sunt deja in plata se pot adresa Agentiilor locale de Prestatii Sociale, fostele Directii de Munca, anunta hotnews.ro. Normele de aplicare ale noii legi nu sunt inca foarte clare nici pentru functionarii care primesc dosarele.

NR: Lista actelor necesare

– buletinul/CI al solicitantului (copie)
– certificatul de nastere al copilului (copie)
– adeverinta de salariu pe ultimele 12 luni de la angajator.

Functionarii au fost informati ca parintii trebuie sa completeze o cerere pentru a beneficia de indemnizatie mai mare, sa depuna o copie dupa buletin, dupa certificatul de nastere al copilului si sa aduca de la serviciu o adeverinta cu veniturile nete pe ultimele 12 luni. Nu este nevoie de formulare tipizate la dosar. Daca veniturile din ultimele 12 luni anterioare nasterii provin de la mai multi angajatori, este nevoie de o adeverinta vizata de Agentiile fiscale pentru a arata ca veniturile au fost impozate. Daca reusiti sa depuneti dosarul pana in data de 15 ianuarie ar urma sa primiti indemnizatia marita chiar din februarie. In caz contrar, veti primi banii retroactiv.

Sursa: Ziua

Sosele in anul 3739

de
Un document transmis la 1 iulie 2008 de fostul ministru al finantelor Varujan Vosganian catre colegul sau de la Transporturi, Ludovic Orban, avertizeaza ca Romania va avea autostrazi si drumuri civilizate in alt
mileniu.
Potrivit documentului, in conditiile finantarii de la bugetul de stat din perioada 2005-2007, marile proiecte de investitii din infrastructura, unele aprobate inainte de 1989 si altele dupa anul 2000, au durata estimata de finalizare intre 82 si 1730 de ani

Vosganian atragea atentia ca, in ultimii ani, Ministerul Transporturilor nu a prioritizat proiectele, ci a continuat sa propuna altele noi.

„In perioada 2005-2008 s-a constatat o alocare nejudicioasa a fondurilor, acestea fiind orientate intr-o masura considerabila pentru alte cheltuieli de investitii, in special la categoria „dotari independente”. Surse din Ministerul Transporturilor spun ca in categoria „dotarilor independente” se includ si achizitiile de automobile, utilaje, mobilier si aer conditionat

In aceste conditii, pentru „proiectul de reabilitare a drumurilor nationale etapa a VI-a (1.112 km)”, programat a fi finalizat in anul 2012, durata de finalizare este de circa 1731 de ani. (…). Totodata, pentru constructia infrastructurii de acces la podul Calafat-Vidin, programat a fi finalizat in 2010, durata estimata de finalizare este de circa 1479 de ani”, se arata in documentul transmis ministrului Ludovic Orban.

Un alt obiectiv, Canalul Dunare-Marea Neagra, ce trebuia terminat in 2012, are o durata estimata de finalizare de circa 430 de ani

Gardianul

Culmea uninominalului!Vadim si Becali s-ar putea intoarce in Parlament

de
In cazul in care se elibereaza unul dintre locurile din Parlament, la alegerile din colegiul care a ramas fara titular poate participa oricine si castiga cel care aduna cele mai multe voturi, indiferent daca este independent sau daca
provine dintr-un partid care nu a trecut pragul electoral.
Nu este exclus ca, in cateva luni, C.V. Tudor sau George Becali sa devina senator sau deputat si, astfel, PRM sau PNG-CD sa aiba reprezentanti in Parlament, chiar daca la alegerile din 30 noiembrie 2008 ambele partide nu au trecut pragul electoral de 5%.

O situatie absolut ipotetica in acest moment, care are insa acoperire in Legea electorala. In situatia in care unul dintre posturile de parlamentar devine vacant, la alegerile partiale organizate in colegiul respectiv poate participa oricine si castiga cel care obtine cele mai multe voturi.

Legea electorala prevede la articolul 48 ca alegeri partiale se organizeaza intr-un colegiu in situatia demisiei sau a decesului unui parlamentar.

Daca in cazul alegerilor pe lista demisiile din Parlament nu reprezentau un impediment pentru partide (o serie de deputati sau de senatori demisionau pentru a ocupa diverse demnitati in administratie – n.a.), mandatul vacant urmand sa fie ocupat de supleanti, in cazul alegerilor uninominale este greu de crezut ca vom asista la plecari „voluntare” din Legislativ.

Pe langa trecerea in lumea celor drepti mai poate fi luata in calcul si posibilitatea pierderii mandatului in urma unei condamnari definitive privative de libertate, multi dintre cei alesi, inclusiv vicepresedinti din ambele Camere, facand obiectul unor anchete penale. Nu trebuie exclusa insa nici ipoteza unor demisii generate de o posibila cointeresare financiara.

cotidianul

La minus 10 grade, Mazăre doarme în hamac, sub palmieri

de

Ei bine, primarul Constanţei nu s-a refugiat pe perioada iernii în ţările calde, dar a avut grijă să-şi amenajeze un colţişor de Rai în propria casă. În vila luxoasă de pe malul mării, Mazăre şi-a adus zeci de palmieri şi plante exotice

 

din Africa, Brazilia sau Venezuela pentru care a plătit adevărate averi. Dar nu banii contează, ci satisfacţ ia de a trage un pui de somn înconjurat de verdeaţă şi căldură, din păcate de la şemineu, căci dincolo de geamurile casei sunt minus 10 grade Celsius.

Prin urmare, primarul stă relaxat în hamac, cu trabucul în mână şi priveşte ză- pada de afară, conştientizâ nd, dacă mai era nevoie, bogăţia în care se lăfăie la doar 30 de ani. „Mie îmi place foarte mult soarele, apa, valurile mării. Când afară este foarte frig, nu-mi vine să ies din casă. Mi-am amenajat un loc doar pentru mine, care să-mi aducă aminte de vară, de vacanţele exotice şi momentele plăcute petrecute în savană. Îmi place să dorm în hamac, sub palmieri. Mă relaxează extraordinar de mult”, spune Mazăre.

 

atac

Filmul unei înşelătorii ca la carte

de

Administratorul societăţii Dealul Mare SRL Sighi- şoara, Corneliu Zelea Codreanu Brustur, a fost trimis în judecată de procurorii DNA – Serviciul Teritorial Târgu Mureş, pentru un prejudiciu de circa 173.600 de euro

 

cauzat Agenţiei de Plăţi, Dezvoltare Rurală şi Pescuit. Potrivit rechizitoriului, Corneliu Zelea Codreanu Brustur, administrator şi asociat unic al SC Dealul Mare, este acuzat de obţinere pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităţ ii Europene, în formă continuată, fals în înscrisuri sub semnătură privată, uz de fals în formă continuată şi instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată.

Filmul unei înşelătorii ca la carte

În calitate de administrator al respectivei societăţi, inculpatul a fost şi reprezentantul legal al proiectului „Modernizare şi retehnologizare abator bovine, suine, ovine situat în Sighi şoara str. Parângului nr. 100 jud. Mureş”, proiect finanţat din fonduri nerambursabile SAPARD. Obiectivul proiectului a constat în efectuarea unor lucrări de amenajare şi modernizare a unui abator din Sighişoara prin achizi- ţionarea unor utilaje şi echipamente tehnologice moderne, având ca scop creşterea producţiei, îmbună tăţirea condiţiilor sanitare, menţinerea şi crearea de locuri de muncă. „În acest context, în scopul obţinerii cofinanţării, în perioada 2003 – 2004, inculpatul Brustur Corneliu Zelea Codreanu a prezentat Agenţiei SAPARD Alba Iulia, dosare de achiziţii şi cereri de plată conţinând documente false, inexacte sau incomplete şi înscrisuri care confirmau, contrar realităţii, că s-au făcut selecţiile de oferte. În concret, contrar clauzelor contractului, a cumpărat utilajele necesare investiţiei la preţuri supraevaluate, printr-o firmă care, prin proceduri formale de licitaţii, şi-a adjudecat şi lucrările de construcţii la preţuri mai mari decât cele prevăzute în bugetul proiectului SAPARD”, se arată în rechizitoriu.

Sute de mii de euro sub semnătură falsă

De asemenea, în scopul justificării unor achiziţii şi a unor lucrări de construcţii care în realitate nu s-au efectuat, inculpatul a depus la Agenţia SAPARD Alba Iulia mai multe documente contabile (o factură şi ordine de plată), unele dintre acestea falsificate de către o altă persoană, la cererea sa. Astfel, Agenţia de Plăţi, Dezvoltare Rurală şi Pescuit a fost prejudiciată cu suma de 677.036,43 de lei, adică aproximativ 173.599,08 euro. Pentru recuperarea prejudiciului, în cauză s-a luat măsura instituirii sechestrului asigurator asupra bunurilor mobile şi imobile (terenuri intravilane şi casă) ale inculpatului. Dosarul a fost înaintat spre judecare la Judecătoria Sighişoara

 

atac

Paszkany vrea inapoi taxa de prima inmatriculare de la noul sau Ferrari

de

Contrele parlamentarilor in ceea ce priveste taxa de prima inamtriculare nu l-au lasat indiferent pe Arpad Paszkany. Acesta vrea sa profite de iminenta schimbare in legislatie si sa-si recupereze cei 15.404 de euro care i-au

 

 

revenit de achitat in momentul in care a adus in tara noul sau Ferrari 599 GTB Fiorano, achizitionat in Italia, pentru 270.000 de euro. Masina are un motor de sase litri si un numar impresionant de 612 cai-putere. Doleantele lui Paszkany nu se opresc aici. Acesta doreste sa primeasca si dobanda aferenta perioadei in care i-a fost retinuta taxa de prima inmatriculare. Totul pentru ca Iuliu Muresan si viitorul antrenor sa aiba fonduri suficiente pentru campania de achizitii. Altfel, garajul patronului de la CFR Cluj mai contine si alte masini cu care se poate mandri: un Cadillac Escalade, un Mercedez-Benz GL Class si unul ML Class

Ordinul Agentiei Narionale de Administrare Fiscala nr. 8061/2008 pentru modificarea si completarea Normelor privind procedurile simplificate de vamuire

de

Avand in vedere prevederile art. 76 din Regulamentul Consiliului (CEE) nr. 2.913/92 de instituire a Codului vamal comunitar, prevederile titlului IX „Proceduri simplificate” din Regulamentul Comisiei (CEE) nr. 2.454/93 de

 

 

stabilire a unor dispozitii de aplicare a Regulamentului Consiliului (CEE) nr. 2.913/92 de instituire a Codului vamal comunitar, prevederile art. 663 si 664 din Regulamentul de aplicare a Codului vamal al Romaniei, aprobat prin Hotararea Guvernului nr. 707/2006, cu modificarile si completarile ulterioare,

    tinand seama de prevederile Regulamentului (CE) nr. 1.192/2008 al Comisiei de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 2.454/93 de stabilire a unor dispozitii de aplicare a Regulamentului (CEE) nr. 2.913/92 al Consiliului de instituire a Codului vamal comunitar,
    in temeiul art. 5 alin. (3) din Hotararea Guvernului nr. 532/2007 privind organizarea si functionarea Autoritatii Nationale a Vamilor, cu modificarile si completarile ulterioare,

 

    vicepresedintele Agentiei Nationale de Administrare Fiscala emite urmatorul ordin:

 

   Art. I. – Normele privind procedurile simplificate de vamuire, aprobate prin Ordinul vicepresedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala nr. 5.465/2007, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 377 din 4 iunie 2007, cu modificarile si completarile ulterioare, se modifica si se completeaza dupa cum urmeaza:
   1. Articolul 2 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
    „Art. 2. – (1) Autorizatia pentru procedura declaratiei simplificate sau pentru procedura de vamuire la domiciliu se acorda, in conditiile prezentelor norme, persoanelor juridice care se afla in una dintre urmatoarele situatii:
    a) declara marfuri in nume propriu;
    b) actioneaza in calitate de reprezentant, respectiv:
    b1) comisionarilor in vama pentru reprezentare directa sau indirecta;
    b2) persoanelor juridice, altele decat cele autorizate sa functioneze in calitate de comisionar in vama, in cazul in care actioneaza ca reprezentanti indirecti pentru o singura persoana.
    (2) Autorizatiile prevazute la alin. (1) lit. b) se acorda cu conditia existentei unor evidente si a punerii in aplicare a unor proceduri adecvate care sa permita autoritatii vamale de autorizare sa identifice persoanele reprezentate si sa efectueze controale vamale corespunzatoare.
    (3) Persoanele prevazute la alin. (1) lit. b) au obligatia tinerii de evidente separate, potrivit prezentelor norme, pentru fiecare dintre persoanele pe care le reprezinta.”
   2. Articolul 6 se abroga.
   3. La articolul 8, litera d) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
    „d) marfurilor care fac obiectul Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 129/2006 privind regimul de control al exporturilor de produse si tehnologii cu dubla utilizare, aprobata cu modificari prin Legea nr. 136/2007;”.
   4. La articolul 8, dupa litera e) se introduc trei noi litere, literele f), g) si h), cu urmatorul cuprins:
    „f) marfurilor care fac obiectul Regulamentului (CE) nr. 1.013/2006 al Parlamentului European si al Consiliului din 14 iunie 2006 privind transferurile de deseuri, cu modificarile si completarile ulterioare;
    g) marfurilor care fac obiectul Regulamentului (CE) nr. 1.277/2005 al Comisiei din 27 iulie 2005 de stabilire a normelor de punere in aplicare a Regulamentului (CE) nr. 273/2004 al Parlamentului European si al Consiliului privind precursorii drogurilor si a Regulamentului (CE) nr. 111/2005 al Consiliului de stabilire a normelor de monitorizare a comertului intre Comunitate si tarile terte cu precursori ai drogurilor;
    h) marfurilor care fac obiectul Legii nr. 339/2005 privind regimul juridic al plantelor, substantelor si preparatelor stupefiante si psihotrope, cu completarile ulterioare.”
   5. La articolul 16, alineatul (2) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
    „(2) Autorizatia pentru utilizarea procedurii declaratiei simplificate poate fi acordata persoanelor juridice care indeplinesc conditiile stabilite la art. 261 din Regulamentul Comisiei (CEE) nr. 2.454/93.”
   6. La articolul 16, alineatul (3) se abroga.
   7. La articolul 17, alineatul (1) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
    „Art. 17. – (1) Autorizatia de utilizare a procedurii declaratiei simplificate se acorda pe baza unei cereri scrise, intocmita potrivit modelului prevazut in anexa nr. 67 la Regulamentului Comisiei (CEE) nr. 2.454/93.”
   8. La articolul 18, teza 2 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
    „Autorizatia al carei model este prevazut in anexa nr. 67 la Regulamentul Comisiei (CEE) nr. 2.454/93 se tipareste in doua exemplare si se semneaza de catre seful biroului vamal. Un exemplar al autorizatiei se preda solicitantului, iar celalalt exemplar se pastreaza in evidenta biroului vamal. O copie a autorizatiei se transmite Autoritatii Nationale a Vamilor.”
   9. Articolul 21 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
    „Art. 21. – (1) Situatiile in care autorizatia se suspenda sau se revoca de catre biroul vamal sunt cele prevazute la art. 253d, 253e, 253f si 253g din Regulamentul Comisiei (CEE) nr. 2.454/93.
    (2) Revocarea sau suspendarea autorizatiei se realizeaza in baza deciziei sefului biroului vamal emitent si contine data de la care masura intervine, precum si motivul emiterii acesteia. Decizia este notificata de biroul vamal titularului.”
   10. Articolul 22 se abroga.
   11. La articolul 31, alineatul (2) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
    „(2) Autorizatia pentru utilizarea procedurii de vamuire la domiciliu poate fi acordata persoanelor juridice care indeplinesc conditiile prevazute la art. 264 din Regulamentul Comisiei (CEE) nr. 2.454/93.”
   12. La articolul 31, alineatele (3) si (4) se abroga.
   13. La articolul 32, alineatul (1) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
    „Art. 32. – (1) Autorizatia de utilizare a procedurii de vamuire la domiciliu se acorda pe baza unei cereri scrise, intocmita potrivit modelului prevazut in anexa nr. 67 la Regulamentului Comisiei (CEE) nr. 2.454/93. O copie a autorizatiei se transmite Autoritatii Nationale a Vamilor.”
   14. Articolul 33 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
    „Art. 33. – La cererea depusa de titular, acesta anexeaza documente din care sa rezulte datele prevazute la art. 263 din Regulamentul Comisiei (CEE) nr. 2.454/93, precum si documentele care atesta calitatea sau indeplinirea conditiei de destinatar agreat pentru marfurile supuse regimului de tranzit.”
   15. Articolul 36 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
    „Art. 36. – Dispozitiile art. 21 se aplica in mod corespunzator si in cazul procedurii de vamuire la domiciliu.”
   16. Articolul 37 se abroga.
   17. Articolul 70 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
    „Art. 70. – Dispozitiile articolului 16-21 se aplica in mod corespunzator pentru regimul vamal de export.”
   18. Articolul 81 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
    „Art. 81. – Prevederile art. 36 se aplica in mod corespunzator pentru regimul vamal de export.”
   19. La articolul 108, alineatele (1) si (4) se modifica si vor avea urmatorul cuprins:
    „Art. 108. – (1) In cazul in care un operator economic autorizat sa utilizeze procedurile simplificate doreste utilizarea unei proceduri simplificate care necesita autorizare la un alt birou vamal, acesta intocmeste o noua cerere scrisa potrivit modelului prevazut in anexa nr. 67 la Regulamentul Comisiei (CEE) nr. 2.454/93.
    ……………………………………………………………………………………………………………….
    (4) In cazul in care conditiile legale sunt indeplinite, noua autorizatie pentru utilizarea procedurilor simplificate de vamuire se completeaza si se tipareste in doua exemplare din aplicatia «autorizari pentru procedurile simplificate de vamuire». Modelul autorizatiei este prevazut in anexa nr. 67 la Regulamentul Comisiei (CEE) nr. 2.454/93. Aceasta se semneaza de catre seful biroul vamal. Un exemplar al autorizatiei se preda solicitantului, iar celalalt exemplar se pastreaza in evidenta biroului vamal. O copie a autorizatiei se transmite Autoritatii Nationale a Vamilor.”
   20. Articolul 113 se abroga.
   21. Articolul 114 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
    „Art. 114. – (1) Pana la data de 14 martie 2009 modelele cererii si autorizatiei pentru utilizarea procedurilor simplificate, care se gasesc in aplicatia «autorizari pentru procedurile simplificate de vamuire», aflata pe website-ul Autoritatii Nationale a Vamilor www.customs.ro, sectiunea Agenti economici/Utilizarea sistemului informatic vamal, sunt cele prevazute in anexele nr. 1 si 3 la prezentele norme. Incepand cu data de 15 martie 2009 modelele cererii si autorizatiei din aplicatie se inlocuiesc cu cele din anexa nr. 67 la Regulamentul Comisiei (CEE) nr. 2.454/93.
    (2) In perioada 1 ianuarie 2009-14 martie 2009, persoanele care solicita autorizatie pentru utilizarea procedurilor simplificate completeaza si inregistreaza in aplicatia «autorizari pentru procedurile simplificate de vamuire» cererea prevazuta in anexa nr. 1 la prezentele norme, fara a o tipari, si prezinta biroului vamal o cerere conform modelului prevazut in anexa nr. 67 la Regulamentul Comisiei (CEE) nr. 2.454/93, completata manual, semnata si stampilata de reprezentantul legal al acestora. Daca conditiile legale sunt indeplinite, birourile vamale completeaza, prin intermediul aplicatiei «autorizari pentru procedurile simplificate de vamuire», autorizatia al carei model este prevazut in anexa nr. 3 la prezentele norme, o inregistreaza fara a o tipari si elibereaza solicitantului o autorizatie, conform modelului din anexa nr. 67 la Regulamentul Comisiei (CEE) nr. 2.454/93, completata manual, semnata si stampilata.”
   22. Dupa articolul 114 se introduce un nou articol, articolul 1141, cu urmatorul cuprins:
    „Art. 1141. – (1) In aplicarea prevederilor art. 2 din Regulamentul (CE) nr. 1.192/2008 al Comisiei de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 2.454/93 de stabilire a unor dispozitii de aplicare a Regulamentului (CEE) nr. 2.913/92 al Consiliului de instituire a Codului vamal comunitar, pana la data de 14 martie 2009 birourile vamale reevalueaza, in conformitate cu prevederile art. 253 alin. (8) din Regulamentul Comisiei (CEE) nr. 2.454/93, autorizatiile pentru utilizarea procedurilor simplificate de vamuire, emise anterior datei de 1 ianuarie 2009.
    (2) Daca in urma reevaluarii prevazute la alin. (1) conditiile de autorizare prevazute la art. 261, respectiv art. 264 din Regulamentul Comisiei (CEE) nr. 2.454/93:
    a) sunt indeplinite, birourile vamale emit noi autorizatii la cererea titularilor;
    b) nu sunt indeplinite, autorizatiile pentru utilizarea procedurilor simplificate de vamuire emise anterior datei de 1 ianuarie 2009 isi inceteaza valabilitatea la data de 14 martie 2009.”
   Art. II. – Prezentul ordin se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, si intra in vigoare la data de 1 ianuarie 2009.

Decizia Inaltei Curti de Casatie si Justitie nr. 9/2008

de

In Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 831 din 10 decembrie 2008 a fost publicata Decizia Inaltei Curti de Casatie si Justitie nr. 9/2008 privind examinarea recursului in interesul legii declarat de procurorul general al

 

 

Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie referitor la verificarea legalitatii si temeiniciei actului de trimitere in judecata, conform art. 264 alin. 3 din Codul de procedura penala, in cazul cand inaintarea rechizitoriului instantei competente se face prin adresa, sub semnatura prim-procurorului, procurorului general al parchetului de pe langa curtea de apel sau a procurorului ierarhic superior. 

Chestiunea controversata, vizand verificarea legalitatii si temeiniciei actului de trimitere in judecata, conform art. 264 alin. 3 din Codul de procedura penala, in cazul cand inaintarea rechizitoriului instantei competente se face prin adresa, sub semnatura prim-procurorului, procurorului general al parchetului de pe langa curtea de apel sau a procurorului ierarhic superior, a primit doua categorii de solutii (art. 264 alin. 3 C.pr.pen.: “Rechizitoriul este verificat sub aspectul legalitatii si temeiniciei de prim-procurorul parchetului sau, dupa caz, de procurorul general al parchetului de pe langa curtea de apel, iar cand urmarirea este facuta de acesta, verificarea se face de procurorul ierarhic superior. Cand urmarirea penala este efectuata de un procuror de la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, rechizitoriul este verificat de procurorul-sef de sectie, iar cand urmarirea penala este efectuata de acesta, verificarea se face de catre procurorul general al acestui parchet. in cauzele cu arestati, verificarea se face de urgenta si inainte de expirarea duratei arestarii preventive.”) 

Unele instante au considerat ca verificarea legalitatii si temeiniciei rechizitoriului se presupune efectuata in cazul in care acesta nu a fost infirmat, pentru realizarea conditiilor instituite de art. 264 alin. 3 din Codul de procedura penala fiind suficienta semnatura procurorului ierarhic superior pe adresa de inaintare a dosarului catre instanta competenta.  

Alte instante, dimpotriva, s-au pronuntat in sensul ca verificarea rechizitoriului trebuie concretizata in mentiune expresa, apreciind ca semnarea adresei de inaintare a dosarului de catre procurorul ierarhic superior nu poate presupune indeplinirea obligatiei instituite de acest text de lege. 

Inalta Curtea a apreciat ca aceasta din urma este solutia conforma cu legea, dispunand:

„Admit recursul in interesul legii declarat de Procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie. Dispozitiile art. 264 alin. 3 din Codul de procedura penala se interpreteaza in sensul ca, rechizitoriul trebuie sa contina mentiunea „verificat sub aspectul legalitatii si temeiniciei”. Lipsa acestei mentiuni atrage neregularitatea actului de sesizare, in conditiile art. 300 alin. 2 din Codul de procedura penala, in sensul ca ea poate fi inlaturata, dupa caz, fie de indata, fie prin acordarea unui termen in acest scop. (…)”

Casa de avocatura Badea Clifford Chance estimeaza pentru anul în curs o crestere a cifrei de afaceri cu pâna la 15%

de

“Estimam pentru 2009 o crestere a cifrei de afaceri cu 10-15%. Pentru anul 2009 preconizam ca vom continua sa acordam asistenta în diverse tranzactii, dar vom urmari sa ne întarim capabilitatile în domenii precum

 

energie, infrastructura, litigii comerciale, dar si restructurarea, falimentul sau insolventa companiilor”, a declarat Daniel Badea

In cazul in care o societate de brokeraj intra in faliment, un investitor va primi 9.000 de euro drept despagubire

de

In cazul in care o societate de brokeraj intra in faliment, un investitor va primi 9.000 de euro drept despagubire, conform reglementarilor actuale.In 2007, plafonul de despagubire a fost de 4.500 de euro, acesta urcand in

 

2008 pana la 7.000 de euro. In 2012, plafonul trebuie sa fie de 20.000 de euro pentru fiecare investitor, prag stabilit prin directiva Comisiei Europene.

Sursa: ZF

Grila notarilor in 2009

de

Potrivit grilei notarilor, barometrul pietei imobiliare, anul 2009 aduce taxe mai mici pe tranzactii imobiliare.Grila de evaluare a imobilelor dupa care notarii calculeaza impozitele pentru vânzarile de apartamente a scazut,

 

anunta imomedia.ro

Preturile locuintelor sunt egale cu cele din 2005

CCR dezbate pe 14 ianuarie legea caselor nationalizate.Ce decizie credeti ca se va lua?

de

Curtea Constitutionala a României (CCR) va lua în discutie pe 14 ianuarie sesizarea formulata de presedintele Traian Basescu în legatura cu proiectul de lege privind casele nationalizate.

 

 

CCR a mai fost sesizata cu legea caselor nationalizate de parlamentarii PD-L si PNL, hotarând în data de 10 decembrie 2008 ca prevederile legii sunt constitutionale

Partenerul de afaceri al lui Gigi Becali, Teia Sponte, este în atentia procurorilor anticoruptie

de

Partenerul de afaceri al lui Gigi Becali, Teia Sponte, este în atentia procurorilor anticoruptie în dosarul în care primarul orasului Voluntari, Costel Florentin Pandele, a fost trimis în judecata pentru fals intelectual.

 

 

DNA sustine ca din analiza registrului de autorizatii de construire pe anul 2007 si a registrului de certificate de urbanism apartinând Primariei Voluntari, din cele 427 autorizatii de construire emise, doar doua au fost revocate.

Mai multe carduri suspecte au fost găsite la una dintre victimele accidentului de la Predeal

de

În timp ce medicii de la Brașov încercau să-i salveze viaţa unuia dintre tinerii răniți, au găsit mai multe carduri emise de bănci din străinătate.  Opt dintre instrumentele de plată erau pe numele unor persoane cu nume

 

străine, iar lângă fiecare card era trecut un grup de cifre despre care anchetatorii bănuiesc că ar fi codul PIN.

Tânărul a fost dus la spital după ce, în apropiere de Predeal, mașina în care era pasager a derapat și a ajuns pe cale ferată. Două persoane din cele opt câte se înghesuiseră în mașina de teren și-au pierdut viața, iar șoferul a fugit de la locul accidentului și a fost găsit de polițiști după câteva ore. Șoferul fusese expulzat din Marea Britanie pentru folosire de carduri falsificate.

Sursa: Realitatea TV

Lasati omul sa studieze!Un tânăr a fost prins în timp ce fura 16 cărţi din depozitul Academiei Române

de

Potrivit purtătorului de cuvânt al Poliţiei Capitalei, hoţul a fost prins duminică, în jurul orei 16.30, când încerca să iasă pe un geam al depozitului de carte al Academiei Române, cu 16 volume. Cercetările ulterioare au

 

arătat că ilfoveanul în vârstă de 25 de ani a forţat geamul şi intenţiona să fure mai multe cărţi.

Tânărul a fost reţinut şi este cercetat pentru furt calificat.

 

realitatea

S-a sinucis Mircea Stănescu .Dumnezeu sa il odihneasca!

de

Mircea Stănescu, fiul jurnalistului Sorin Roşca Stănescu, implicat într-un accident rutier petrecut în circumstanţe dubioase, la sfârşitul anului trecut, s-a sinucis în această seară, împuşcându-se, au declarat, pentru Mediafax,

 

 

surse judiciare.

Fostul deputat PSD era suspectat de poliţişti că ar fi accidentat mortal un bărbat.

Accidentul a avut loc sâmbătă, 27 decembrie, în jurul orei 17.45, când un bărbat în vârstă de 45 de ani a fost lovit, pe trecerea de pietoni de la intersecţia străzilor Aviator Alexandru Şerbănescu şi Căpâlna, de Mercedesul lui Stănescu jr.

Mircea Stănescu urma să fie citat pentru audieri în data de 12 ianuarie.

Creditele ipotecare sunt cel mai greu de accesat in aceasta perioada, in principal din cauza scaderii preturilor

de

Directorul general al Kiwi Finance a adaugat ca in ultima perioada a crescut ponderea creditelor negarantate acordate in lei, insa cele ipotecare sunt in continuare accesate in euro, informeaza NewsIn.

 

„Factorii care pot influenta stimularea creditului ipotecar sunt: statul printr-un plan coerent anticriza, BNR prin politici monetare si administrative, bancile prin politici de risc si dezvoltatorii imobiliari”, a subliniat Bidian.

Russian natural gas deliveries to Romania dropped by 30% to 40% starting Friday

de

The situation may lust until Sunday, January 4, the head of Romanian gas transport company Transgaz Ioan Rusu told Romanian news agency NewsIn.

 

For the time being, the diminishing gas imports from Russia has not been felt by business or private consumers as the difference was covered from domestic resources.

The volume of Romania’s daily natural gas imports usually amounts to 10 million cubic meters and it dropped by 3 million cubic meters on Friday evening, Rusu said. He assured Romania was ready to deal with a drop in gas deliveries as it can use its own reserves.

Romanian Economy minister Adriean Videanu assured on Saturday that Romania did not have any problem with natural gas deliveries from Russia. He made the statement following an informal reunion on the issue at ministry level.

For his part, Marius Stroia, head of the national body monitoring natural gas imports DNGN, said that a drop in deliveries to Romania was announced starting Friday 6 p.m..

He also said that starting Monday Romanian oil company Petrom would close the Doljchim plant. Adriean Videanu said the decision in this regard had exclusively economic reasons and was not connected with the national natural gas transport system.

According to Reuters, Gazprom said on Friday that some countries in the Balkans informed the Russian company that they were facing a drop in natural gas deliveries while Hungary and Poland said pipeline pressure was dropping in their cases.

hotnews

A Romanian woman was wounded in Israeli air raids on Gaza

de

A Romanian woman was wounded in Israeli air raids on Gaza, according to Romanian news television Realitatea TV. Over 1,000 Romanian citizens cannot leave the area because they do not hold any passport, as

 

international news agencies report that troups and armoured personnel carriers were closing in on Gaza City on Sunday.

Following heavy air raids on Hamas positions, the Israeli army launched a major ground offensive in the area. Israeli tanks opened fire on several objectives they say were controlled by the radical Islamist group. For their part, Hamas troups responded with Kassam missiles, according to international media reports.

The total toll after eight days of war exceeded 460 dead and some 4,000 wounded people.

The large majority of Romanian citizens in Gaza are women married to Palestinian men. There is no indication yet whether a number of 48 Romanians who demanded help would be able to leave Gaza city. For the moment, even if they receive approval to leave the Gaza Strip, they would not be able to leave because of ground operations in the area.

A Romanian woman, Mitrea Ana, aged 42, was wounded during the armed operations in the area over the past days, but her situation is stable now. She could not leave Gaza in due time because her passport had expired, according to Realitatea TV.

 

hotnews

Smoking areas in public spaces need to be clearly delineated and ventilated properly, starting January 1, 2009

de

Inspectors protecting consumers’ rights will start a national level control, officials sources from the institution regulating the issue declared on Sunday, quoted by Romanian news agency Mediafax.

 

Starting January 1, 2009, all restaurants and bars need to allocate up to 50% of their space to smokers in ventilated and isolated rooms. Restaurants or bars with less than 100 sq meters can choose to function as either smoking units or non smoking ones.

Israeli authorities did not approve, for now, none of the 64 evacuation requests submitted by Romania’s Embassy in Tel Aviv, on behalf of 64 Romanian citizens

de

Israeli officials grant permission of 63 Romanian citizens to leave Gaza starting Monday, 6:30 pm through Erez but the lack of cease fire agreements prevents them from leaving. Foreign Affairs officials did whatever they

 

could to facilitate the repatriation of the Romanian citizens living in Gaza.

Thus, on Sunday night, the 63 people interested to leave Gaza were informed by the Romanian Foreign Affairs officials that they received permission from Israeli officials to leave the area starting Monday, 6:30 pm. However, the first bus had to return, as rockets kept falling without rest. Romanian officials in Tel Aviv declared that they will continue to pressure Israeli officials to allow a secure corridor to evacuate citizens.

Romanians are not the only ones pending a decision from the Israeli state: German, Austrian and Hungarian citizens in the area are also waiting for a response. Another factor that lead to the delay is that the requests were formulated as late as December 31 and January 2.

Romanian officials urged their Israeli counterparts to approve the evacuation requests. However, even if requests are approved, for now, there is no clear and safe passing point: the Erez borderline is shut down and the approval of the requests would entail the creation of a secure passing that would allow their evacuation.

Currently, Israeli authorities approved 443 requests made by foreigners but only 200 managed to leave the area.

 

hotnews

Ce facem domne’ cu euro asta?

de
Cursul de schimb ar putea ajunge la un maxim de 4,2 lei/euro in primul trimestru din 2009, considera majoritatea analistilor, spunand ca deprecierea leului, care ar putea scoate la iveala efectele adverse ale
 indatorarii in valuta a populatiei, nu poate fi evitata fara inasprirea politicii bugetare.
„Cursul depinde de colaborarea dintre noul guvern si banca centrala, de accesul la fondurile Uniunii Europene (UE, n.r.), precum si de cum va evolua contextul international, si de perceptia investitorilor asupra conditiilor din piata si a evolutiei riscurilor”, a spus, citat de NewsIn, economistul-sef al Bancii Comerciale Romane (BCR), Lucian Anghel.

Asiguratii Casco nu mai sunt obligati sa treaca pe la Politie in cazul accidentelor fara victime

de

Noua reglementare se aplica si pentru soferii ale caror autovehicule au suferit daune din cauza unor incidente precum caderea unor crengi de copaci peste masina sau zgarierea masinii in parcare.

 

Astfel, asiguratii pot obtine „documentul de introducere in reparatie” a vehiculului propriu avariat, adresandu-se direct asiguratorului sau unde detine o polita Casco valabila, fara a mai fi necesara deplasarea la Politia Rutiera, se arata intr-un comunicat al CSA.

Prevederile mentionate sunt incluse in Ordinul 12 din 2008 al CSA, coroborate cu prevederile ordonantei de urgenta 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice.

Unitatile reparatoare de vehicule au obligatia sa accepte „documentele de introducere in reparatie” a vehiculelor eliberate de asiguratori si prezentate de asiguratii Casco, acestea fiind echivalente celor eliberate de Politia Rutiera sub titulatura „autorizatie de reparatie”, se mai arata in comunicat.

Ce parare aveti de asta?Un moldovean l-a impuscat mortal pe Mos Craciun pentru ca a refuzat sa vina si la copiii lui

de
Un barbat din Republica Moldova, in varsta de 49 de ani, proaspat intors de la munca din strainatate, si-a impuscat vecinul, pe motiv ca, desi era deghizat in Mos Craciun, acesta nu a fost de acord sa intre si in casa sa
pentru a face o bucurie si copiilor sai
Incidentul s-a petrecut, conform NewsIn, la sfarsitul anului 2008, in satul Caprineni, din raionul Hancesti (Republica Moldova). Agresorul, Valeriu Frunza, se afla, potrivit reprezentantilor politiei locale, intr-o stare avansata de ebrietate.

Proaspat intors de la munca din strainatate, moldoveanul a sarbatorit cu prietenii revenirea in tara, iar pe drumul spre casa acesta s-a intalnit cu vecinul sau, costumat in Mos Craciun, pe care l-a invitat energic sa intre si in casa lui. Confruntat cu refuzul vecinului, Frunza l-a impuscat mortal pe vecinul Mos Craciun cu un pistolet de calibru 16, de productie sovietica. Potrivit legislatiei moldovene, in cazul in care Frunza este gasit vinovat pentru omor din culpa, acesta risca o pedeapsa cu inchisoarea de 20 de ani

Procurorii DNA au pus sechestru asigurator pe bunuri apartinand lui Geoge Copos in valoare de 854.000 de euro .Ce parare aveti?

de

Potrivit rechizitoriului Loteria II, in 10 octombrie 2008 Directia Nationala Anticoruptie a pus sechestru, in cazul lui Copos, pe o jumatate dintr-un imobil de 100.000 de euro, pe o jumatate dintr-un teren de 635 de metri

 

 

patrati din Herastrau in valoare de 830.000 de euro, o jumatate dintr-un alt imobil din Capitala de 139.000 euro si pe o jumatate de proprietate formata din o cladire si un teren, ambele valorand 640.000 euro.

Conform rechizitoriului consultat de NewsIn, Ministerul Economiei si Finantelor, impreuna cu AVAS, nu s-au considerat prejudiciate in dosarul Loteria II, procurorii DNA aratand ca a fost insa prejudiciat bugetul de stat.

Cameliei Voiculescu si lui Sorin Pantis nu li s-a pus sechestru asigurator pe nici unul dintre bunuri, potrivit rechizitoriului.

Procesul Loteria II, in care fostul vicepremier George Copos, fostul ministru al Comunicatiilor Sorin Pantis si Camelia Voiculescu au fost trimisi in judecata de DNA, pentru manipularea pietei de capital, va incepe pe 22 ianuarie la Tribunalul Bucuresti. Tribunalul Bucuresti a fixat acest termen dupa ce, pe 29 decembrie 2008, procurorii Directiei Nationale Anticoruptie i-au trimis in judecata pe cei trei – alaturi de alte zece persoane – fiind acuzati de manipulare a pietei de capital, dupa ce o societate a lui Copos a creat un prejudiciu de 600.000 de dolari Fondului Proprietatii de Stat.

Fostul vicepremier Gheorghe Copos este acuzat de spalare de bani, fals in inscrisuri sub semnatura privata si instigare la infractiunea de participatie improprie la savarsirea infractiunii de fals intelectual, conform DNA.

Camelia Voiculescu (fiica senatorului PC Dan Voiculescu – n.red.) este acuzata de folosire a unor informatii privilegiate pentru dobandirea pe cont propriu sau pe contul unei terte persoane, direct ori indirect, de instrumente financiare la care aceste informatii se refera si, respectiv, efectuarea, impreuna cu alte persoane, in mod concertat, de operatiuni de manipulare a pietei.

Sa nu te pui cu rusii!Putin ordona reducerea suplimentara a volumului de gaz livrat Europei

de

Gazpromul a intrerupt la 1 ianuarie livrarile catre Ucraina, pe care o acuza ca ia ilegal din gazul destinat Europei.
Potrivit Realitatea, clientii europeni au inregistrat scaderi semnificative ale

 

 debitelor la gaze, fapt pus de compania rusa Gazprom pe seama practicii Ucrainei de a fura din conducte.

Gazprom a declarat ca va da in judecata Ucraina la Curtea Internationala de Arbitraj de la Stockholm pentru furt de gaze si nerespectarea termenilor unui contract semnat in 2002 privind tranzitul gazelor destinate clientilor din Europa.

Zeci de tone de parfumuri, îmbrăcăminte şi ţigări contrafăcute.Casa de avocatura Coltuc va juta in orice proces de proprietate intelectuala

de

Parfumurile şi ţigările au constituit cele mai importante capturi, din punct de vedere valoric, ale Inspectoratului Judeţean al Poliţiei de Frontieră (IJPF) Arad, în primele 11 luni ale anului 2008.

 

Potrivit comandantului IJPF Arad, comisar şef Ioan Handra, cea mai mare cantitate de parfumuri a fost capturată pe 14 aprilie, la PTF Vărşand, cele peste 20 de tone de flacoane de parfumuri susceptibile a fi contrafăcute fiind descoperite ascunse între baloţii cu textile transportaţi într-un automarfar condus de un cetăţean turc, din Turcia spre Germania. Tot la PTF Vărşand au fost descoperite, pe 16 octombrie, într-un automarfar condus de un cetăţean român, care transporta şerveţele umede, tricotaje şi produse chimice pentru o firmă din Polonia, peste 12 tone de flacoane de parfumuri şi textile susceptibile a fi contrafă cute, marfa de contrabandă fiind ascusă printre mărfurile aflate în autocamion. La PTF Turnu de astă dată, pe 30 noiembrie, au fost descoperite într-un autocamion condus de un cetăţean bulgar şi care transporta, conform documentelor de însoţire, colete şi genţi din România spre Olanda, peste 4,2 tone de flacoane de parfumuri susceptibile a fi contrafă cute, în compartimentul de marfă al autocamionului.

Peste 2 milioane de pachete de ţigări

În ceea ce priveşte ţigările, comisarul şef Ioan Handra a precizat că, în primele 11 luni ale anului 2008, urmare a acţiunilor derulate în comun cu Autoritatea Vamală şi Garda Financiară, au fost capturate, în total, peste două milioane de pachete de ţigări ce urmau să fie scoase ilegal din ţară pentru a fi introduse pe piaţa neagră din ţările Uniunii Europene, valoarea acestora depăşind 10,6 milioane de lei. Cele mai importante capturi de ţigări la PTF Nădlac au fost făcute pe 4 august, când, într-un TIR încărcat cu legume ce venea din Grecia şi se îndrepta spre Germania, au fost descoperite 454.000 de pachete de ţigări evaluate la 2,27 milioane de lei şi, respectiv, pe 4 septembrie, când într-un TIR încărcat cu struguri ce venea din Grecia şi avea ca destinaţie Germania, au fost descoperite 350.000 de pachete de ţigări evaluate la 1,17 milioane de lei. „Nu în ultimul rând trebuie menţionat că, în condiţiile efectuării unui control fluent cetăţenilor comunitari, mod de lucru impus de normele UE şi Schengen, în perioada de referinţă au fost identificate, reţinute şi documentate un număr de opt autoturisme furate din ţări ale UE, fiind depistate de asemenea 62 de persoane care au condus un autovehicul fără a poseda permis de conducere auto“, a adăugat comandantul IJPF Arad

Ordinul Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor nr. 12/2008

de

Art. 1. – Asiguratorii/societatile din domeniul asigurarilor ori societatile specializate si mandatate in serviciile de constatare si lichidare a daunelor desemneaza personalul cu atributii in constatarea, solutionarea dosarelor de

 

 

 

dauna si eliberarea documentelor de introducere in reparatie a vehiculelor, in cazul in care asiguratii detin o asigurare facultativa Casco valabila, emisa de asiguratorul respectiv, si se prezinta pentru a instiinta despre producerea unor pagube materiale la vehiculul asigurat, in conditiile prevazute la art. 79 alin. (2) lit. b), art. 80 alin. (2) si la art. 801 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice, cu modificarile si completarile ulterioare.

Art. 2. – Un model fata-verso al declaratiei de accident este prezentat in anexa nr. 1. Pot fi folosite si alte tipizate proprii fiecarui asigurator, dar care sa contina minimum informatiile din modelul prezentat in anexa nr. 1. Documentul se emite/se tipareste de catre fiecare asigurator care practica asigurari facultative de vehicule.

Art. 3. – Informatiile cuprinse in anexa nr. 1 vor fi mentinute si evidentiate obligatoriu intr-o baza de date a fiecarui asigurator care practica asigurari facultative de vehicule sau de raspundere civila obligatorie si se pastreaza o perioada de 10 ani. Asiguratorul va lua masurile care se impun astfel incat, intr-un termen de 15 zile de la emiterea documentului de introducere in reparatie a vehiculelor, sa introduca toate datele din anexa nr. 1 intr-o baza de date proprie. Asiguratorul va transmite datele, in forma statistica si in mod electronic, o singura data pe an, pana la data de 31 ianuarie pentru anul anterior, intr-o baza de date comuna, administrata de Comisia de Supraveghere a Asigurarilor.

Art. 4. – Daca in urma analizarii situatiei prezentate nu se poate desprinde o concluzie clara privind imprejurarile in care a avut loc accidentul/evenimentul si exista neconcordante in declaratia celui implicat, inspectorul constatator, impreuna cu persoana/asiguratul in cauza, se deplaseaza la locul producerii pagubei, unde va efectua o cercetare amanuntita, inclusiv prin identificarea oricaror mijloace de proba si efectuarea de fotografii.
Art. 5. – Documentul de introducere in reparatie a vehiculelor constituie actul in baza caruia unitatile autorizate de profil permit introducerea vehiculului in procesul de reparatie.

Art. 6. – a) Documentul de introducere in reparatie a vehiculelor are o serie unica compusa din: numarul unic din Registrul asiguratorilor si brokerilor de asigurare, indicativul abreviat al judetului in care a fost emis documentul in formatul a doua campuri si o serie numerica formata din 8 campuri.
b) Documentul de introducere in reparatie a vehiculelor este un formular care poate fi emis direct din sistemul informatic propriu al fiecarui asigurator ori poate fi tiparit, fiecare formular regasindu-se in doua exemplare, original si copie. Asiguratorii autorizati sa practice asigurarea obligatorie de raspundere civila pentru prejudicii produse prin accidente de vehicule, precum si cei care practica asigurari facultative pentru vehicule sunt obligati sa emita/tipareasca formularul care va contine in mod obligatoriu cel putin informatiile cuprinse in modelul prezentat in anexa nr. 2. In cazul in care sunt tiparite, formularele se distribuie de catre asiguratori unitatilor teritoriale ori persoanelor mandatate sa desfasoare astfel de activitati in numele si pentru asiguratorul respectiv.

Art. 7. – Originalul documentului de introducere in reparatie a vehiculelor se inmaneaza solicitantului, iar copia ramane la asigurator pentru arhivare. Documentele tiparite, inclusiv cele care sunt emise direct din sistemul IT propriu al asiguratorului/societatii din domeniul asigurarilor se inseriaza intr-o plaja de numere stabilita de asigurator, cu respectarea prevederilor art. 6 lit. a). In toate cazurile, este interzisa emiterea de catre asiguratori, societatile din domeniul asigurarilor ori de cele care sunt specializate in servicii de constatare si lichidare a daunelor a unor documente de introducere in reparatie a vehiculelor care sa aiba aceleasi serie si numar, nerespectandu-se caracterul de unicitate al documentului.

Art. 8. – Documentele de introducere in reparatie a vehiculelor se inregistreaza si se pastreaza la sediul fiecarei unitati teritoriale a asiguratorului.

Art. 9. – (1) Arhivarea documentelor de introducere in reparatie a vehiculelor, insotite de declaratiile proprietarilor/conducatorilor de vehicule si de alte documente rezultate din verificari, se va realiza lunar, in ordinea intocmirii lor.
(2) Termenul de pastrare este de 10 ani, distrugerea acestora efectuandu-se cu respectarea prevederilor legale in vigoare.
Dispozitii tranzitorii si finale

Art. 10. – (1) Documentele de introducere in reparatie a vehiculelor se distribuie fie in format electronic, fie pe suport hartie numai personalului desemnat in conditiile art. 1, care le primeste sub semnatura.
(2) Eliberarea documentelor de introducere in reparatie a vehiculelor de catre persoane neautorizate sau, dupa caz, in alte situatii decat cele expres prevazute la art. 79 alin. (2) lit. b si la art. 80 alin. (2) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 195/2002, cu modificarile si completarile ulterioare, atrage raspunderea penala, contraventionala, civila sau administrativa, dupa caz.

Art. 11. – Daca documentele de introducere in reparatie a vehiculelor au fost completate gresit, acestea se anuleaza prin bararea pe diagonala si inscrierea mentiunii „anulat”, pastrandu-se atat originalul, cat si copia. De asemenea, si in evidentele electronice se vor face modificarile care se impun in legatura cu seria documentului si cu motivul anularii.

Art. 12. – Eliberarea documentului de introducere in reparatie a vehiculelor nu constituie nota tehnica finala de constatare a daunelor si nici obligatie de plata din partea emitentului politei de asigurare. Aceasta reglementare se precizeaza in continutul tipizat al documentului. Acest document se elibereaza inclusiv in cazul in care se constata dauna totala si vehiculul nu se mai repara.

Art. 13. – Nerespectarea prevederilor prezentelor norme de catre societatile de asigurare se sanctioneaza in conditiile si potrivit prevederilor Legii nr. 32/2000 privind activitatea de asigurare si supravegherea asigurarilor, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si ale Legii nr. 136/1995 privind asigurarile si reasigurarile in Romania, cu modificarile si completarile ulterioare.

Art. 14. – Anexele nr. 1 si 2 fac parte integranta din prezentele norme

   ANEXA Nr. 1
la norme

   

                                                     +------+
                                                     |MODEL |
                                                     |(fata)|
                                                     +------+
Asigurator ......................................           Data si ora prezentarii
Societatea din domeniul asigurarilor ............           Data ........................... ora ...............
.................................................           Documentul de introducere in reparatie a vehiculului
                 Avarii existente                           Seria ............................ Nr. .............
                 ----------------
(Se completeaza de catre inspectorul constatator)
.................................................           Obtinerea din asigurare de foloase materiale necuvenite
.................................................           se pedepseste conform Codului penal.
.................................................
.................................................           Inspector constatator,                        Asigurat,
                                                    DECLARATIE
   Subsemnatul/Subsemnata .................., fiul (fiica) lui ....................... si al/a ...................,
nascut(a) la data de ............... in localitatea ....................., judetul/sectorul ......................,
cetatenie ..................., domiciliat(a) in localitatea ........................., str. .......................
nr. ......, bl. ........, sc. ........., ap. ......., judetul/sectorul ......................, cod numeric personal
..............................., posesor/posesoare al/a actului de identitate seria ........... nr. ..............,
eliberat de ...................., si al/a permisului de conducere categoria ................... nr. ..............,
eliberat de .................................... la data de ....................., cu vechime din ................,
de profesie ...................... la ...................................., cu sediul in str. .....................
nr. ........, sectorul .............., telefon acasa ........................., telefon serviciu .................,
declar pe propria raspundere urmatoarele aspecte privind cauzele si consecintele producerii evenimentului rutier:
   La data de ............., in jurul orei ........., am condus/stationat auto nr. ............ marca ............,
culoarea .............., proprietatea ......................................, in localitatea (in afara localitatii)
.........................., pe strada (sos.) ........................... din directia .............................
catre .......................................... .
   Cand am ajuns in dreptul imobilului cu nr. ............., in intersectia ......................................,
in afara localitatii ..................................., pe autostrada ...........................................
...................................................................................................................
...................................................................................................................
...................................................................................................................
...................................................................................................................
   Avarii rezultate: ..............................................................................................
...................................................................................................................
...................................................................................................................
...................................................................................................................
...................................................................................................................
...................................................................................................................
                  Data                                                                 Semnatura
        .........................                                               .......................

    NOTA:

    In mod obligatoriu se vor completa corect toate spatiile punctate din continutul declaratiei.

   

                                                     +-------+
                                                     | MODEL |
                                                     |(verso)|
                                                     +-------+
   Autovehiculul este asigurat CASCO cu Contractul nr. ........................................, emis de Societatea
..........................................................., valabil de la ............... pana la ................
   Declar pe propria raspundere ca in urma evenimentului rutier nu a rezultat decesul sau ranirea vreunei persoane
ori producerea de pagube altor persoane.
   Conditii de luminozitate:
   - lumina zilei     [ ]                 - luminozitate redusa              [ ]                - intuneric     [ ]
   Starea carosabilului:
   - uscat            [ ]                 - altele (umed, inghetat etc.)     [ ]
   Categoria vehiculului (inscrisa in documentul international de asigurare):
   - categoria "A" autoturism               [ ]
   - categoria "B" motociclu                [ ]
   - categoria "C" autocamion sau tractor   [ ]
   - categoria "D" bicicleta cu motor       [ ]
   - categoria "E" autobuz sau autocar      [ ]
   - categoria "F" remorca                  [ ]
   Prezentarea schematica a accidentului/evenimentului:
+-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------+
|                                                                                                                 |
|                                                                                                                 |
|                                                                                                                 |
|                                                                                                                 |
|                                                                                                                 |
|                                                                                                                 |
+-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------+
                      Data                                                          Semnatura
        .................................                               .................................

   ANEXA Nr. 2*)
la norme

    ___________

   *) Anexa nr. 2 este reprodusa in facsimil.

   

                                         +----------+
                                         |  MODEL   |
                                         |(original)|
                                         +----------+
+----------+
|  Sigla   | DENUMIRE ASIGURATOR                                          Seria XXX/JJ/NNNNNNNN
|asigurator| UNITATEA TERITORIALA _________________
+----------+ Tel/Fax ______________________________
                      DOCUMENT DE INTRODUCERE IN REPARATIE A VEHICULULUI
Se elibereaza prezentul document pentru vehiculul marca ________________, culoarea ____________
Avand nr. de inmatriculare/inregistrare _______________ si proprietar/utilizator ______________
CNP/CUI ___________________________________
Vehiculul a fost implicat in accidentul rutier/evenimentul din data de ____________, ora _____,
locul ________________________________ si poate fi introdus in reparatii cu urmatoarele avarii:
_______________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________
Eliberat astazi, ____________, d-lui/d-nei ___________________, CNP ___________________________
INSPECTOR CONSTATATOR
Numele si prenumele in clar ___________________ Eliberarea prezentului document nu constituie
                                                nota tehnica finala de constatare a daunelor
                                                si nici obligatie de plata din partea
                                                asiguratorului
Semnatura ______________________
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
                                         +----------+
                                         |  MODEL   |
                                         | (copie)  |
                                         +----------+
+----------+
|  Sigla   | DENUMIRE ASIGURATOR                                          Seria XXX/JJ/NNNNNNNN
|asigurator| UNITATEA TERITORIALA_________________
+----------+ Tel/Fax____________
                      DOCUMENT DE INTRODUCERE IN REPARATIE A VEHICULULUI
Se elibereaza prezentul document pentru vehiculul marca _______________, culoarea _____________
Avand nr. de inmatriculare/inregistrare _______________ si proprietar/utilizator ______________
CNP/CUI _____________________________________
Vehiculul a fost implicat in accidentul rutier/evenimentul din data de ____________, ora _____,
locul ________________________________ si poate fi introdus in reparatii cu urmatoarele avarii:
_______________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________
Eliberat astazi, ____________, d-lui/d-nei ___________________, CNP ___________________________
INSPECTOR CONSTATATOR
Numele si prenumele in clar ___________________ Eliberarea prezentului document nu constituie
                                                nota tehnica finala de constatare a daunelor
                                                si nici obligatie de plata din partea
                                                asiguratorului
Semnatura ______________________

 

Pentru anul 2009, Consiliul Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor a aprobat cererile de mentinere a autorizatiei de practicare a asigurarii obligatorii RCA pentru 16 societati

de

1. ABC ASIGURARI – REASIGURARI S.A.
2. ALLIANZ – TIRIAC ASIGURARI S.A.
3. ASIBAN S.A.

 

 

 

4. ASIGURARE REASIGURARE ARDAF S.A.
5. ASIGURAREA ROMANEASCA – ASIROM VIENNA INSURANCE GROUP S.A.
6. EUROINS ROMANIA ASIGURARE REASIGURARE S.A.
7. BCR ASIGURARI S.A.
8. BT ASIGURARI TRANSILVANIA S.A.
9. CARPATICA ASIG S.A.
10. CLAL ROMANIA ASIGURARI REASIGURARI S.A.
11. GENERALI ASIGURARI S.A.
12. INTERAMERICAN  ROMANIA INSURANCE COMPANY S.A.
13. OMNIASIG VIENNA INSURANCE GROUP S.A.
14. OTP GARANCIA ASIGURARI S.A.
15. SOCIETATEA COMERCIALA DE ASIGURARE – REASIGURARE ASTRA S.A.
16. UNITA VIENNA INSURANCE GROUP S.A.

Hotararea Serbanescu vs. Romania

de

1. In 1948, in temeiul Legii nr. 6/1948 privind retragerea cetateniei romane, imobilul tatalui reclamantului, situat in Sinaia, a fost rechizitionat de stat ca urmare a fugii acestuia din Romania

 

 

In anul 2000, reclamantul, in calitate de mostenitor, a sesizat Judecatoria Sinaia cu o actiune avand ca obiect revendicarea imobilului mentionat, pe care a indreptat-o impotriva Primariei si a Consiliului Local Sinaia.  

2. Casa revendicata era ocupata de 6 familii: doua familii in baza unor contracte de inchiriere incheiate cu primaria, in timp ce celelalte 4 familii cumparasera in baza Legii nr. 112/1995 apartamentele in care locuiau din casa respectiva. Acestea din urma au facut o cerere de interventie voluntara in cauza, cerere admisa de instanta. 

3. Judecatoria Sinaia a admis actiunea si a obligat paratii sa ii restituie reclamantului imobilul in litigiu. Instanta a statuat ca reclamantul dovedise dreptul de proprietate al lui M.S. asupra imobilului in discutie si calitatea sa de mostenitor al acestuia si ca rechizitionarea bunului fusese ilegala, astfel incat reclamantul nu si-a pierdut niciodata calitatea de proprietar. Pe de alta parte, dupa ce a comparat titlul de proprietate al reclamantului cu cele ale partilor interveniente, instanta a statuat ca titlul reclamantului era mai caracterizat.  

4. In urma apelului formulat de parati, Tribunalul Judetean Prahova a respins actiunea reclamantului cu motivarea ca, in lipsa unui act autentic notarial, acesta nu si-a dovedit dreptul de proprietate si ca trecerea imobilului in patrimoniului statului a fost legala. 

5. Curtea de Apel Ploiesti a admis recursul formulat de reclamant si a confirmat temeinicia sentintei primei instante. 

6. Procurorul general al Romaniei, sesizat de tertii cumparatori ai apartamentelor vandute in baza Legii nr. 112/1995, a formulat in fata ICCJ un recurs in anulare. inalta Curte de Casatie si Justitie a casat sentinta si decizia mentionate mai sus si, pe fond, a respins actiunea reclamantului, considerand ca niciuna dintre parti nu a adus probe incontestabile in ceea ce priveste dreptul de proprietate asupra imobilului in litigiu, astfel ca trebuia sa prevaleze posesia indelungata si de buna-credinta a paratilor. De asemenea, ICCJ a statuat in privinta reclamantului ca, chiar daca s-ar fi presupus ca, in lipsa unui act autentic notarial, s-ar fi dovedit proprietatea asupra imobilului in discutie, partea interesata nu a dovedit ca era mostenitorul lui, avand in vedere mai ales diferentele de nume ale persoanelor ce figurau in certificatele de mostenitor furnizate. 

Curtea Europeana a statuat incalcarea art. 6 paragraful 1 din Conventie, remintind ca in baza jurisprudentei sale anterioare, respectarea acestui text legal se intemeiaza pe principiul suprematiei dreptului. Or, unul dintre elementele fundamentale ale suprematiei dreptului este principiul securitatii raporturilor juridice, care prevede, printre altele, ca solutia data in mod definitiv de catre instante unui litigiu sa nu mai poata fi pusa in discutie, orice derogare fiind impusa numai de motive substantiale si imperioase, care nu se regasesc in speta.  

De asemenea, Curtea a statuat si incalcarea art. 1 din Protocolul nr. 1, reclamantul fiind privat de proprietatea sa ca urmare a recursului in anulare. 

In ceea ce priveste despagubirea echitabila, Curtea a obligat statul roman sa restituie reclamantului imobilul, in cel mult 3 luni de la data ramanerii definitive a hotararii, iar in caz contrar, sa plateasca reclamantului suma de 575.000 EUR cu titlu de daune materiale. De asemenea, Curtea a obligat statul roman sa plateasca reclamantului suma de 2.500 EUR cu titlu de daune morale.

Inscrierea actului in cartea funciara

de

Pentru inscrierea actului de adjudecare sunt necesare:
– cerere tip
– actul de adjudecare care sa identifice imobilul prin numarul topografic /

 

 

cadastral si numarul de carte funciara / localitate;
– certificat fiscal cu valoarea de impozitare;
– dovada achitarii integrale a tarifului.

Intabularea ipotecii în cartea funciara:
– cerere tip;
– contract de ipoteca;
– dovada achitarii integrale a tarifului.

Eliberarea unui extras de carte funciara pentru autentificare:
– cerere tip întocmita de notarul public semnata si de proprietarul imobilului;
– dovada achitarii integrale a tarifului;
– acest tip de extras se elibereaza numai notarului public.

Schimbarea / notarea adresei administrative în cartea funciara:
– cerere tip;
– adeverinta de la primarie din care sa rezulte corelarea între numarul cadastral si adresa administrativa;
– dovada achitarii integrale a tarifului.

Intabularea dreptului de proprietate în baza Legii nr. 112/1995 si a Legii nr. 10/2001:
– cerere tip;
– dispozitia de restituire emisa de primarie;
– dovada achitarii integrale a tarifului.

Înscrierea hotarârilor judecatoresti:
– cerere tip;
– hotarârea judecatoreasca definitiva si irevocabila;
– expertiza care face parte integranta din hotarârea judecatoreasca, dupa caz;
– daca au fost exercitate caile de atac se vor anexa toate hotarârile judecatoresti pronuntate în cauza, respectiv fond, apel, recurs;
– dovada achitarii integrale a tarifului.

Intabularea dreptului de proprietate dobândit prin mostenire:
– cerere tip;
– certificatul de mostenitor, dreptul de proprietate al autorilor fiind intabulat în cartea funciara;
– dovada achitarii integrale a tarifului.

Înscrierea unei constructii finalizate si intabularea dreptului de proprietate asupra acesteia:
– cerere tip;
– documentatie cadastrala receptionata daca nu a fost deschisa o carte funciara pentru imobilul respectiv ori s-a modificat descrierea lui;
– certificat eliberat de primaria în circumscriptia careia se afla situat imobilul prin care sa se ateste finalizarea constructiei;
– certificat fiscal cu valoarea de impozitare;
– act de constituire a dreptului de superficie daca proprietarul constructiei nu este si proprietarul terenului;
– dovada achitarii integrale a tarifului.

Enel, amendata pentru ca a dezinformat clientii cu privire la tarife

de

Autoritatea italiana pentru concurenta a amendat mai multe companii locale de utilitati, printre care si grupul Enel, cu peste un milion de euro, deoarece au dezinformat consumatorii cu privire la tarifele practicate, transmite

 

 Reuters, preluata de Mediafax.

Agentia a anuntat ca cele noua companii, inclusiv gigantii Eni si Enel, au lansat campanii publicitare care contin “informatii incomplete, incorecte sau false” cu privire la costurile serviciilor oferite

Nebunia la romani

de

Cel putin 500 de romani – in special din Bucuresti – au considerat ca cea mai buna perioada ca sa deschida un proces ar fi intre Craciun si Anul Nou.Cum nu toata lumea are timp de pierdut, cateva sute de persoane au considerat

 

ca putinele zile libere de sarbatori pot fi valorificate pentru a depune o plangere sau o cerere de chemare in judecata.O parte dintre justitiabili vor sa fie siguri ca deschid procesele in timp util. Altii se grabesc pentru ca procedurile sunt strict limitate in timp si orice zi de intarziere poate echivala cu o sentinta defavorabila. Mai ales in situatia in care procesele se muta de la instantele inferioare la cele de apel sau recurs.

Asigurari obligatorii pentru vanatori

de

Cei 1.590 de vânatori din judetul Mehedinti nu mai pot iesi în acest an la vânatoare, în nici unul din cele 35 de fonduri cinegetice administrate, daca nu se vor asigura contra accidentelor de vânatoare.

 

Suma pe care fiecare vânator este obligat sa o achite la filialele la care este arondat când i se elibereaza autorizatie de vânatoare este de numai 3 euro. (Sursa: Click)

Zone de risc RCA

de

ZONA I – risc redus de accidente (judetele Hunedoara, Buzau, Gorj, Ialomita, Suceava, Tulcea, Alba, Vrancea, Vaslui, Mures, Prahova)
ZONA II – risc mediu de accidente (Bucuresti, Teleorman, Calarasi, Ilfov,

 

Salaj, Harghita, Dâmbovita, Giurgiu, Olt, Covasna, Caras-Severin)
ZONA III – risc mare de accidente (judetele Braila, Arges, Iasi, Sibiu, Constanta, Galati,Brasov, Bacau, Neamt, Timis, Satu Mare, Dolj)

 

www.coltuc.ro

Uniunea Europeană vrea să-i «ardă» la buzunar pe producătorii auto care poluează

de

Uniunea Europeană ne pregăteşte o nouă surpriză. Încă un bir va pune stăpânire pe industria automobilistică, afectându-i în principal pe constructorii auto. Este vorba de aşa-numita “taxă de penalizare”, care,

 

potrivit revistei germane “Auto Bild”, va intra în vigoare din 2012 şi se va calcula doar pentru automobilele cu emisii mai mari de 120 de grame pe kilometru. 

 

libertatea

Cercetătorii demontează 5 mituri legate de alimentaţie

de

1.Mahmureala poate fi tratată şi vindecată

Nu există nici o dovadă ştiinţifică potrivit căreia mahmureala poate fi vindecată. Diferitele modalităţi de prevenire sau remediile care se aplică

 

 

 

pentru tratarea mahmurelii nu pot face decât să reducă simptomele. Leac pentru mahmureală nu există. Singurul lucru care ar avea eficienţă maximă e să nu bem alcool sau să bem cu măsură.

2.Planta supranumită “Crăciuniţă” e otrăvitoare

Un studiu realizat pe şobolani, care au fost hrăniţi cu cantităţi foarte mari de suc de Poinsettia, arată că planta nu e toxică. Echipa de cercetători de la Şcoala de Medicină din Indiana a zdrobit şi acest mit. Specialiştii au analizat 849 de incidente în care această plantă a fost implicată. Nici unul dintre pacienţi nu a murit în urma expunerii la floare sau a înghiţirii plantei şi mulţi nici măcar nu au avut nevoie de tratament medical.

3.Mâncatul seara îngraşă

Oamenii care mănâncă mai mult noaptea sunt mai graşi deoarece ei mănâncă mult şi în timpul zilei. Cercetătorii au descoperit că persoanele obeze nu mănâncă doar noaptea, ci mănâncă tot timpul. Alte studii arată că nu există nici o legătură între mâncatul noaptea şi îngrăşare. “Oamenii iau în greutate deoarece au un aport mai mare de calorii pe care nu le pot arde”, este explicaţia oamenilor de ştiinţă.

4. Căldura corpului se pierde prin cap

În acest fel nu se pierde mai mult de 10% din căldura corpului. Părinţii care-şi conving copiii să poarte căciuli pe cap, ameninţându-i că îşi vor “pierde cea mai mare parte a căldurii prin cap”, greşesc. Cercetătorii americani arată că nu există nici o dovadă a faptului că astfel se pierde căldura.

5. Copiii care mănâncă zahăr devin hiperactivi

Concluziile a 12 studii arată că nu există nici o legătură între aportul de zahăr şi gradul de hiperactivitate la copii.Credinţa că, după ce mănâncă zahăr, copiii au mai multă energie este doar în mintea părinţilor, spun cercetătorii.

 

click

Romania’s annual inflation rate is double than the EU average rate

de

Romania’s annual inflation registered 6.8%, and exceeded twice the average of the European Union. Romania is ranked fifth in a EU top annual inflation rates, NewsIn informs, quoting Eurostat. In the European Union, the annual

 

inflation moderated significantly in November up to 2.8% from 3.7 % in the previous month.

As compared to November 2007 the annual inflation within the European Union moderated. The highest annual inflation rate was registered in Latvia (11.6%), Lithuania (9.2%), Bulgaria 8.8% and Estonia 8.5%. The lowest rates were registered in Germany and Portugal, of only 1.4% followed by France with 1.9%

 

hotnews

Models to be launched in Romania in 2009

de

The Autoitalia importer will launch at the beginning of 2009 the compact Alfa Romeo MiTo, with three engine versions, ranging from 78 to 155 HP.
-Audi prepares to launch the A4 Allroad and the A5 cabrio, along with A5

 

 

 Sportback and the face lifted Q7 SUV.

-The main news from BMW is the new Z4 sports car. Chevrolet prepares to introduce Cruze, the replacing model for Lacetti.

-Citroen prepared an interesting offer with its C3 Picasso mono-volume, coproduced in Slovakia.

-For those with the finances untouched by the crisis, Ferrari will offer its California model, for 180,000 Euros.

-Ford prepares to launch its Ka supermini and the new Fiesta. Korean Hyundai also prepares to replace the Getz model with i20, while its fellow Kia will introduce the Soul crossover.

-Nissan will attempt to restart sales with a larger Qashqai, while Peugeot will offer a convertible 308 and the 3008 SUV.

-Porsche has high expectations from its Panamera sedan, a competition for CLS63 AMG and Maserati Quattroporte.

-The spring at Renault brings the new Megane hatchback and the Laguna coupe.

-Seat will launch an expected model – the medium class Exeo, while Toyota prepared the iQ supermini and the Urban Cruiser city SUV. Volkswagen will launch its new Polo generation and the Golf Plus model

 

hotnews

Orange, investments of 1.6 billion euro in Romania in the last 11 years

de

Orange Romania invested 1.6 billion euro since 1997, of which some 200 million euro were invested only this year in expanding the telecommunication network, in developing Orange’s distribution services

 

and launching new products, a press release of the telecom operator reads. Orange announced on Monday the expansion of the distribution networks, by opening a new store in Timisoara, West Romania.

Orange officials announced on Monday that it reached a total of 100 distribution shops in Romania. Besides its own shops, Orange also has some 1,100 partner shops and some 35,000 selling points of its prepaid cards.

 

hotnews

This year’s holiday celebrations end with new Guinness records

de

Bucharest managed to secure a place in the Guinness book, for the heaviest world cake with cream and fruits. The cake was set up in the Constitutiei Square starting 6 am: seven persons filled up the cake with 100 kg of cream,

 

1,000 eggs and 40 kg sugar. The cake weights 281 kg and the awarding certificate was handed out to Bucharest mayor Sorin Oprescu by Guinness officials in the square.  

This is the third Guinness entrance Bucharest managed in the last weeks., Last week, almost 4,000 Santa dressed people offered passers by gifts, establishing a record of ‘most Santa dressed people gathered in a square and on Saturday, people in Bucharest ate the longest sausage in the world.

 

hotnews

Starting January 1, 2009 Romanians will have to pay for the plastic bags

de

Starting January 1, 2009 Romanians will pay a tax of 0.2 Romanian Ron for each non eco friendly plastic bag. The eco tax will be charged by all economic operators that introduce such bags and will be sent to the

 

 environment fund.

The tax will be paid each month by economic operators and they are compelled to inform all buyers of its existence. The main goal of the tax is to decrease the consumption of plastic bags and discourage their free distribution.

hotnews

Former General Mihai Chitac set free on medical grounds, Victor Atanasie Stanculescu awaits a new medical expertise

de

Former General Mihai Chitac will be set free for three months on medical grounds, Bucharest Military Court decided on Monday. Chitac will suffer various surgical interventions during this time, news televisions announce.

 

Also, former general Victor Atanasie Stanculescu has to wait for a new medical expertise in his case.

According to experts, Stanculescu suffers of ten illnesses, most of them affect his heart

hotnews

Codul de Procedura Fiscala – actualizat 2009

de

 

 

 

 

   

 

 

 

   (1) Prezentul cod reglementeaza drepturile si obligatiile partilor din raporturile juridice fiscale privind administrarea impozitelor si taxelor datorate bugetului de stat si bugetelor locale, prevazute de Codul fiscal*).

 

 

 

 

   (2) Prezentul cod se aplica si pentru administrarea drepturilor vamale, precum si pentru administrarea creantelor provenind din contributii, amenzi si alte sume ce constituie venituri ale bugetului general consolidat, potrivit legii, in masura in care prin lege nu se prevede altfel.

   (3) Prin administrarea impozitelor, taxelor, contributiilor si a altor sume datorate bugetului general consolidat se intelege ansamblul activitatilor desfasurate de organele fiscale in legatura cu:

   a) inregistrarea fiscala;

   b) declararea, stabilirea, verificarea si colectarea impozitelor, taxelor, contributiilor si a altor sume datorate bugetului general consolidat;

   c) solutionarea contestatiilor impotriva actelor administrative fiscale.

 

 

   ARTICOLUL 2
  Raportul Codului de procedura fiscala cu alte acte normative

 

   (1) Administrarea impozitelor, taxelor, contributiilor si a altor sume datorate bugetului general consolidat, prevazute la art. 1, se indeplineste potrivit dispozitiilor Codului de procedura fiscala, ale Codului fiscal, precum si ale altor reglementari date in aplicarea acestora.

   (2) Prezentul cod constituie procedura de drept comun pentru administrarea impozitelor, taxelor, contributiilor si a altor sume datorate bugetului general consolidat.

   (3) Unde prezentul cod nu dispune se aplica prevederile Codului de procedura civila.

 

   ARTICOLUL 3
  Modificarea si completarea Codului de procedura fiscala

 

   (1) Prezentul cod se modifica si se completeaza numai prin lege, promovata, de regula, cu 6 luni inainte de data intrarii in vigoare a acesteia.

   (2) Orice modificare sau completare la prezentul cod intra in vigoare cu incepere din prima zi a anului urmator celui in care a fost adoptata prin lege.

 

   ARTICOLUL 4
Infiintarea si functionarea Comisiei de proceduri fiscale

 

   (1) In cadrul Agentiei Nationale de Administrare Fiscala se infiinteaza Comisia de proceduri fiscale, care are responsabilitati de elaborare a deciziilor cu privire la aplicarea unitara a prezentului cod si a legislatiei care intra in sfera de competenta a Agentiei Nationale de Administrare Fiscala, cu exceptia cazului cand prin lege se prevede altfel.

   (2) Regulamentul de organizare si functionare a Comisiei de proceduri fiscale se aproba prin ordin al presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala, care se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

   (3) Comisia de proceduri fiscale este coordonata de presedintele Agentiei Nationale de Administrare Fiscala.

   (4) Deciziile Comisiei de proceduri fiscale se aproba prin ordin al presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala si se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

   (5) Solutiile unitare adoptate prin decizii ale Comisiei de proceduri fiscale si aprobate prin ordin al presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala sunt aplicabile de la data publicarii acestor decizii potrivit alin. (4).

   (6) Solutiile unitare prevazute la alin. (5) sunt aplicabile si procedurilor in curs.

 

 

   CAPITOLUL II
  Principii generale de conduita in administrarea impozitelor, taxelor,
contributiilor si a altor sume datorate bugetului general consolidat

 

   ARTICOLUL 5
  Aplicarea unitara a legislatiei

 

    Organul fiscal este obligat sa aplice unitar prevederile legislatiei fiscale pe teritoriul Romaniei, urmarind stabilirea corecta a impozitelor, taxelor, contributiilor si a altor sume datorate bugetului general consolidat.

 

   ARTICOLUL 6
  Exercitarea dreptului de apreciere

 

    Organul fiscal este indreptatit sa aprecieze, in limitele atributiilor si competentelor ce ii revin, relevanta starilor de fapt fiscale si sa adopte solutia admisa de lege, intemeiata pe constatari complete asupra tuturor imprejurarilor edificatoare in cauza.

 

   ARTICOLUL 7
  Rolul activ

 

   (1) Organul fiscal instiinteaza contribuabilul asupra drepturilor si obligatiilor ce ii revin in desfasurarea procedurii potrivit legii fiscale.

   (2) Organul fiscal este indreptatit sa examineze, din oficiu, starea de fapt, sa obtina si sa utilizeze toate informatiile si documentele necesare pentru determinarea corecta a situatiei fiscale a contribuabilului. In analiza efectuata organul fiscal va identifica si va avea in vedere toate circumstantele edificatoare ale fiecarui caz.

   (3) Organul fiscal are obligatia sa examineze in mod obiectiv starea de fapt, precum si sa indrume contribuabilii pentru depunerea declaratiilor si a altor documente, pentru corectarea declaratiilor sau a documentelor, ori de cate ori este cazul.

   (4) Organul fiscal decide asupra felului si volumului examinarilor, in functie de circumstantele fiecarui caz in parte si de limitele prevazute de lege.

   (5) Organul fiscal indruma contribuabilul in aplicarea prevederilor legislatiei fiscale. Indrumarea se face fie ca urmare a solicitarii contribuabililor, fie din initiativa organului fiscal.

 

   ARTICOLUL 8
  Limba oficiala in administratia fiscala

 

   (1) Limba oficiala in administratia fiscala este limba romana.

   (2) Daca la organele fiscale se depun petitii, documente justificative, certificate sau alte inscrisuri intr-o limba straina, organele fiscale vor solicita ca acestea sa fie insotite de traduceri in limba romana certificate de traducatori autorizati.

   (3) Dispozitiile legale cu privire la folosirea limbii minoritatilor nationale se aplica in mod corespunzator.

 

   ARTICOLUL 9
  Dreptul de a fi ascultat

 

   (1) Inaintea luarii deciziei organul fiscal este obligat sa asigure contribuabilului posibilitatea de a-si exprima punctul de vedere cu privire la faptele si imprejurarile relevante in luarea deciziei.

   (2) Organul fiscal nu este obligat sa aplice prevederile alin. (1) cand:

   a) intarzierea in luarea deciziei determina un pericol pentru constatarea situatiei fiscale reale privind executarea obligatiilor contribuabilului sau pentru luarea altor masuri prevazute de lege;

   b) situatia de fapt prezentata urmeaza sa se modifice nesemnificativ cu privire la cuantumul creantelor fiscale;

   c) se accepta informatiile prezentate de contribuabil, pe care acesta le-a dat intr-o declaratie sau intr-o cerere;

   d) urmeaza sa se ia masuri de executare silita.

 

   ARTICOLUL 10
  Obligatia de cooperare

 

   (1) Contribuabilul este obligat sa coopereze cu organele fiscale in vederea determinarii starii de fapt fiscale, prin prezentarea faptelor cunoscute de catre acesta, in intregime, conform realitatii, si prin indicarea mijloacelor doveditoare care ii sunt cunoscute.

   (2) Contribuabilul este obligat sa intreprinda masurile in vederea procurarii mijloacelor doveditoare necesare, prin utilizarea tuturor posibilitatilor juridice si efective ce ii stau la dispozitie.

 

   ARTICOLUL 11
  Secretul fiscal

 

   (1) Functionarii publici din cadrul organului fiscal, inclusiv persoanele care nu mai detin aceasta calitate, sunt obligati, in conditiile legii, sa pastreze secretul asupra informatiilor pe care le detin ca urmare a exercitarii atributiilor de serviciu.

   (2) Informatiile referitoare la impozite, taxe, contributii si alte sume datorate bugetului general consolidat pot fi transmise numai:

   a) autoritatilor publice, in scopul indeplinirii obligatiilor prevazute de lege;

   b) autoritatilor fiscale ale altor tari, in conditii de reciprocitate in baza unor conventii;

   c) autoritatilor judiciare competente, potrivit legii;

   d) in alte cazuri prevazute de lege.

   (3) Autoritatea care primeste informatii fiscale este obligata sa pastreze secretul asupra informatiilor primite.

   (4) Este permisa transmiterea de informatii cu caracter fiscal in alte situatii decat cele prevazute la alin. (2), in conditiile in care se asigura ca din acestea nu reiese identitatea vreunei persoane fizice sau juridice.

   (41) Prin exceptie de la prevederile alin. (4), cazurile de nerespectare a legislatiei financiar-fiscale pot fi facute publice prin mass-media.

   (5) Nerespectarea obligatiei de pastrare a secretului fiscal atrage raspunderea potrivit legii.

 

 

   ARTICOLUL 12
  Buna-credinta

 

    Relatiile dintre contribuabili si organele fiscale trebuie sa fie fundamentate pe buna-credinta, in scopul realizarii cerintelor legii.

 

   CAPITOLUL III
  Aplicarea prevederilor legislatiei fiscale

 

   ARTICOLUL 13
  Interpretarea legii

 

    Interpretarea reglementarilor fiscale trebuie sa respecte vointa legiuitorului asa cum este exprimata in lege.

 

   ARTICOLUL 14
  Criteriile economice

 

    Veniturile, alte beneficii si valori patrimoniale sunt supuse legii fiscale indiferent daca sunt obtinute din activitati ce indeplinesc sau nu cerintele altor dispozitii legale.

 

   ARTICOLUL 15
  Eludarea legislatiei fiscale

 

   (1) In cazul in care, eludandu-se scopul legii fiscale, obligatia fiscala nu a fost stabilita ori nu a fost raportata la baza de impunere reala, obligatia datorata si, respectiv, creanta fiscala corelativa sunt cele legal determinate.

   (2) Pentru situatiile prevazute la alin. (1) sunt aplicabile prevederile art. 23.

 

   CAPITOLUL IV
  Raportul juridic fiscal

 

   ARTICOLUL 16
  Continutul raportului de drept procedural fiscal

 

    Raportul de drept procedural fiscal cuprinde drepturile si obligatiile ce revin partilor, potrivit legii, pentru indeplinirea modalitatilor prevazute pentru stabilirea, exercitarea si stingerea drepturilor si obligatiilor partilor din raportul de drept material fiscal.

 

   ARTICOLUL 17
  Subiectele raportului juridic fiscal

 

   (1) Subiecte ale raportului juridic fiscal sunt statul, unitatile administrativ-teritoriale, contribuabilul, precum si alte persoane care dobandesc drepturi si obligatii in cadrul acestui raport.

   (2) Contribuabilul este orice persoana fizica ori juridica sau orice alta entitate fara personalitate juridica ce datoreaza impozite, taxe, contributii si alte sume bugetului general consolidat, in conditiile legii.

   (3) Statul este reprezentat de Ministerul Economiei si Finantelor prin Agentia Nationala de Administrare Fiscala si unitatile sale subordonate cu personalitate juridica.

   (4) Unitatile administrativ-teritoriale sunt reprezentate de autoritatile administratiei publice locale, precum si de compartimentele de specialitate ale acestora, in limita atributiilor delegate de catre autoritatile respective.

   (5) Agentia Nationala de Administrare Fiscala si unitatile subordonate acesteia, precum si compartimentele de specialitate ale autoritatilor administratiei publice locale sunt denumite in prezentul cod organe fiscale.

 

 

   ARTICOLUL 18
  Imputernicitii

 

   (1) In relatiile cu organul fiscal contribuabilul poate fi reprezentat printr-un imputernicit. Continutul si limitele reprezentarii sunt cele cuprinse in imputernicire sau stabilite de lege, dupa caz. Desemnarea unui imputernicit nu il impiedica pe contribuabil sa isi indeplineasca personal obligatiile fiscale, chiar daca nu a procedat la revocarea imputernicirii potrivit alin. (2).

   (2) Imputernicitul este obligat sa inregistreze la organul fiscal actul de imputernicire, in forma autentica si in conditiile prevazute de lege. Revocarea imputernicirii opereaza fata de organul fiscal de la data inregistrarii actului de revocare.

   (3) In cazul reprezentarii contribuabililor in relatiile cu organele fiscale prin avocat, forma si continutul imputernicirii sunt cele prevazute de dispozitiile legale privind organizarea si exercitarea profesiei de avocat.

   (4) Contribuabilul fara domiciliu fiscal in Romania, care are obligatia de a depune declaratii la organele fiscale, trebuie sa desemneze un imputernicit, cu domiciliul fiscal in Romania, care sa indeplineasca, in numele si din averea contribuabilului, obligatiile acestuia din urma fata de organul fiscal.

   (5) Prevederile prezentului articol sunt aplicabile si reprezentantilor fiscali desemnati potrivit Codului fiscal, daca legea nu prevede altfel.

 

   ARTICOLUL 19
  Numirea curatorului fiscal

 

   (1) Daca nu exista un imputernicit potrivit art. 18, organul fiscal, in conditiile legii, va solicita instantei judecatoresti competente numirea unui curator fiscal pentru contribuabilul absent, al carui domiciliu fiscal este necunoscut ori care, din cauza bolii, unei infirmitati, batranetii sau unui handicap de orice fel, nu poate sa isi exercite si sa isi indeplineasca personal drepturile si obligatiile ce ii revin potrivit legii.

   (2) Pentru activitatea sa curatorul fiscal va fi remunerat potrivit hotararii judecatoresti, toate cheltuielile legate de aceasta reprezentare fiind suportate de cel reprezentat.

 

   ARTICOLUL 20
  Obligatiile reprezentantilor legali

 

   (1) Reprezentantii legali ai persoanelor fizice si juridice, precum si ai asocierilor fara personalitate juridica sunt obligati sa indeplineasca obligatiile fiscale ale persoanelor reprezentate, in numele si din averea acestora.

   (2) In cazul in care, din orice motiv, obligatiile fiscale ale asocierilor fara personalitate juridica nu sunt achitate potrivit alin. (1), asociatii raspund solidar pentru indeplinirea acestora.

 

   TITLUL II
  Dispozitii generale privind raportul de drept material fiscal

 

   CAPITOLUL I
  Dispozitii generale

 

   ARTICOLUL 21
  Creantele fiscale

 

   (1) Creantele fiscale reprezinta drepturi patrimoniale care, potrivit legii, rezulta din raporturile de drept material fiscal.

   (2) Din raporturile de drept prevazute la alin. (1) rezulta atat continutul, cat si cuantumul creantelor fiscale, reprezentand drepturi determinate constand in:

   a) dreptul la perceperea impozitelor, taxelor, contributiilor si a altor sume care constituie venituri ale bugetului general consolidat, dreptul la rambursarea taxei pe valoarea adaugata, dreptul la restituirea impozitelor, taxelor, contributiilor si a altor sume care constituie venituri ale bugetului general consolidat, potrivit alin. (4), denumite creante fiscale principale;

   b) dreptul la perceperea majorarilor de intarziere, in conditiile legii, denumite creante fiscale accesorii.

   (3) In cazurile prevazute de lege, organul fiscal este indreptatit sa solicite stingerea obligatiei fiscale de catre cel indatorat sa execute acea obligatie in locul debitorului.

   (4) In masura in care plata sumelor reprezentand impozite, taxe, contributii si alte venituri ale bugetului general consolidat se constata ca a fost fara temei legal, cel care a facut astfel plata are dreptul la restituirea sumei respective.

 

   ARTICOLUL 22
  Obligatiile fiscale

 

    Prin obligatii fiscale, in sensul prezentului cod, se intelege:

   a) obligatia de a declara bunurile si veniturile impozabile sau, dupa caz, impozitele, taxele, contributiile si alte sume datorate bugetului general consolidat;

   b) obligatia de a calcula si de a inregistra in evidentele contabile si fiscale impozitele, taxele, contributiile si alte sume datorate bugetului general consolidat;

   c) obligatia de a plati la termenele legale impozitele, taxele, contributiile si alte sume datorate bugetului general consolidat;

   d) obligatia de a plati majorari de intarziere, aferente impozitelor, taxelor, contributiilor si altor sume datorate bugetului general consolidat, denumite obligatii de plata accesorii;

   e) obligatia de a calcula, de a retine si de a inregistra in evidentele contabile si de plata, la termenele legale, impozitele si contributiile care se realizeaza prin stopaj la sursa;

   f) orice alte obligatii care revin contribuabililor, persoane fizice sau juridice, in aplicarea legilor fiscale.

 

   ARTICOLUL 23
  Nasterea creantelor si obligatiilor fiscale

 

   (1) Daca legea nu prevede altfel, dreptul de creanta fiscala si obligatia fiscala corelativa se nasc in momentul in care, potrivit legii, se constituie baza de impunere care le genereaza.

   (2) Potrivit alin. (1) se naste dreptul organului fiscal de a stabili si a determina obligatia fiscala datorata.

 

   ARTICOLUL 24
  Stingerea creantelor fiscale

 

    Creantele fiscale se sting prin incasare, compensare, executare silita, scutire, anulare, prescriptie si prin alte modalitati prevazute de lege.

 

   ARTICOLUL 25
  Creditorii si debitorii

 

   (1) In raporturile de drept material fiscal, creditorii sunt persoanele titulare ale unor drepturi de creanta fiscala prevazute la art. 21, iar debitorii sunt acele persoane care, potrivit legii, au obligatia corelativa de plata a acestor drepturi.

   (2) In cazul in care obligatia de plata nu a fost indeplinita de debitor, debitori devin, in conditiile legii, urmatorii:

   a) mostenitorul care a acceptat succesiunea contribuabilului debitor;

   b) cel care preia, in tot sau in parte, drepturile si obligatiile debitorului supus divizarii, fuziunii ori reorganizarii judiciare, dupa caz;

   c) persoana careia i s-a stabilit raspunderea in conformitate cu prevederile legale referitoare la faliment;

   d) persoana care isi asuma obligatia de plata a debitorului, printr-un angajament de plata sau printr-un alt act incheiat in forma autentica, cu asigurarea unei garantii reale la nivelul obligatiei de plata;

   e) persoana juridica, pentru obligatiile fiscale datorate de sediile secundare ale acesteia;

   f) alte persoane, in conditiile legii.

 

   ARTICOLUL 26
  Platitorul

 

   (1) Platitor al obligatiei fiscale este debitorul sau persoana care in numele debitorului, conform legii, are obligatia de a plati sau de a retine si de a plati, dupa caz, impozite, taxe, contributii, amenzi si alte sume datorate bugetului general consolidat.

   (2) Pentru persoanele juridice cu sediul in Romania, care au sedii secundare, platitor de obligatii fiscale este persoana juridica, cu exceptia impozitului pe venitul din salarii, pentru care plata impozitului se face, potrivit legii, de catre sediile secundare ale persoanei juridice.

 

   ARTICOLUL 27
  Raspunderea solidara

 

   (1) Pentru obligatiile de plata restante ale debitorului declarat insolvabil in conditiile prezentului cod raspund solidar cu acesta urmatoarele persoane:

   a) persoanele fizice sau juridice care, in cei 3 ani anteriori datei declararii insolvabilitatii, cu rea-credinta, dobandesc in orice mod active de la debitorii care isi provoaca astfel insolvabilitatea;

   b) administratorii, asociatii, actionarii si orice alte persoane care au provocat insolvabilitatea persoanei juridice debitoare prin instrainarea sau ascunderea cu rea-credinta, sub orice forma, a bunurilor mobile si imobile proprietatea acesteia.

   (2) Persoana juridica raspunde solidar cu debitorul declarat insolvabil in conditiile prezentului cod sau declarat insolvent daca, direct ori indirect, controleaza, este controlata sau se afla sub control comun cu debitorul, daca desfasoara efectiv aceeasi activitate sau aceleasi activitati ca si debitorul si daca este indeplinita cel putin una dintre urmatoarele conditii:

   a) dobandeste, cu orice titlu, dreptul de proprietate asupra unor active corporale de la debitor, iar valoarea contabila a acestor active reprezinta cel putin jumatate din valoarea contabila neta a tuturor activelor corporale ale dobanditorului;

   b) are raporturi comerciale contractuale cu clientii si/sau cu furnizorii, altii decat cei de utilitati, care, in proportie de cel putin jumatate, au avut sau au raporturi contractuale cu debitorul;

   c) are raporturi de munca sau civile de prestari de servicii cu cel putin jumatate dintre angajatii sau prestatorii de servicii ai debitorului.

   (3) In intelesul alin. (2), termenii si expresiile de mai jos au urmatoarea semnificatie:

   a) control – majoritatea drepturilor de vot, fie in adunarea generala a asociatilor unei societati comerciale ori a unei asociatii sau fundatii, fie in consiliul de administratie al unei societati comerciale ori consiliul director al unei asociatii sau fundatii;

   b) control indirect – activitatea prin care o persoana exercita controlul prin una sau mai multe persoane.

 

   ARTICOLUL 28
  Dispozitii speciale privind stabilirea raspunderii

 

   (1) Raspunderea persoanelor prevazute la art. 27 se va stabili potrivit dispozitiilor prezentului articol.

   (2) In scopul prevazut la alin. (1) organul fiscal va intocmi o decizie in care vor fi aratate motivele de fapt si de drept pentru care este angajata raspunderea persoanei in cauza. Decizia se va supune spre aprobare conducerii organului fiscal.

   (3) Decizia aprobata potrivit alin. (2) constituie titlu de creanta privind obligatia la plata a persoanei raspunzatoare potrivit art. 27 si va cuprinde, pe langa elementele prevazute la art. 43 alin. (2), si urmatoarele:

   a) codul de identificare fiscala a persoanei raspunzatoare, obligata la plata obligatiei debitorului principal, precum si orice alte date de identificare;

   b) numele si prenumele sau denumirea debitorului principal; codul de identificare fiscala; domiciliul sau sediul acestuia, precum si orice alte date de identificare;

   c) cuantumul si natura sumelor datorate;

   d) termenul in care persoana raspunzatoare trebuie sa plateasca obligatia debitorului principal;

   e) temeiul legal si motivele in fapt ale angajarii raspunderii.

   (4) Raspunderea va fi stabilita atat pentru obligatia fiscala principala, cat si pentru accesoriile acesteia.

   (5) Titlul de creanta prevazut la alin. (3) va fi comunicat persoanei obligate la plata, mentionandu-se ca aceasta urmeaza sa faca plata in termenul stabilit.

   (6) Titlul de creanta comunicat potrivit alin. (5) poate fi atacat in conditiile legii.

 

   ARTICOLUL 29
  Drepturile si obligatiile succesorilor

 

   (1) Drepturile si obligatiile din raportul juridic fiscal trec asupra succesorilor debitorului in conditiile dreptului comun.

   (2) Dispozitiile alin. (1) nu sunt aplicabile in cazul obligatiei de plata a sumelor ce reprezinta amenzi aplicate, potrivit legii, debitorului persoana fizica.

 

   ARTICOLUL 30
  Dispozitii privind cesiunea creantelor fiscale ale contribuabililor

 

   (1) Creantele principale sau accesorii privind drepturi de rambursare sau de restituire ale contribuabililor, precum si sumele afectate garantarii executarii unei obligatii fiscale pot fi cesionate numai dupa stabilirea lor potrivit legii.

   (2) Cesiunea produce efecte fata de organul fiscal competent numai de la data la care aceasta i-a fost notificata.

   (3) Desfiintarea cesiunii sau constatarea nulitatii acesteia ulterior stingerii obligatiei fiscale nu este opozabila organului fiscal.

 

   CAPITOLUL II
  Domiciliul fiscal

 

   ARTICOLUL 31
  Domiciliul fiscal

 

   (1) In cazul creantelor fiscale administrate de Ministerul Economiei si Finantelor prin Agentia Nationala de Administrare Fiscala, prin domiciliu fiscal se intelege:

   a) pentru persoanele fizice, adresa unde isi au domiciliul, potrivit legii, sau adresa unde locuiesc efectiv, in cazul in care aceasta este diferita de domiciliu;

   b) pentru persoanele fizice care desfasoara activitati economice in mod independent sau exercita profesii libere, sediul activitatii sau locul unde se desfasoara efectiv activitatea principala;

   c) pentru persoanele juridice, sediul social sau locul unde se exercita gestiunea administrativa si conducerea efectiva a afacerilor, in cazul in care acestea nu se realizeaza la sediul social declarat;

   d) pentru asocierile si alte entitati fara personalitate juridica, sediul acestora sau locul unde se desfasoara efectiv activitatea principala.

   (2) Prin adresa unde locuiesc efectiv, in sensul alin. (1) lit. a), se intelege adresa locuintei pe care o persoana o foloseste in mod continuu peste 183 de zile intr-un an calendaristic, intreruperile de scurta durata nefiind luate in considerare. Daca sederea are un scop exclusiv de vizita, concediu, tratament sau alte scopuri particulare asemanatoare si nu depaseste perioada unui an, nu se considera adresa unde locuiesc efectiv.

   (3) In situatia in care domiciliul fiscal nu se poate stabili potrivit alin. (1) lit. c) si d), domiciliul fiscal este locul in care se afla majoritatea activelor.

   (4) In cazul celorlalte creante fiscale ale bugetului general consolidat, prin domiciliu fiscal se intelege domiciliul reglementat potrivit dreptului comun sau sediul social inregistrat potrivit legii.

 

   TITLUL III
  Dispozitii procedurale generale

 

   CAPITOLUL I
  Competenta organului fiscal

 

   ARTICOLUL 32
  Competenta generala

 

   (1) Organele fiscale au competenta generala privind administrarea creantelor fiscale, exercitarea controlului si emiterea normelor de aplicare a prevederilor legale in materie fiscala.

   (2) In cazul impozitului pe venit, prin hotarare a Guvernului se poate stabili alta competenta speciala de administrare.

   (3) Impozitele, taxele si alte sume care se datoreaza, potrivit legii, in vama sunt administrate de catre organele vamale.

   (4) Asistenta si indrumarea contribuabililor privind aplicarea unitara a prevederilor legislatiei privind impozitele, taxele, contributiile sociale si alte venituri bugetare administrate de Agentia Nationala de Administrare Fiscala se realizeaza de catre aceasta si de unitatile sale subordonate, conform procedurii stabilite prin ordin al presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala.

 

 

   ARTICOLUL 33
  Competenta teritoriala

 

   (1) Pentru administrarea impozitelor, taxelor, contributiilor si a altor sume datorate bugetului general consolidat, competenta revine acelui organ fiscal, judetean, local sau al municipiului Bucuresti, stabilit prin ordin al presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala, in a carui raza teritoriala se afla domiciliul fiscal al contribuabilului sau al platitorului de venit, in cazul impozitelor si contributiilor realizate prin stopaj la sursa, in conditiile legii.

   (2) In cazul contribuabililor nerezidenti care desfasoara activitati pe teritoriul Romaniei prin unul sau mai multe sedii permanente, competenta revine organului fiscal pe a carui raza teritoriala se afla situat fiecare sediu permanent. In cazul in care activitatea unui sediu permanent se desfasoara pe raza teritoriala a mai multor organe fiscale, competenta revine acelui organ fiscal in a carui raza teritoriala incepe activitatea acelui sediu permanent.

   (3) Pentru administrarea de catre organele fiscale din subordinea Agentiei Nationale de Administrare Fiscala a creantelor fiscale datorate de marii contribuabili, inclusiv de sediile secundare ale acestora, competenta poate fi stabilita in sarcina altor organe fiscale decat cele prevazute la alin. (1), prin ordin al presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala.

 

 

   ARTICOLUL 34
  Competenta in cazul sediilor secundare

 

    In cazul in care contribuabilul are, potrivit legii, obligatii de plata la sedii secundare, competenta teritoriala pentru administrarea acestora revine organului fiscal in a carui raza teritoriala acestea se afla situate.

 

   ARTICOLUL 35
  Competenta teritoriala a compartimentelor de specialitate
ale autoritatilor administratiei publice locale

 

    Compartimentele de specialitate ale autoritatilor administratiei publice locale sunt competente pentru administrarea impozitelor, taxelor si a altor sume datorate bugetelor locale ale unitatilor administrativ-teritoriale.

 

   ARTICOLUL 36
  Competenta speciala

 

   (1) In situatia in care contribuabilul nu are domiciliu fiscal, competenta teritoriala revine organului fiscal in raza caruia se face constatarea actului sau faptului supus dispozitiilor legale fiscale.

   (2) Dispozitiile alin. (1) se aplica si pentru luarea de urgenta a masurilor legale ce se impun in cazurile de disparitie a elementelor de identificare a bazei de impunere reale, precum si in caz de executare silita.

   (3) Pentru administrarea de catre organele fiscale din subordinea Agentiei Nationale de Administrare Fiscala a creantelor datorate de contribuabilii nerezidenti, care nu au pe teritoriul Romaniei un sediu permanent, competenta revine organului fiscal stabilit prin ordin al ministrului economiei si finantelor, la propunerea presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala.

 

   ARTICOLUL 37
  Conflictul de competenta

 

   (1) Exista conflict de competenta cand doua sau mai multe organe fiscale se declara deopotriva competente sau necompetente. In acest caz organul fiscal care s-a investit primul sau care s-a declarat ultimul necompetent va continua procedura in derulare si va solicita organului ierarhic superior comun sa hotarasca asupra conflictului.

   (2) In situatia in care organele fiscale intre care apare conflictul de competenta nu sunt subordonate unui organ ierarhic comun, conflictul de competenta ivit se solutioneaza de catre Comisia fiscala centrala din cadrul Ministerului Economiei si Finantelor.

   (3) In cazul bugetelor locale, Comisia fiscala centrala se completeaza cu cate un reprezentant al Asociatiei Comunelor din Romania, Asociatiei Oraselor din Romania, Asociatiei Municipiilor din Romania, Uniunii Nationale a Consiliilor Judetene din Romania, precum si al Ministerului Internelor si Reformei Administrative.

 

   ARTICOLUL 38
  Acord asupra competentei

 

    Cu acordul organului fiscal care, conform prevederilor prezentului cod, detine competenta teritoriala, precum si al contribuabilului in cauza, un alt organ fiscal poate prelua activitatea de administrare a acestuia.

 

   ARTICOLUL 39
  Conflictul de interese

 

    Functionarul public din cadrul organului fiscal implicat intr-o procedura de administrare se afla in conflict de interese, daca:

   a) in cadrul procedurii respective acesta este contribuabil, este sot/sotie al/a contribuabilului, este ruda pana la gradul al treilea inclusiv a contribuabilului, este reprezentant sau imputernicit al contribuabilului;

   b) in cadrul procedurii respective poate dobandi un avantaj ori poate suporta un dezavantaj direct;

   c) exista un conflict intre el, sotul/sotia, rudele sale pana la gradul al treilea inclusiv si una dintre parti sau sotul/sotia, rudele partii pana la gradul al treilea inclusiv;

   d) in alte cazuri prevazute de lege.

 

   ARTICOLUL 40
  Abtinerea si recuzarea

 

   (1) Functionarul public care stie ca se afla in una dintre situatiile prevazute la art. 39 este obligat sa instiinteze conducatorul organului fiscal si sa se abtina de la indeplinirea procedurii.

   (2) In cazul in care conflictul de interese se refera la conducatorul organului fiscal, acesta este obligat sa instiinteze organul ierarhic superior.

   (3) Abtinerea se propune de functionarul public si se decide de indata de conducatorul organului fiscal sau de organul ierarhic superior.

   (4) Contribuabilul implicat in procedura in derulare poate solicita recuzarea functionarului public aflat in conflict de interese.

   (5) Recuzarea functionarului public se decide de indata de catre conducatorul organului fiscal sau de organul fiscal ierarhic superior. Decizia prin care se respinge cererea de recuzare poate fi atacata la instanta judecatoreasca competenta. Cererea de recuzare nu suspenda procedura de administrare in derulare.

 

   CAPITOLUL II
  Actele emise de organele fiscale

 

   ARTICOLUL 41
  Notiunea de act administrativ fiscal

 

    In intelesul prezentului cod, actul administrativ fiscal este actul emis de organul fiscal competent in aplicarea legislatiei privind stabilirea, modificarea sau stingerea drepturilor si obligatiilor fiscale.

 

   ARTICOLUL 42
  Solutia fiscala individuala anticipata si acordul de pret in avans

 

   (1) Solutia fiscala individuala anticipata este actul administrativ emis de Agentia Nationala de Administrare Fiscala in vederea solutionarii unei cereri a contribuabilului, referitoare la reglementarea unor situatii fiscale de fapt viitoare.

   (2) Acordul de pret in avans este actul administrativ emis de Agentia Nationala de Administrare Fiscala in vederea solutionarii unei cereri a contribuabilului, referitoare la stabilirea conditiilor si modalitatilor in care urmeaza sa fie determinate, pe parcursul unei perioade fixe, preturile de transfer, in cazul tranzactiilor efectuate intre persoane afiliate, astfel cum sunt definite in Codul fiscal.

   (3) Solutia fiscala individuala anticipata sau acordul de pret in avans se comunica numai contribuabilului caruia ii sunt destinate.

   (4) Solutia fiscala individuala anticipata si acordul de pret in avans sunt opozabile si obligatorii fata de organele fiscale, numai daca termenii si conditiile acestora au fost respectate de contribuabil.

   (5) Prin cerere contribuabilul propune continutul solutiei fiscale individuale anticipate sau al acordului de pret in avans, dupa caz.

   (6) In solutionarea cererii contribuabilului se emite solutia fiscala individuala anticipata sau acordul de pret in avans. In situatia in care contribuabilul nu este de acord cu solutia fiscala individuala anticipata sau cu acordul de pret in avans emis, va transmite, in termen de 15 zile de la comunicare, o notificare la organul fiscal emitent. Solutia fiscala individuala anticipata sau acordul de pret in avans pentru care contribuabilul a transmis o notificare organului fiscal emitent nu produce niciun efect juridic.

   (7) Contribuabilul, titular al unui acord de pret in avans, are obligatia de a depune anual la organul emitent al acordului un raport privind modul de realizare a termenilor si conditiilor acordului in anul de raportare. Raportul se depune pana la termenul prevazut de lege pentru depunerea situatiilor financiare anuale.

   (8) Solutia fiscala individuala anticipata si acordul de pret in avans nu mai sunt valabile daca prevederile legale de drept material fiscal in baza carora a fost luata decizia se modifica.

   (9) Pentru emiterea unei solutii fiscale individuale anticipate, precum si pentru emiterea sau modificarea unui acord de pret in avans, emitentul incaseaza tarife care se stabilesc prin hotarare a Guvernului.

   (10) Contribuabilul solicitant are dreptul la restituirea tarifului achitat in cazul in care organul fiscal competent respinge emiterea/modificarea solutiei fiscale individuale anticipate sau a acordului de pret in avans ori se intrerupe procedura de emitere, in conditiile aprobate prin hotarare a Guvernului.

   (11) Termenul pentru emiterea unui acord de pret in avans este de 12 luni in cazul unui acord unilateral, respectiv de 18 luni in cazul unui acord bilateral sau multilateral, dupa caz. Termenul pentru emiterea solutiei fiscale individuale anticipate este de 45 de zile. Dispozitiile art. 70 sunt aplicabile in mod corespunzator.

   (12) Procedura referitoare la emiterea solutiei fiscale individuale anticipate si a acordului de pret in avans va fi aprobata prin hotarare a Guvernului.

 

   ARTICOLUL 43
  Continutul si motivarea actului administrativ fiscal

 

   (1) Actul administrativ fiscal se emite numai in forma scrisa.

   (2) Actul administrativ fiscal cuprinde urmatoarele elemente:

   a) denumirea organului fiscal emitent;

   b) data la care a fost emis si data de la care isi produce efectele;

   c) datele de identificare a contribuabilului sau a persoanei imputernicite de contribuabil, dupa caz;

   d) obiectul actului administrativ fiscal;

   e) motivele de fapt;

   f) temeiul de drept;

   g) numele si semnatura persoanelor imputernicite ale organului fiscal, potrivit legii;

   h) stampila organului fiscal emitent;

   i) posibilitatea de a fi contestat, termenul de depunere a contestatiei si organul fiscal la care se depune contestatia;

   j) mentiuni privind audierea contribuabilului.

   (3) Actul administrativ fiscal emis in conditiile alin. (2) prin intermediul mijloacelor informatice este valabil si in cazul in care nu poarta semnatura persoanelor imputernicite ale organului fiscal, potrivit legii, si stampila organului emitent, daca indeplineste cerintele legale aplicabile in materie.

   (4) Prin ordin al ministrului economiei si finantelor se stabilesc categoriile de acte administrative care se emit in conditiile alin. (3).

 

   ARTICOLUL 44
  Comunicarea actului administrativ fiscal

 

   (1) Actul administrativ fiscal trebuie comunicat contribuabilului caruia ii este destinat. In situatia contribuabililor fara domiciliu fiscal in Romania, care si-au desemnat imputernicit potrivit art. 18 alin. (4), precum si in situatia numirii unui curator fiscal, in conditiile art. 19, actul administrativ fiscal se comunica imputernicitului sau curatorului, dupa caz.

   (2) Actul administrativ fiscal se comunica dupa cum urmeaza:

   a) prin prezentarea contribuabilului la sediul organului fiscal emitent si primirea actului administrativ fiscal de catre acesta sub semnatura, data comunicarii fiind data ridicarii sub semnatura a actului;

   b) prin remiterea, sub semnatura, a actului administrativ fiscal de catre persoanele imputernicite ale organului fiscal, potrivit legii, data comunicarii fiind data remiterii sub semnatura a actului;

   c) prin posta, la domiciliul fiscal al contribuabilului, cu scrisoare recomandata cu confirmare de primire, precum si prin alte mijloace, cum sunt fax, e-mail, daca se asigura transmiterea textului actului administrativ fiscal si confirmarea primirii acestuia;

   d) prin publicitate.

   (3) Comunicarea prin publicitate se face prin afisarea, concomitent, la sediul organului fiscal emitent si pe pagina de internet a Agentiei Nationale de Administrare Fiscala, a unui anunt in care se mentioneaza ca a fost emis actul administrativ fiscal pe numele contribuabilului. In cazul actelor administrative emise de organele fiscale prevazute la art. 35, afisarea se face, concomitent, la sediul acestora si pe pagina de internet a autoritatii administratiei publice locale respective. In lipsa paginii de internet proprii, publicitatea se face pe pagina de internet a consiliului judetean. In toate cazurile, actul administrativ fiscal se considera comunicat in termen de 15 zile de la data afisarii anuntului.

   (4) Dispozitiile Codului de procedura civila privind comunicarea actelor de procedura sunt aplicabile in mod corespunzator.

 

   ARTICOLUL 45
  Opozabilitatea actului administrativ fiscal

 

    Actul administrativ fiscal produce efecte din momentul in care este comunicat contribuabilului sau la o data ulterioara mentionata in actul administrativ comunicat, potrivit legii.

 

   ARTICOLUL 46
  Nulitatea actului administrativ fiscal

 

    Lipsa unuia dintre elementele actului administrativ fiscal, referitoare la numele, prenumele si calitatea persoanei imputernicite a organului fiscal, numele si prenumele ori denumirea contribuabilului, a obiectului actului administrativ sau a semnaturii persoanei imputernicite a organului fiscal, cu exceptia prevazuta la art. 43 alin. (3), atrage nulitatea acestuia. Nulitatea se poate constata la cerere sau din oficiu.

 

   ARTICOLUL 47
  Desfiintarea sau modificarea actelor administrative fiscale

 

   (1) Actul administrativ fiscal poate fi modificat sau desfiintat in conditiile prezentului cod.

   (2) Desfiintarea totala sau partiala, potrivit legii, a actelor administrative fiscale prin care s-au stabilit creante fiscale principale atrage desfiintarea totala sau partiala a actelor administrative prin care s-au stabilit creante fiscale accesorii aferente creantelor principale anulate.

 

 

   ARTICOLUL 48
  Indreptarea erorilor materiale

 

    Organul fiscal poate indrepta erorile materiale din cuprinsul actului administrativ fiscal, din oficiu sau la cererea contribuabilului. Actul administrativ corectat se va comunica contribuabilului, potrivit legii.

 

   CAPITOLUL III
  Administrarea si aprecierea probelor

 

   SECŢIUNEA 1
  Dispozitii generale

 

   ARTICOLUL 49
  Mijloace de proba

 

   (1) Pentru determinarea starii de fapt fiscale, organul fiscal, in conditiile legii, administreaza mijloace de proba, putand proceda la:

   a) solicitarea informatiilor, de orice fel, din partea contribuabililor si a altor persoane;

   b) solicitarea de expertize;

   c) folosirea inscrisurilor;

   d) efectuarea de cercetari la fata locului.

   (2) Probele administrate vor fi coroborate si apreciate tinandu-se seama de forta lor doveditoare recunoscuta de lege.

 

   ARTICOLUL 50
  Dreptul organului fiscal de a solicita prezenta
contribuabilului la sediul sau

 

    Organul fiscal poate solicita prezenta contribuabilului la sediul sau pentru a da informatii si lamuriri necesare stabilirii situatiei sale fiscale reale. Odata cu aceasta solicitare, cand este cazul, organul fiscal va indica si documentele pe care contribuabilul este obligat sa le prezinte.

 

   ARTICOLUL 51
  Comunicarea informatiilor intre organele fiscale

 

    Daca intr-o procedura fiscala se constata fapte care prezinta importanta pentru alte raporturi juridice fiscale, organele fiscale isi vor comunica reciproc informatiile detinute.

 

   SECŢIUNEA a 2-a
  Informatii si expertize

 

   ARTICOLUL 52
  Obligatia de a furniza informatii

 

   (1) Contribuabilul sau alta persoana imputernicita de acesta are obligatia de a furniza organului fiscal informatiile necesare pentru determinarea starii de fapt fiscale. In acelasi scop, organul fiscal are dreptul sa solicite informatii si altor persoane cu care contribuabilul are sau a avut raporturi economice sau juridice. Informatiile furnizate de alte persoane se iau in considerare numai in masura in care sunt confirmate si de alte mijloace de proba.

   (2) Cererea de furnizare a informatiilor se formuleaza in scris si va specifica natura informatiilor solicitate pentru determinarea starii de fapt fiscale si documentele care sustin informatiile furnizate.

   (3) Declaratia persoanelor obligate potrivit alin. (1) sa furnizeze informatii va fi, dupa caz, prezentata sau consemnata in scris.

   (4) In situatia in care persoana obligata sa furnizeze informatia in scris este, din motive independente de vointa sa, in imposibilitate de a scrie, organul fiscal intocmeste un proces-verbal.

 

 

   ARTICOLUL 53
  Furnizarea periodica de informatii

 

   (1) Contribuabilii sunt obligati sa furnizeze periodic organelor fiscale informatii referitoare la activitatea desfasurata.

   (2) Furnizarea informatiilor prevazute la alin. (1) se face prin completarea unei declaratii pe proprie raspundere.

   (3) Natura informatiilor, periodicitatea, precum si modelul declaratiilor se aproba prin ordin al presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala.

 

   ARTICOLUL 54
  Obligatia bancilor de a furniza informatii

 

   (1) Bancile sunt obligate sa comunice organelor fiscale lista titularilor persoane fizice, juridice sau orice alte entitati fara personalitate juridica ce deschid ori inchid conturi, forma juridica pe care acestia o au si domiciliul sau sediul acestora. Comunicarea se va face bilunar, cu referire la conturile deschise sau inchise in perioada anterioara acesteia si va fi adresata Ministerului Economiei si Finantelor.

   (2) Ministerul Economiei si Finantelor impreuna cu Banca Nationala a Romaniei vor elabora proceduri privind transmiterea informatiilor prevazute la alin. (1).

   (3) Ministerul Economiei si Finantelor, la cererea justificata a autoritatilor publice centrale si locale, va transmite informatiile detinute in baza alin. (1), in scopul indeplinirii de catre aceste autoritati a atributiilor prevazute de lege.

 

   ARTICOLUL 55
  Expertiza

 

   (1) Ori de cate ori considera necesar, organul fiscal are dreptul sa apeleze la serviciile unui expert pentru intocmirea unei expertize. Organul fiscal este obligat sa comunice contribuabilului numele expertului.

   (2) Contribuabilul poate sa numeasca un expert pe cheltuiala proprie.

   (3) Expertii au obligatia sa pastreze secretul fiscal asupra datelor si informatiilor pe care le dobandesc.

   (4) Expertiza se intocmeste in scris.

   (5) Onorariile stabilite pentru expertizele prevazute de prezentul articol vor fi platite de la bugetele organelor fiscale care au apelat la serviciile expertului, dupa caz.

 

   SECŢIUNEA a 3-a
  Verificarea inscrisurilor si cercetarea la fata locului

 

   ARTICOLUL 56
  Prezentarea de inscrisuri

 

   (1) In vederea stabilirii starii de fapt fiscale, contribuabilul are obligatia sa puna la dispozitie organului fiscal registre, evidente, documente de afaceri si orice alte inscrisuri. In acelasi scop, organul fiscal are dreptul sa solicite inscrisuri si altor persoane cu care contribuabilul are sau a avut raporturi economice sau juridice.

   (2) Organul fiscal poate solicita punerea la dispozitie a inscrisurilor la sediul sau ori la domiciliul fiscal al persoanei obligate sa le prezinte.

   (3) Organul fiscal are dreptul sa retina, in scopul protejarii impotriva instrainarii sau distrugerii, documente, acte, inscrisuri, registre si documente financiar-contabile sau orice element material care face dovada stabilirii, inregistrarii si achitarii obligatiilor fiscale de catre contribuabili, pe o perioada de maximum 30 de zile. In cazuri exceptionale, cu aprobarea conducatorului organului fiscal, perioada de retinere poate fi prelungita cu maximum 90 de zile.

 

   ARTICOLUL 57
  Cercetarea la fata locului

 

   (1) In conditiile legii, organul fiscal poate efectua o cercetare la fata locului, intocmind in acest sens proces-verbal.

   (2) Contribuabilii au obligatia sa permita functionarilor imputerniciti de organul fiscal pentru a efectua o cercetare la fata locului, precum si expertilor folositi pentru aceasta actiune intrarea acestora pe terenuri, in incaperi si in orice alte incinte, in masura in care acest lucru este necesar pentru a face constatari in interes fiscal.

   (3) Detinatorii terenurilor ori incintelor respective vor fi instiintati in timp util despre cercetare, cu exceptia cazurilor prevazute la art. 97 alin. (1) lit. b). Persoanele fizice vor fi informate asupra dreptului de a refuza intrarea in domiciliu sau resedinta.

   (4) In caz de refuz, intrarea in domiciliul sau in resedinta persoanei fizice se face cu autorizarea instantei judecatoresti competente, dispozitiile privind ordonanta presedintiala din Codul de procedura civila fiind aplicabile.

   (5) La cererea organului fiscal, organele de politie, jandarmerie ori alti agenti ai fortei publice sunt obligati sa ii acorde sprijinul pentru aplicarea prevederilor prezentului articol.

 

   SECŢIUNEA a 4-a
  Dreptul de a refuza furnizarea de dovezi

 

   ARTICOLUL 58
  Dreptul rudelor de a refuza furnizarea de informatii,
efectuarea de expertize si prezentarea unor inscrisuri

 

   (1) Sotul/sotia si rudele contribuabilului pana la gradul al treilea inclusiv pot refuza furnizarea de informatii, efectuarea de expertize, precum si prezentarea unor inscrisuri.

   (2) Persoanele prevazute la alin. (1) vor fi instiintate asupra acestui drept.

 

   ARTICOLUL 59
  Dreptul altor persoane de a refuza furnizarea de informatii

 

   (1) Pot refuza sa furnizeze informatii cu privire la datele de care au luat cunostinta in exercitarea activitatii lor preotii, avocatii, notarii publici, consultantii fiscali, executorii judecatoresti, auditorii, expertii contabili, medicii si psihoterapeutii, cu exceptia informatiilor cu privire la indeplinirea obligatiilor fiscale stabilite de lege in sarcina lor.

   (2) Sunt asimilate persoanelor prevazute la alin. (1) asistentii, precum si persoanele care participa la activitatea profesionala a acestora.

   (3) Persoanele prevazute la alin. (1), cu exceptia preotilor, pot furniza informatii, cu acordul persoanei despre care au fost solicitate informatiile.

   (4) In regim derogatoriu de la prevederile alin. (1)-(3), in vederea clarificarii si stabilirii reale a situatiei fiscale a contribuabililor, compartimentele de specialitate ale autoritatilor administratiei publice locale au competenta de a solicita informatii si documente cu relevanta fiscala ori pentru identificarea contribuabililor sau a materiei impozabile ori taxabile, dupa caz, iar notarii publici, avocatii, executorii judecatoresti, organele de politie, organele vamale, serviciile publice comunitare regim permise de conducere si inmatriculare a vehiculelor, serviciile publice comunitare pentru eliberarea pasapoartelor simple, serviciile publice comunitare de evidenta a persoanelor, precum si orice alta entitate care detine informatii ori documente cu privire la bunuri impozabile sau taxabile, dupa caz, ori la persoane care au calitatea de contribuabil, au obligatia furnizarii acestora fara plata.

 

   SECŢIUNEA a 5-a
  Colaborarea dintre autoritatile publice

 

   ARTICOLUL 60
  Obligatia autoritatilor si institutiilor publice
de a furniza informatii si de a prezenta acte

 

   (1) Autoritatile publice, institutiile publice si de interes public, centrale si locale, precum si serviciile deconcentrate ale autoritatilor publice centrale vor furniza informatii si acte organelor fiscale, la cererea acestora.

   (2) In realizarea scopului prezentului cod, organele fiscale pot accesa on-line baza de date a institutiilor prevazute la alin. (1), pentru informatiile stabilite pe baza de protocol.

 

 

   ARTICOLUL 61
  Colaborarea dintre autoritatile publice, institutiile
publice sau de interes public

 

   (1) Autoritatile publice, institutiile publice sau de interes public sunt obligate sa colaboreze in realizarea scopului prezentului cod.

   (2) Nu constituie activitate de colaborare actiunile intreprinse de autoritatile prevazute la alin. (1), in conformitate cu atributiile ce le revin potrivit legii.

   (3) Organul fiscal care solicita colaborarea raspunde pentru legalitatea solicitarii, iar autoritatea solicitata raspunde pentru datele furnizate.

 

   ARTICOLUL 62
  Conditii si limite ale colaborarii

 

   (1) Colaborarea dintre autoritatile publice, institutiile publice sau de interes public se realizeaza in limita atributiilor ce le revin potrivit legii.

   (2) Daca autoritatea publica, institutia publica sau de interes public solicitata refuza colaborarea, autoritatea publica superioara ambelor organe va decide. Daca o asemenea autoritate nu exista, decizia va fi luata de autoritatea superioara celei solicitate.

 

   ARTICOLUL 63
  Colaborarea interstatala dintre autoritatile publice

 

   (1) In baza conventiilor internationale, organele fiscale vor colabora cu autoritatile fiscale similare din alte state.

   (2) In lipsa unei conventii, organele fiscale pot acorda sau pot solicita colaborarea altei autoritati fiscale din alt stat pe baza de reciprocitate.

 

   SECŢIUNEA a 6-a
  Sarcina probei

 

   ARTICOLUL 64
  Forta probanta a documentelor justificative si evidentelor contabile

 

    Documentele justificative si evidentele contabile ale contribuabilului constituie probe la stabilirea bazei de impunere. In cazul in care exista si alte acte doveditoare, acestea vor fi luate in considerare la stabilirea bazei de impunere.

 

   ARTICOLUL 65
  Sarcina probei in dovedirea situatiei de fapt fiscale

 

   (1) Contribuabilul are sarcina de a dovedi actele si faptele care au stat la baza declaratiilor sale si a oricaror cereri adresate organului fiscal.

   (2) Organul fiscal are sarcina de a motiva decizia de impunere pe baza de probe sau constatari proprii.

 

   ARTICOLUL 66
  Dovedirea titularului dreptului de proprietate in scopul impunerii

 

   (1) In cazul in care constata ca anumite bunuri, venituri sau alte valori care, potrivit legii, constituie baza impozabila sunt detinute de persoane care in mod continuu beneficiaza de castigurile sau de orice foloase obisnuite aduse de acestea si ca persoanele respective declara in scris ca nu sunt proprietarii bunurilor, veniturilor sau valorilor in cauza, fara sa arate insa care sunt titularii dreptului de proprietate, organul fiscal va proceda la stabilirea provizorie a obligatiei fiscale corespunzatoare in sarcina acelor persoane.

   (2) In conditiile legii, obligatia fiscala privind baza impozabila prevazuta la alin. (1) va putea fi stabilita in sarcina titularilor dreptului de proprietate. Tot astfel acestia datoreaza despagubiri persoanelor care au facut plata pentru stingerea obligatiei stabilite potrivit alin. (1).

 

   ARTICOLUL 67
  Estimarea bazei de impunere

 

   (1) Daca organul fiscal nu poate determina marimea bazei de impunere, acesta trebuie sa o estimeze. In acest caz trebuie avute in vedere toate datele si documentele care au relevanta pentru estimare. Estimarea consta in identificarea acelor elemente care sunt cele mai apropiate situatiei de fapt fiscale.

   (2) In situatiile in care, potrivit legii, organele fiscale sunt indreptatite sa estimeze baza de impunere, acestea vor avea in vedere pretul de piata al tranzactiei sau bunului impozabil, astfel cum este definit de Codul fiscal.

 

   CAPITOLUL IV
  Termene

 

   ARTICOLUL 68
  Calcularea termenelor

 

    Termenele de orice fel privind exercitarea drepturilor si indeplinirea obligatiilor prevazute de Codul de procedura fiscala, precum si de alte dispozitii legale aplicabile in materie, daca legea fiscala nu dispune altfel, se calculeaza potrivit dispozitiilor Codului de procedura civila.

 

   ARTICOLUL 69
  Prelungirea termenelor

 

    Termenele pentru depunerea declaratiilor fiscale si termenele stabilite in baza legii de un organ fiscal pot fi prelungite in situatii temeinic justificate, potrivit competentei stabilite prin ordin al ministrului economiei si finantelor.

 

   ARTICOLUL 70
  Termenul de solutionare a cererilor contribuabililor

 

   (1) Cererile depuse de catre contribuabil potrivit prezentului cod se solutioneaza de catre organul fiscal in termen de 45 de zile de la inregistrare.

   (2) In situatiile in care, pentru solutionarea cererii, sunt necesare informatii suplimentare relevante pentru luarea deciziei, acest termen se prelungeste cu perioada cuprinsa intre data solicitarii si data primirii informatiilor solicitate.

 

   ARTICOLUL 71
  Cazul de forta majora si cazul fortuit

 

   (1) Termenele prevazute de lege pentru indeplinirea obligatiilor fiscale, dupa caz, nu incep sa curga sau se suspenda in situatia in care indeplinirea acestor obligatii a fost impiedicata de ivirea unui caz de forta majora sau a unui caz fortuit.

   (2) Obligatiile fiscale se considera a fi indeplinite in termen, fara perceperea de majorari de intarziere sau aplicarea de sanctiuni prevazute de lege, daca acestea se executa in termen de 60 de zile de la incetarea evenimentelor prevazute la alin. (1).

 

   TITLUL IV
  Inregistrarea fiscala si evidenta contabila si fiscala

 

   ARTICOLUL 72
  Obligatia de inregistrare fiscala

 

   (1) Orice persoana sau entitate care este subiect intr-un raport juridic fiscal se inregistreaza fiscal primind un cod de identificare fiscala. Codul de identificare fiscala va fi:

   a) pentru persoanele juridice, cu exceptia comerciantilor, precum si pentru asocieri si alte entitati fara personalitate juridica, codul de inregistrare fiscala atribuit de organul fiscal competent din subordinea Agentiei Nationale de Administrare Fiscala;

   b) pentru persoanele fizice, codul numeric personal atribuit potrivit legii speciale;

   c) pentru persoanele fizice care nu detin cod numeric personal, numarul de identificare fiscala atribuit de organul fiscal competent din subordinea Agentiei Nationale de Administrare Fiscala;

   d) pentru comercianti, inclusiv pentru sucursalele comerciantilor care au sediul principal al comertului in strainatate, codul unic de inregistrare atribuit potrivit legii speciale;

   e) pentru persoanele fizice care desfasoara activitati economice in mod independent sau exercita profesii libere, codul de inregistrare fiscala atribuit de organul fiscal competent din subordinea Agentiei Nationale de Administrare Fiscala.

   (2) Persoanele prevazute la alin. (1) lit. d) se inregistreaza fiscal potrivit procedurii speciale in materie.

   (3) In vederea atribuirii codului de identificare fiscala persoanele prevazute la alin. (1) lit. a), c) si e) au obligatia sa depuna declaratie de inregistrare fiscala.

   (4) Au obligatia sa depuna o declaratie de inregistrare fiscala si persoanele prevazute la alin. (1) lit. b) care au calitatea de angajator.

   (5) Contribuabilii care obtin venituri din activitati independente, pentru care platile anticipate se fac prin retinere la sursa de catre platitorii de venituri, au obligatia, in vederea inregistrarii, sa depuna la organul fiscal competent declaratia de inregistrare fiscala.

   (6) Declaratia de inregistrare fiscala se depune in termen de 30 de zile de la:

   a) data infiintarii potrivit legii, in cazul persoanelor juridice, asocierilor si altor entitati fara personalitate juridica;

   b) data eliberarii actului legal de functionare, data inceperii activitatii, data obtinerii primului venit sau dobandirii calitatii de angajator, dupa caz, in cazul persoanelor fizice.

 

   ARTICOLUL 73
  Obligatia inscrierii codului de identificare fiscala pe documente

 

    Platitorii de impozite, taxe, contributii si alte sume datorate bugetului general consolidat au obligatia de a mentiona pe facturi, scrisori, oferte, comenzi sau pe orice alte documente emise codul de identificare fiscala propriu.

 

   ARTICOLUL 74
  Declararea filialelor si sediilor secundare

 

   (1) Contribuabilii au obligatia de a declara organului fiscal competent din subordinea Agentiei Nationale de Administrare Fiscala, in termen de 30 de zile, infiintarea de sedii secundare.

   (2) Contribuabilii cu domiciliul fiscal in Romania au obligatia de a declara in termen de 30 de zile infiintarea de filiale si sedii secundare in strainatate.

 

   ARTICOLUL 75
  Forma si continutul declaratiei de inregistrare fiscala

 

   (1) Declaratia de inregistrare fiscala se intocmeste prin completarea unui formular pus la dispozitie gratuit de organul fiscal din subordinea Agentiei Nationale de Administrare Fiscala si va fi insotita de acte doveditoare ale informatiilor cuprinse in aceasta.

   (2) Declaratia de inregistrare fiscala va cuprinde: datele de identificare a contribuabilului, categoriile de obligatii de plata datorate potrivit Codului fiscal, datele privind sediile secundare, datele de identificare a imputernicitului, datele privind situatia juridica a contribuabilului, precum si alte informatii necesare administrarii impozitelor, taxelor, contributiilor si altor sume datorate bugetului general consolidat.

 

   ARTICOLUL 76
  Certificatul de inregistrare fiscala

 

   (1) Pe baza declaratiei de inregistrare fiscala, depusa potrivit art. 72 alin. (3), organul fiscal competent din subordinea Agentiei Nationale de Administrare Fiscala elibereaza certificatul de inregistrare fiscala, in termen de 15 zile de la data depunerii declaratiei. In certificatul de inregistrare fiscala se inscrie obligatoriu codul de identificare fiscala.

   (2) Eliberarea certificatelor de inregistrare fiscala nu este supusa taxelor de timbru.

   (3) Contribuabilii care realizeaza venituri din activitatea de comert sau prestari de servicii catre populatie sunt obligati sa afiseze certificatul de inregistrare fiscala in locurile unde se desfasoara activitatea.

   (4) In cazul pierderii, furtului sau distrugerii certificatului de inregistrare fiscala, organul fiscal va elibera un duplicat al acestuia, in baza cererii contribuabililor si a dovezii de publicare a pierderii, furtului sau distrugerii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a III-a.

 

   ARTICOLUL 77
  Modificari ulterioare inregistrarii fiscale

 

   (1) Modificarile ulterioare ale datelor din declaratia de inregistrare fiscala trebuie aduse la cunostinta organului fiscal competent din subordinea Agentiei Nationale de Administrare Fiscala, in termen de 30 de zile de la data producerii acestora, prin completarea si depunerea declaratiei de mentiuni.

   (2) La incetarea conditiilor care au generat inregistrarea fiscala, contribuabilii au obligatia de a preda organelor fiscale, in vederea anularii, certificatul de inregistrare fiscala, odata cu depunerea declaratiei de mentiuni.

 

   ARTICOLUL 78
  Registrul contribuabililor

 

   (1) Organul fiscal competent din subordinea Agentiei Nationale de Administrare Fiscala organizeaza evidenta platitorilor de impozite, taxe, contributii si alte sume datorate la bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat, bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate, bugetul asigurarilor pentru somaj, in cadrul registrului contribuabililor, care contine:

   a) datele de identificare a contribuabilului;

   b) categoriile de obligatii fiscale de declarare, potrivit legii, denumite vector fiscal; categoriile de obligatii fiscale care se inscriu in vectorul fiscal se stabilesc prin ordin al ministrului economiei si finantelor;

   c) alte informatii necesare administrarii obligatiilor fiscale.

   (2) Datele prevazute la alin. (1) se completeaza pe baza informatiilor comunicate de contribuabili, de oficiul registrului comertului, de serviciul de evidenta a populatiei, de la alte autoritati si institutii, precum si din constatarile proprii ale organului fiscal.

   (3) Datele din registrul contribuabililor pot fi modificate din oficiu ori de cate ori se constata ca acestea nu corespund starii de fapt reale si vor fi comunicate contribuabililor.

   (4) Modificarea din oficiu a domiciliului fiscal pe baza constatarilor facute potrivit alin. (3) se face prin decizie emisa de organul fiscal competent, dupa ascultarea prealabila a contribuabilului, potrivit art. 9.

   (5) Contribuabilii persoane juridice sau orice alte entitati fara personalitate juridica ce nu isi indeplinesc obligatiile declarative la doua termene de declarare consecutive si carora, la cerere, nici nu li s-a aprobat de catre organul fiscal competent o masura privind indeplinirea obligatiilor lor fiscale vor fi declarati inactivi, fiind aplicabile prevederile art. 11 alin. (11) si (12) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare.

 

 

   ARTICOLUL 79
  Obligatia de a conduce evidenta fiscala

 

   (1) In vederea stabilirii starii de fapt fiscale si a obligatiilor fiscale de plata datorate, contribuabilii sunt obligati sa conduca evidente fiscale, potrivit actelor normative in vigoare.

   (2) In vederea stabilirii preturilor de transfer, contribuabilii care desfasoara tranzactii cu persoane afiliate au obligatia ca, la solicitarea organului fiscal competent, sa intocmeasca si sa prezinte, in termenele stabilite de acesta, dosarul preturilor de transfer. Continutul dosarului preturilor de transfer va fi aprobat prin ordin al presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala.

 

   ARTICOLUL 80
  Reguli pentru conducerea evidentei contabile si fiscale

 

   (1) Evidentele contabile si fiscale vor fi pastrate, dupa caz, la domiciliul fiscal al contribuabilului, la sediile secundare ale acestuia, inclusiv pe suport electronic, sau pot fi incredintate spre pastrare unei societati autorizate, potrivit legii, sa presteze servicii de arhivare.

   (2) Prin exceptie de la prevederile alin. (1), evidentele contabile si fiscale ale exercitiului financiar in curs se pastreaza, dupa caz, la domiciliul fiscal al contribuabililor, la sediile secundare ale acestora sau, in perioada 1-25 a lunii urmatoare, la sediul persoanei fizice ori juridice autorizate pentru prelucrarea lor in vederea intocmirii declaratiilor fiscale.

   (3) Dispozitiile legale privind pastrarea, arhivarea si limba folosita pentru evidentele contabile sunt aplicabile si pentru evidentele fiscale.

   (4) In cazul in care evidentele contabile si fiscale sunt tinute cu ajutorul sistemelor electronice de gestiune, pe langa datele arhivate in format electronic contribuabilul este obligat sa pastreze si sa prezinte aplicatiile informatice cu ajutorul carora le-a generat.

   (5) Contribuabilii sunt obligati sa evidentieze veniturile realizate si cheltuielile efectuate din activitatile desfasurate, prin intocmirea registrelor sau a oricaror alte documente prevazute de lege.

   (6) Contribuabilii sunt obligati sa utilizeze pentru activitatea desfasurata documente primare si de evidenta contabila stabilite prin lege, achizitionate numai de la unitatile stabilite prin normele legale in vigoare, si sa completeze integral rubricile formularelor, corespunzator operatiunilor inregistrate.

   (7) Organul fiscal poate lua in considerare orice evidente relevante pentru impunere tinute de contribuabil.

 

   TITLUL V
  Declaratia fiscala

 

   ARTICOLUL 81
  Obligatia de a depune declaratii fiscale

 

   (1) Declaratia fiscala se depune de catre persoanele obligate potrivit Codului fiscal, la termenele stabilite de acesta.

   (2) In cazul in care Codul fiscal nu prevede, Ministerul Economiei si Finantelor va stabili termenul de depunere a declaratiei fiscale.

   (3) Obligatia de a depune declaratia fiscala se mentine si in cazurile in care:

   a) a fost efectuata plata obligatiei fiscale;

   b) obligatia fiscala respectiva este scutita la plata, conform reglementarilor legale;

   c) organul fiscal a stabilit din oficiu baza de impunere si obligatia fiscala;

   d) pentru obligatia fiscala nu rezulta, in perioada de raportare, sume de plata, dar exista obligatia declarativa, conform legii.

   (4) In caz de inactivitate temporara sau in cazul obligatiilor de declarare a unor venituri care, potrivit legii, sunt scutite la plata impozitului pe venit, organul fiscal competent poate aproba, la cererea contribuabilului, alte termene sau conditii de depunere a declaratiilor fiscale, in functie de necesitatile administrarii obligatiilor fiscale. Asupra termenelor si conditiilor va decide organul fiscal potrivit competentelor aprobate prin ordin al ministrului economiei si finantelor.

 

   ARTICOLUL 82
  Forma si continutul declaratiei fiscale

 

   (1) Declaratia fiscala se intocmeste prin completarea unui formular pus la dispozitie gratuit de organul fiscal.

   (2) In declaratia fiscala contribuabilul trebuie sa calculeze cuantumul obligatiei fiscale, daca acest lucru este prevazut de lege.

   (3) Contribuabilul are obligatia de a completa declaratiile fiscale inscriind corect, complet si cu buna-credinta informatiile prevazute de formular, corespunzatoare situatiei sale fiscale. Declaratia fiscala se semneaza de catre contribuabil sau de catre imputernicit.

   (4) Obligatia de semnare a declaratiei fiscale se considera a fi indeplinita si in urmatoarele situatii:

   a) in cazul transmiterii declaratiilor fiscale prin sistemul electronic de plati. Data depunerii declaratiei se considera a fi data debitarii contului platitorului in baza acesteia;

   b) in cazul transmiterii declaratiilor fiscale prin sisteme electronice de transmitere la distanta in conditiile art. 83 alin. (1).

   (5) Declaratia fiscala trebuie insotita de documentatia ceruta de prevederile legale.

   (6) Pentru anumite categorii de obligatii fiscale, stabilite prin ordin al ministrului economiei si finantelor, organul fiscal poate transmite contribuabililor formularele de declarare a impozitelor, taxelor, contributiilor si a altor sume datorate bugetului general consolidat, instructiunile de completare a acestora, alte informatii utile, precum si plicurile preadresate. In acest caz, contravaloarea corespondentei se suporta de catre organul fiscal.

 

   ARTICOLUL 83
  Depunerea declaratiilor fiscale

 

   (1) Declaratia fiscala se depune la registratura organului fiscal competent sau la posta prin scrisoare recomandata. Declaratia fiscala poate fi transmisa prin mijloace electronice sau prin sisteme de transmitere la distanta, conform procedurii stabilite prin ordin al ministrului economiei si finantelor.

   (2) Declaratiile fiscale pot fi redactate de organul fiscal sub forma de proces-verbal, daca din motive independente de vointa contribuabilului acesta este in imposibilitatea de a scrie.

   (3) Data depunerii declaratiei fiscale este data inregistrarii acesteia la organul fiscal sau data depunerii la posta, dupa caz. In situatia in care declaratia fiscala se depune prin mijloace electronice de transmitere la distanta, data depunerii declaratiei este data inregistrarii acesteia pe pagina de internet a organului fiscal, astfel cum rezulta din mesajul electronic de confirmare transmis ca urmare a primirii declaratiei.

   (4) Nedepunerea declaratiei fiscale da dreptul organului fiscal sa procedeze la stabilirea din oficiu a impozitelor, taxelor, contributiilor si a altor sume datorate bugetului general consolidat. Stabilirea din oficiu a obligatiilor fiscale nu se poate face inainte de implinirea unui termen de 15 zile de la instiintarea contribuabilului privind depasirea termenului legal de depunere a declaratiei fiscale. In cazul contribuabililor care au obligatia declararii bunurilor sau veniturilor impozabile, stabilirea din oficiu a obligatiei fiscale se face prin estimarea bazei de impunere, potrivit art. 67. Impunerea din oficiu nu se face in cazul contribuabililor inactivi sau al celor din evidenta speciala, atat timp cat se gasesc in aceasta situatie.

   (5) Declaratiile fiscale anuale ale contribuabililor persoane juridice vor fi certificate de catre un consultant fiscal, in conditiile legii, cu exceptia celor pentru care este obligatorie auditarea.

 

 

   ARTICOLUL 84
  Corectarea declaratiilor fiscale

 

    Declaratiile fiscale pot fi corectate de catre contribuabil, din proprie initiativa.

 

   TITLUL VI
  Stabilirea impozitelor, taxelor, contributiilor si a altor sume
datorate bugetului general consolidat

 

   CAPITOLUL I
  Dispozitii generale

 

   ARTICOLUL 85
  Stabilirea impozitelor, taxelor, contributiilor si a altor sume
datorate bugetului general consolidat

 

   (1) Impozitele, taxele, contributiile si alte sume datorate bugetului general consolidat se stabilesc astfel:

   a) prin declaratie fiscala, in conditiile art. 82 alin. (2) si art. 86 alin. (4);

   b) prin decizie emisa de organul fiscal, in celelalte cazuri.

   (2) Dispozitiile alin. (1) sunt aplicabile si in cazurile in care impozitele, taxele, contributiile si alte sume datorate bugetului general consolidat sunt scutite la plata conform reglementarilor legale, precum si in cazul unei rambursari de taxa pe valoarea adaugata.

 

   ARTICOLUL 86
  Decizia de impunere

 

   (1) Decizia de impunere se emite de organul fiscal competent. Organul fiscal emite decizie de impunere ori de cate ori acesta modifica baza de impunere.

   (2) Pentru creantele administrate de Ministerul Economiei si Finantelor prin Agentia Nationala de Administrare Fiscala, prin ordin al ministrului economiei si finantelor se pot stabili si alte competente pentru emiterea deciziilor de impunere ca urmare a inspectiei fiscale.

   (3) Decizia de impunere se emite, daca este necesar, si in cazul in care nu s-a emis decizie referitoare la baza de impunere potrivit art. 89.

   (4) Declaratia fiscala intocmita potrivit art. 82 alin. (2) este asimilata cu o decizie de impunere, sub rezerva unei verificari ulterioare, si produce efectele juridice ale instiintarii de plata de la data depunerii acesteia.

   (5) In situatia in care legea nu prevede obligatia de calculare a impozitului, declaratia fiscala este asimilata unei decizii referitoare la baza de impunere.

   (6) Decizia de impunere si decizia referitoare la obligatiile de plata accesorii constituie si instiintari de plata, de la data comunicarii acestora, in conditiile in care se stabilesc sume de plata.

   (7) Pana la 1 iulie 2005, sumele reprezentand impozite, taxe, contributii si alte sume datorate bugetului general consolidat, inscrise in deciziile de impunere, in actele administrative fiscale asimilate acestora, precum si in declaratiile fiscale, vor fi rotunjite la 1.000 lei prin reducere cand suma ce urmeaza a fi rotunjita este sub 500 lei si prin majorare cand aceasta este peste 500 lei1).

 

 

   ARTICOLUL 87
  Forma si continutul deciziei de impunere

 

    Decizia de impunere trebuie sa indeplineasca conditiile prevazute la art. 43. Decizia de impunere trebuie sa cuprinda, pe langa elementele prevazute la art. 43 alin. (2), si categoria de impozit, taxa, contributie sau alta suma datorata bugetului general consolidat, baza de impunere, precum si cuantumul acestora, pentru fiecare perioada impozabila.

 

   ARTICOLUL 88
  Acte administrative fiscale asimilate deciziilor de impunere

 

    Sunt asimilate deciziilor de impunere si urmatoarele acte administrative fiscale:

   a) deciziile privind rambursari de taxa pe valoarea adaugata si deciziile privind restituiri de impozite, taxe, contributii si alte venituri ale bugetului general consolidat;

   b) deciziile referitoare la bazele de impunere;

   c) deciziile referitoare la obligatiile de plata accesorii;

   d) procesele-verbale prevazute la art. 142 alin. (6) si art. 168 alin. (2);

   e) deciziile privind nemodificarea bazei de impunere.

 

 

   ARTICOLUL 89
  Deciziile referitoare la bazele de impunere

 

   (1) Bazele de impunere se stabilesc separat, prin decizie referitoare la bazele de impunere, in urmatoarele situatii:

   a) cand venitul impozabil este realizat de mai multe persoane. Decizia va cuprinde si repartizarea venitului impozabil pe fiecare persoana care a participat la realizarea venitului;

   b) cand sursa venitului impozabil se afla pe raza altui organ fiscal decat cel competent teritorial. In acest caz competenta de a stabili baza de impunere o detine organul fiscal pe raza caruia se afla sursa venitului.

   (2) Daca venitul impozabil este realizat de mai multe persoane, atunci acestea pot sa-si numeasca un imputernicit comun in relatia cu organul fiscal.

 

   ARTICOLUL 90
  Stabilirea obligatiilor fiscale sub rezerva verificarii ulterioare

 

   (1) Cuantumul obligatiilor fiscale se stabileste sub rezerva verificarii ulterioare.

   (2) Decizia de impunere sub rezerva verificarii ulterioare poate fi desfiintata sau modificata, din initiativa organului fiscal sau la solicitarea contribuabilului, pe baza constatarilor organului fiscal competent.

   (3) Rezerva verificarii ulterioare se anuleaza numai la implinirea termenului de prescriptie sau ca urmare a inspectiei fiscale efectuate in cadrul termenului de prescriptie.

 

   CAPITOLUL II
  Prescriptia dreptului de a stabili obligatii fiscale

 

   ARTICOLUL 91
  Obiectul, termenul si momentul de la care incepe sa curga termenul
de prescriptie a dreptului de stabilire a obligatiilor fiscale

 

   (1) Dreptul organului fiscal de a stabili obligatii fiscale se prescrie in termen de 5 ani, cu exceptia cazului in care legea dispune altfel.

   (2) Termenul de prescriptie a dreptului prevazut la alin. (1) incepe sa curga de la data de 1 ianuarie a anului urmator celui in care s-a nascut creanta fiscala potrivit art. 23, daca legea nu dispune altfel.

   (3) Dreptul de a stabili obligatii fiscale se prescrie in termen de 10 ani in cazul in care acestea rezulta din savarsirea unei fapte prevazute de legea penala.

   (4) Termenul prevazut la alin. (3) curge de la data savarsirii faptei ce constituie infractiune sanctionata ca atare printr-o hotarare judecatoreasca definitiva.

 

   ARTICOLUL 92
  Intreruperea si suspendarea termenului de prescriptie
a dreptului de stabilire a obligatiei fiscale

 

   (1) Termenele prevazute la art. 91 se intrerup si se suspenda in cazurile si in conditiile stabilite de lege pentru intreruperea si suspendarea termenului de prescriptie a dreptului la actiune potrivit dreptului comun.

   (2) Termenul de prescriptie a dreptului de stabilire a obligatiei fiscale se suspenda pe perioada cuprinsa intre momentul inceperii inspectiei fiscale si momentul emiterii deciziei de impunere ca urmare a efectuarii inspectiei fiscale.

 

   ARTICOLUL 93
  Efectul implinirii termenului de prescriptie a dreptului
de a stabili obligatii fiscale

 

    Daca organul fiscal constata implinirea termenului de prescriptie a dreptului de stabilire a obligatiei fiscale, va proceda la incetarea procedurii de emitere a titlului de creanta fiscala.

 

   TITLUL VII
  Inspectia fiscala

 

   CAPITOLUL I
  Sfera inspectiei fiscale

 

   ARTICOLUL 94
  Obiectul si functiile inspectiei fiscale

 

   (1) Inspectia fiscala are ca obiect verificarea legalitatii si conformitatii declaratiilor fiscale, corectitudinii si exactitatii indeplinirii obligatiilor de catre contribuabili, respectarii prevederilor legislatiei fiscale si contabile, verificarea sau stabilirea, dupa caz, a bazelor de impunere, stabilirea diferentelor obligatiilor de plata si a accesoriilor aferente acestora.

   (2) Inspectia fiscala are urmatoarele atributii:

   a) constatarea si investigarea fiscala a tuturor actelor si faptelor rezultand din activitatea contribuabilului supus inspectiei sau altor persoane privind legalitatea si conformitatea declaratiilor fiscale, corectitudinea si exactitatea indeplinirii obligatiilor fiscale, in vederea descoperirii de elemente noi relevante pentru aplicarea legii fiscale;

   b) analiza si evaluarea informatiilor fiscale, in vederea confruntarii declaratiilor fiscale cu informatiile proprii sau din alte surse;

   c) sanctionarea potrivit legii a faptelor constatate si dispunerea de masuri pentru prevenirea si combaterea abaterilor de la prevederile legislatiei fiscale.

   (3) Pentru ducerea la indeplinire a atributiilor prevazute la alin. (2) organul de inspectie fiscala va proceda la:

   a) examinarea documentelor aflate in dosarul fiscal al contribuabilului;

   b) verificarea concordantei dintre datele din declaratiile fiscale cu cele din evidenta contabila a contribuabilului;

   c) discutarea constatarilor si solicitarea de explicatii scrise de la reprezentantii legali ai contribuabililor sau imputernicitii acestora, dupa caz;

   d) solicitarea de informatii de la terti;

   e) stabilirea corecta a bazei de impunere, a diferentelor datorate in plus sau in minus, dupa caz, fata de creanta fiscala declarata si/sau stabilita, dupa caz, la momentul inceperii inspectiei fiscale;

   f) stabilirea de diferente de obligatii fiscale de plata, precum si a obligatiilor fiscale accesorii aferente acestora;

   g) verificarea locurilor unde se realizeaza activitati generatoare de venituri impozabile;

   h) dispunerea masurilor asiguratorii in conditiile legii;

   i) efectuarea de investigatii fiscale potrivit alin. (2) lit. a);

   j) aplicarea de sanctiuni potrivit prevederilor legale;

   k) aplicarea de sigilii asupra bunurilor, intocmind in acest sens proces-verbal.

   (4) Nu intra in atributiile inspectiei fiscale efectuarea de constatari tehnico-stiintifice sau orice alte verificari solicitate de organele de urmarire penala in vederea lamuririi unor fapte sau imprejurari ale cauzelor aflate in lucru la aceste institutii.

 

 

   ARTICOLUL 95
  Persoanele supuse inspectiei fiscale

 

    Inspectia fiscala se exercita asupra tuturor persoanelor, indiferent de forma lor de organizare, care au obligatii de stabilire, retinere si plata a impozitelor, taxelor, contributiilor si a altor sume datorate bugetului general consolidat, prevazute de lege.

 

   ARTICOLUL 96
  Formele si intinderea inspectiei fiscale

 

   (1) Formele de inspectie fiscala sunt:

   a) inspectia fiscala generala, care reprezinta activitatea de verificare a tuturor obligatiilor fiscale ale unui contribuabil, pentru o perioada de timp determinata;

   b) inspectia fiscala partiala, care reprezinta activitatea de verificare a uneia sau mai multor obligatii fiscale, pentru o perioada de timp determinata.

   (2) Inspectia fiscala se poate extinde asupra tuturor raporturilor relevante pentru impozitare, daca acestea prezinta interes pentru aplicarea legii fiscale.

 

   ARTICOLUL 97
  Proceduri si metode de control fiscal

 

   (1) In realizarea atributiilor, inspectia fiscala poate aplica urmatoarele proceduri de control:

   a) controlul inopinat, care consta in activitatea de verificare faptica si documentara, in principal, ca urmare a unei sesizari cu privire la existenta unor fapte de incalcare a legislatiei fiscale, fara anuntarea in prealabil a contribuabilului;

   b) controlul incrucisat, care consta in verificarea documentelor si operatiunilor impozabile ale contribuabilului, in corelatie cu cele detinute de alte persoane; controlul incrucisat poate fi si inopinat.

   (2) La finalizarea controlului inopinat sau incrucisat se incheie proces-verbal.

   (3) In realizarea atributiilor, inspectia fiscala poate aplica urmatoarele metode de control:

   a) controlul prin sondaj, care consta in activitatea de verificare selectiva a documentelor si operatiunilor semnificative, in care sunt reflectate modul de calcul, de evidentiere si de plata a obligatiilor fiscale datorate bugetului general consolidat;

   b) controlul electronic, care consta in activitatea de verificare a contabilitatii si a surselor acesteia, prelucrate in mediu electronic, utilizand metode de analiza, evaluare si testare asistate de instrumente informatice specializate.

 

   ARTICOLUL 98
  Perioada supusa inspectiei fiscale

 

   (1) Inspectia fiscala se efectueaza in cadrul termenului de prescriptie a dreptului de a stabili obligatii fiscale.

   (2) La contribuabilii mari, perioada supusa inspectiei fiscale incepe de la sfarsitul perioadei controlate anterior, in conditiile alin. (1).

   (3) La celelalte categorii de contribuabili inspectia fiscala se efectueaza asupra creantelor nascute in ultimii 3 ani fiscali pentru care exista obligatia depunerii declaratiilor fiscale. Inspectia fiscala se poate extinde pe perioada de prescriptie a dreptului de a stabili obligatii fiscale, daca este identificata cel putin una dintre urmatoarele situatii:

   a) exista indicii privind diminuarea impozitelor, taxelor, contributiilor si a altor sume datorate bugetului general consolidat;

   b) nu au fost depuse declaratii fiscale in interiorul termenului de prescriptie;

   c) nu au fost indeplinite obligatiile de plata a impozitelor, taxelor, contributiilor si altor sume datorate bugetului general consolidat.

 

   CAPITOLUL II
  Realizarea inspectiei fiscale

 

   ARTICOLUL 99
  Competenta

 

   (1) Inspectia fiscala se exercita exclusiv, nemijlocit si neingradit prin Agentia Nationala de Administrare Fiscala sau, dupa caz, de compartimentele de specialitate ale autoritatilor administratiei publice locale, conform dispozitiilor prezentului titlu, ori de alte autoritati care sunt competente, potrivit legii, sa administreze impozite, taxe, contributii sau alte sume datorate bugetului general consolidat.

   (2) Competenta de exercitare a inspectiei fiscale pentru Agentia Nationala de Administrare Fiscala si unitatile sale subordonate se stabileste prin ordin al presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala. Organele de inspectie fiscala din aparatul central al Agentiei Nationale de Administrare Fiscala au competenta in efectuarea inspectiei fiscale pe intregul teritoriu al tarii.

   (3) Competenta privind efectuarea inspectiei fiscale se poate delega altui organ fiscal. In cadrul Agentiei Nationale de Administrare Fiscala conditiile in care se poate efectua delegarea altui organ fiscal se stabilesc prin ordin al presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala.

 

 

   ARTICOLUL 100
  Selectarea contribuabililor pentru inspectie fiscala

 

   (1) Selectarea contribuabililor ce urmeaza a fi supusi inspectiei fiscale este efectuata de catre organul fiscal competent.

   (2) Contribuabilul nu poate face obiectii cu privire la procedura de selectare folosita.

 

   ARTICOLUL 101
  Avizul de inspectie fiscala

 

   (1) Inaintea desfasurarii inspectiei fiscale, organul fiscal are obligatia sa instiinteze contribuabilul in legatura cu actiunea care urmeaza sa se desfasoare, prin transmiterea unui aviz de inspectie fiscala.

   (2) Avizul de inspectie fiscala va cuprinde:

   a) temeiul juridic al inspectiei fiscale;

   b) data de incepere a inspectiei fiscale;

   c) obligatiile fiscale si perioadele ce urmeaza a fi supuse inspectiei fiscale;

   d) posibilitatea de a solicita amanarea datei de incepere a inspectiei fiscale. Amanarea datei de incepere a inspectiei fiscale se poate solicita, o singura data, pentru motive justificate.

 

   ARTICOLUL 102
  Comunicarea avizului de inspectie fiscala

 

   (1) Avizul de inspectie fiscala se comunica contribuabilului, in scris, inainte de inceperea inspectiei fiscale, astfel:

   a) cu 30 de zile pentru marii contribuabili;

   b) cu 15 zile pentru ceilalti contribuabili.

   (2) Comunicarea avizului de inspectie fiscala nu este necesara:

   a) pentru solutionarea unor cereri ale contribuabilului;

   b) in cazul unor actiuni indeplinite ca urmare a solicitarii unor autoritati, potrivit legii;

   c) in cazul controlului inopinat si al controlului incrucisat;

   d) in cazul refacerii controlului ca urmare a unei dispozitii de reverificare cuprinse in decizia de solutionare a contestatiei.

   (3) Pe durata unei inspectii fiscale pentru solutionarea unei cereri a contribuabilului, organul de inspectie poate decide efectuarea unei inspectii generale sau partiale. In acest caz, prin exceptie de la prevederile alin. (1), avizul de inspectie se comunica contribuabilului chiar in cursul efectuarii inspectiei pentru solutionarea cererii.

 

   ARTICOLUL 103
  Locul si timpul desfasurarii inspectiei fiscale

 

   (1) Inspectia fiscala se desfasoara, de regula, in spatiile de lucru ale contribuabilului. Contribuabilul trebuie sa puna la dispozitie un spatiu adecvat, precum si logistica necesara desfasurarii inspectiei fiscale.

   (2) Daca nu exista un spatiu de lucru adecvat pentru derularea inspectiei fiscale, atunci activitatea de inspectie se va putea desfasura la sediul organului fiscal sau in orice alt loc stabilit de comun acord cu contribuabilul.

   (3) Indiferent de locul unde se desfasoara inspectia fiscala, organul fiscal are dreptul sa inspecteze locurile in care se desfasoara activitatea, in prezenta contribuabilului sau a unei persoane desemnate de acesta.

   (4) Inspectia fiscala se desfasoara, de regula, in timpul programului de lucru al contribuabilului. Inspectia fiscala se poate desfasura si in afara programului de lucru al contribuabilului, cu acordul scris al acestuia si cu aprobarea conducatorului organului fiscal.

 

   ARTICOLUL 104
  Durata efectuarii inspectiei fiscale

 

   (1) Durata efectuarii inspectiei fiscale este stabilita de organele de inspectie fiscala sau, dupa caz, de compartimentele de specialitate ale autoritatilor administratiei publice locale, in functie de obiectivele inspectiei, si nu poate fi mai mare de 3 luni.

   (2) In cazul marilor contribuabili sau al celor care au sedii secundare, durata inspectiei nu poate fi mai mare de 6 luni.

   (3) Perioadele in care derularea inspectiei fiscale este suspendata nu sunt incluse in calculul duratei acesteia, conform prevederilor alin. (1) si (2).

   (4) Conducatorul inspectiei fiscale competent poate decide suspendarea unei inspectii fiscale ori de cate ori sunt motive justificate pentru aceasta.

   (5) Conditiile si modalitatile de suspendare a unei inspectii fiscale se vor stabili prin ordin al presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala, respectiv prin ordin comun al ministrului economiei si finantelor si al ministrului internelor si reformei administrative, in cazul inspectiilor fiscale efectuate de organele fiscale prevazute la art. 35, care se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

 

   ARTICOLUL 105
  Reguli privind inspectia fiscala

 

   (1) Inspectia fiscala va avea in vedere examinarea tuturor starilor de fapt si raporturile juridice care sunt relevante pentru impunere.

   (2) Inspectia fiscala va fi efectuata in asa fel incat sa afecteze cat mai putin activitatea curenta a contribuabililor si sa utilizeze eficient timpul destinat inspectiei fiscale.

   (3) Inspectia fiscala se efectueaza o singura data pentru fiecare impozit, taxa, contributie si alte sume datorate bugetului general consolidat si pentru fiecare perioada supusa impozitarii. Prin exceptie, conducatorul inspectiei fiscale competent poate decide reverificarea unei anumite perioade daca, de la data incheierii inspectiei fiscale si pana la data implinirii termenului de prescriptie, apar date suplimentare necunoscute inspectorilor fiscali la data efectuarii verificarilor sau erori de calcul care influenteaza rezultatele acestora.

   (4) Abrogat.

   (5) Inspectia fiscala se exercita pe baza principiilor independentei, unicitatii, autonomiei, ierarhizarii, teritorialitatii si descentralizarii.

   (6) Activitatea de inspectie fiscala se organizeaza si se desfasoara in baza unor programe anuale, trimestriale si lunare aprobate in conditiile stabilite prin ordin al presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala, respectiv prin acte ale autoritatilor administratiei publice locale, dupa caz.

   (7) La inceperea inspectiei fiscale, inspectorul este obligat sa prezinte contribuabilului legitimatia de inspectie si ordinul de serviciu semnat de conducatorul organului de control. Inceperea inspectiei fiscale trebuie consemnata in registrul unic de control.

   (8) La finalizarea inspectiei fiscale, contribuabilul este obligat sa dea o declaratie scrisa, pe propria raspundere, din care sa rezulte ca au fost puse la dispozitie toate documentele si informatiile solicitate pentru inspectia fiscala. In declaratie se va mentiona si faptul ca au fost restituite toate documentele solicitate si puse la dispozitie de contribuabil.

   (9) Contribuabilul are obligatia sa indeplineasca masurile prevazute in actul intocmit cu ocazia inspectiei fiscale, in termenele si conditiile stabilite de organele de inspectie fiscala.

 

 

   ARTICOLUL 106
  Obligatia de colaborare a contribuabilului

 

   (1) Contribuabilul are obligatia sa colaboreze la constatarea starilor de fapt fiscale. Acesta este obligat sa dea informatii, sa prezinte la locul de desfasurare a inspectiei fiscale toate documentele, precum si orice alte date necesare clarificarii situatiilor de fapt relevante din punct de vedere fiscal.

   (2) La inceperea inspectiei fiscale, contribuabilul va fi informat ca poate numi persoane care sa dea informatii. Daca informatiile contribuabilului sau cele ale persoanei numite de acesta sunt insuficiente, atunci inspectorul fiscal se poate adresa si altor persoane pentru obtinerea de informatii.

   (3) Pe toata durata exercitarii inspectiei fiscale contribuabilii supusi acesteia au dreptul de a beneficia de asistenta de specialitate sau juridica.

 

   ARTICOLUL 107
  Dreptul contribuabilului de a fi informat

 

   (1) Contribuabilul va fi informat pe parcursul desfasurarii inspectiei fiscale asupra constatarilor rezultate din inspectia fiscala.

   (2) La incheierea inspectiei fiscale, organul fiscal va prezenta contribuabilului constatarile si consecintele lor fiscale, acordandu-i acestuia posibilitatea de a-si exprima punctul de vedere potrivit art. 9 alin. (1), cu exceptia cazului in care bazele de impozitare nu au suferit nicio modificare in urma inspectiei fiscale sau a cazului in care contribuabilul renunta la acest drept si notifica acest fapt organelor de inspectie fiscala.

   (3) Data, ora si locul prezentarii concluziilor vor fi comunicate contribuabilului in timp util.

   (4) Contribuabilul are dreptul sa prezinte, in scris, punctul de vedere cu privire la constatarile inspectiei fiscale.

 

   ARTICOLUL 108
  Sesizarea organelor de urmarire penala

 

   (1) Organele fiscale vor sesiza organele de urmarire penala in legatura cu constatarile efectuate cu ocazia inspectiei fiscale si care ar putea intruni elemente constitutive ale unei infractiuni, in conditiile prevazute de legea penala.

   (2) In situatiile prevazute la alin. (1) organele de inspectie au obligatia de a intocmi proces-verbal semnat de organul de inspectie si de catre contribuabilul supus inspectiei, cu sau fara explicatii ori obiectiuni din partea contribuabilului. In cazul in care cel supus controlului refuza sa semneze procesul-verbal, organul de inspectie fiscala va consemna despre aceasta in procesul-verbal. In toate cazurile procesul-verbal va fi comunicat contribuabilului.

 

   ARTICOLUL 109
  Raportul privind rezultatul inspectiei fiscale

 

   (1) Rezultatul inspectiei fiscale va fi consemnat intr-un raport scris, in care se vor prezenta constatarile inspectiei din punct de vedere faptic si legal.

   (2) La finalizarea inspectiei fiscale, raportul intocmit va sta la baza emiterii deciziei de impunere care va cuprinde si diferente in plus sau in minus, dupa caz, fata de creanta fiscala existenta la momentul inceperii inspectiei fiscale. In cazul in care baza de impunere nu se modifica, acest fapt va fi stabilit printr-o decizie privind nemodificarea bazei de impunere.

   (3) Deciziile prevazute la alin. (2) se comunica in termen de 7 zile de la data finalizarii raportului de inspectie fiscala.

 

 

   TITLUL VIII
  Colectarea creantelor fiscale

 

   CAPITOLUL I
  Dispozitii generale

 

   ARTICOLUL 110
  Colectarea creantelor fiscale

 

   (1) In sensul prezentului titlu, colectarea consta in exercitarea actiunilor care au ca scop stingerea creantelor fiscale.

   (2) Colectarea creantelor fiscale se face in temeiul unui titlu de creanta sau al unui titlu executoriu, dupa caz.

   (3) Titlul de creanta este actul prin care se stabileste si se individualizeaza creanta fiscala, intocmit de organele competente sau de persoanele indreptatite, potrivit legii.

 

   ARTICOLUL 111
  Termenele de plata

 

   (1) Creantele fiscale sunt scadente la expirarea termenelor prevazute de Codul fiscal sau de alte legi care le reglementeaza.

   (2) Pentru diferentele de obligatii fiscale principale si pentru obligatiile fiscale accesorii, stabilite potrivit legii, termenul de plata se stabileste in functie de data comunicarii acestora, astfel:

   a) daca data comunicarii este cuprinsa in intervalul 1-15 din luna, termenul de plata este pana la data de 5 a lunii urmatoare;

   b) daca data comunicarii este cuprinsa in intervalul 16-31 din luna, termenul de plata este pana la data de 20 a lunii urmatoare.

   (3) Pentru obligatiile fiscale esalonate sau amanate la plata, precum si pentru accesoriile acestora termenul de plata se stabileste prin documentul prin care se acorda inlesnirea respectiva.

   (4) Pentru creantele fiscale, administrate de Ministerul Economiei si Finantelor, care nu au prevazute termene de plata, acestea vor fi stabilite prin ordin al ministrului economiei si finantelor.

   (41) Pentru creantele fiscale stabilite pe baza declaratiilor fiscale carora li se aplica prevederile art. 114 alin. (21) si care au termenul de plata diferit de data de 25, acesta se inlocuieste cu data de 25 a lunii prevazute de actul normativ care le reglementeaza.

   (5) Pentru creantele fiscale ale bugetelor locale care nu au prevazute termene de plata, acestea se stabilesc prin ordin comun al ministrului internelor si reformei administrative si al ministrului economiei si finantelor.

   (6) Contributiile sociale administrate de Ministerul Economiei si Finantelor, dupa calcularea si retinerea acestora conform reglementarilor legale in materie, se vireaza pana la data de 25 a lunii urmatoare celei pentru care se efectueaza plata drepturilor salariale.

   (7) Prin derogare de la dispozitiile legale in vigoare privind termenele de plata, impozitele si contributiile aferente veniturilor din salarii, precum si impozitul retinut la sursa potrivit art. 52 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, se platesc astfel:

   a) trimestrial, pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare trimestrului, de catre contribuabilii persoane juridice platitoare de impozitul pe veniturile microintreprinderilor, asocierile fara personalitate juridica constituite intre persoane fizice, precum si de catre persoanele fizice care au calitatea de angajator;

   b) semestrial, pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare semestrului, de catre asociatii, fundatii sau alte entitati fara scop patrimonial, cu exceptia institutiilor publice.

   (8) Contribuabilii prevazuti la alin. (7) au obligatia sa declare impozitele si contributiile aferente veniturilor din salarii pana la termenul de plata.

   (9) Sediile secundare platitoare de obligatii fiscale potrivit legii indeplinesc obligatiile de plata si de declarare la aceleasi termene cu cele aplicabile in cazul persoanei in structura careia functioneaza.

 

 

   ARTICOLUL 112
  Certificatul de atestare fiscala

 

   (1) Certificatul de atestare fiscala se emite de organul fiscal competent, la solicitarea contribuabilului.

   (2) Certificatul de atestare fiscala se elibereaza pe baza datelor cuprinse in evidenta pe platitor a organului fiscal competent si cuprinde creantele fiscale exigibile, existente in sold in ultima zi a lunii anterioare depunerii cererii, denumita luna de referinta.

   (3) In primele 5 zile lucratoare ale lunii se emit certificate de atestare fiscala in care se mentioneaza creantele fiscale exigibile, existente in sold la sfarsitul lunii anterioare lunii de referinta.

   (4) Certificatul de atestare fiscala se emite in termen de 5 zile lucratoare de la data depunerii cererii de catre contribuabil si poate fi utilizat de contribuabil pe o perioada de pana la 30 de zile de la data emiterii. In cazul persoanelor fizice, perioada in care poate fi utilizat este de pana la 90 de zile de la data emiterii. Pe perioada de utilizare, certificatul poate fi prezentat de contribuabil, in original sau in copie legalizata, oricarui solicitant.

   (5) In situatia in care, in conformitate cu art. 116 alin. (3), exista cereri de compensare aflate in termenul legal de solutionare, certificatul fiscal se elibereaza cu mentiunea „Cerere de compensare in curs de solutionare pentru suma de …”.

 

   ARTICOLUL 113
  Certificatul de atestare fiscala emis de autoritatile
administratiei publice locale

 

   (1) Certificatul de atestare fiscala se emite de organul fiscal competent al autoritatii administratiei publice locale, la solicitarea contribuabilului.

   (2) Certificatul de atestare fiscala se elibereaza pe baza datelor cuprinse in evidenta pe platitor a organului fiscal competent si cuprinde creantele fiscale exigibile, existente in sold in prima zi a lunii urmatoare depunerii cererii, denumita luna de referinta.

   (3) In certificatul de atestare fiscala se mentioneaza creantele fiscale exigibile, cu termene de plata expirate pana la data de intai a lunii urmatoare emiterii acestuia.

   (4) Certificatul de atestare fiscala se emite in termen de cel mult doua zile lucratoare de la data depunerii cererii de catre contribuabil si poate fi utilizat de contribuabil pe toata perioada lunii in care se emite. Certificatul de atestare fiscala emis in intervalul 25 a lunii – finele lunii este valabil pe toata perioada lunii urmatoare emiterii. Pe perioada de utilizare, certificatul poate fi prezentat de contribuabil, in original sau in copie legalizata, oricarui solicitant.

   (5) Pentru instrainarea dreptului de proprietate asupra cladirilor, terenurilor si a mijloacelor de transport, contribuabilii trebuie sa prezinte certificate de atestare fiscala prin care sa se ateste achitarea tuturor obligatiilor fiscale locale datorate autoritatii administratiei publice locale pe a carei raza se afla inregistrat fiscal bunul ce se instraineaza. Actele prin care se instraineaza cladiri, terenuri, respectiv mijloace de transport, cu incalcarea prevederilor prezentului alineat, sunt nule de drept.

   (51) Prevederile alin. (5), precum si ale art. 254 alin. (7), art. 259 alin. (61) si art. 264 alin. (5) din Legea nr. 571/2003, cu modificarile si completarile ulterioare, nu sunt aplicabile in cazul procedurii de executare silita, procedurii insolventei si procedurilor de lichidare.

   (6) In situatia in care, in conformitate cu art. 116 alin. (3), exista cereri de compensare aflate in termenul legal de solutionare, certificatul fiscal se elibereaza cu mentiunea „Cerere de compensare in curs de solutionare pentru suma de …”.

 

 

   CAPITOLUL II
  Stingerea creantelor fiscale prin plata, compensare si restituire

 

   ARTICOLUL 114
  Dispozitii privind efectuarea platii

 

   (1) Platile catre organele fiscale se efectueaza prin intermediul bancilor, trezoreriilor si al altor institutii autorizate sa deruleze operatiuni de plata.

   (2) Plata obligatiilor fiscale se efectueaza de catre debitori, distinct pe fiecare impozit, taxa, contributie si alte sume datorate bugetului general consolidat, inclusiv majorari de intarziere. Dispozitiile art. 1093 din Codul civil se aplica in mod corespunzator.

   (21) Debitorii vor efectua plata impozitelor, taxelor, contributiilor si a altor sume datorate bugetului general consolidat, prevazute prin ordin al presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala, intr-un cont unic, prin utilizarea unui ordin de plata pentru Trezoreria Statului pentru obligatiile datorate bugetului de stat si a unui ordin de plata pentru Trezoreria Statului pentru celelalte obligatii de plata.

   (22) Distribuirea sumelor din contul unic se face de organul fiscal competent, distinct pe fiecare buget sau fond, dupa caz, proportional cu obligatiile datorate.

   (23) In cazul in care suma platita nu acopera obligatiile fiscale datorate, distribuirea, in cadrul fiecarui buget sau fond, pe tip de impozit, contributie sau alta suma reprezentand creanta fiscala se face mai intai pentru impozitele si contributiile cu retinere la sursa si apoi pentru celelalte obligatii fiscale, proportional cu obligatiile datorate.

   (24) Metodologia de distribuire a sumelor platite in contul unic si de stingere a obligatiilor fiscale se aproba prin ordin al presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala.

   (25) Plata obligatiilor fiscale, altele decat cele prevazute la alin. (21), se efectueaza de catre debitori, distinct pe fiecare impozit, contributie si alte sume datorate bugetului general consolidat.

   (26) In situatia in care plata se efectueaza de catre o alta persoana decat debitorul, dispozitiile art. 1093 din Codul civil se aplica in mod corespunzator.

   (27) Prin exceptie de la alin. (22), in cazul in care debitorii beneficiaza de inlesniri la plata potrivit reglementarilor legale in vigoare ori debitorii se afla sub incidenta Legii nr. 85/2006 privind procedura insolventei, cu modificarile ulterioare, sau debitorii se afla in executare silita si efectueaza plati dupa comunicarea somatiei, distribuirea sumelor achitate in contul unic se efectueaza de catre organul fiscal competent, potrivit ordinii prevazute la art. 115 alin. (1) sau alin. (3) ori art. 169, dupa caz, indiferent de tipul de creanta.

   (3) In cazul stingerii prin plata a obligatiilor fiscale, momentul platii este:

   a) in cazul platilor in numerar, data inscrisa in documentul de plata eliberat de organele sau persoanele abilitate de organul fiscal;

   b) in cazul platilor efectuate prin mandat postal, data postei, inscrisa pe mandatul postal;

   c) in cazul platilor efectuate prin decontare bancara, data la care bancile debiteaza contul platitorului pe baza instrumentelor de decontare specifice, astfel cum aceasta informatie este transmisa prin mesajul electronic de plata de catre institutia bancara initiatoare, potrivit reglementarilor specifice in vigoare, cu exceptia situatiei prevazute la art. 121, data putand fi dovedita prin extrasul de cont al contribuabilului;

    c1) in cazul platilor efectuate prin intermediul cardurilor bancare, data la care a fost efectuata tranzactia, astfel cum este confirmata prin procedura de autorizare a acesteia; procedura si categoriile de impozite, taxe, contributii si alte venituri ale bugetului general consolidat care pot fi platite prin intermediul cardurilor bancare se aproba prin ordin al presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala.

   d) pentru obligatiile fiscale care se sting prin anulare de timbre fiscale mobile, data inregistrarii la organul competent a documentului sau a actului pentru care s-au depus si anulat timbrele datorate potrivit legii.

   (4) Pentru creantele fiscale administrate de Agentia Nationala de Administrare Fiscala si unitatile subordonate, organul fiscal, la cererea debitorului, va efectua indreptarea erorilor din documentele de plata intocmite de acesta si va considera valabila plata de la momentul efectuarii acesteia, in suma si din contul debitorului inscrise in documentul de plata, cu conditia debitarii contului acestuia si a creditarii unui cont bugetar.

   (5) Prevederile alin. (4) se aplica in mod corespunzator si de catre celelalte autoritati publice care, potrivit legii, administreaza creante fiscale.

   (6) Cererea poate fi depusa in termen de un an de la data platii, sub sanctiunea decaderii.

   (7) Procedura de indreptare a erorilor va fi aprobata prin ordin al ministrului economiei si finantelor.

 

 

   ARTICOLUL 115
Ordinea stingerii datoriilor

 

   (1) Daca un contribuabil datoreaza mai multe tipuri de impozite, taxe, contributii si alte sume reprezentand creante fiscale prevazute la art. 21 alin. (2) lit. a), iar suma platita nu este suficienta pentru a stinge toate datoriile, atunci se sting datoriile corelative acelui tip de creanta fiscala principala pe care o stabileste contribuabilul sau care este distribuita, potrivit prevederilor art. 114, de catre organul fiscal competent, dupa caz, stingerea efectuandu-se, de drept, in urmatoarea ordine:

   a) sumele datorate in contul ratei din luna curenta din graficul de plata a obligatiei fiscale pentru care s-a aprobat esalonare la plata, precum si majorarea de intarziere datorata in luna curenta din grafic sau suma amanata la plata, impreuna cu majorarile de intarziere datorate pe perioada amanarii, in cazul in care termenul de plata se implineste in luna curenta, precum si obligatiile fiscale curente de a caror plata depinde mentinerea valabilitatii inlesnirii acordate;

   b) obligatiile fiscale principale sau accesorii, in ordinea vechimii, cu exceptia cazului in care s-a inceput executarea silita, cand se aplica prevederile art. 169 in mod corespunzator. In cazul stingerii creantelor fiscale prin dare in plata se aplica prevederile art. 175 alin. (41).

   c) sumele datorate in contul urmatoarelor rate din graficul de plata a obligatiei fiscale pentru care s-a aprobat esalonare, pana la concurenta cu suma esalonata la plata sau pana la concurenta cu suma achitata, dupa caz, precum si suma amanata la plata impreuna cu majorarile de intarziere datorate pe perioada amanarii, dupa caz;

   d) obligatiile cu scadente viitoare, la solicitarea contribuabilului.

   (2) Vechimea obligatiilor fiscale de plata se stabileste astfel:

   a) in functie de scadenta, pentru obligatiile fiscale principale;

   b) in functie de data comunicarii, pentru diferentele de obligatii fiscale principale stabilite de organele competente, precum si pentru obligatiile fiscale accesorii;

   c) in functie de data depunerii la organul fiscal a declaratiilor fiscale rectificative, pentru diferentele de obligatii fiscale principale stabilite de contribuabil.

   (3) Pentru debitorii care se afla sub incidenta Legii nr. 85/2006 privind procedura insolventei, cu modificarile ulterioare, ordinea de stingere este urmatoarea:

   a) obligatii fiscale cu termene de plata dupa data confirmarii planului de reorganizare, in ordinea vechimii;

   b) sume datorate in contul ratelor din programele de plati a obligatiilor fiscale, cuprinse in planul de reorganizare judiciara confirmat, precum si obligatiile accesorii datorate pe perioada reorganizarii, daca in plan s-au prevazut calcularea si plata acestora;

   c) obligatii fiscale datorate si neachitate cu termene de plata intre data deschiderii procedurii insolventei, pana la data confirmarii planului de reorganizare, in ordinea vechimii, pana la stingerea integrala a acestora, altele decat cele prevazute la lit. b).

   (4) Organul fiscal competent va comunica debitorului modul in care a fost efectuata stingerea datoriilor prevazuta la alin. (1), pana la urmatorul termen de plata a obligatiilor fiscale.

   (5) Pentru creantele fiscale administrate de autoritatile administratiei publice locale, orice plata facuta dupa comunicarea somatiei in cadrul executarii silite va stinge mai intai obligatiile fiscale cuprinse in titlul executoriu.

 

 

   ARTICOLUL 116
  Compensarea

 

   (1) Prin compensare se sting creantele administrate de Ministerul Economiei si Finantelor cu creantele debitorului reprezentand sume de rambursat sau de restituit de la buget, pana la concurenta celei mai mici sume, cand ambele parti dobandesc reciproc atat calitatea de creditor, cat si pe cea de debitor, daca legea nu prevede altfel.

   (2) Creantele fiscale administrate de unitatile administrativteritoriale se sting prin compensarea cu creantele debitorului reprezentand sume de restituit de la bugetele locale, pana la concurenta celei mai mici sume, cand ambele parti dobandesc reciproc atat calitatea de creditor, cat si pe cea de debitor, daca legea nu prevede altfel.

   (3) Compensarea se face de organul fiscal competent la cererea debitorului sau inainte de restituirea ori rambursarea sumelor cuvenite acestuia, dupa caz. Dispozitiile art. 115 privind ordinea stingerii datoriilor sunt aplicabile in mod corespunzator.

   (4) Organul fiscal poate efectua compensare din oficiu ori de cate ori constata existenta unor creante reciproce, cu exceptia sumelor negative din deconturile de taxa pe valoarea adaugata fara optiune de rambursare.

   (5) In cazul compensarilor efectuate de organul fiscal conform alin. (4), creantele fiscale ale debitorului vor fi compensate cu obligatii datorate aceluiasi buget, urmand ca din diferenta ramasa sa fie compensate obligatiile datorate altor bugete, in mod proportional.

   (6) Creantele fiscale rezultate din raporturi juridice vamale se compenseaza cu creantele debitorului reprezentand sume de restituit de aceeasi natura, in conditiile art. 115. Eventualele diferente ramase vor fi compensate cu alte obligatii fiscale ale debitorului, in ordinea prevazuta la alin. (5). Procedura de compensare va fi stabilita prin ordin al ministrului economiei si finantelor.

   (7) Pentru celelalte creante fiscale, ordinea prevazuta la alin. (5) se aplica de fiecare autoritate competenta pentru creantele fiscale pe care le administreaza.

   (8) Dispozitiile alin. (5) nu se aplica in cazul creantelor bugetelor locale.

   (9) Organul competent va instiinta in scris debitorul despre masura compensarii luate potrivit alin. (3), in termen de 7 zile de la data efectuarii operatiunii.

 

 

   ARTICOLUL 117
  Restituiri de sume

 

   (1) Se restituie, la cerere, debitorului urmatoarele sume:

   a) cele platite fara existenta unui titlu de creanta;

   b) cele platite in plus fata de obligatia fiscala;

   c) cele platite ca urmare a unei erori de calcul;

   d) cele platite ca urmare a aplicarii eronate a prevederilor legale;

   e) cele de rambursat de la bugetul de stat;

   f) cele stabilite prin hotarari ale organelor judiciare sau ale altor organe competente potrivit legii;

   g) cele ramase dupa efectuarea distribuirii prevazute la art. 170;

   h) cele rezultate din valorificarea bunurilor sechestrate sau din retinerile prin poprire, dupa caz, in temeiul hotararii judecatoresti prin care se dispune desfiintarea executarii silite.

   (2) Prin exceptie de la prevederile alin. (1), sumele de restituit reprezentand diferente de impozite rezultate din regularizarea anuala a impozitului pe venit datorat de persoanele fizice se restituie din oficiu de organele fiscale competente, in termen de cel mult 60 de zile de la data comunicarii deciziei de impunere.

   (3) Diferentele de impozit pe venit de restituit mai mici de 5 lei vor ramane in evidenta fiscala spre a fi compensate cu datorii viitoare, urmand a se restitui atunci cand suma cumulata a acestora depaseste limita mentionata.

   (4) Prin exceptie de la alin. (3), diferentele mai mici de 5 lei se vor putea restitui in numerar numai la solicitarea contribuabilului.

   (5) In cazul restituirii sumelor in valuta confiscate, aceasta se realizeaza conform legii, in lei la cursul de referinta al pietei valutare pentru euro, comunicat de Banca Nationala a Romaniei, de la data ramanerii definitive si irevocabile a hotararii judecatoresti prin care se dispune restituirea.

   (6) Daca debitorul inregistreaza obligatii fiscale restante, sumele prevazute la alin. (1) si (2) se vor restitui numai dupa efectuarea compensarii potrivit prezentului cod.

   (7) In cazul in care suma de rambursat sau de restituit este mai mica decat obligatiile fiscale restante ale debitorului, se va efectua compensarea pana la concurenta sumei de rambursat sau de restituit.

   (8) In cazul in care suma de rambursat sau de restituit este mai mare decat suma reprezentand obligatii fiscale restante ale debitorului, se va efectua compensarea pana la concurenta obligatiilor fiscale restante, diferenta rezultata restituindu-se debitorului.

   (9) Procedura de restituire si de rambursare a sumelor de la buget, inclusiv modalitatea de acordare a dobanzilor prevazute la art. 124, se aproba prin ordin al ministrului economiei si finantelor.

 

   ARTICOLUL 118
  Obligatia bancilor supuse regimului de supraveghere speciala
sau de administrare speciala

 

    Bancile supuse regimului de supraveghere speciala sau de administrare speciala si care efectueaza platile dispuse in limita incasarilor vor deconta zilnic, cu prioritate, sumele reprezentand obligatii fiscale cuprinse in ordinele de plata emise de debitori si/sau creante fiscale inscrise in adresa de infiintare a popririi transmisa de organele fiscale.

 

   CAPITOLUL III
  Majorari de intarziere

 

 

   ARTICOLUL 119
  Dispozitii generale privind majorari de intarziere

 

   (1) Pentru neachitarea la termenul de scadenta de catre debitor a obligatiilor de plata, se datoreaza dupa acest termen majorari de intarziere.

   (2) Nu se datoreaza majorari de intarziere pentru sumele datorate cu titlu de amenzi de orice fel, obligatii fiscale accesorii stabilite potrivit legii, cheltuieli de executare silita, cheltuieli judiciare, sumele confiscate, precum si sumele reprezentand echivalentul in lei al bunurilor si sumelor confiscate care nu sunt gasite la locul faptei.

   (3) Majorarile de intarziere se fac venit la bugetul caruia ii apartine creanta principala.

   (4) Majorarile de intarziere se stabilesc prin decizii intocmite in conditiile aprobate prin ordin al ministrului economiei si finantelor, cu exceptia situatiei prevazute la art. 142 alin. (6).

 

   ARTICOLUL 120
  Majorari de intarziere

 

   (1) Majorarile de intarziere se calculeaza pentru fiecare zi de intarziere, incepand cu ziua imediat urmatoare termenului de scadenta si pana la data stingerii sumei datorate, inclusiv.

   (2) Pentru diferentele suplimentare de creante fiscale rezultate din corectarea declaratiilor sau modificarea unei decizii de impunere, majorarile de intarziere se datoreaza incepand cu ziua imediat urmatoare scadentei creantei fiscale pentru care sa stabilit diferenta si pana la data stingerii acesteia inclusiv.

   (3) In situatia in care diferentele rezultate din corectarea declaratiilor sau modificarea unei decizii de impunere sunt negative in raport cu sumele stabilite initial, se datoreaza majorari de intarziere pentru suma datorata dupa corectare ori modificare, incepand cu ziua imediat urmatoare scadentei si pana la data stingerii acesteia inclusiv.

   (4) Prin exceptie de la prevederile alin. (1), se datoreaza majorari de intarziere dupa cum urmeaza:

   a) pentru impozitele, taxele si contributiile stinse prin executare silita, pana la data intocmirii procesului-verbal de distribuire inclusiv. In cazul platii pretului in rate, majorarile de intarziere se calculeaza pana la data intocmirii procesului-verbal de distribuire a avansului. Pentru suma ramasa de plata, majorarile de intarziere sunt datorate de catre cumparator;

   b) pentru impozitele, taxele, contributiile si alte sume datorate bugetului general consolidat de catre debitorul declarat insolvabil care nu are venituri si bunuri urmaribile, pana la data trecerii in evidenta separata, potrivit art. 176.

   (5) Modul de calcul al majorarilor de intarziere aferente sumelor reprezentand eventuale diferente intre impozitul pe profit platit la data de 25 ianuarie a anului urmator celui de impunere si impozitul pe profit datorat conform declaratiei de impunere intocmite pe baza situatiei financiare anuale va fi reglementat prin norme metodologice aprobate prin ordin al ministrului economiei si finantelor.

   (6) Pentru obligatiile fiscale neachitate la termenul de plata, reprezentand impozitul pe venitul global, se datoreaza majorari de intarziere dupa cum urmeaza:

   a) pentru anul fiscal de impunere majorarile de intarziere pentru platile anticipate stabilite de organul fiscal prin decizii de plati anticipate se calculeaza pana la data platii debitului sau, dupa caz, pana la data de 31 decembrie;

   b) majorarile de intarziere pentru sumele neachitate in anul de impunere, potrivit lit. a), se calculeaza incepand cu data de 1 ianuarie a anului urmator pana la data stingerii acestora, inclusiv;

   c) in cazul in care impozitul pe venit stabilit prin decizia de impunere anuala este mai mic decat cel stabilit prin deciziile de plati anticipate, majorarile de intarziere se recalculeaza, incepand cu data de 1 ianuarie a anului urmator celui de impunere, la soldul neachitat in raport cu impozitul anual stabilit prin decizia de impunere anuala, urmand a se face regularizarea majorarilor de intarziere in mod corespunzator.

   (7) Nivelul majorarii de intarziere este de 0,1% pentru fiecare zi de intarziere, si poate fi modificat prin legile bugetare anuale.

 

   ARTICOLUL 121
  Majorari de intarziere in cazul platilor efectuate prin decontare bancara

 

   (1) Nedecontarea de catre unitatile bancare a sumelor cuvenite bugetului general consolidat, in termen de 3 zile lucratoare de la data debitarii contului platitorului, nu il exonereaza pe platitor de obligatia de plata a sumelor respective si atrage pentru acesta majorari de intarziere la nivelul celor prevazute la art. 120, dupa termenul de 3 zile.

   (2) Pentru recuperarea sumelor datorate bugetului si nedecontate de unitatile bancare, precum si a majorarilor de intarziere prevazute la alin. (1), platitorul se poate indrepta impotriva unitatii bancare respective.

 

   ARTICOLUL 122
  Majorari de intarziere in cazul compensarii

 

 

   (1) In cazul creantelor fiscale stinse prin compensare, majorarile de intarziere se datoreaza pana la data stingerii inclusiv, astfel:

   a) pentru compensarile la cerere, data stingerii este data depunerii la organul competent a cererii de compensare;

   b) pentru compensarile din oficiu, data stingerii este data inregistrarii operatiei de compensare de catre unitatea de trezorerie teritoriala, conform notei de compensare intocmite de catre organul competent;

   c) pentru compensarile efectuate ca urmare a unei cereri de restituire sau de rambursare a sumei cuvenite debitorului, data stingerii este data depunerii cererii de rambursare sau de restituire.

   (2) In cazul in care in urma exercitarii controlului sau analizarii cererii de compensare s-a stabilit ca suma ce urmeaza a se compensa este mai mica decat suma cuprinsa in cererea de compensare, majorarile de intarziere se recalculeaza pentru diferenta ramasa de la data inregistrarii cererii de compensare.

   (3) Pentru obligatiile fiscale stinse prin procedurile de compensare prevazute de actele normative speciale, data stingerii este data la care se efectueaza compensarea prevazuta in actul normativ care o reglementeaza sau in normele metodologice de aplicare a acestuia, aprobate prin ordin al ministrului economiei si finantelor.

 

   ARTICOLUL 1221
Majorari de intarziere in cazul deschiderii procedurii insolventei

 

    Pentru creantele fiscale nascute anterior sau ulterior datei deschiderii procedurii insolventei nu se datoreaza si nu se calculeaza majorari de intarziere dupa data deschiderii procedurii insolventei.

 

 

   ARTICOLUL 123
  Majorari de intarziere in cazul inlesnirilor la plata

 

    Pe perioada pentru care au fost acordate inlesniri la plata obligatiilor fiscale restante se datoreaza majorari de intarziere.

 

   ARTICOLUL 124
  Dobanzi in cazul sumelor de restituit sau de rambursat de la buget

 

   (1) Pentru sumele de restituit sau de rambursat de la buget contribuabilii au dreptul la dobanda din ziua urmatoare expirarii termenului prevazut la art. 117 alin. (2) sau la art. 70, dupa caz. Acordarea dobanzilor se face la cererea contribuabililor.

   (2) Dobanda datorata este la nivelul majorarii de intarziere prevazute de prezentul cod si se suporta din acelasi buget din care se restituie ori se ramburseaza, dupa caz, sumele solicitate de platitori.

 

 

   CAPITOLUL IV
  Inlesniri la plata

 

   ARTICOLUL 125
  Inlesniri la plata obligatiilor fiscale

 

   (1) La cererea temeinic justificata a contribuabililor, organul fiscal competent poate acorda pentru obligatiile fiscale restante, atat inaintea inceperii executarii silite, cat si in timpul efectuarii acesteia, inlesniri la plata, in conditiile legii.

   (2) La cererea temeinic justificata a debitorilor, persoane fizice sau juridice, creditorii bugetari locali, prin autoritatile administratiei publice locale care administreaza aceste bugete, pot acorda, pentru obligatiile bugetare restante pe care le administreaza, urmatoarele inlesniri la plata:

   a) esalonari la plata impozitelor, taxelor, chiriilor, redeventelor, contributiilor si a altor obligatii la bugetul local;

   b) amanari la plata impozitelor, taxelor, chiriilor, contributiilor si a altor obligatii la bugetul local;

   c) esalonari la plata majorarilor de intarziere de orice fel, cu exceptia majorarilor de intarziere datorate pe perioada de esalonare;

   d) amanari si/sau scutiri ori amanari si/sau reduceri de majorari de intarziere, cu exceptia majorarilor de intarziere datorate pe perioada de amanare;

   e) scutiri sau reduceri de impozite si taxe locale, in conditiile legii.

   (3) Procedura de acordare a inlesnirilor la plata pentru creantele bugetare locale se stabileste prin acte normative speciale.

   (4) Pentru acordarea inlesnirilor la plata creditorii bugetari locali vor cere debitorilor constituirea de garantii.

   (5) Pentru obligatiile la bugetul local, datorate si neachitate dupa data de 1 iulie 2003 de catre persoanele fizice, garantia este:

   a) o suma egala cu doua rate medii din esalonare, reprezentand obligatii bugetare locale esalonate si majorari de intarziere calculate, in cazul esalonarilor la plata;

   b) o suma rezultata din raportul dintre contravaloarea debitelor amanate si majorarile de intarziere calculate si numarul de luni aprobate pentru amanare la plata, in cazul amanarilor la plata.

   (6) Pentru obligatiile la bugetul local, datorate si neachitate dupa data de 1 iulie 2003 de catre persoanele juridice, garantia este de 100% din totalul creantei bugetare locale pentru care s-a acordat inlesnirea.

 

   CAPITOLUL V
  Constituirea de garantii

 

   ARTICOLUL 126
  Constituirea de garantii

 

    Organul fiscal solicita constituirea unei garantii pentru:

   a) suspendarea executarii silite in conditiile art. 148 alin. (7);

   b) ridicarea masurilor asiguratorii;

   c) asumarea obligatiei de plata de catre alta persoana prin angajament de plata, in conditiile art. 25 alin. (2) lit. d);

   d) in alte cazuri prevazute de lege.

 

   ARTICOLUL 127
  Tipuri de garantii

 

    Garantiile pentru luarea masurilor prevazute la art. 126 se pot constitui, in conditiile legii, prin:

   a) consemnarea de mijloace banesti la o unitate a Trezoreriei Statului;

   b) scrisoare de garantie bancara;

   c) ipoteca asupra unor bunuri imobile din tara;

   d) gaj asupra unor bunuri mobile;

   e) fidejusiune.

 

   ARTICOLUL 128
  Valorificarea garantiilor

 

    Organul competent, in conditiile legii, se indestuleaza din garantiile depuse, daca nu s-a realizat scopul pentru care acestea au fost solicitate.

 

   CAPITOLUL VI
  Masuri asiguratorii

 

   ARTICOLUL 129
  Poprirea si sechestrul asiguratoriu

 

   (1) Masurile asiguratorii prevazute in prezentul capitol se dispun si se duc la indeplinire, prin procedura administrativa, de organele fiscale competente.

   (2) Se dispun masuri asiguratorii sub forma popririi asiguratorii si sechestrului asiguratoriu asupra bunurilor mobile si/sau imobile proprietate a debitorului, precum si asupra veniturilor acestuia, cand exista pericolul ca acesta sa se sustraga, sa isi ascunda ori sa isi risipeasca patrimoniul, periclitand sau ingreunand in mod considerabil colectarea.

   (3) Aceste masuri pot fi luate si inainte de emiterea titlului de creanta, inclusiv in cazul efectuarii de controale sau al antrenarii raspunderii solidare. Masurile asiguratorii dispuse atat de organele fiscale competente, cat si de instantele judecatoresti ori de alte organe competente, daca nu au fost desfiintate in conditiile legii, raman valabile pe toata perioada executarii silite, fara indeplinirea altor formalitati. Odata cu individualizarea creantei si ajungerea acesteia la scadenta, in cazul neplatii, masurile asiguratorii se transforma in masuri executorii.

   (4) Masurile asiguratorii se dispun prin decizie emisa de organul fiscal competent. In decizie organul fiscal va preciza debitorului ca prin constituirea unei garantii la nivelul creantei stabilite sau estimate, dupa caz, masurile asiguratorii vor fi ridicate.

   (5) Decizia de instituire a masurilor asiguratorii trebuie motivata si semnata de catre conducatorul organului fiscal competent.

   (6) Masurile asiguratorii dispuse potrivit alin. (2), precum si cele dispuse de instantele judecatoresti sau de alte organe competente se duc la indeplinire in conformitate cu dispozitiile referitoare la executarea silita, care se aplica in mod corespunzator.

   (7) Bunurile perisabile si/sau degradabile sechestrate asiguratoriu pot fi valorificate, cu acordul organului de executare, de catre debitor, sumele obtinute consemnandu-se la dispozitia organului de executare.

   (8) In cazul infiintarii sechestrului asiguratoriu asupra bunurilor imobile, un exemplar al procesului-verbal intocmit de organul de executare se comunica pentru inscriere Biroului de carte funciara.

   (9) Inscrierea face opozabil sechestrul tuturor acelora care, dupa inscriere, vor dobandi vreun drept asupra imobilului respectiv. Actele de dispozitie ce ar interveni ulterior inscrierii prevazute la alin. (8) sunt lovite de nulitate absoluta.

   (10) Daca valoarea bunurilor proprii ale debitorului nu acopera integral creanta fiscala a bugetului general consolidat, masurile asiguratorii pot fi infiintate si asupra bunurilor detinute de catre debitor in proprietate comuna cu terte persoane, pentru cota-parte detinuta de acesta.

   (11) Impotriva actelor prin care se dispun si se duc la indeplinire masurile asiguratorii cel interesat poate face contestatie in conformitate cu prevederile art. 172.

 

   ARTICOLUL 130
  Ridicarea masurilor asiguratorii

 

    Masurile asiguratorii instituite potrivit art. 129 se ridica, prin decizie motivata, de catre creditorii fiscali, cand au incetat motivele pentru care au fost dispuse sau la constituirea garantiei prevazute la art. 127, dupa caz.

 

   CAPITOLUL VII
  Prescriptia dreptului de a cere executarea silita si a dreptului
de a cere compensarea sau restituirea

 

   ARTICOLUL 131
  Inceperea termenului de prescriptie

 

   (1) Dreptul de a cere executarea silita a creantelor fiscale se prescrie in termen de 5 ani de la data de 1 ianuarie a anului urmator celui in care a luat nastere acest drept.

   (2) Termenul de prescriptie prevazut la alin. (1) se aplica si creantelor provenind din amenzi contraventionale.

 

   ARTICOLUL 132
  Suspendarea termenului de prescriptie

 

    Termenul de prescriptie prevazut la art. 131 se suspenda:

   a) in cazurile si in conditiile stabilite de lege pentru suspendarea termenului de prescriptie a dreptului la actiune;

   b) in cazurile si in conditiile in care suspendarea executarii este prevazuta de lege ori a fost dispusa de instanta judecatoreasca sau de alt organ competent, potrivit legii;

   c) pe perioada valabilitatii inlesnirii acordate potrivit legii;

   d) cat timp debitorul isi sustrage veniturile si bunurile de la executarea silita;

   e) in alte cazuri prevazute de lege.

 

   ARTICOLUL 133
  Intreruperea termenului de prescriptie

 

    Termenul de prescriptie prevazut la art. 131 se intrerupe:

   a) in cazurile si in conditiile stabilite de lege pentru intreruperea termenului de prescriptie a dreptului la actiune;

   b) pe data indeplinirii de catre debitor, inainte de inceperea executarii silite sau in cursul acesteia, a unui act voluntar de plata a obligatiei prevazute in titlul executoriu ori a recunoasterii in orice alt mod a datoriei;

   c) pe data indeplinirii, in cursul executarii silite, a unui act de executare silita;

   d) in alte cazuri prevazute de lege.

 

   ARTICOLUL 134
  Efecte ale implinirii termenului de prescriptie

 

   (1) Daca organul de executare constata implinirea termenului de prescriptie a dreptului de a cere executarea silita a creantelor fiscale, acesta va proceda la incetarea masurilor de realizare si la scaderea acestora din evidenta analitica pe platitori.

   (2) Sumele achitate de debitor in contul unor creante fiscale, dupa implinirea termenului de prescriptie, nu se restituie.

 

   ARTICOLUL 135
  Prescriptia dreptului de a cere compensarea sau restituirea

 

    Dreptul contribuabililor de a cere compensarea sau restituirea creantelor fiscale se prescrie in termen de 5 ani de la data de 1 ianuarie a anului urmator celui in care a luat nastere dreptul la compensare sau restituire.

 

   CAPITOLUL VIII
  Stingerea creantelor fiscale prin executare silita

 

   SECŢIUNEA 1
  Dispozitii generale

 

   ARTICOLUL 136
  Organele de executare silita

 

   (1) In cazul in care debitorul nu isi plateste de bunavoie obligatiile fiscale datorate, organele fiscale competente, pentru stingerea acestora, vor proceda la actiuni de executare silita, potrivit prezentului cod.

   (2) Organele fiscale care administreaza creante fiscale sunt abilitate sa duca la indeplinire masurile asiguratorii si sa efectueze procedura de executare silita.

   (3) Creantele bugetare care se incaseaza, se administreaza, se contabilizeaza si se utilizeaza de institutiile publice, provenite din venituri proprii si cele rezultate din raporturi juridice contractuale, precum si creantele care se incaseaza, se administreaza, se contabilizeaza si se utilizeaza de Banca de Export-Import a Romaniei EXIMBANK – S.A., provenite din fondurile alocate de la bugetul de stat, se executa prin organe proprii, acestea fiind abilitate sa duca la indeplinire masurile asiguratorii si sa efectueze procedura de executare silita, potrivit prevederilor prezentului cod.

   (4) Organele prevazute la alin. (2) si (3) sunt denumite in continuare organe de executare silita.

   (5) Pentru efectuarea procedurii de executare silita este competent organul de executare in a carui raza teritoriala se gasesc bunurile urmaribile, coordonarea intregii executari revenind organului de executare in a carui raza teritoriala isi are domiciliul fiscal debitorul sau organul de executare competent, desemnat potrivit art. 33, dupa caz. In cazul in care executarea silita se face prin poprire, aplicarea masurii de executare silita se face de catre organul de executare coordonator.

   (6) In cazul in care, potrivit legii, s-a dispus atragerea raspunderii membrilor organelor de conducere, in conformitate cu dispozitiile cap. IV din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei, si pentru creante fiscale, prin derogare de la prevederile art. 142 din Legea nr. 85/2006, executarea silita se efectueaza de organul de executare in conditiile prezentului cod.

   (7) Atunci cand se constata ca exista pericolul evident de instrainare, substituire sau de sustragere de la executare silita a bunurilor si veniturilor urmaribile ale debitorului, organul de executare in a carui raza teritoriala se afla domiciliul fiscal al debitorului poate proceda la indisponibilizarea si executarea silita a acestora, indiferent de locul in care se gasesc bunurile.

   (8) Organul de executare coordonator va sesiza in scris celelalte organe prevazute la alin. (5), comunicandu-le titlul executoriu in copie certificata, situatia debitorului, contul in care se vor vira sumele incasate, precum si orice alte date utile pentru identificarea debitorului si a bunurilor ori veniturilor urmaribile.

   (9) In cazul in care asupra acelorasi venituri ori bunuri ale debitorului a fost pornita executarea, atat pentru realizarea titlurilor executorii privind creante fiscale, cat si pentru titluri ce se executa in conditiile prevazute de alte dispozitii legale, executarea silita se va face, potrivit dispozitiilor prezentului cod, de catre organele de executare prevazute de acesta.

   (10) Cand se constata ca domiciliul fiscal al debitorului se afla in raza teritoriala a altui organ de executare, titlul executoriu impreuna cu dosarul executarii vor fi trimise acestuia, instiintandu-se, daca este cazul, organul de la care s-a primit titlul executoriu.

 

   ARTICOLUL 137
  Executarea silita in cazul debitorilor solidari

 

   (1) Organul de executare coordonator, in cazul debitorilor solidari, este cel in a carui raza teritoriala isi are domiciliul fiscal debitorul despre care exista indicii ca detine mai multe venituri sau bunuri urmaribile.

   (11) Coordonarea executarii silite in cazul in care s-a dispus atragerea raspunderii solidare in conditiile art. 27 si 28 revine organului de executare in a carui raza teritoriala isi are domiciliul fiscal debitorul aflat in stare de insolvabilitate sau insolventa sau organul de executare competent, desemnat potrivit art. 33, dupa caz.

   (2) Organul de executare coordonator inscrie in intregime debitul in evidentele sale si ia masuri de executare silita, comunicand intregul debit organelor de executare in a caror raza teritoriala se afla domiciliile fiscale ale celorlalti codebitori, aplicandu-se dispozitiile art. 136.

   (3) Organele de executare sesizate, carora li s-a comunicat debitul, dupa inscrierea acestuia intr-o evidenta nominala, vor lua masuri de executare silita si vor comunica organului de executare coordonator sumele realizate in contul debitorului, in termen de 10 zile de la realizarea acestora.

   (4) Daca organul de executare coordonator, care tine evidenta intregului debit, constata ca acesta a fost realizat prin actele de executare silita facute de el insusi si de celelalte organe sesizate potrivit alin. (3), el este obligat sa ceara in scris acestora din urma sa inceteze de indata executarea silita.

 

 

   ARTICOLUL 138
  Executorii fiscali

 

   (1) Executarea silita se face de organul de executare competent prin intermediul executorilor fiscali. Acestia trebuie sa detina o legitimatie de serviciu pe care trebuie sa o prezinte in exercitarea activitatii.

   (2) Executorul fiscal este imputernicit in fata debitorului si a tertilor prin legitimatia de executor fiscal si delegatie emisa de organul de executare silita.

   (3) In exercitarea atributiilor ce le revin, pentru aplicarea procedurilor de executare silita, executorii fiscali pot:

   a) sa intre in orice incinta de afaceri a debitorului, persoana juridica, sau in alte incinte unde acesta isi pastreaza bunurile, in scopul identificarii bunurilor sau valorilor care pot fi executate silit, precum si sa analizeze evidenta contabila a debitorului in scopul identificarii tertilor care datoreaza sau detin in pastrare venituri ori bunuri ale debitorului;

   b) sa intre in toate incaperile in care se gasesc bunuri sau valori ale debitorului, persoana fizica, precum si sa cerceteze toate locurile in care acesta isi pastreaza bunurile;

   c) sa solicite si sa cerceteze orice document sau element material care poate constitui o proba in determinarea bunurilor proprietate a debitorului.

   (4) Executorul fiscal poate intra in incaperile ce reprezinta domiciliul sau resedinta unei persoane fizice, cu consimtamantul acesteia, iar in caz de refuz, organul de executare va cere autorizarea instantei judecatoresti competente potrivit dispozitiilor Codului de procedura civila.

   (5) Accesul executorului fiscal in locuinta, in incinta de afaceri sau in orice alta incapere a debitorului, persoana fizica sau juridica, se poate efectua intre orele 6,00 – 20,00, in orice zi lucratoare. Executarea inceputa va putea continua in aceeasi zi sau in zilele urmatoare. In cazuri temeinic justificate de pericolul instrainarii unor bunuri, accesul in incaperile debitorului va avea loc si la alte ore decat cele mentionate, precum si in zilele nelucratoare, in baza autorizatiei prevazute la alin. (4).

   (6) In absenta debitorului sau daca acesta refuza accesul in oricare dintre incaperile prevazute la alin. (3), executorul fiscal poate sa patrunda in acestea in prezenta unui reprezentant al politiei ori al jandarmeriei sau a altui agent al fortei publice si a doi martori majori, fiind aplicabile prevederile alin. (4) si (5).

 

   ARTICOLUL 139
  Executarea silita impotriva veniturilor bugetului general consolidat

 

    Impozitele, taxele, contributiile si orice alte venituri ale bugetului general consolidat nu pot fi urmarite de niciun creditor pentru nicio categorie de creante in cadrul procedurii de executare silita.

 

   ARTICOLUL 140
  Executarea silita impotriva unei asocieri fara personalitate juridica

 

    Pentru executarea silita a creantelor fiscale datorate de o asociere fara personalitate juridica, chiar daca exista un titlu executoriu pe numele asocierii, pot fi executate silit atat bunurile mobile si imobile ale asocierii, cat si bunurile personale ale membrilor acesteia.

 

   ARTICOLUL 141
  Titlul executoriu si conditiile pentru inceperea executarii silite

 

   (1) Executarea silita a creantelor fiscale se efectueaza in temeiul unui titlu executoriu emis potrivit prevederilor prezentului cod de catre organul de executare competent in a carui raza teritoriala isi are domiciliul fiscal debitorul sau al unui inscris care, potrivit legii, constituie titlu executoriu.

   (11) In titlul executoriu emis, potrivit legii, de organul de executare prevazut la alin. (1) se inscriu toate creantele fiscale neachitate la scadenta, reprezentand impozite, taxe, contributii si alte venituri ale bugetului general consolidat, precum si accesoriile aferente acestora, stabilite in conditiile legii.

   (2) Titlul de creanta devine titlu executoriu la data la care creanta fiscala este scadenta prin expirarea termenului de plata prevazut de lege sau stabilit de organul competent ori in alt mod prevazut de lege.

   (3) Modificarea titlului de creanta atrage modificarea titlului executoriu in mod corespunzator.

   (4) Titlul executoriu emis potrivit alin. (1) de organul de executare competent va contine, pe langa elementele prevazute la art. 43 alin. (2), urmatoarele: codul de identificare fiscala, domiciliul fiscal al acestuia, precum si orice alte date de identificare; cuantumul si natura sumelor datorate si neachitate, temeiul legal al puterii executorii a titlului.

   (5) Pentru debitorii obligati in mod solidar la plata creantelor fiscale se va intocmi un singur titlu executoriu.

   (6) Titlurile executorii emise de alte organe competente, care privesc creante fiscale, se transmit in termen de cel mult 30 de zile de la emitere, spre executare silita, potrivit legii, organelor prevazute la art. 136.

   (7) Netransmiterea titlurilor executorii provenite in urma sanctionarii contraventionale, in termen de 90 de zile de la emiterea de catre organele competente, conduce la anularea acestora. Conducatorul organului emitent al titlului executoriu are obligatia emiterii deciziei de imputare a contravalorii contraventiei personalului care se face vinovat de intarziere. Termenul de 90 de zile se prelungeste cu perioada scursa in procedura de contestare a proceselor-verbale de constatare a contraventiei.

   (8) In cazul in care titlurile executorii emise de alte organe decat cele prevazute la art. 33 alin. (1) nu cuprind unul dintre urmatoarele elemente: numele si prenumele sau denumirea debitorului, codul numeric personal, codul unic de inregistrare, domiciliul sau sediul, cuantumul sumei datorate, temeiul legal, semnatura organului care l-a emis si dovada comunicarii acestora, organul de executare va restitui de indata titlurile executorii organelor emitente.

   (9) In cazul in care titlul executoriu i-a fost transmis spre executare de catre un alt organ, organul de executare ii va confirma primirea, in termen de 30 de zile.

   (10) Institutiile publice care nu au organe de executare proprii pot transmite titluri executorii privind veniturile proprii, spre executare silita, organelor fiscale, in baza unei conventii incheiate cu Agentia Nationala de Administrare Fiscala sau cu autoritatile administratiei publice locale, dupa caz.

   (11) Pentru realizarea creantelor prevazute la alin. (10), Agentia Nationala de Administrare Fiscala sau autoritatile administratiei publice locale, dupa caz, retin o cota de 15% din valoarea creantelor fiscale stinse. Sumele se utilizeaza de Agentia Nationala de Administrare Fiscala sau autoritatile administratiei publice locale, dupa caz, ca venituri proprii, in conditiile legii, pentru finantarea cheltuielilor necesare imbunatatirii activitatii de administrare a creantelor fiscale.

   (12) Prevederile alin. (11) se aplica si in cazul in care prin legi speciale se stabilesc atributii de executare silita pentru Agentia Nationala de Administrare Fiscala, prin unitatile sale subordonate si pentru alte venituri decat cele mentionate in prezentul cod.

 

 

   ARTICOLUL 142
  Reguli privind executarea silita

 

   (1) Executarea silita se poate intinde asupra veniturilor si bunurilor proprietate a debitorului, urmaribile potrivit legii, iar valorificarea acestora se efectueaza numai in masura necesara pentru realizarea creantelor fiscale si a cheltuielilor de executare. Executarea silita a bunurilor proprietate a debitorului, urmaribile potrivit legii, se efectueaza, de regula, in limita a 150% din valoarea creantelor fiscale, inclusiv a cheltuielilor de executare.

   (11) Sunt supuse sechestrarii si valorificarii bunurile urmaribile proprietate a debitorului, prezentate de acesta si/sau identificate de catre organul de executare, in urmatoarea ordine:

   a) bunurile mobile si imobile care nu sunt direct folosite in activitatea ce constituie principala sursa de venit;

   b) bunuri care nu sunt nemijlocit predestinate pentru desfasurarea activitatii care constituie principala sursa de venit;

   c) bunurile mobile si imobile ce se afla temporar in detinerea altor persoane in baza contractelor de arenda, de imprumut, de inchiriere, de concesiune, de leasing si altele;

   d) ansamblu de bunuri in conditiile prevederilor art. 158;

   e) masini-unelte, utilaje, materii prime si materiale si alte bunuri mobile, precum si bunuri imobile ce servesc activitatii care constituie principala sursa de venit;

   f) produse finite.

   (12) Organul fiscal poate trece la sechestrarea bunurilor din urmatoarea categorie din cele prevazute la alin. (11) ori de cate ori valorificarea nu este posibila.

   (2) Bunurile supuse unui regim special de circulatie pot fi urmarite numai cu respectarea conditiilor prevazute de lege.

   (3) In cadrul procedurii de executare silita se pot folosi succesiv sau concomitent modalitatile de executare silita prevazute de prezentul cod.

   (4) Executarea silita a creantelor fiscale nu se perimeaza.

   (5) Executarea silita se desfasoara pana la stingerea creantelor fiscale inscrise in titlul executoriu, inclusiv a majorarilor de intarziere ori a altor sume, datorate sau acordate potrivit legii prin acesta, precum si a cheltuielilor de executare.

   (6) In cazul in care prin titlul executoriu sunt prevazute majorari de intarziere sau alte sume, fara sa fi fost stabilit cuantumul acestora, ele vor fi calculate de catre organul de executare si consemnate intr-un proces-verbal care constituie titlu executoriu, care se comunica debitorului.

   (7) Fata de terti, inclusiv fata de stat, o garantie reala si celelalte sarcini reale asupra bunurilor au un grad de prioritate care se stabileste de la momentul in care acestea au fost facute publice prin oricare dintre metodele prevazute de lege.

 

 

   ARTICOLUL 143
  Obligatia de informare

 

    In vederea inceperii executarii silite, organul de executare competent se poate folosi de mijloacele de proba prevazute la art. 49, in vederea determinarii averii si a venitului debitorului. La cererea organului fiscal, debitorul este obligat sa furnizeze in scris, pe propria raspundere, informatiile solicitate.

 

   ARTICOLUL 144
  Precizarea naturii debitului

 

    In toate actele de executare silita trebuie sa se indice titlul executoriu si sa se arate natura si cuantumul debitului ce face obiectul executarii.

 

   ARTICOLUL 145
  Somatia

 

   (1) Executarea silita incepe prin comunicarea somatiei. Daca in termen de 15 zile de la comunicarea somatiei nu se stinge debitul, se continua masurile de executare silita. Somatia este insotita de un exemplar al titlului executoriu.

   (2) Somatia cuprinde, pe langa elementele prevazute la art. 43 alin. (2), urmatoarele: numarul dosarului de executare; suma pentru care se incepe executarea silita; termenul in care cel somat urmeaza sa plateasca suma prevazuta in titlul executoriu, precum si indicarea consecintelor nerespectarii acesteia.

 

   ARTICOLUL 146
  Drepturi si obligatii ale tertului

 

    Tertul nu se poate opune sechestrarii unui bun al debitorului, invocand un drept de gaj, drept de ipoteca sau un privilegiu. Tertul va participa la distribuirea sumelor rezultate din valorificarea bunului, potrivit legii.

 

   ARTICOLUL 147
  Evaluarea bunurilor supuse executarii silite

 

   (1) Inaintea valorificarii bunurilor, acestea vor fi evaluate. Evaluarea se efectueaza de organul de executare prin experti evaluatori proprii sau prin experti evaluatori independenti. Evaluatorii independenti sunt desemnati in conditiile art. 55. Atat evaluatorii proprii, cat si evaluatorii independenti sunt obligati sa isi indeplineasca atributiile ce le revin, astfel cum reies din prezentul cod, din actul prin care s-a dispus expertiza, precum si din actul prin care au fost numiti.

   (2) Organul de executare va actualiza pretul de evaluare tinand cont de rata inflatiei.

   (3) Atunci cand se considera necesar, organul de executare va proceda la o noua evaluare.

 

   ARTICOLUL 148
  Suspendarea, intreruperea sau incetarea executarii silite

 

   (1) Executarea silita se poate suspenda, intrerupe sau poate inceta in cazurile prevazute de prezentul cod.

   (2) Executarea silita se suspenda:

   a) cand suspendarea a fost dispusa de instanta sau de creditor, in conditiile legii;

   b) la data comunicarii aprobarii inlesnirii la plata, in conditiile legii;

   c) in cazul prevazut la art. 156;

   d) pe o perioada de cel mult 6 luni, in cazuri exceptionale, si doar o singura data pentru acelasi debitor, prin hotarare a Guvernului;

   e) in alte cazuri prevazute de lege.

   (3) Executarea silita se intrerupe in cazurile prevazute expres de lege. Executarea silita nu se intrerupe pe perioada in care un contribuabil este declarat insolvabil.

   (4) Executarea silita inceteaza daca:

   a) s-au stins integral obligatiile fiscale prevazute in titlul executoriu, inclusiv obligatiile de plata accesorii, cheltuielile de executare si orice alte sume stabilite in sarcina debitorului, potrivit legii;

   b) a fost desfiintat titlul executoriu;

   c) in alte cazuri prevazute de lege.

   (5) Masurile de executare silita aplicate in conditiile prezentului cod se ridica prin decizie intocmita in cel mult doua zile de la data la care a incetat executarea silita, de catre organul de executare.

   (51) In masura in care creantele fiscale inscrise in titluri executorii se sting prin plata, prin poprire sau prin alte modalitati prevazute de prezentul cod, sechestrele aplicate pe acele titluri asupra bunurilor, cu valoare mai mica sau egala cu suma creantelor fiscale astfel stinse, se ridica, prin decizie intocmita de organul de executare, in cel mult doua zile de la data stingerii.

   (6) In cazul in care popririle infiintate de organul de executare genereaza imposibilitatea debitorului de a-si continua activitatea economica, cu consecinte sociale deosebite, creditorul fiscal poate dispune, la cererea debitorului si tinand seama de motivele invocate de acesta, fie suspendarea temporara totala, fie suspendarea temporara partiala a executarii silite prin poprire. Suspendarea se poate dispune pentru o perioada de cel mult 6 luni de la data comunicarii catre banca sau alt tert poprit a suspendarii popririi de catre organul fiscal.

   (7) Odata cu cererea de suspendare prevazuta la alin. (6) debitorul va indica bunurile libere de orice sarcini, oferite in vederea sechestrarii, sau alte garantii prevazute de lege, la nivelul sumei pentru care s-a inceput executarea silita.

   (8) Dispozitiile alin. (7) nu se aplica in cazul in care valoarea bunurilor deja sechestrate de creditorul fiscal acopera valoarea creantei pentru care s-a inceput executarea silita prin poprire.

 

   SECŢIUNEA a 2-a
  Executarea silita prin poprire

 

   ARTICOLUL 149
  Executarea silita a sumelor ce se cuvin debitorilor

 

   (1) Sunt supuse executarii silite prin poprire orice sume urmaribile reprezentand venituri si disponibilitati banesti in lei si in valuta, titluri de valoare sau alte bunuri mobile necorporale, detinute si/sau datorate, cu orice titlu, debitorului de catre terte persoane sau pe care acestia le vor datora si/sau detine in viitor in temeiul unor raporturi juridice existente.

   (2) Sumele reprezentand credite nerambursabile sau finantari primite de la institutii sau organizatii internationale pentru derularea unor programe ori proiecte nu sunt supuse executarii silite prin poprire, in cazul in care impotriva beneficiarului acestora a fost pornita procedura executarii silite.

   (3) In cazul sumelor urmaribile reprezentand venituri si disponibilitati in valuta, bancile sunt autorizate sa efectueze convertirea in lei a sumelor in valuta, fara consimtamantul titularului de cont, la cursul de schimb afisat de acestea pentru ziua respectiva.

   (4) Sumele ce reprezinta venituri banesti ale debitorului persoana fizica, realizate ca angajat, pensiile de orice fel, precum si ajutoarele sau indemnizatiile cu destinatie speciala sunt supuse urmaririi numai in conditiile prevazute de Codul de procedura civila.

   (5) Poprirea asupra veniturilor debitorilor persoane fizice sau persoane juridice se infiinteaza de catre organul de executare printr-o adresa care va fi trimisa prin scrisoare recomandata, cu dovada de primire, tertului poprit, impreuna cu o copie certificata de pe titlul executoriu. Totodata va fi instiintat si debitorul despre infiintarea popririi.

   (6) Poprirea nu este supusa validarii.

   (7) Poprirea infiintata anterior, ca masura asiguratorie, devine executorie prin comunicarea copiei certificate de pe titlul executoriu, facuta tertului poprit, si instiintarea despre aceasta a debitorului.

   (8) Poprirea se considera infiintata din momentul primirii adresei de infiintare de catre tertul poprit. In acest sens, tertul poprit este obligat sa inregistreze atat ziua, cat si ora primirii adresei de infiintare a popririi.

   (9) Dupa infiintarea popririi, tertul poprit este obligat:

   a) sa plateasca, de indata sau dupa data la care creanta devine exigibila, organului fiscal, suma retinuta si cuvenita, in contul indicat de organul de executare;

   b) sa indisponibilizeze bunurile mobile necorporale poprite, instiintand despre aceasta organul de executare.

   (10) In cazul in care sumele datorate debitorului sunt poprite de mai multi creditori, tertul poprit ii va anunta in scris despre aceasta pe creditori si va proceda la distribuirea sumelor potrivit ordinii de preferinta prevazute la art. 170.

   (11) Pentru stingerea creantelor fiscale, debitorii titulari de conturi bancare pot fi urmariti prin poprire asupra sumelor din conturile bancare, prevederile alin. (5) aplicandu-se in mod corespunzator. In acest caz, odata cu comunicarea somatiei si a titlului executoriu, facuta debitorului potrivit art. 44, o copie certificata de pe acest titlu va fi comunicata bancii la care se afla deschis contul debitorului. Despre aceasta masura va fi instiintat si debitorul.

   (12) In masura in care este necesar, pentru achitarea sumei datorate la data sesizarii bancii, potrivit alin. (11), sumele existente, precum si cele viitoare provenite din incasarile zilnice in conturile in lei si in valuta sunt indisponibilizate. Din momentul indisponibilizarii, respectiv de la data si ora primirii adresei de infiintare a popririi asupra disponibilitatilor banesti, bancile nu vor proceda la decontarea documentelor de plata primite, respectiv la debitarea conturilor debitorilor, si nu vor accepta alte plati din conturile acestora pana la achitarea integrala a obligatiilor fiscale inscrise in adresa de infiintare a popririi, cu exceptia sumelor necesare platii drepturilor salariale.

   (13) Incalcarea prevederilor alin. (9), (10), (12) si (15) atrage nulitatea oricarei plati si raspunderea solidara a tertului poprit cu debitorul, in limita sumelor sustrase indisponibilizarii. Prevederile art. 28 se aplica in mod corespunzator.

   (14) Daca debitorul face plata in termenul prevazut in somatie, organul de executare va instiinta de indata in scris bancile pentru sistarea totala sau partiala a indisponibilizarii conturilor si retinerilor. In caz contrar banca este obligata sa procedeze conform dispozitiilor alin. (12).

   (15) In situatia in care titlurile executorii nu pot fi onorate in aceeasi zi, bancile vor urmari executarea acestora din incasarile zilnice realizate in contul debitorului.

   (16) Dispozitiile alin. (10) se aplica in mod corespunzator.

 

   ARTICOLUL 150
  Executarea silita a tertului poprit

 

   (1) Daca tertul poprit instiinteaza organul de executare ca nu datoreaza vreo suma de bani debitorului urmarit, precum si in cazul in care se invoca alte neregularitati privind infiintarea popririi, instanta judecatoreasca in a carei raza teritoriala se afla domiciliul sau sediul tertului poprit, la cererea organului de executare ori a altei parti interesate, pe baza probelor administrate, va pronunta mentinerea sau desfiintarea popririi.

   (2) Judecata se face de urgenta si cu precadere.

   (3) Pe baza hotararii de mentinere a popririi, care constituie titlu executoriu, organul de executare poate incepe executarea silita a tertului poprit, in conditiile prezentului cod.

 

   SECŢIUNEA a 3-a
  Executarea silita a bunurilor mobile

 

   ARTICOLUL 151
  Executarea silita a bunurilor mobile

 

   (1) Sunt supuse executarii silite orice bunuri mobile ale debitorului, cu exceptiile prevazute de lege.

   (2) In cazul debitorului persoana fizica nu pot fi supuse executarii silite, fiind necesare vietii si muncii debitorului, precum si familiei sale:

   a) bunurile mobile de orice fel care servesc la continuarea studiilor si la formarea profesionala, precum si cele strict necesare exercitarii profesiei sau a altei ocupatii cu caracter permanent, inclusiv cele necesare desfasurarii activitatii agricole, cum sunt uneltele, semintele, ingrasamintele, furajele si animalele de productie si de lucru;

   b) bunurile strict necesare uzului personal sau casnic al debitorului si familiei sale, precum si obiectele de cult religios, daca nu sunt mai multe de acelasi fel;

   c) alimentele necesare debitorului si familiei sale pe timp de doua luni, iar daca debitorul se ocupa exclusiv cu agricultura, alimentele strict necesare pana la noua recolta;

   d) combustibilul necesar debitorului si familiei sale pentru incalzit si pentru prepararea hranei, socotit pentru 3 luni de iarna;

   e) obiectele necesare persoanelor cu handicap sau destinate ingrijirii persoanelor bolnave;

   f) bunurile declarate neurmaribile prin alte dispozitii legale.

   (3) Bunurile debitorului persoana fizica necesare desfasurarii activitatii de comert nu sunt exceptate de la executare silita.

   (4) Executarea silita a bunurilor mobile se face prin sechestrarea si valorificarea acestora, chiar daca acestea se afla la un tert. Sechestrul se instituie printr-un proces-verbal.

   (5) Pentru bunurile mobile anterior sechestrate ca masura asiguratorie nu este necesara o noua sechestrare.

   (6) Executorul fiscal, la inceperea executarii silite, este obligat sa verifice daca bunurile prevazute la alin. (5) se gasesc la locul aplicarii sechestrului si daca nu au fost substituite sau degradate, precum si sa sechestreze alte bunuri ale debitorului, in cazul in care cele gasite la verificare nu sunt suficiente pentru stingerea creantei.

   (7) Bunurile nu vor fi sechestrate daca prin valorificarea acestora nu s-ar putea acoperi decat cheltuielile executarii silite.

   (8) Prin sechestrul infiintat asupra bunurilor mobile, creditorul fiscal dobandeste un drept de gaj care confera acestuia in raport cu alti creditori aceleasi drepturi ca si dreptul de gaj in sensul prevederilor dreptului comun.

   (9) De la data intocmirii procesului-verbal de sechestru, bunurile sechestrate sunt indisponibilizate. Cat timp dureaza executarea silita debitorul nu poate dispune de aceste bunuri decat cu aprobarea data, potrivit legii, de organul competent. Nerespectarea acestei interdictii atrage raspunderea, potrivit legii, a celui in culpa.

   (10) Actele de dispozitie care ar interveni ulterior indisponibilizarii prevazute la alin. (9) sunt lovite de nulitate absoluta.

   (11) In cazurile in care nu au fost luate masuri asiguratorii pentru realizarea integrala a creantei fiscale si la inceperea executarii silite se constata ca exista pericolul evident de instrainare, substituire sau sustragere de la urmarire a bunurilor urmaribile ale debitorului, sechestrarea lor va fi aplicata odata cu comunicarea somatiei.

 

   ARTICOLUL 152
  Procesul-verbal de sechestru

 

   (1) Procesul-verbal de sechestru va cuprinde:

   a) denumirea organului de executare, indicarea locului, a datei si a orei cand s-a facut sechestrul;

   b) numele si prenumele executorului fiscal care aplica sechestrul, numarul legitimatiei si al delegatiei;

   c) numarul dosarului de executare, data si numarul de inregistrare a somatiei, precum si titlul executoriu in baza caruia se face executarea silita;

   d) temeiul legal in baza caruia se face executarea silita;

   e) sumele datorate pentru a caror executare silita se aplica sechestrul, inclusiv cele reprezentand majorari de intarziere, mentionandu-se si cota acestora, precum si actul normativ in baza caruia a fost stabilita obligatia de plata;

   f) numele, prenumele si domiciliul debitorului persoana fizica ori, in lipsa acestuia, ale persoanei majore ce locuieste impreuna cu debitorul sau denumirea si sediul debitorului, numele, prenumele si domiciliul altor persoane majore care au fost de fata la aplicarea sechestrului, precum si alte elemente de identificare a acestor persoane;

   g) descrierea bunurilor mobile sechestrate si indicarea valorii estimative a fiecaruia, dupa aprecierea executorului fiscal, pentru identificarea si individualizarea acestora, mentionandu-se starea de uzura si eventualele semne particulare ale fiecarui bun, precum si daca s-au luat masuri spre neschimbare, cum sunt punerea de sigilii, custodia ori ridicarea de la locul unde se afla, sau de administrare ori conservare a acestora, dupa caz;

   h) mentiunea ca evaluarea se va face inaintea inceperii procedurii de valorificare, in cazul in care executorul fiscal nu a putut evalua bunul deoarece acesta necesita cunostinte de specialitate;

   i) mentiunea facuta de debitor privind existenta sau inexistenta unui drept de gaj, ipoteca ori privilegiu, dupa caz, constituit in favoarea unei alte persoane pentru bunurile sechestrate;

   j) numele, prenumele si adresa persoanei careia i s-au lasat bunurile, precum si locul de depozitare a acestora, dupa caz;

   k) eventualele obiectii facute de persoanele de fata la aplicarea sechestrului;

   l) mentiunea ca, in cazul in care in termen de 15 zile de la data incheierii procesului-verbal de sechestru debitorul nu plateste obligatiile fiscale, se va trece la valorificarea bunurilor sechestrate;

   m) semnatura executorului fiscal care a aplicat sechestrul si a tuturor persoanelor care au fost de fata la sechestrare. Daca vreuna dintre aceste persoane nu poate sau nu vrea sa semneze, executorul fiscal va mentiona aceasta imprejurare.

   (2) Cate un exemplar al procesului-verbal de sechestru se preda debitorului sub semnatura sau i se comunica la domiciliul ori sediul acestuia, precum si, atunci cand este cazul, custodelui, acesta din urma semnand cu mentiunea de primire a bunurilor in pastrare.

   (3) In vederea valorificarii organul de executare este obligat sa verifice daca bunurile sechestrate se gasesc la locul mentionat in procesul-verbal de sechestru, precum si daca nu au fost substituite sau degradate.

   (4) Cand bunurile sechestrate gasite cu ocazia verificarii nu sunt suficiente pentru realizarea creantei fiscale, organul de executare va face investigatiile necesare pentru identificarea si urmarirea altor bunuri ale debitorului.

   (5) Daca se constata ca bunurile nu se gasesc la locul mentionat in procesul-verbal de sechestru sau daca au fost substituite sau degradate, executorul fiscal incheie proces-verbal de constatare. Pentru bunurile gasite cu prilejul investigatiilor efectuate conform alin. (4) se va incheia procesul-verbal de sechestru.

   (6) Daca se sechestreaza si bunuri gajate pentru garantarea creantelor altor creditori, organul de executare le va trimite si acestora cate un exemplar din procesul-verbal de sechestru.

   (7) Executorul fiscal care constata ca bunurile fac obiectul unui sechestru anterior va consemna aceasta in procesul-verbal, la care va anexa o copie de pe procesele-verbale de sechestru respective. Prin acelasi proces-verbal executorul fiscal va declara sechestrate, cand este necesar, si alte bunuri pe care le va identifica.

   (8) Bunurile inscrise in procesele-verbale de sechestru incheiate anterior se considera sechestrate si in cadrul noii executari silite.

   (9) In cazul in care executorul fiscal constata ca in legatura cu bunurile sechestrate s-au savarsit fapte care pot constitui infractiuni va consemna aceasta in procesul-verbal de sechestru si va sesiza de indata organele de urmarire penala competente.

 

   ARTICOLUL 153
  Custodele

 

   (1) Bunurile mobile sechestrate vor putea fi lasate in custodia debitorului, a creditorului sau a altei persoane desemnate de organul de executare sau de executorul fiscal, dupa caz, ori vor fi ridicate si depozitate de catre acesta. Atunci cand bunurile sunt lasate in custodia debitorului sau a altei persoane desemnate conform legii si cand se constata ca exista pericol de substituire ori de degradare, executorul fiscal poate aplica sigiliul asupra bunurilor.

   (2) In cazul in care bunurile sechestrate constau in sume de bani in lei sau in valuta, titluri de valoare, obiecte de metale pretioase, pietre pretioase, obiecte de arta, colectii de valoare, acestea se ridica si se depun, cel tarziu a doua zi lucratoare, la unitatile specializate.

   (3) Cel care primeste bunurile in custodie va semna procesul-verbal de sechestru.

   (4) In cazul in care custodele este o alta persoana decat debitorul sau creditorul, organul de executare ii va stabili acestuia o remuneratie tinand seama de activitatea depusa.

 

   SECŢIUNEA a 4-a
  Executarea silita a bunurilor imobile

 

   ARTICOLUL 154
  Executarea silita a bunurilor imobile

 

   (1) Sunt supuse executarii silite bunurile imobile proprietate a debitorului. In situatia in care debitorul detine bunuri in proprietate comuna cu alte persoane, executarea silita se va intinde numai asupra bunurilor atribuite debitorului in urma partajului judiciar, respectiv asupra sultei.

   (2) Executarea silita imobiliara se intinde de plin drept si asupra bunurilor accesorii bunului imobil, prevazute de Codul civil. Bunurile accesorii nu pot fi urmarite decat odata cu imobilul.

   (3) In cazul debitorului persoana fizica nu poate fi supus executarii silite spatiul minim locuit de debitor si familia sa, stabilit in conformitate cu normele legale in vigoare.

   (4) Dispozitiile alin. (3) nu sunt aplicabile in cazurile in care executarea silita se face pentru stingerea creantelor fiscale rezultate din savarsirea de infractiuni.

   (5) Executorul fiscal care aplica sechestrul incheie un proces-verbal de sechestru, dispozitiile art. 151 alin. (9) si (10) si ale art. 152 alin. (1) si (2) fiind aplicabile.

   (6) Sechestrul aplicat asupra bunurilor imobile in temeiul alin. (5) constituie ipoteca legala.

   (7) Dreptul de ipoteca confera creditorului fiscal in raport cu alti creditori aceleasi drepturi ca si dreptul de ipoteca, in sensul prevederilor dreptului comun.

   (8) Pentru bunurile imobile sechestrate organul de executare care a instituit sechestrul va solicita de indata biroului de carte funciara efectuarea inscriptiei ipotecare, anexand un exemplar al procesului-verbal de sechestru.

   (9) Biroul de carte funciara va comunica organelor de executare, la cererea acestora, in termen de 10 zile, celelalte drepturi reale si sarcini care greveaza imobilul urmarit, precum si titularii acestora, care vor fi instiintati de catre organul de executare si chemati la termenele fixate pentru vanzarea bunului imobil si distribuirea pretului.

   (10) Creditorii debitorului, altii decat titularii drepturilor mentionate la alin. (9), sunt obligati ca, in termen de 30 de zile de la inscrierea procesului-verbal de sechestru al bunului imobil in evidentele de publicitate imobiliara, sa comunice in scris organului de executare titlurile pe care le au pentru bunul imobil respectiv.

 

   ARTICOLUL 155
  Instituirea administratorului-sechestru

 

   (1) La instituirea sechestrului si in tot cursul executarii silite, organul de executare poate numi un administrator-sechestru, daca aceasta masura este necesara pentru administrarea imobilului urmarit, a chiriilor, a arendei si a altor venituri obtinute din administrarea acestuia, inclusiv pentru apararea in litigii privind imobilul respectiv.

   (2) Administrator-sechestru poate fi numit creditorul, debitorul ori alta persoana fizica sau juridica.

   (3) Administratorul-sechestru va consemna veniturile incasate potrivit alin. (1) la unitatile abilitate si va depune recipisa la organul de executare.

   (4) Cand administrator-sechestru este numita o alta persoana decat creditorul sau debitorul, organul de executare ii va fixa o remuneratie tinand seama de activitatea depusa.

 

   ARTICOLUL 156
  Suspendarea executarii silite a bunurilor imobile

 

   (1) Dupa primirea procesului-verbal de sechestru, debitorul poate solicita organului de executare, in termen de 15 zile de la comunicare, sa ii aprobe ca plata integrala a creantelor fiscale sa se faca din veniturile bunului imobil urmarit sau din alte venituri ale sale pe timp de cel mult 6 luni.

   (2) De la data aprobarii cererii debitorului, executarea silita inceputa asupra bunului imobil se suspenda.

   (3) Pentru motive temeinice organul de executare poate relua executarea silita imobiliara inainte de expirarea termenului de 6 luni.

   (4) Daca debitorul persoana juridica caruia i s-a aprobat suspendarea conform prevederilor alin. (2) se sustrage ulterior de la executare silita sau isi provoaca insolvabilitatea, se vor aplica in mod corespunzator prevederile art. 27.

 

   SECŢIUNEA a 5-a
  Executarea silita a altor bunuri

 

   ARTICOLUL 157
  Executarea silita a fructelor neculese si a recoltelor prinse de radacini

 

   (1) Executarea silita a fructelor neculese si a recoltelor prinse de radacini, care sunt ale debitorului, se efectueaza in conformitate cu prevederile prezentului cod privind bunurile imobile.

   (2) Pentru executarea silita a recoltelor si a fructelor culese sunt aplicabile prevederile prezentului cod privind bunurile mobile.

   (3) Organul de executare va hotari, dupa caz, valorificarea fructelor neculese sau a recoltelor asa cum sunt prinse de radacini sau dupa ce vor fi culese.

 

   ARTICOLUL 158
  Executarea silita a unui ansamblu de bunuri

 

   (1) Bunurile mobile si/sau imobile, proprietate a debitorului, pot fi valorificate individual si/sau in ansamblu daca organul de executare apreciaza ca astfel acestea pot fi vandute in conditii mai avantajoase.

   (2) Organul de executare isi poate schimba optiunea in orice faza a executarii, cu reluarea procedurii.

   (3) Pentru executarea silita a bunurilor prevazute la alin. (1) organul de executare va proceda la sechestrarea acestora, potrivit prevederilor prezentului cod.

   (4) Prevederile sectiunii a 3-a privind executarea silita a bunurilor mobile si ale sectiunii a 4-a privind executarea silita a bunurilor imobile, precum si ale art. 165 privind plata in rate se aplica in mod corespunzator.

 

   SECŢIUNEA a 6-a
  Valorificarea bunurilor

 

   ARTICOLUL 159
  Valorificarea bunurilor sechestrate

 

   (1) In cazul in care creanta fiscala nu este stinsa in termen de 15 zile de la data incheierii procesului-verbal de sechestru, se va proceda, fara efectuarea altei formalitati, la valorificarea bunurilor sechestrate, cu exceptia situatiilor in care, potrivit legii, s-a dispus desfiintarea sechestrului, suspendarea sau amanarea executarii silite.

   (2) Pentru a realiza executarea silita cu rezultate cat mai avantajoase, tinand seama atat de interesul legitim si imediat al creditorului, cat si de drepturile si obligatiile debitorului urmarit, organul de executare va proceda la valorificarea bunurilor sechestrate in una dintre modalitatile prevazute de dispozitiile legale in vigoare si care, fata de datele concrete ale cauzei, se dovedeste a fi mai eficienta.

   (3) In sensul alin. (2) organul de executare competent va proceda la valorificarea bunurilor sechestrate prin:

   a) intelegerea partilor;

   b) vanzare in regim de consignatie a bunurilor mobile;

   c) vanzare directa;

   d) vanzare la licitatie;

   e) alte modalitati admise de lege, inclusiv valorificarea bunurilor prin case de licitatii, agentii imobiliare sau societati de brokeraj, dupa caz.

   (4) Daca au fost sechestrate bunuri perisabile sau supuse degradarii, acestea pot fi vandute in regim de urgenta.

   (5) Daca din cauza unei contestatii sau a unei invoieli intre parti data, locul sau ora vanzarii directe sau la licitatie a fost schimbata de organul de executare, se vor face alte publicatii si anunturi, potrivit art. 162.

   (6) Vanzarea bunurilor sechestrate se face numai catre persoane fizice sau juridice care nu au obligatii fiscale restante.

   (7) In sensul alin. (6), in categoria obligatiilor fiscale restante nu se cuprind obligatiile fiscale pentru care s-au acordat, potrivit legii, reduceri, amanari sau esalonari la plata.

 

   ARTICOLUL 160
  Valorificarea bunurilor potrivit intelegerii partilor

 

   (1) Valorificarea bunurilor potrivit intelegerii partilor se realizeaza de debitorul insusi, cu acordul organului de executare, astfel incat sa se asigure o recuperare corespunzatoare a creantei fiscale. Debitorul este obligat sa prezinte in scris organului de executare propunerile ce i s-au facut si nivelul de acoperire a creantelor fiscale, indicand numele si adresa potentialului cumparator, precum si termenul in care acesta din urma va achita pretul propus.

   (2) Pretul propus de cumparator si acceptat de organul de executare nu poate fi mai mic decat pretul de evaluare.

   (3) Organul de executare, dupa analiza propunerilor prevazute la alin. (1), va comunica aprobarea indicand termenul si contul bugetar in care pretul bunului va fi virat de cumparator.

   (4) Indisponibilizarea prevazuta la art. 151 alin. (9) si (10) se ridica dupa creditarea contului bugetar mentionat la alin. (3).

 

   ARTICOLUL 161
  Valorificarea bunurilor prin vanzare directa

 

   (1) Valorificarea bunurilor prin vanzare directa se poate realiza in urmatoarele cazuri:

   a) pentru bunurile prevazute la art. 159 alin. (4);

   b) inaintea inceperii procedurii de valorificare prin licitatie, daca se recupereaza integral creanta fiscala;

   c) dupa finalizarea unei licitatii, daca bunul/bunurile sechestrate nu au fost vandute si se ofera cel putin pretul de evaluare.

   (2) Vanzarea directa se realizeaza prin incheierea unui proces-verbal care constituie titlu de proprietate.

   (3) In cazul in care organul de executare inregistreaza in conditiile prevazute la alin. (1) mai multe cereri, va vinde bunul persoanei care ofera cel mai mare pret fata de pretul de evaluare.

 

   ARTICOLUL 162
  Vanzarea bunurilor la licitatie

 

   (1) Pentru valorificarea bunurilor sechestrate prin vanzare la licitatie organul de executare este obligat sa efectueze publicitatea vanzarii cu cel putin 10 zile inainte de data fixata pentru desfasurarea licitatiei.

   (2) Publicitatea vanzarii se realizeaza prin afisarea anuntului privind vanzarea la sediul organului de executare, al primariei in a carei raza teritoriala se afla bunurile sechestrate, la sediul si domiciliul debitorului, la locul vanzarii, daca acesta este altul decat cel unde se afla bunurile sechestrate, pe imobilul scos la vanzare, in cazul vanzarii bunurilor imobile, si prin anunturi intr-un cotidian national de larga circulatie, intr-un cotidian local, in pagina de internet sau, dupa caz, in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, precum si prin alte modalitati prevazute de lege.

   (3) Despre data, ora si locul licitatiei vor fi instiintati si debitorul, custodele, administratorul-sechestru, precum si titularii drepturilor reale si ai sarcinilor care greveaza bunul urmarit.

   (4) Anuntul privind vanzarea cuprinde urmatoarele elemente:

   a) denumirea organului fiscal emitent;

   b) data la care a fost emis;

   c) numele si semnatura persoanelor imputernicite ale organului fiscal, potrivit legii, si stampila organului fiscal emitent;

   d) numarul dosarului de executare silita;

   e) bunurile care se ofera spre vanzare si descrierea lor sumara;

   f) pretul de evaluare ori pretul de pornire a licitatiei, in cazul vanzarii la licitatie, pentru fiecare bun oferit spre vanzare;

   g) indicarea, daca este cazul, a drepturilor reale si a privilegiilor care greveaza bunurile;

   h) data, ora si locul vanzarii;

   i) invitatia, pentru toti cei care pretind vreun drept asupra bunurilor, sa instiinteze despre aceasta organul de executare inainte de data stabilita pentru vanzare;

   j) invitatia catre toti cei interesati in cumpararea bunurilor sa se prezinte la termenul de vanzare la locul fixat in acest scop si pana la acel termen sa prezinte oferte de cumparare;

   k) mentiunea ca ofertantii sunt obligati sa depuna in cazul vanzarii la licitatie, pana la termenul prevazut la alin. (7), o taxa de participare ori o scrisoare de garantie bancara, reprezentand 10% din pretul de pornire a licitatiei;

   l) mentiunea ca toti cei interesati in cumpararea bunurilor trebuie sa prezinte dovada emisa de organele fiscale ca nu au obligatii fiscale restante;

   m) data afisarii publicatiei de vanzare.

   (5) Licitatia se tine la locul unde se afla bunurile sechestrate sau la locul stabilit de organul de executare, dupa caz.

   (6) Debitorul este obligat sa permita tinerea licitatiei in spatiile pe care le detine, daca sunt adecvate acestui scop.

   (7) Pentru participarea la licitatie ofertantii depun, cu cel putin o zi inainte de data licitatiei, urmatoarele documente:

   a) oferta de cumparare;

   b) dovada platii taxei de participare sau a constituirii garantiei sub forma scrisorii de garantie bancara, potrivit alin. (11) ori (12);

   c) imputernicirea persoanei care il reprezinta pe ofertant;

   d) pentru persoanele juridice de nationalitate romana, copie de pe certificatul unic de inregistrare eliberat de oficiul registrului comertului;

   e) pentru persoanele juridice straine, actul de inmatriculare tradus in limba romana;

   f) pentru persoanele fizice romane, copie de pe actul de identitate;

   g) pentru persoanele fizice straine, copie de pe pasaport;

   h) dovada, emisa de organele fiscale, ca nu are obligatii fiscale restante fata de acestea.

   (8) Pretul de pornire a licitatiei este pretul de evaluare pentru prima licitatie, diminuat cu 25% pentru a doua licitatie si cu 50% pentru a treia licitatie.

   (9) Licitatia incepe de la cel mai mare pret din ofertele de cumparare scrise, daca acesta este superior celui prevazut la alin. (8), iar in caz contrar va incepe de la acest din urma pret.

   (10) Adjudecarea se face in favoarea participantului care a oferit cel mai mare pret, dar nu mai putin decat pretul de pornire. In cazul prezentarii unui singur ofertant la licitatie, comisia poate sa il declare adjudecatar daca acesta ofera cel putin pretul de pornire a licitatiei.

   (11) Taxa de participare reprezinta 10% din pretul de pornire a licitatiei si se plateste in lei la unitatea teritoriala a Trezoreriei Statului. In termen de 5 zile de la data intocmirii procesului-verbal de licitatie, organul fiscal va restitui taxa de participare participantilor care au depus oferte de cumparare si care nu au fost declarati adjudecatari, iar in cazul adjudecarii, taxa se retine in contul pretului. Taxa de participare nu se restituie ofertantilor care nu s-au prezentat la licitatie, celui care a refuzat incheierea procesului-verbal de adjudecare, precum si adjudecatarului care nu a platit pretul. Taxa de participare care nu se restituie se face venit la bugetul de stat, cu exceptia cazului in care executarea silita este organizata de organele fiscale prevazute la art. 35, caz in care taxa de participare se face venit la bugetele locale.

   (12) Pentru participarea la licitatie, ofertantii pot constitui si garantii, in conditiile legii, sub forma scrisorii de garantie bancara.

   (13) Scrisoarea de garantie bancara, constituita in conditiile alin. (12), se valorifica de organul de executare in cazul in care ofertantul este declarat adjudecatar si/sau in situatiile prevazute la alin. (11) teza a treia.

 

   ARTICOLUL 163
  Comisia de licitatie

 

   (1) Vanzarea la licitatie a bunurilor sechestrate este organizata de o comisie condusa de un presedinte.

   (2) Comisia de licitatie este constituita din 3 persoane desemnate de organul de conducere al creditorului bugetar.

   (3) Comisia de licitatie verifica si analizeaza documentele de participare si afiseaza la locul licitatiei, cu cel putin o ora inaintea inceperii acesteia, lista cuprinzand ofertantii care au depus documentatia completa de participare.

   (4) Ofertantii se identifica dupa numarul de ordine de pe lista de participare, dupa care presedintele comisiei anunta obiectul licitatiei, precum si modul de desfasurare a acesteia.

   (5) La termenele fixate pentru tinerea licitatiei executorul fiscal va da citire mai intai anuntului de vanzare si apoi ofertelor scrise primite pana la data prevazuta la art. 162 alin. (7).

   (6) Daca la prima licitatie nu s-au prezentat ofertanti sau nu s-a obtinut cel putin pretul de pornire a licitatiei conform art. 162 alin. (8), organul de executare va fixa un termen in cel mult 30 de zile, in vederea tinerii celei de-a doua licitatii.

   (7) In cazul in care nu s-a obtinut pretul de pornire nici la a doua licitatie ori nu s-au prezentat ofertanti, organul de executare va fixa un termen in cel mult 30 de zile, in vederea tinerii celei de-a treia licitatii.

   (8) La a treia licitatie creditorii urmaritori sau intervenienti nu pot sa adjudece bunurile oferite spre vanzare la un pret mai mic de 50% din pretul de evaluare.

   (9) Pentru fiecare termen de licitatie se va face o noua publicitate a vanzarii, conform prevederilor art. 162.

   (10) Dupa licitarea fiecarui bun se va intocmi un proces-verbal privind desfasurarea si rezultatul licitatiei.

   (11) In procesul-verbal prevazut la alin. (10) se vor mentiona, pe langa elementele prevazute la art. 43 alin. (2), si urmatoarele: numele si prenumele sau denumirea cumparatorului, precum si domiciliul fiscal al acestuia; numarul dosarului de executare silita; indicarea bunurilor adjudecate, a pretului la care bunul a fost adjudecat si a taxei pe valoarea adaugata, daca este cazul; toti cei care au participat la licitatie si sumele oferite de fiecare participant, precum si, daca este cazul, mentionarea situatiilor in care vanzarea nu s-a realizat.

 

   ARTICOLUL 164
  Adjudecarea

 

   (1) Dupa adjudecarea bunului adjudecatarul este obligat sa plateasca pretul, diminuat cu contravaloarea taxei de participare, in lei, in numerar la o unitate a Trezoreriei Statului sau prin decontare bancara, in cel mult 5 zile de la data adjudecarii.

   (2) Daca adjudecatarul nu plateste pretul, licitatia se va relua in termen de 10 zile de la data adjudecarii. In acest caz, adjudecatarul este obligat sa plateasca cheltuielile prilejuite de noua licitatie si, in cazul in care pretul obtinut la noua licitatie este mai mic, diferenta de pret. Adjudecatarul va putea sa achite pretul oferit initial si sa faca dovada achitarii acestuia pana la termenul prevazut la art. 162 alin. (7), caz in care va fi obligat numai la plata cheltuielilor cauzate de noua licitatie.

   (3) Cu sumele incasate din eventuala diferenta de pret, percepute in temeiul alin. (2), se vor stinge creantele fiscale inscrise in titlul executoriu in baza caruia s-a inceput executarea silita.

   (4) Daca la urmatoarea licitatie bunul nu a fost vandut, fostul adjudecatar este obligat sa plateasca toate cheltuielile prilejuite de urmarirea acestuia.

   (5) Termenul prevazut la alin. (1) se aplica si in cazul valorificarii conform intelegerii partilor sau prin vanzare directa.

 

   ARTICOLUL 165
  Plata in rate

 

   (1) In cazul vanzarii la licitatie a bunurilor imobile cumparatorii pot solicita plata pretului in rate, in cel mult 12 rate lunare, cu un avans de minimum 50% din pretul de adjudecare a bunului imobil si cu plata unei majorari de intarziere stabilite conform prezentului cod. Organul de executare va stabili conditiile si termenele de plata a pretului in rate.

   (2) Cumparatorul nu va putea instraina bunul imobil decat dupa plata pretului in intregime si a majorarii de intarziere stabilite.

   (3) In cazul neplatii avansului prevazut la alin. (1), dispozitiile art. 164 se aplica in mod corespunzator.

   (4) Suma reprezentand majorarea de intarziere nu stinge creantele fiscale pentru care s-a inceput executarea silita si constituie venit al bugetului corespunzator creantei principale.

 

   ARTICOLUL 166
  Procesul-verbal de adjudecare

 

   (1) In cazul vanzarii bunurilor imobile, organul de executare va incheia procesul-verbal de adjudecare, in termen de cel mult 5 zile de la plata in intregime a pretului sau a avansului prevazut la art. 165 alin. (1), daca bunul a fost vandut cu plata in rate. Procesul-verbal de adjudecare constituie titlu de proprietate, transferul dreptului de proprietate operand la data incheierii acestuia. Un exemplar al procesului-verbal de adjudecare a bunului imobil va fi trimis, in cazul vanzarii cu plata in rate, biroului de carte funciara pentru a inscrie interdictia de instrainare si grevare a bunului pana la plata integrala a pretului si a majorarii de intarziere stabilite pentru imobilul transmis, pe baza caruia se face inscrierea in cartea funciara.

   (2) Procesul-verbal de adjudecare intocmit in conditiile alin. (1) va cuprinde, pe langa elementele prevazute la art. 43 alin. (2), si urmatoarele mentiuni:

   a) numarul dosarului de executare silita;

   b) numarul si data procesului-verbal de desfasurare a licitatiei;

   c) numele si domiciliul sau, dupa caz, denumirea si sediul cumparatorului;

   d) codul de identificare fiscala a debitorului si cumparatorului;

   e) pretul la care s-a adjudecat bunul si taxa pe valoarea adaugata, daca este cazul;

   f) modalitatea de plata a diferentei de pret in cazul in care vanzarea s-a facut cu plata in rate;

   g) datele de identificare a bunului;

   h) mentiunea ca acest document constituie titlu de proprietate si ca poate fi inscris in cartea funciara;

   i) mentiunea ca pentru creditor procesul-verbal de adjudecare constituie documentul pe baza caruia se emite titlu executoriu impotriva cumparatorului care nu plateste diferenta de pret, in cazul in care vanzarea s-a facut cu plata pretului in rate;

   j) semnatura cumparatorului sau a reprezentantului sau legal, dupa caz.

   (3) In cazul in care cumparatorul caruia i s-a incuviintat plata pretului in rate nu plateste restul de pret in conditiile si la termenele stabilite, el va putea fi executat silit pentru plata sumei datorate in temeiul titlului executoriu emis de organul de executare competent pe baza procesului-verbal de adjudecare.

   (4) In cazul vanzarii bunurilor mobile, dupa plata pretului, executorul fiscal intocmeste in termen de 5 zile un proces-verbal de adjudecare care constituie titlu de proprietate.

   (5) Procesul-verbal de adjudecare intocmit in conditiile alin. (4) va cuprinde, pe langa elementele prevazute la art. 43 alin. (2), si elementele prevazute la alin. (2) din prezentul articol, cu exceptia lit. f), h) si i), precum si mentiunea ca acest document constituie titlu de proprietate. Cate un exemplar al procesului-verbal de adjudecare se va transmite organului de executare coordonator si cumparatorului.

 

   ARTICOLUL 167
  Reluarea procedurii de valorificare

 

   (1) Daca bunurile supuse executarii silite nu au putut fi valorificate prin modalitatile prevazute la art. 159, acestea vor fi restituite debitorului cu mentinerea masurii de indisponibilizare, pana la implinirea termenului de prescriptie. In cadrul acestui termen organul de executare poate relua oricand procedura de valorificare si va putea, dupa caz, sa ia masura numirii, mentinerii ori schimbarii administratorului-sechestru ori custodelui.

   (2) In cazul bunurilor sechestrate ce nu au putut fi valorificate nici la a treia licitatie, cu ocazia reluarii procedurii in cadrul termenului de prescriptie, daca organul de executare considera ca nu se impune o noua evaluare, pretul de pornire a licitatiei nu poate fi mai mic decat 50% din pretul de evaluare a bunurilor.

   (3) In cazul in care debitorii carora urma sa li se restituie bunuri potrivit alin. (1) nu se mai afla la domiciliul fiscal declarat si, in urma demersurilor intreprinse, nu au putut fi identificati, organul fiscal va proceda la instiintarea acestora, cu procedura prevazuta pentru comunicarea prin publicitate potrivit art. 44 alin. (3), ca bunul in cauza este pastrat la dispozitia proprietarului pana la implinirea termenului de prescriptie, dupa care va fi valorificat potrivit dispozitiilor legale privind valorificarea bunurilor intrate in proprietatea privata a statului, daca legea nu prevede altfel.

   (4) Cele aratate la alin. (3) vor fi consemnate intr-un proces-verbal intocmit de organul fiscal.

   (5) In cazul bunurilor imobile, in baza procesului-verbal prevazut la alin. (4) in conditiile legii se va sesiza instanta judecatoreasca competenta cu actiune in constatarea dreptului de proprietate privata a statului asupra bunului respectiv.

 

   CAPITOLUL IX
  Cheltuieli

 

   ARTICOLUL 168
  Cheltuieli de executare silita

 

   (1) Cheltuielile ocazionate cu efectuarea procedurii de executare silita sunt in sarcina debitorului.

   (2) Suma cheltuielilor cu executarea silita se stabileste de organul de executare, prin proces-verbal, care constituie titlu executoriu potrivit prezentului cod, care are la baza documente privind cheltuielile efectuate.

   (3) Cheltuielile de executare silita a creantelor fiscale se avanseaza de organele de executare, din bugetul acestora.

   (4) Cheltuielile de executare silita care nu au la baza documente care sa ateste ca au fost efectuate in scopul executarii silite nu sunt in sarcina debitorului urmarit.

   (5) Sumele recuperate in contul cheltuielilor de executare silita se fac venit la bugetul din care au fost avansate, cu exceptia sumelor reprezentand cheltuieli de executare silita a creantelor fiscale administrate de Ministerul Economiei si Finantelor, care se fac venit la bugetul de stat, daca legea nu prevede altfel.

 

   CAPITOLUL X
  Eliberarea si distribuirea sumelor realizate prin executare silita

 

   ARTICOLUL 169
  Sumele realizate din executare silita

 

   (1) Suma realizata in cursul procedurii de executare silita reprezinta totalitatea sumelor incasate dupa comunicarea somatiei prin orice modalitate prevazuta de prezentul cod.

   (2) Creantele fiscale inscrise in titlul executoriu se sting cu sumele realizate conform alin. (1), in ordinea vechimii, mai intai creanta principala si apoi accesoriile acesteia.

   (3) Daca suma ce reprezinta atat creanta fiscala, cat si cheltuielile de executare este mai mica decat suma realizata prin executare silita, cu diferenta se va proceda la compensare, potrivit art. 116, sau se restituie, la cerere, debitorului, dupa caz.

   (4) Despre sumele de restituit debitorul va fi instiintat de indata.

 

   ARTICOLUL 170
  Ordinea de distribuire

 

   (1) In cazul in care executarea silita a fost pornita de mai multi creditori sau cand pana la eliberarea ori distribuirea sumei rezultate din executare au depus si alti creditori titlurile lor, organele prevazute la art. 136 vor proceda la distribuirea sumei potrivit urmatoarei ordini de preferinta, daca legea nu prevede altfel:

   a) creantele reprezentand cheltuielile de orice fel, facute cu urmarirea si conservarea bunurilor al caror pret se distribuie;

   b) creantele reprezentand salarii si alte datorii asimilate acestora, pensiile, sumele cuvenite somerilor, potrivit legii, ajutoarele pentru intretinerea si ingrijirea copiilor, pentru maternitate, pentru incapacitate temporara de munca, pentru prevenirea imbolnavirilor, refacerea sau intarirea sanatatii, ajutoarele de deces, acordate in cadrul asigurarilor sociale de stat, precum si creantele reprezentand obligatia de reparare a pagubelor cauzate prin moarte, vatamarea integritatii corporale sau a sanatatii;

   c) creantele rezultand din obligatii de intretinere, alocatii pentru copii sau de plata a altor sume periodice destinate asigurarii mijloacelor de existenta;

   d) creantele fiscale provenite din impozite, taxe, contributii si din alte sume stabilite potrivit legii, datorate bugetului de stat, bugetului Trezoreriei Statului, bugetului asigurarilor sociale de stat, bugetelor locale si bugetelor fondurilor speciale;

   e) creantele rezultand din imprumuturi acordate de stat;

   f) creantele reprezentand despagubiri pentru repararea pagubelor pricinuite proprietatii publice prin fapte ilicite;

   g) creantele rezultand din imprumuturi bancare, din livrari de produse, prestari de servicii sau executari de lucrari, precum si din chirii sau arenzi;

   h) creantele reprezentand amenzi cuvenite bugetului de stat sau bugetelor locale;

   i) alte creante.

   (2) Pentru plata creantelor care au aceeasi ordine de preferinta, daca legea nu prevede altfel, suma realizata din executare se repartizeaza intre creditori proportional cu creanta fiecaruia.

 

   ARTICOLUL 171
  Reguli privind eliberarea si distribuirea

 

   (1) Creditorii fiscali care au un privilegiu prin efectul legii si care indeplinesc conditia de publicitate sau posesie a bunului mobil au prioritate, in conditiile prevazute la art. 142 alin. (7), la distribuirea sumei rezultate din vanzare fata de alti creditori care au garantii reale asupra bunului respectiv.

   (2) Accesoriile creantei principale prevazute in titlul executoriu vor urma ordinea de preferinta a creantei principale.

   (3) Daca exista creditori care, asupra bunului vandut, au drepturi de gaj, ipoteca sau alte drepturi reale, despre care organul de executare a luat cunostinta in conditiile art. 152 alin. (6) si ale art. 154 alin. (9), la distribuirea sumei rezultate din vanzarea bunului, creantele lor vor fi platite inaintea creantelor prevazute la art. 170 alin. (1) lit. b). In acest caz, organul de executare este obligat sa ii instiinteze din oficiu pe creditorii in favoarea carora au fost conservate aceste sarcini, pentru a participa la distribuirea pretului.

   (4) Creditorii care nu au participat la executarea silita pot depune titlurile lor in vederea participarii la distribuirea sumelor realizate prin executare silita, numai pana la data intocmirii de catre organele de executare a procesului-verbal privind eliberarea sau distribuirea acestor sume.

   (5) Eliberarea sau distribuirea sumei rezultate din executarea silita se va face numai dupa trecerea unui termen de 15 zile de la data depunerii sumei, cand organul de executare va proceda, dupa caz, la eliberarea sau distribuirea sumei, cu instiintarea partilor si a creditorilor care si-au depus titlurile.

   (6) Eliberarea sau distribuirea sumei rezultate din executarea silita se va consemna de executorul fiscal de indata intr-un proces-verbal, care se va semna de toti cei indreptatiti.

   (7) Cel nemultumit de modul in care se face eliberarea sau distribuirea sumei rezultate din executarea silita poate cere executorului fiscal sa consemneze in procesul-verbal obiectiile sale.

   (8) Dupa intocmirea procesului-verbal prevazut la alin. (6) niciun creditor nu mai este in drept sa ceara sa participe la distribuirea sumelor rezultate din executarea silita.

 

   CAPITOLUL XI
  Contestatia la executare silita

 

   ARTICOLUL 172
  Contestatia la executare silita

 

   (1) Persoanele interesate pot face contestatie impotriva oricarui act de executare efectuat cu incalcarea prevederilor prezentului cod de catre organele de executare, precum si in cazul in care aceste organe refuza sa indeplineasca un act de executare in conditiile legii.

   (2) Dispozitiile privind suspendarea provizorie a executarii silite prin ordonanta presedintiala prevazute de art. 403 alin. 4 din Codul de procedura civila nu sunt aplicabile.

   (3) Contestatia poate fi facuta si impotriva titlului executoriu in temeiul caruia a fost pornita executarea, in cazul in care acest titlu nu este o hotarare data de o instanta judecatoreasca sau de alt organ jurisdictional si daca pentru contestarea lui nu exista o alta procedura prevazuta de lege.

   (4) Contestatia se introduce la instanta judecatoreasca competenta si se judeca in procedura de urgenta.

 

   ARTICOLUL 173
  Termen de contestare

 

   (1) Contestatia se poate face in termen de 15 zile, sub sanctiunea decaderii, de la data cand:

   a) contestatorul a luat cunostinta de executarea ori de actul de executare pe care le contesta, din comunicarea somatiei sau din alta instiintare primita ori, in lipsa acestora, cu ocazia efectuarii executarii silite sau in alt mod;

   b) contestatorul a luat cunostinta, potrivit lit. a), de refuzul organului de executare de a indeplini un act de executare;

   c) cel interesat a luat cunostinta, potrivit lit. a), de eliberarea sau distribuirea sumelor pe care le contesta.

   (2) Contestatia prin care o terta persoana pretinde ca are un drept de proprietate sau un alt drept real asupra bunului urmarit poate fi introdusa cel mai tarziu in termen de 15 zile dupa efectuarea executarii.

   (3) Neintroducerea contestatiei in termenul prevazut la alin. (2) nu il impiedica pe cel de-al treilea sa isi realizeze dreptul pe calea unei cereri separate, potrivit dreptului comun.

 

   ARTICOLUL 174
  Judecarea contestatiei

 

   (1) La judecarea contestatiei instanta va cita si organul de executare in a carui raza teritoriala se gasesc bunurile urmarite ori, in cazul executarii prin poprire, isi are sediul sau domiciliul tertul poprit.

   (2) La cererea partii interesate instanta poate decide, in cadrul contestatiei la executare, asupra impartirii bunurilor pe care debitorul le detine in proprietate comuna cu alte persoane.

   (3) Daca admite contestatia la executare, instanta, dupa caz, poate dispune anularea actului de executare contestat sau indreptarea acestuia, anularea ori incetarea executarii insesi, anularea sau lamurirea titlului executoriu ori efectuarea actului de executare a carui indeplinire a fost refuzata.

   (4) In cazul anularii actului de executare contestat sau al incetarii executarii insesi si al anularii titlului executoriu, instanta poate dispune prin aceeasi hotarare sa i se restituie celui indreptatit suma ce i se cuvine din valorificarea bunurilor sau din retinerile prin poprire.

   (5) In cazul respingerii contestatiei contestatorul poate fi obligat, la cererea organului de executare, la despagubiri pentru pagubele cauzate prin intarzierea executarii, iar cand contestatia a fost exercitata cu rea-credinta, el va fi obligat si la plata unei amenzi de la 50 lei la 1.000 lei.

 

   CAPITOLUL XII
  Stingerea creantelor fiscale prin alte modalitati

 

   ARTICOLUL 175
  Darea in plata

 

   (1) Creantele fiscale administrate de Ministerul Economiei si Finantelor prin Agentia Nationala de Administrare Fiscala, cu exceptia celor cu retinere la sursa si a accesoriilor aferente acestora, precum si creantele bugetelor locale pot fi stinse, la cererea debitorului, oricand, cu acordul creditorului fiscal, prin trecerea in proprietatea publica a statului sau, dupa caz, a unitatii administrativ-teritoriale a bunurilor imobile, inclusiv a celor supuse executarii silite.

   (2) In scopul prevazut la alin. (1), organul fiscal va transmite cererea, insotita de propunerile sale, comisiei numite prin ordin al ministrului economiei si finantelor sau, dupa caz, de catre unitatea administrativ-teritoriala. Cererea va fi insotita de documentatia care se stabileste prin ordin al ministrului economiei si finantelor.

   (3) Comisia prevazuta la alin. (2) va analiza cererea numai in conditiile existentei unor solicitari de preluare in administrare, potrivit legii, a acestor bunuri si va hotari, prin decizie, asupra modului de solutionare a cererii. In cazul admiterii cererii, comisia va dispune organului fiscal competent incheierea procesului-verbal de trecere in proprietatea publica a bunului imobil si stingerea creantelor fiscale. Comisia poate respinge cererea in situatia in care bunurile imobile oferite nu sunt de uz sau de interes public.

   (4) Procesul-verbal de trecere in proprietatea publica a bunului imobil constituie titlu de proprietate.

   (41) In cazul in care operatiunea de transfer al proprietatii bunurilor imobile prin dare in plata este taxabila, cu valoarea stabilita, potrivit legii, plus taxa pe valoarea adaugata, se stinge cu prioritate taxa pe valoarea adaugata aferenta operatiunii de dare in plata.

   (5) Bunurile imobile trecute in proprietatea publica conform alin. (1) vor fi date in administrare in conditiile legii. Pana la intrarea in vigoare a actului prin care s-a dispus darea in administrare, imobilul se afla in custodia institutiei care a solicitat preluarea in administrare.

   (6) La data intocmirii procesului-verbal pentru trecerea in proprietatea publica a statului a bunului imobil inceteaza masura de indisponibilizare a acestuia, precum si calitatea de administrator-sechestru a persoanelor desemnate conform legii, daca este cazul.

   (7) Eventualele cheltuieli de administrare efectuate in perioada cuprinsa intre data incheierii procesului-verbal de trecere in proprietatea publica a statului a bunurilor imobile si preluarea in administrare prin hotarare a Guvernului sunt suportate de institutia publica solicitanta. In cazul in care Guvernul hotaraste darea in administrare catre alta institutie publica decat cea solicitanta, cheltuielile de administrare se suporta de institutia publica careia i-a fost atribuit bunul in administrare.

   (8) In cazul in care bunurile imobile trecute in proprietatea publica conform prezentului cod au fost revendicate si restituite, potrivit legii, tertelor persoane, debitorul va fi obligat la plata sumelor stinse prin aceasta modalitate. Creantele fiscale renasc la data la care bunurile imobile au fost restituite tertului.

   (9) In cazul in care, in interiorul termenului de prescriptie a creantelor fiscale, comisia prevazuta la alin. (3) ia cunostinta despre unele aspecte privind bunurile imobile, necunoscute la data aprobarii cererii debitorului, aceasta poate decide, pe baza situatiei de fapt, revocarea, in tot sau in parte, a deciziei prin care s-a aprobat stingerea unor creante fiscale prin trecerea bunurilor imobile in proprietatea publica, dispozitiile alin. (8) aplicandu-se in mod corespunzator.

   (10) In situatiile prevazute la alin. (8) si (9), pentru perioada cuprinsa intre data trecerii in proprietatea publica si data la care au renascut creantele fiscale, respectiv data revocarii deciziei prin care s-a aprobat darea in plata, nu se datoreaza majorari de intarziere.

 

   ARTICOLUL 1751
Cesiunea creantelor fiscale administrate de Agentia Nationala
de Administrare Fiscala

 

   (1) Agentia Nationala de Administrare Fiscala poate cesiona creantele pe care le administreaza, astfel cum acestea sunt individualizate prin titluri executorii si confirmate prin certificate de atestare fiscala.

   (2) Agentia Nationala de Administrare Fiscala nu poate cesiona creantele fiscale principale si accesorii pe care le administreaza pentru un pret mai mic decat valoarea nominala a acestora. In situatia in care exista mai multi ofertanti pentru preluarea creantelor fiscale, cesiunea de creanta se va realiza ca urmare a unei licitatii organizate de catre Agentia Nationala de Administrare Fiscala.

   (3) Cesionarul creantei fiscale preia ca urmare a cesiunii de creanta toate drepturile cedentului, inclusiv garantiile acestuia. Contractul de cesiune de creante incheiat in aplicarea prezentului articol constituie titlu executoriu, fara a fi necesara transmiterea titlurilor de creanta si a titlurilor executorii.

   (4) In situatia in care Agentia Nationala de Administrare Fiscala intentioneaza sa cesioneze creantele fiscale, notifica debitorul aspra intentiei sale. Incepand cu data de 1 a lunii urmatore lunii in care s-a facut notificarea, pana la data realizarii cesiunii de creanta, orice plata se considera a fi efectuata in contul creantelor fiscale curente sau viitoare. In situatia in care nu se realizeaza cesiunea de creanta, debitorul va fi notificat asupra acestui fapt, prevederile art. 114 si 115 aplicandu-se in mod corespunzator.

   (5) Agentia Nationala de Administrare Fiscala are obligatia de a raspunde pentru existenta creantei stabilite prin certificatul de atestare fiscala si cuprinsa in contractul de cesiune de creanta. Dupa semnarea contractului de cesiune, Agentia Nationala de Administrare Fiscala va fi descarcata de orice obligatie de garantie.

   (6) In situatia in care creanta fiscala care face obiectul cesiunii este contestata, Agentia Nationala de Administrare Fiscala nu are nicio obligatie de garantie.

   (7) Cesiunea creantelor fiscale se poate realiza potrivit procedurii stabilite prin ordin al presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala.

 

 

   ARTICOLUL 176
  Insolvabilitatea

 

   (1) In sensul prezentului cod, este insolvabil debitorul ale carui venituri sau bunuri urmaribile au o valoare mai mica decat obligatiile fiscale de plata sau care nu are venituri ori bunuri urmaribile.

   (2) Pentru creantele fiscale ale debitorilor declarati in stare de insolvabilitate care nu au venituri sau bunuri urmaribile, conducatorul organului de executare dispune scoaterea creantei din evidenta curenta si trecerea ei intr-o evidenta separata.

   (3) In cazul debitorilor prevazuti la alin. (2), prin exceptie de la dispozitiile art. 148 alin. (3), executarea silita se intrerupe. Organele fiscale au obligatia ca cel putin o data pe an sa efectueze o investigatie asupra starii acestor contribuabili, care nu constituie acte de executare silita.

   (4) In cazurile in care se constata ca debitorii au dobandit venituri sau bunuri urmaribile, organele de executare vor lua masurile necesare de trecere din evidenta separata in evidenta curenta si de executare silita.

   (5) Daca la sfarsitul perioadei de prescriptie nu se constata dobandirea unor bunuri sau venituri urmaribile, organele de executare vor proceda la scaderea creantelor fiscale din evidenta analitica pe platitor, potrivit art. 134. Scaderea se face si in cursul perioadei de prescriptie in cazul debitorilor, persoane fizice, decedati sau disparuti, pentru care nu exista mostenitori care au acceptat succesiunea.

   (6) Creantele fiscale datorate de debitori, persoane juridice, radiati din registrul comertului, se scad din evidenta analitica pe platitor dupa radiere, indiferent daca s-a atras sau nu raspunderea altor persoane pentru plata obligatiilor fiscale, in conditiile legii.

 

   ARTICOLUL 177
  Deschiderea procedurii insolventei

 

   (1) In vederea recuperarii creantelor fiscale de la debitorii care se afla in stare de insolventa, Agentia Nationala de Administrare Fiscala si unitatile sale subordonate, respectiv compartimentele de specialitate ale autoritatilor administratiei publice locale, vor declara lichidatorilor creantele existente, la data declararii, in evidenta fiscala pe platitor.

   (2) Dispozitiile alin. (1) se aplica si in vederea recuperarii creantelor fiscale de la debitorii aflati in lichidare in conditiile legii.

   (3) Cererile organelor fiscale privind inceperea procedurii insolventei se vor inainta instantelor judecatoresti si sunt scutite de consemnarea vreunei cautiuni.

   (4) In situatia in care organul fiscal din subordinea Agentiei Nationale de Administrare Fiscala detine cel putin 50% din valoarea totala a creantelor, Agentia Nationala de Administrare Fiscala poate decide desemnarea unui administrator judiciar/lichidator, stabilindu-i si remuneratia. Confirmarea administratorului judiciar/lichidatorului desemnat de Agentia Nationala de Administrare Fiscala de catre judecatorul-sindic se va face in cadrul primei sedinte, conform art. 11 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 85/2006, cu modificarile ulterioare.

   (5) In dosarele in care organul fiscal detine cel putin 50% din valoarea totala a creantelor, acesta are dreptul sa verifice activitatea administratorului judiciar/lichidatorului si sa ii solicite prezentarea documentelor referitoare la activitatea desfasurata si onorariile incasate.

 

 

   ARTICOLUL 178
  Anularea creantelor fiscale

 

   (1) In situatiile in care cheltuielile de executare, exclusiv cele privind comunicarea prin posta, sunt mai mari decat creantele fiscale supuse executarii silite, conducatorul organului de executare poate aproba anularea debitelor respective. Cheltuielile generate de comunicarea somatiei prin posta sunt suportate de organul fiscal.

   (2) Creantele fiscale restante aflate in sold la data de 31 decembrie a anului, mai mici de 10 lei, se anuleaza. Anual, prin hotarare a Guvernului se stabileste plafonul creantelor fiscale care pot fi anulate.

   (3) In cazul creantelor fiscale datorate bugetelor locale, suma prevazuta la alin. (2) reprezinta limita maxima pana la care, prin hotarare, autoritatile deliberative pot stabili plafonul creantelor fiscale care pot fi anulate.

 

   CAPITOLUL XIII
  Aspecte internationale

 

   SECŢIUNEA 1
  Dispozitii generale

 

   ARTICOLUL 179
  Scopul

 

    Prezentul capitol stabileste norme pentru recuperarea in Romania a unor creante stabilite intr-un alt stat membru al Uniunii Europene, precum si pentru recuperarea intr-un alt stat membru al Uniunii Europene a creantelor stabilite in Romania.

 

   ARTICOLUL 180
  Sfera de aplicare

 

   (1) Prezentul capitol se aplica tuturor creantelor aferente:

   a) restitutiilor, interventiilor si altor masuri care fac parte din sistemul de finantare integrala sau partiala a Fondului European de Garantare a Agriculturii (FEGA) si a Fondului European Agricol pentru Dezvoltare Rurala (FEADR), inclusiv sumelor datorate in cadrul acestor actiuni;

   b) contributiilor, cotizatiilor si altor drepturi prevazute in cadrul organizarii comune a pietelor din sectorul zaharului;

   c) drepturilor de import reprezentand taxele vamale si taxele cu efect echivalent prevazute la importul de marfuri, precum si taxele la import prevazute in cadrul politicii agricole comune sau in cadrul regimurilor specifice aplicabile anumitor marfuri care rezulta din transformarea produselor agricole;

   d) drepturilor de export reprezentand taxele vamale si taxele cu efect echivalent prevazute la exportul de marfuri, precum si taxele la export prevazute in cadrul politicii agricole comune sau in cadrul regimurilor specifice aplicabile anumitor marfuri care rezulta din transformarea produselor agricole;

   e) taxei pe valoarea adaugata;

   f) accizelor pentru: bere, vinuri, bauturi fermentate, altele decat bere si vinuri, produse intermediare, alcool etilic, tutun prelucrat, produse energetice si energie electrica;

   g) impozitelor pe venit si pe capital, astfel cum sunt definite in Codul fiscal;

   h) taxelor pe primele de asigurare, inclusiv taxelor de natura identica sau similara, care completeaza ori inlocuiesc taxele pe primele de asigurare prevazute la alin. (2);

   i) dobanzilor, majorarilor de intarziere, penalitatilor si amenzilor administrative si cheltuielilor privind creantele mentionate la lit. a)-h), cu exceptia oricarei sanctiuni penale prevazute de legislatia in vigoare in statul membru in care isi are sediul autoritatea solicitata.

   (2) Taxele pe primele de asigurari prevazute la alin. (1) lit. h) sunt cele prevazute de legea nationala, cunoscute ca:

 

   

 

   ARTICOLUL 181
  Autoritatea competenta din Romania

 

   (1) Autoritatile competente din Romania pentru aplicarea prevederilor prezentului capitol sunt:

   a) pentru creantele prevazute la art. 180 alin. (1) lit. a), e), f) si h), Agentia Nationala de Administrare Fiscala;

   b) pentru creantele prevazute la art. 180 alin. (1) lit. b), Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura;

   c) pentru creantele prevazute la art. 180 alin. (1) lit. c)-f) care se datoreaza in cadrul operatiunilor vamale, Autoritatea Nationala a Vamilor;

   d) pentru creantele prevazute la art. 180 alin. (1) lit. g), Agentia Nationala de Administrare Fiscala si autoritatile administratiei publice locale, dupa caz.

   (2) Autoritatile prevazute la alin. (1) sunt competente si pentru recuperarea dobanzilor, majorarilor de intarziere, penalitatilor si amenzilor administrative, precum si cheltuielilor prevazute la art. 180 alin. (1) lit. i), aferente creantelor principale pentru a caror recuperare sunt competente.

 

   SECŢIUNEA a 2-a
  Asistenta pentru recuperarea in Romania a creantelor stabilite
prin titluri de creanta emise intr-un alt stat membru

 

   ARTICOLUL 182
  Furnizarea de informatii

 

   (1) Autoritatile competente prevazute la art. 181 vor furniza, la cererea autoritatii competente dintr-un alt stat membru, denumit in prezenta sectiune autoritate solicitanta, toate informatiile utile pentru recuperarea unei creante, cu exceptia cazului in care:

   a) informatia nu poate fi furnizata potrivit dispozitiilor prezentului cod;

   b) informatia constituie secret comercial, industrial sau profesional;

   c) furnizarea informatiei ar aduce atingere securitatii sau ordinii publice din Romania.

   (2) Autoritatea competenta din Romania confirma in scris primirea cererii de informatii, de indata, sau, in cazuri justificate, in termen de cel mult 7 zile de la data primirii.

   (3) Pentru a obtine informatiile solicitate, autoritatea competenta din Romania exercita atributiile prevazute de lege ca si in cazul recuperarii unor creante similare stabilite in Romania. Prevederile prezentului cod cu privire la furnizarea de informatii se aplica in mod corespunzator.

   (4) Autoritatea competenta prevazuta la art. 181 va informa autoritatea solicitanta in legatura cu motivele care o impiedica sa furnizeze informatiile solicitate, de indata sau in cel mult 3 luni de la data confirmarii de primire a cererii.

   (5) In cazul in care considera necesar, autoritatea competenta din Romania poate solicita autoritatii solicitante furnizarea de informatii suplimentare necesare solutionarii cererii.

   (6) Autoritatea competenta din Romania transmite autoritatii solicitante informatiile pe masura ce sunt obtinute, iar in cazul in care nu au fost obtinute va informa autoritatea solicitanta cu privire la aceasta si la motivele care au determinat aceasta situatie.

   (7) In termen de 6 luni de la confirmarea de primire a cererii de furnizare de informatii, daca cererea nu a fost solutionata, autoritatea competenta din Romania informeaza autoritatea solicitanta asupra rezultatului cercetarilor efectuate pentru obtinerea informatiilor cerute.

   (8) Daca autoritatea solicitanta cere, in scris, in termen de doua luni de la primirea informarii prevazute la alin. (7), ca cercetarile sa fie continuate, autoritatea competenta din Romania solutioneaza cererea conform prevederilor aplicabile cererii initiale.

 

   ARTICOLUL 183
  Comunicarea actelor emise in statul membru in care
se afla autoritatea solicitanta

 

   (1) La cererea autoritatii solicitante, autoritatea competenta din Romania comunica destinatarului toate actele si deciziile, inclusiv judiciare, privind o creanta sau recuperarea acesteia, emise in statul membru in care se afla sediul autoritatii solicitante. Prevederile art. 182 alin. (2) se aplica in mod corespunzator.

   (2) Autoritatea prevazuta la art. 181 va comunica actele astfel cum acestea au fost emise, fara a pune in cauza valabilitatea acestora.

   (3) Imediat dupa primirea cererii de comunicare, autoritatea prevazuta la art. 181 ia toate masurile necesare pentru realizarea comunicarii. Dispozitiile privind comunicarea actelor administrative din prezentul cod se aplica in mod corespunzator. Daca ii sunt necesare, autoritatea competenta din Romania poate solicita informatii suplimentare, fara a periclita data limita de comunicare indicata in cererea autoritatii solicitante.

   (4) Imediat dupa efectuarea comunicarii, autoritatea competenta din Romania informeaza autoritatea solicitanta despre aceasta si despre data la care au fost comunicate actele destinatarului, prin certificarea corespunzatoare pe verso-ul celui de-al doilea exemplar al cererii de comunicare si transmiterea acestuia catre autoritatea solicitanta.

 

   ARTICOLUL 184
  Recuperarea creantei si aplicarea masurilor asiguratorii

 

   (1) La cererea autoritatii solicitante, autoritatea competenta din Romania procedeaza, potrivit dispozitiilor privind executarea creantelor fiscale din prezentul cod, la recuperarea creantelor care fac obiectul titlului executoriu transmis de autoritatea solicitanta, precum si la ducerea la indeplinire, dupa caz, a masurilor asiguratorii.

   (2) Autoritatea competenta din Romania va confirma in scris primirea cererii, in conditiile art. 182 alin. (2), putand solicita autoritatii solicitante completarea cererii in cazul in care nu sunt mentionate informatiile si elementele prevazute la art. 192.

   (3) In aplicarea prevederilor alin. (1), orice creanta care face obiectul unei cereri de recuperare este considerata ca fiind o creanta fiscala in sensul prezentului cod, cu exceptia situatiilor in care sunt aplicabile dispozitiile art. 198. Sumele recuperate vor intra la distribuire impreuna cu creantele fiscale, dispozitiile art. 170 si 171 aplicandu-se in mod corespunzator.

   (4) Daca este cazul, autoritatea competenta din Romania va retine suma solicitata a fi recuperata din sumele cuvenite debitorului cu titlu de restituiri sau rambursari, dupa efectuarea compensarii in conditiile art. 116. Eventualele diferente urmeaza sa fie restituite debitorului sau sa fie recuperate de la acesta si transferate autoritatii solicitante, dupa caz.

 

   ARTICOLUL 185
  Titlul executoriu

 

   (1) Titlul transmis de autoritatea solicitanta, anexat la cererea de recuperare, reprezinta titlu executoriu in conformitate cu dispozitiile art. 141 alin. (2). In conditiile in care titlul executoriu anexat la cererea de recuperare nu contine elementele unui titlu executoriu necesar pentru recuperarea, potrivit prezentului cod, a creantelor fiscale, autoritatea competenta din Romania va aplica in mod corespunzator prevederile art. 141 alin. (1).

   (2) In termen de 3 luni de la data primirii cererii, autoritatea prevazuta la art. 181 va finaliza formalitatile de emitere si transmitere a titlului executoriu. In cazul depasirii termenului de 3 luni, autoritatea competenta din Romania informeaza autoritatea solicitanta asupra motivelor care au determinat depasirea, in cel mai scurt timp si, in orice caz, in termen de 7 zile de la expirarea celor 3 luni.

   (3) Recuperarea creantei se face in moneda nationala a Romaniei. Intregul cuantum al creantei recuperate se transfera, in moneda nationala a Romaniei, autoritatii solicitante in luna urmatoare datei la care s-a realizat recuperarea.

   (4) Pentru creanta inscrisa in titlul executoriu, debitorul datoreaza majorari de intarziere, incepand cu ziua urmatoare datei comunicarii titlului executoriu catre debitor si pana la data stingerii sumei datorate, inclusiv. Dispozitiile prezentului cod privind stabilirea si calculul majorarilor de intarziere sunt aplicabile in mod corespunzator. Majorarile de intarziere recuperate de autoritatea competenta din Romania se transfera autoritatii solicitante, in conditiile alin. (3).

   (5) Autoritatea prevazuta la art. 181 informeaza in cel mai scurt timp autoritatea solicitanta despre cursul dat cererii de recuperare, astfel:

   a) in cazul in care, in functie de circumstantele fiecarui caz, nu este posibila recuperarea integrala sau partiala a creantei ori ducerea la indeplinire a unor masuri asiguratorii in termene rezonabile, autoritatea competenta din Romania informeaza autoritatea solicitanta, indicand motivele care au determinat aceasta situatie;

   b) cel tarziu la expirarea fiecarei perioade de 6 luni de la data confirmarii de primire a cererii, autoritatea prevazuta la art. 181 informeaza autoritatea solicitanta asupra situatiei sau rezultatului procedurii de recuperare ori de ducere la indeplinire a unor masuri asiguratorii.

 

   ARTICOLUL 186
  Modificarea ulterioara a creantei

 

   (1) In situatia in care autoritatea competenta din Romania este informata de autoritatea solicitanta asupra modificarii in minus a cuantumului creantei a carei recuperare s-a solicitat, aceasta va continua actiunea pe care a intreprins-o pentru recuperare sau pentru ducerea la indeplinire a unor masuri asiguratorii, cu limitarea actiunii la suma ramasa de recuperat. Daca, in momentul in care este informata asupra reducerii valorii creantei, autoritatea din Romania a recuperat deja o suma care depaseste valoarea ramasa de perceput, fara sa fi initiat procedura de transfer catre autoritatea solicitanta, autoritatea competenta prevazuta la art. 181 restituie suma perceputa in plus persoanei indreptatite, potrivit legii.

   (2) Daca autoritatea solicitanta informeaza asupra modificarii in plus a cuantumului creantei, prin transmiterea unei cereri suplimentare de recuperare sau de ducere la indeplinire a unor masuri asiguratorii, autoritatea competenta din Romania va solutiona cererea suplimentara, in masura in care este posibil, impreuna cu cererea initiala. In situatia in care, tinand seama de stadiul de realizare a procedurii in curs, cererea suplimentara nu poate fi conexata cu cererea initiala, autoritatea competenta din Romania va da curs cererii suplimentare numai daca aceasta are ca obiect o creanta in valoare egala sau mai mare decat valoarea prevazuta la art. 203.

 

   ARTICOLUL 187
  Posibilitatea de a refuza acordarea asistentei

 

   (1) Autoritatea competenta din Romania nu este obligata:

   a) sa acorde asistenta la recuperare, ori de cate ori executarea silita ar implica venituri si bunuri care, potrivit reglementarilor legale in vigoare, sunt exceptate de la executare silita;

   b) sa acorde asistenta prevazuta la art. 182-186, in cazul in care cererea initiala formulata pentru furnizare de informatii, pentru comunicare sau pentru recuperare vizeaza creante pentru care perioada dintre momentul in care titlul executoriu care permite recuperarea este emis in conformitate cu dispozitiile legale, reglementarile sau practicile administrative in vigoare in statul membru in care isi are sediul autoritatea solicitanta si data cererii depaseste 5 ani. Cu toate acestea, in cazul in care creanta sau titlul face obiectul unei contestatii, termenul incepe sa curga din momentul in care statul solicitant stabileste ca acestea nu mai pot fi contestate.

   (2) Autoritatea competenta din Romania informeaza autoritatea solicitanta in legatura cu motivele refuzului de a nu acorda asistenta. Refuzul motivat este, de asemenea, comunicat Comisiei Europene.

 

   ARTICOLUL 188
  Confidentialitatea asupra documentelor si informatiilor primite

 

    Documentele si informatiile comunicate autoritatii competente din Romania pentru punerea in aplicare a prezentului capitol nu pot fi comunicate de catre aceasta decat:

   a) persoanei fizice sau juridice vizate de cererea de asistenta;

   b) persoanelor si autoritatilor insarcinate cu recuperarea creantelor, numai in scopul recuperarii;

   c) autoritatilor judiciare sesizate in legatura cu cazurile referitoare la recuperarea creantelor.

 

   ARTICOLUL 189
  Cheltuielile privind asistenta

 

   (1) Cheltuielile pentru acordarea in Romania a asistentei privind furnizarea de informatii sau comunicarea prevazute de prezenta sectiune se suporta de autoritatea competenta din Romania.

   (2) Cheltuielile efectuate de autoritatea competenta din Romania ca urmare a primirii unei cereri de recuperare a creantei sau de masuri asiguratorii sunt in sarcina debitorului. Dispozitiile art. 168 alin. (2)-(5) se aplica in mod corespunzator.

 

   SECŢIUNEA a 3-a
  Asistenta pentru recuperarea intr-un stat membru
a creantelor stabilite prin titluri de creanta emise in Romania

 

   ARTICOLUL 190
  Solicitarea de informatii

 

   (1) In vederea recuperarii intr-un alt stat membru a unei creante stabilite printr-un titlu de creanta emis in Romania, autoritatile competente prevazute la art. 181 vor solicita, in legatura cu o persoana fizica sau juridica dintr-un alt stat membru, orice informatii utile pentru recuperarea acestei creante, de la autoritatea competenta a statului membru, denumita in prezenta sectiune autoritate solicitata. Solicitarea priveste atat debitorul, cat si oricare alta persoana din acel stat membru, care este obligata la plata creantei potrivit prezentului cod sau care detine bunuri apartinand debitorului ori persoanei obligate la plata.

   (2) In cererea de informatii se indica numele, adresa si orice alta informatie utila identificarii persoanelor prevazute la alin. (1), detinuta de autoritatea competenta din Romania, precum si tipul de creanta si valoarea creantei pentru care se formuleaza cererea.

   (3) Cererea de informatii va contine, pe langa elementele prevazute la alin. (2), semnatura persoanei imputernicite, precum si stampila autoritatii emitente.

   (4) In masura in care acest lucru este posibil, cererea va fi transmisa prin mijloace electronice, caz in care nu mai sunt necesare semnatura si stampila prevazute la alin. (3). Cu toate acestea, in toate cazurile in care cererea se transmite prin mijloace electronice, aceasta va fi redactata in mod obligatoriu si in scris, in conditiile prevazute la alin. (3).

   (5) Autoritatea competenta din Romania poate sa retraga in orice moment cererea de informatii pe care a transmis-o autoritatii solicitate. Decizia de retragere se comunica in scris autoritatii solicitate.

   (6) Daca autoritatea competenta din Romania a adresat unei alte autoritati o cerere de informatii similara, va mentiona in cererea intocmita in conditiile prezentului articol si numele acestei din urma autoritati.

   (7) Tinand seama de informatiile primite de la autoritatea solicitata, autoritatea competenta din Romania ii poate cere acesteia sa continue cercetarile. Cererea se face in scris, in termen de doua luni de la data comunicarii rezultatelor cercetarilor efectuate de autoritatea solicitata.

 

   ARTICOLUL 191
  Comunicarea actelor emise in Romania

 

   (1) In scopul recuperarii unei creante, precum si in scopul comunicarii oricarui act emis in Romania privind o creanta dintre cele prevazute la art. 180, inclusiv a deciziilor judiciare, in legatura cu o persoana fizica sau juridica careia, potrivit legii, trebuie sa i se comunice aceste acte, autoritatea prevazuta la art. 181 va transmite autoritatii solicitate o cerere de comunicare, insotita de documentele pentru a caror comunicare se solicita asistenta. Cererea si documentele anexate se transmit in dublu exemplar.

   (2) Cererea va cuprinde numele, adresa si orice alta informatie utila identificarii destinatarului, detinuta de autoritatea competenta din Romania, natura si obiectul actului sau deciziei care urmeaza sa fie comunicata si, daca este cazul, numele si adresa debitorului si creanta mentionata in act sau in decizie, precum si alte informatii utile.

   (3) In cerere se va face trimitere la prevederile legale in vigoare privind procedura de contestare a creantei sau de recuperare a acesteia, ori de cate ori actul administrativ comunicat nu contine acest lucru.

   (4) Cererea de comunicare va contine, pe langa elementele prevazute la alin. (2), semnatura persoanelor imputernicite de autoritatea competenta din Romania, precum si stampila acestei autoritati.

   (5) In situatia in care autoritatea solicitata cere autoritatii competente din Romania informatii suplimentare, aceasta va comunica toate informatiile suplimentare pe care le detine sau pe care le poate obtine potrivit legii.

 

   ARTICOLUL 192
  Recuperarea creantelor stabilite in Romania

 

   (1) Pentru recuperarea intr-un alt stat membru a unei creante stabilite in Romania, autoritatea competenta prevazuta la art. 181 adreseaza autoritatii solicitate o cerere de recuperare sau de ducere la indeplinire a unor masuri asiguratorii, insotita de exemplarul original sau de o copie certificata conforma a titlului care permite executarea, emis in Romania, si, dupa caz, de exemplarul original sau de o copie certificata conforma a altor documente necesare pentru recuperare sau privind instituirea masurilor asiguratorii.

   (2) Autoritatea prevazuta la art. 181 nu poate formula o cerere de recuperare decat daca:

   a) creanta sau titlul executoriu nu este contestat in Romania, cu exceptia cazurilor in care se aplica prevederile art. 198;

   b) a realizat, potrivit dispozitiilor legale in vigoare in Romania, procedurile de recuperare in temeiul titlului executoriu, iar masurile luate nu au condus la plata integrala a creantei.

   (3) Cererea de recuperare sau de masuri asiguratorii indica:

   a) numele, adresa si orice alte informatii utile pentru identificarea persoanei in cauza si/sau a oricarei terte persoane care detine bunurile acesteia;

   b) numele, adresa si orice alte informatii utile privind autoritatea competenta din Romania;

   c) titlul care permite executarea creantei, emis in Romania, potrivit legii;

   d) natura si cuantumul creantei, cu indicarea separata a creantei principale, majorarilor de intarziere, dobanzilor si celorlalte penalitati, amenzi si cheltuieli datorate, dupa caz. Cuantumul creantei va fi indicat atat in moneda nationala a Romaniei, cat si in moneda nationala a autoritatii solicitate, la cursul de schimb comunicat de Banca Nationala a Romaniei, valabil in ziua semnarii cererii;

   e) data la care titlul a fost comunicat destinatarului de catre autoritatea din Romania si/sau de autoritatea solicitata;

   f) data de la care si perioada in cursul careia este posibila executarea, in conformitate cu dispozitiile legale in vigoare din Romania;

   g) orice alte informatii utile.

   (4) Cererea de recuperare sau de masuri asiguratorii contine, de asemenea, o declaratie a autoritatii competente din Romania, prin care se confirma indeplinirea conditiilor prevazute la alin. (2), precum si semnatura persoanelor imputernicite de autoritatea competenta si stampila acestei autoritati.

   (5) In situatia in care autoritatea solicitata cere autoritatii competente din Romania sa completeze cererea de recuperare sau de masuri asiguratorii cu informatii suplimentare, aceasta va comunica autoritatii solicitate, imediat ce le obtine, orice informatii utile in legatura cu obiectul cererii de recuperare.

   (6) Cererea de recuperare sau de masuri asiguratorii poate privi oricare dintre persoanele prevazute la art. 190 alin. (1).

 

   ARTICOLUL 193
  Cheltuielile privind asistenta

 

   (1) Cheltuielile pentru acordarea asistentei privind furnizarea de informatii sau comunicarea prevazute de prezenta sectiune se suporta de autoritatea solicitata.

   (2) Cheltuielile efectuate de autoritatea solicitata ca urmare a primirii unei cereri de recuperare a creantei sau de masuri asiguratorii, transmisa de autoritatea competenta din Romania, sunt in sarcina debitorului, urmand ca autoritatea solicitata sa le recupereze de la acesta.

 

   ARTICOLUL 194
  Imposibilitatea recuperarii

 

    In cazul in care nu a fost posibila recuperarea integrala sau partiala a creantei ori ducerea la indeplinire a unor masuri asiguratorii, tinand seama de informatiile comunicate de autoritatea solicitata, autoritatea competenta din Romania ii poate cere acesteia sa redeschida procedura de recuperare sau de ducere la indeplinire a unor masuri asiguratorii. Cererea se face in scris, in termen de doua luni de la primirea comunicarii privind rezultatul procedurii.

 

   ARTICOLUL 195
  Modificarea sau stingerea creantei

 

   (1) In cazul in care valoarea creantei care face obiectul cererii de recuperare sau de masuri asiguratorii a fost modificata, autoritatea competenta din Romania informeaza de indata autoritatea solicitata, in scris, si, daca este necesar, emite si comunica un nou titlu executoriu.

   (2) In situatia in care valoarea creantei se modifica in plus, autoritatea competenta din Romania va adresa in cel mai scurt timp posibil autoritatii solicitate o cerere suplimentara de recuperare sau de masuri asiguratorii. Dispozitiile art. 192 alin. (3) lit. d) sunt aplicabile.

   (3) Daca cererea de recuperare ori de masuri asiguratorii ramane fara obiect ca urmare a incasarii creantei, a anularii ei sau din orice alt motiv, autoritatea competenta din Romania va informa de indata autoritatea solicitata cu privire la acest lucru, in scris, pentru ca aceasta din urma sa inceteze actiunea intreprinsa.

 

   ARTICOLUL 196
  Limba utilizata in procedura de asistenta

 

    Cererile de asistenta intocmite in temeiul prezentei sectiuni, inclusiv titlul executoriu si celelalte documente anexate, vor fi insotite de traducerea in limba oficiala sau in una dintre limbile oficiale ale statului membru in care se afla autoritatea solicitata ori intr-o alta limba convenita cu autoritatea solicitata.

 

   ARTICOLUL 197
  Formularistica

 

    Modelul cererilor intocmite de autoritatile competente din Romania, in conditiile prezentei sectiuni, se aproba prin ordin al ministrului economiei si finantelor.

 

   SECŢIUNEA a 4-a
  Dispozitii finale

 

   ARTICOLUL 198
  Contestarea creantei sau a titlului executoriu

 

   (1) Daca, in cursul procedurii de recuperare, creanta sau titlul care permite recuperarea sa, emis in statul membru in care se afla sediul autoritatii solicitante, este contestat de o persoana interesata, aceasta depune contestatia la instanta sau la autoritatea competenta pentru solutionarea contestatiilor din statul membru in care se afla sediul autoritatii solicitante, in conformitate cu dispozitiile legale in vigoare in statul respectiv. Autoritatea solicitanta notifica de indata autoritatii solicitate aceasta actiune. Persoana interesata poate, de asemenea, sa notifice aceasta actiune autoritatii solicitate.

   (2) De indata ce autoritatea solicitata primeste notificarea prevazuta la alin. (1) fie din partea autoritatii solicitante, fie din partea persoanei interesate, ea suspenda procedura de executare si asteapta decizia instantei sau a autoritatii competente pentru solutionarea contestatiei, cu exceptia cazurilor in care autoritatea solicitanta formuleaza o cerere contrara, in conditiile alin. (3). In cazul in care considera necesar acest lucru, autoritatea solicitata poate dispune masuri asiguratorii pentru a garanta recuperarea, in masura in care dispozitiile legale sau reglementarile in vigoare in statul membru in care se afla sediul sau permit acest lucru pentru creante similare.

   (3) In conformitate cu dispozitiile legale, reglementarile si cu practicile administrative in vigoare in statul membru in care isi are sediul, autoritatea solicitanta poate cere autoritatii solicitate sa recupereze o creanta contestata, in masura in care dispozitiile legale, reglementarile si practicile administrative in vigoare in statul membru in care isi are sediul autoritatea solicitata permit acest lucru; daca acest lucru nu este permis, autoritatea solicitata informeaza autoritatea solicitanta in cel mai scurt timp si in orice caz in termen de o luna de la primirea cererii de recuperare a unei creante contestate. Daca rezultatul contestatiei este favorabil persoanei interesate, autoritatea solicitanta trebuie sa ramburseze orice suma recuperata, precum si sa plateasca orice compensatie datorata, in conformitate cu legislatia in vigoare in statul membru in care isi are sediul autoritatea solicitata.

   (4) Orice actiune initiata in statul membru al autoritatii solicitate pentru rambursarea sumelor recuperate sau compensare, in ceea ce priveste recuperarea creantelor constatate in temeiul alin. (3), trebuie notificata autoritatii solicitante in scris de catre autoritatea solicitata, de indata ce aceasta din urma este informata asupra actiunii in cauza. In masura in care este posibil, autoritatea solicitata implica autoritatea solicitanta in procedurile de regularizare a sumei de rambursat si a compensatiei datorate. Pe baza unei motivari scrise a autoritatii solicitate, autoritatea solicitanta transfera sumele rambursate si compensatia platita, in termen de doua luni de la primirea cererii.

   (5) In cazul in care contestatia se refera la masurile de executare luate in statul membru in care se afla sediul autoritatii solicitate, contestatia este depusa in fata instantei sau a autoritatii competente pentru solutionarea contestatiilor din statul membru respectiv, in conformitate cu dispozitiile legale si cu reglementarile din acest stat.

   (6) In cazul in care autoritatea competenta la care a fost depusa contestatia, in conformitate cu alin. (1), este un tribunal judiciar sau administrativ, decizia acestuia, daca este favorabila autoritatii solicitante si daca permite recuperarea creantei in statul membru in care se afla sediul autoritatii solicitante, constituie titlu executoriu, iar recuperarea creantei la care se refera cererea de asistenta se efectueaza pe baza acestei decizii.

 

   ARTICOLUL 199
  Prescriptia dreptului de a cere executarea silita

 

   (1) Prescriptia dreptului de a cere executarea silita opereaza in conformitate cu dispozitiile legale in vigoare in statul membru in care se afla sediul autoritatii solicitante.

   (2) Actele de recuperare efectuate de autoritatea solicitata in conformitate cu cererea de asistenta, care, daca ar fi fost efectuate de autoritatea solicitanta ar fi avut drept efect suspendarea ori intreruperea termenului de prescriptie in conformitate cu dispozitiile legale in vigoare in statul membru in care se afla sediul autoritatii solicitante, sunt considerate, in ceea ce priveste acest efect, ca fiind realizate in statul membru respectiv.

 

   ARTICOLUL 200
  Rambursarea cheltuielilor de recuperare

 

   (1) Autoritatea solicitata va cere autoritatii solicitante rambursarea cheltuielilor de recuperare in urmatoarele situatii:

   a) in situatia in care autoritatea solicitata a efectuat actiuni recunoscute ca fiind nejustificate din punctul de vedere al realitatii creantei sau al valabilitatii titlului emis de autoritatea solicitanta;

   b) atunci cand statul membru in care isi are sediul autoritatea solicitata convine cu statul membru in care isi are sediul autoritatea solicitanta asupra unor modalitati specifice de rambursare, in cazul in care recuperarea creantei pune probleme deosebite, implica cheltuieli foarte mari sau se inscrie in cadrul luptei impotriva crimei organizate. In aceasta situatie, autoritatea solicitata formuleaza o cerere motivata si anexeaza o estimare detaliata a costurilor cerute a fi rambursate de autoritatea solicitanta. Aceasta confirma in scris primirea cererii de rambursare in cel mai scurt timp si in orice caz in termen de 7 zile de la primire. In termen de doua luni de la data confirmarii de primire a cererii, autoritatea solicitanta anunta autoritatea solicitata daca si in ce masura accepta modalitatile de rambursare propuse. In cazul in care autoritatea solicitata si autoritatea solicitanta nu ajung la un acord, autoritatea solicitata va continua procedurile de recuperare prevazute de legislatia in vigoare in statul membru in care aceasta din urma isi are sediul.

   (2) In cazul in care recuperarea creantelor de catre autoritatile solicitate din celelalte state membre se face in conditiile alin. (1) lit. b), aprobarea costurilor cerute a fi rambursate se face de catre conducatorii autoritatilor competente prevazute la art. 181.

 

   ARTICOLUL 201
  Transmiterea informatiilor pe cale electronica

 

   (1) Toate informatiile comunicate in scris potrivit prezentului capitol sunt transmise, in masura in care este posibil, doar prin mijloace electronice, cu urmatoarele exceptii:

   a) cererea de comunicare, precum si actul sau decizia a carei comunicare este solicitata;

   b) cererile de recuperare sau de masuri asiguratorii si titlul executoriu ori un alt act care le insoteste.

   (2) In conditii de reciprocitate, se poate conveni transmiterea/primirea pe cale electronica si a actelor prevazute la alin. (1).

   (3) Prin transmitere pe cale electronica se intelege transmiterea prin intermediul unor echipamente electronice de prelucrare a datelor, inclusiv compresie digitala, prin cablu, radio, procedee optice sau orice alt procedeu electromagnetic.

   (4) Autoritatile competente prevazute la art. 181, care prelucreaza informatiile primite conform prezentului capitol in baze de date electronice si fac schimb de astfel de informatii prin mijloace electronice, iau toate masurile necesare pentru pastrarea confidentialitatii acestor informatii si pentru ca orice transmitere pe cale electronica sa fie autorizata in mod corespunzator.

 

   ARTICOLUL 202
  Biroul central si birourile de legatura

 

   (1) In scopul transmiterii si/sau primirii pe cale electronica, in conditiile art. 201, a informatiilor privind acordarea asistentei potrivit prezentului capitol, se infiinteaza Biroul central in conditiile prevazute prin ordin al ministrului economiei si finantelor.

   (2) In scopul aplicarii prevederilor prezentului capitol, la nivelul fiecarei autoritati competente prevazute la art. 181, cu exceptia autoritatilor administratiei publice locale, se infiinteaza birouri de legatura.

   (3) Procedura de realizare a schimbului de informatii dintre autoritatile competente din Romania se aproba prin ordin comun al ministrului economiei si finantelor, al ministrului agriculturii si dezvoltarii rurale si al ministrului internelor si reformei administrative.

 

   ARTICOLUL 203
  Conditii de admitere a cererii de asistenta

 

    Cererea de asistenta poate viza fie o singura creanta, fie mai multe creante, cu conditia ca acestea sa fie in sarcina aceleiasi persoane. Nu se poate formula o cerere de asistenta daca valoarea totala a creantei sau creantelor este mai mica decat echivalentul in lei a 1.500 euro, la cursul de schimb comunicat de Banca Nationala a Romaniei din ziua semnarii cererii de recuperare.

 

   ARTICOLUL 204
  Instructiuni de aplicare

 

    In aplicarea prezentului capitol, ministrul economiei si finantelor emite instructiuni in conditiile legii.

 

   TITLUL IX
  Solutionarea contestatiilor formulate impotriva
actelor administrative fiscale

 

   CAPITOLUL I
  Dreptul la contestatie

 

   ARTICOLUL 205
  Posibilitatea de contestare

 

   (1) Impotriva titlului de creanta, precum si impotriva altor acte administrative fiscale se poate formula contestatie potrivit legii. Contestatia este o cale administrativa de atac si nu inlatura dreptul la actiune al celui care se considera lezat in drepturile sale printr-un act administrativ fiscal sau prin lipsa acestuia, in conditiile legii.

   (2) Este indreptatit la contestatie numai cel care considera ca a fost lezat in drepturile sale printr-un act administrativ fiscal sau prin lipsa acestuia.

   (3) Baza de impunere si impozitul, taxa sau contributia stabilite prin decizie de impunere se contesta numai impreuna.

   (4) Pot fi contestate in conditiile alin. (3) si deciziile de impunere prin care nu sunt stabilite impozite, taxe, contributii sau alte sume datorate bugetului general consolidat.

   (5) In cazul deciziilor referitoare la baza de impunere, reglementate potrivit art. 89 alin. (1), contestatia se poate depune de orice persoana care participa la realizarea venitului.

   (6) Bazele de impunere constatate separat intr-o decizie referitoare la baza de impunere pot fi atacate numai prin contestarea acestei decizii.

 

   ARTICOLUL 206
  Forma si continutul contestatiei

 

   (1) Contestatia se formuleaza in scris si va cuprinde:

   a) datele de identificare a contestatorului;

   b) obiectul contestatiei;

   c) motivele de fapt si de drept;

   d) dovezile pe care se intemeiaza;

   e) semnatura contestatorului sau a imputernicitului acestuia, precum si stampila in cazul persoanelor juridice. Dovada calitatii de imputernicit al contestatorului, persoana fizica sau juridica, se face potrivit legii.

   (2) Obiectul contestatiei il constituie numai sumele si masurile stabilite si inscrise de organul fiscal in titlul de creanta sau in actul administrativ fiscal atacat, cu exceptia contestatiei impotriva refuzului nejustificat de emitere a actului administrativ fiscal.

   (3) Contestatia se depune la organul fiscal, respectiv vamal, al carui act administrativ este atacat si nu este supusa taxelor de timbru.

 

   ARTICOLUL 207
  Termenul de depunere a contestatiei

 

   (1) Contestatia se va depune in termen de 30 de zile de la data comunicarii actului administrativ fiscal, sub sanctiunea decaderii.

   (2) In cazul in care competenta de solutionare nu apartine organului emitent al actului administrativ fiscal atacat, contestatia va fi inaintata de catre acesta, in termen de 5 zile de la inregistrare, organului de solutionare competent.

   (3) In cazul in care contestatia este depusa la un organ fiscal necompetent, aceasta va fi inaintata, in termen de 5 zile de la data primirii, organului fiscal emitent al actului administrativ atacat.

   (4) Daca actul administrativ fiscal nu contine elementele prevazute la art. 43 alin. (2) lit. i), contestatia poate fi depusa, in termen de 3 luni de la data comunicarii actului administrativ fiscal, organului de solutionare competent.

 

   ARTICOLUL 208
  Retragerea contestatiei

 

   (1) Contestatia poate fi retrasa de contestator pana la solutionarea acesteia. Organul de solutionare competent va comunica contestatorului decizia prin care se ia act de renuntarea la contestatie.

   (2) Prin retragerea contestatiei nu se pierde dreptul de a se inainta o noua contestatie in interiorul termenului general de depunere a acesteia.

 

   CAPITOLUL II
  Competenta de solutionare a contestatiilor.
Decizia de solutionare

 

   ARTICOLUL 209
  Organul competent

 

   (1) Contestatiile formulate impotriva deciziilor de impunere, a actelor administrative fiscale asimilate deciziilor de impunere, precum si a deciziilor pentru regularizarea situatiei, emise in conformitate cu legislatia in materie vamala, se solutioneaza dupa cum urmeaza:

   a) contestatiile care au ca obiect impozite, taxe, contributii, datorie vamala, precum si accesorii ale acestora, al caror cuantum este sub 1.000.000 lei, se solutioneaza de catre organele competente constituite la nivelul directiilor generale unde contestatarii au domiciliul fiscal;

   b) contestatiile care au ca obiect impozite, taxe, contributii, datorie vamala, accesoriile acestora, al caror cuantum este de 1.000.000 lei sau mai mare, cele formulate impotriva actelor emise de organe centrale, cele formulate de marii contribuabili care au ca obiect impozite, taxe, contributii, datorie vamala, inclusiv accesoriile aferente acestora, indiferent de cuantum, si cele formulate impotriva actelor de control financiar se solutioneaza de catre Directia generala de solutionare a contestatiilor din cadrul Agentiei Nationale de Administrare Fiscala.

   (2) Contestatiile formulate impotriva altor acte administrative fiscale se solutioneaza de catre organele fiscale emitente.

   (3) Contestatiile formulate de cei care se considera lezati de refuzul nejustificat de emitere a actului administrativ fiscal se solutioneaza de catre organul ierarhic superior organului fiscal competent sa emita acel act.

   (4) Contestatiile formulate impotriva actelor administrative fiscale emise de autoritatile administratiei publice locale, precum si de alte autoritati publice care, potrivit legii, administreaza creante fiscale se solutioneaza de catre aceste autoritati.

   (5) Cuantumul sumelor prevazute la alin. (1) se actualizeaza prin hotarare a Guvernului.

 

 

   ARTICOLUL 210
  Decizia sau dispozitia de solutionare

 

   (1) In solutionarea contestatiei, organul competent se pronunta prin decizie sau dispozitie, dupa caz.

   (2) Decizia sau dispozitia emisa in solutionarea contestatiei este definitiva in sistemul cailor administrative de atac.

 

   ARTICOLUL 211
  Forma si continutul deciziei de solutionare a contestatiei

 

   (1) Decizia de solutionare a contestatiei se emite in forma scrisa si va cuprinde: preambulul, considerentele si dispozitivul.

   (2) Preambulul cuprinde: denumirea organului investit cu solutionarea, numele sau denumirea contestatorului, domiciliul fiscal al acestuia, numarul de inregistrare a contestatiei la organul de solutionare competent, obiectul cauzei, precum si sinteza sustinerilor partilor atunci cand organul competent de solutionare a contestatiei nu este organul emitent al actului atacat.

   (3) Considerentele cuprind motivele de fapt si de drept care au format convingerea organului de solutionare competent in emiterea deciziei.

   (4) Dispozitivul cuprinde solutia pronuntata, calea de atac, termenul in care aceasta poate fi exercitata si instanta competenta.

   (5) Decizia se semneaza de catre conducatorul directiei generale, directorul general al organului competent constituit la nivel central, conducatorul organului fiscal emitent al actului administrativ atacat sau de inlocuitorii acestora, dupa caz.

 

   CAPITOLUL III
  Dispozitii procedurale

 

   ARTICOLUL 212
  Introducerea altor persoane in procedura de solutionare

 

   (1) Organul de solutionare competent poate introduce, din oficiu sau la cerere, in solutionarea contestatiei, dupa caz, alte persoane ale caror interese juridice de natura fiscala sunt afectate in urma emiterii deciziei de solutionare a contestatiei. Inainte de introducerea altor persoane, contestatorul va fi ascultat conform art. 9.

   (2) Persoanele care participa la realizarea venitului in sensul art. 205 alin. (5) si nu au inaintat contestatie vor fi introduse din oficiu.

   (3) Persoanei introduse in procedura de contestatie i se vor comunica toate cererile si declaratiile celorlalte parti. Aceasta persoana are drepturile si obligatiile partilor rezultate din raportul de drept fiscal ce formeaza obiectul contestatiei si are dreptul sa inainteze propriile sale cereri.

   (4) Dispozitiile Codului de procedura civila referitoare la interventia fortata si voluntara sunt aplicabile.

 

   ARTICOLUL 213
  Solutionarea contestatiei

 

   (1) In solutionarea contestatiei organul competent va verifica motivele de fapt si de drept care au stat la baza emiterii actului administrativ fiscal. Analiza contestatiei se face in raport de sustinerile partilor, de dispozitiile legale invocate de acestea si de documentele existente la dosarul cauzei. Solutionarea contestatiei se face in limitele sesizarii.

   (2) Organul de solutionare competent pentru lamurirea cauzei poate solicita punctul de vedere al directiilor de specialitate din minister sau al altor institutii si autoritati.

   (3) Prin solutionarea contestatiei nu se poate crea o situatie mai grea contestatorului in propria cale de atac.

   (4) Contestatorul, intervenientii sau imputernicitii acestora pot sa depuna probe noi in sustinerea cauzei. In aceasta situatie, organului fiscal emitent al actului administrativ fiscal atacat sau organului care a efectuat activitatea de control, dupa caz, i se va oferi posibilitatea sa se pronunte asupra acestora.

   (5) Organul de solutionare competent se va pronunta mai intai asupra exceptiilor de procedura si asupra celor de fond, iar cand se constata ca acestea sunt intemeiate, nu se va mai proceda la analiza pe fond a cauzei.

 

   ARTICOLUL 214
  Suspendarea procedurii de solutionare a contestatiei
pe cale administrativa

 

   (1) Organul de solutionare competent poate suspenda, prin decizie motivata, solutionarea cauzei atunci cand:

   a) organul care a efectuat activitatea de control a sesizat organele in drept cu privire la existenta indiciilor savarsirii unei infractiuni a carei constatare ar avea o inraurire hotaratoare asupra solutiei ce urmeaza sa fie data in procedura administrativa;

   b) solutionarea cauzei depinde, in tot sau in parte, de existenta sau inexistenta unui drept care face obiectul unei alte judecati.

   (2) Organul de solutionare competent poate suspenda procedura, la cerere, daca sunt motive intemeiate. La aprobarea suspendarii, organul de solutionare competent va stabili si termenul pana la care se suspenda procedura. Suspendarea poate fi solicitata o singura data.

   (3) Procedura administrativa este reluata la incetarea motivului care a determinat suspendarea sau, dupa caz, la expirarea termenului stabilit de organul de solutionare competent potrivit alin. (2), indiferent daca motivul care a determinat suspendarea a incetat sau nu.

   (4) Hotararea definitiva a instantei penale prin care se solutioneaza actiunea civila este opozabila organelor fiscale competente pentru solutionarea contestatiei, cu privire la sumele pentru care statul s-a constituit parte civila.

 

   ARTICOLUL 215
  Suspendarea executarii actului administrativ fiscal

 

   (1) Introducerea contestatiei pe calea administrativa de atac nu suspenda executarea actului administrativ fiscal.

   (2) Dispozitiile prezentului articol nu aduc atingere dreptului contribuabilului de a cere suspendarea executarii actului administrativ fiscal, in temeiul Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificarile ulterioare. Instanta competenta poate suspenda executarea, daca se depune o cautiune de pana la 20% din cuantumul sumei contestate, iar in cazul cererilor al caror obiect nu este evaluabil in bani, o cautiune de pana la 2.000 lei.

 

   CAPITOLUL IV
  Solutii asupra contestatiei

 

   ARTICOLUL 216
  Solutii asupra contestatiei

 

   (1) Prin decizie contestatia va putea fi admisa, in totalitate sau in parte, ori respinsa.

   (2) In cazul admiterii contestatiei se decide, dupa caz, anularea totala sau partiala a actului atacat.

   (3) Prin decizie se poate desfiinta total sau partial actul administrativ atacat, situatie in care urmeaza sa se incheie un nou act administrativ fiscal care va avea in vedere strict considerentele deciziei de solutionare.

   (4) Prin decizie se poate suspenda solutionarea cauzei, in conditiile prevazute de art. 214.

 

   ARTICOLUL 217
  Respingerea contestatiei pentru neindeplinirea conditiilor procedurale

 

   (1) Daca organul de solutionare competent constata neindeplinirea unei conditii procedurale, contestatia va fi respinsa fara a se proceda la analiza pe fond a cauzei.

   (2) Contestatia nu poate fi respinsa daca poarta o denumire gresita.

 

   ARTICOLUL 218
  Comunicarea deciziei si calea de atac

 

   (1) Decizia privind solutionarea contestatiei se comunica contestatorului, persoanelor introduse, in conditiile art. 44, precum si organului fiscal emitent al actului administrativ atacat.

   (2) Deciziile emise in solutionarea contestatiilor pot fi atacate de catre contestatar sau de catre persoanele introduse in procedura de solutionare a contestatiei potrivit art. 212, la instanta judecatoreasca de contencios administrativ competenta, in conditiile legii.

 

 

   TITLUL X
  Sanctiuni

 

   ARTICOLUL 219
  Contraventii

 

   (1) Constituie contraventii urmatoarele fapte:

   a) nedepunerea la termenele prevazute de lege a declaratiilor de inregistrare fiscala sau de mentiuni;

   b) neindeplinirea la termen a obligatiilor de declarare prevazute de lege, a bunurilor si veniturilor impozabile sau, dupa caz, a impozitelor, taxelor, contributiilor si a altor sume;

    b1) nedepunerea la termenele prevazute de lege a declaratiilor recapitulative reglementate la titlul VI din Legea nr. 571/2003, cu modificarile si completarile ulterioare;

    b2) corectarea declaratiilor fiscale depuse la 3 termene de declarare din cadrul unui an fiscal sau consecutive, in sensul majorarii obligatiilor de plata datorate;

    b3) declararea, din eroare, de sume de plata, reprezentand obligatii fiscale la bugetele administrate de Agentia Nationala de Administrare Fiscala, mai mici decat cele datorate si care astfel ar intra sub incidenta prevederilor art. 114 alin. (8) privind acordarea bonificatiei;

   c) nerespectarea obligatiilor prevazute la art. 56 si art. 57 alin. (2);

   d) nerespectarea obligatiei prevazute la art. 105 alin. (8);

   e) neducerea la indeplinire a masurilor stabilite potrivit art. 79 alin. (2), art. 80 alin. (4) si art. 105 alin. (9);

   f) nerespectarea obligatiilor prevazute la art. 53;

   g) nerespectarea obligatiei inscrierii codului de identificare fiscala pe documente, potrivit art. 73;

   h) nerespectarea de catre platitorii de salarii si venituri asimilate salariilor a obligatiilor privind completarea si pastrarea fiselor fiscale;

   i) neindeplinirea obligatiilor privind transmiterea la organul fiscal competent sau, dupa caz, la terte persoane a formularelor si documentelor prevazute de legea fiscala, altele decat declaratiile fiscale si declaratiile de inregistrare fiscala sau de mentiuni;

   j) nerespectarea de catre banci a obligatiilor privind furnizarea informatiilor si a obligatiilor de decontare prevazute de prezentul cod;

   k) nerespectarea obligatiilor ce-i revin tertului poprit, potrivit prezentului cod;

   l) nerespectarea obligatiei de comunicare prevazute la art. 154 alin. (9);

   m) refuzul debitorului supus executarii silite de a preda bunurile organului de executare spre a fi sechestrate sau de a le pune la dispozitie acestuia pentru a fi identificate si evaluate;

   n) refuzul de a prezenta organului financiar-fiscal bunurile materiale supuse impozitelor, taxelor, contributiilor datorate bugetului general consolidat, in vederea stabilirii realitatii declaratiei fiscale;

   o) neretinerea, potrivit legii, de catre platitorii obligatiilor fiscale, a sumelor reprezentand impozite si contributii cu retinere la sursa;

   p) retinerea si nevarsarea in totalitate, de catre platitorii obligatiilor fiscale, a sumelor reprezentand impozite si contributii cu retinere la sursa, daca nu sunt savarsite in astfel de conditii incat, potrivit legii, sa fie considerate infractiuni;

   r) refuzul de a indeplini obligatia prevazuta la art. 52 alin. (1).

   (2) Contraventiile prevazute la alin. (1) se sanctioneaza astfel:

   a) cu amenda de la 6.000 lei la 8.000 lei, pentru persoanele fizice, si cu amenda de la 25.000 lei la 27.000 lei, pentru persoanele juridice, in cazul savarsirii faptelor prevazute la alin. (1) lit. c);

   b) cu amenda de la 1.000 lei la 1.500 lei, pentru persoanele fizice, si cu amenda de la 5.000 lei la 7.000 lei, pentru persoanele juridice, in cazul savarsirii faptei prevazute la alin. (1) lit. d);

   c) cu amenda de la 2.000 lei la 3.500 lei, pentru persoanele fizice, si cu amenda de la 12.000 lei la 14.000 lei, pentru persoanele juridice, in cazul savarsirii faptei prevazute la alin. (1) lit. e) si f);

   d) cu amenda de la 500 lei la 1.000 lei, pentru persoanele fizice, si cu amenda de la 1.000 lei la 5.000 lei, pentru persoanele juridice, in cazul savarsirii faptelor prevazute la alin. (1) lit. a), b), g)-m);

    d1) cu amenda intre 4% si 5% din sumele reprezentand diferente declarate in plus, in cazul savarsirii faptelor prevazute la alin. (1) lit. b2);

    d2) cu amenda intre 4% si 5% din sumele reprezentand diferentele constatate ca urmare a efectuarii inspectiei fiscale, in cazul savarsirii faptelor prevazute la alin. (1) lit. b3);

   e) cu amenda de la 1.000 lei la 1.500 lei, pentru persoanele fizice, si cu amenda de la 4.000 lei la 6.000 lei, pentru persoanele juridice, in cazul savarsirii faptelor prevazute la alin. (1) lit. n)-r), daca obligatiile fiscale sustrase la plata sunt de pana la 50.000 lei inclusiv;

   f) cu amenda de la 4.000 lei la 6.000 lei, pentru persoanele fizice, si cu amenda de la 12.000 lei la 14.000 lei, pentru persoanele juridice, in cazul savarsirii faptelor prevazute la alin. (1) lit. n)-r), daca obligatiile fiscale sustrase la plata sunt cuprinse intre 50.000 lei si 100.000 lei inclusiv;

   g) cu amenda de la 6.000 lei la 8.000 lei, pentru persoanele fizice, si cu amenda de la 25.000 lei la 27.000 lei, pentru persoanele juridice, in cazul savarsirii faptelor prevazute la alin. (1) lit. n)-r), daca obligatiile fiscale sustrase la plata sunt mai mari de 100.000 lei;

   h) cu amenda de la 12.000 lei la 14.000 lei, in cazul savarsirii faptei prevazute la alin. (1) lit. b1).

   (3) In cazul persoanelor fizice nedepunerea la termenele prevazute de lege a declaratiilor de venit constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 10 lei la 100 lei.

   (4) In cazul asocierilor si al altor entitati fara personalitate juridica, contraventiile prevazute la alin. (1) se sanctioneaza cu amenda prevazuta pentru persoanele fizice.

   (5) Nedepunerea la termen a declaratiilor fiscale pentru obligatiile datorate bugetelor locale se sanctioneaza potrivit Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare.

   (6) Sumele incasate in conditiile prezentului titlu se fac venit la bugetul de stat sau bugetele locale, dupa caz.

 

 

   ARTICOLUL 220
  Contraventii si sanctiuni la regimul produselor accizabile

 

   (1) Constituie contraventii urmatoarele fapte:

   a) detinerea de produse accizabile in afara regimului suspensiv, care nu au fost introduse in sistemul de accizare conform titlului VII din Codul fiscal;

   b) neanuntarea autoritatii fiscale competente, in termenul legal, despre modificarile aduse datelor initiale avute in vedere la eliberarea autorizatiei;

   c) detinerea in afara antrepozitului fiscal sau comercializarea pe teritoriul Romaniei a produselor accizabile supuse marcarii, potrivit titlului VII din Codul fiscal, fara a fi marcate sau marcate necorespunzator ori cu marcaje false;

   d) nerespectarea programului de lucru al antrepozitului fiscal de productie de alcool etilic si de distilate, asa cum a fost aprobat de autoritatea fiscala competenta;

   e) practicarea, de catre producatori sau de catre importatori, de preturi de vanzare mai mici decat costurile ocazionate de producerea sau importul produselor accizabile vandute, la care se adauga acciza si taxa pe valoarea adaugata;

   f) neinscrierea distincta in facturi a valorii accizelor sau a impozitului la titeiul si gazele naturale din productia interna, in cazurile prevazute la titlul VII din Codul fiscal;

   g) neutilizarea documentelor fiscale prevazute de titlul VII din Codul fiscal;

   h) neefectuarea, prin unitati bancare, a decontarilor intre furnizori si cumparatori, ca persoane juridice, de produse accizabile;

   i) amplasarea mijloacelor de masurare a productiei si a concentratiei de alcool si distilate in alte locuri decat cele prevazute expres in titlul VIII din Codul fiscal sau deteriorarea sigiliilor aplicate de catre supraveghetorul fiscal si nesesizarea organului fiscal in cazul deteriorarii lor;

   j) nesolicitarea desemnarii supraveghetorului fiscal in vederea desigilarii cisternelor sau recipientelor in care se transporta alcoolul si distilatele in vrac;

   k) transportul de produse accizabile care nu sunt insotite de documentul administrativ de insotire a marfii – DAI – prevazut la titlul VII din Codul fiscal sau pentru care documentul este completat cu date incorecte ori incomplete referitoare la cantitate, cod NC sau mijlocul de transport, precum si transportul de produse accizabile efectuat prin cisterne ori recipiente care nu poarta sigiliile supraveghetorului fiscal ori au sigilii deteriorate;

   l) fabricarea de alcool sanitar de catre alte persoane decat antrepozitarii autorizati pentru productie de alcool etilic;

   m) comercializarea in vrac, pe piata interna, a alcoolului sanitar;

   n) circulatia si comercializarea in vrac a alcoolului etilic rafinat si a distilatelor in alte scopuri decat cele expres prevazute in titlul VIII din Codul fiscal;

   o) neevidentierea corecta in registrul special a cantitatilor de alcool si distilate importate in vrac;

   p) neevidentierea la organele fiscale teritoriale a situatiilor privind modul de valorificare a alcoolului si distilatelor;

   q) nesolicitarea organului fiscal teritorial in vederea desigilarii instalatiilor de fabricatie, precum si neevidentierea in registrul destinat acestui scop a informatiilor privind capacitatile reale de distilare, data si ora sigilarii si desigilarii cazanelor sau a celorlalte instalatii de fabricatie a tuicii si a rachiurilor de fructe;

   r) comercializarea, la preturi mai mari decat preturile maxime de vanzare cu amanuntul declarate, a produselor pentru care s-au stabilit astfel de preturi;

   s) comercializarea produselor ce nu se regasesc in listele cuprinzand preturile maxime de vanzare cu amanuntul declarate de catre operatorii economici producatori si importatori;

    s) refuzul operatorilor economici producatori de tigarete de a prelua si de a distruge, in conditiile prevazute de lege, cantitatile de produse din tutun confiscate;

   t) folosirea conductelor mobile, a furtunurilor elastice sau a altor conducte de acest fel, utilizarea rezervoarelor necalibrate, precum si amplasarea inaintea contoarelor a unor canele sau robinete prin care se pot extrage cantitati de alcool sau distilate necontorizate;

    t) comercializarea in vrac si utilizarea ca materie prima, pentru fabricarea bauturilor alcoolice, a alcoolului etilic si a distilatelor cu concentratia alcoolica sub 96,0% in volum;

   u) desfasurarea activitatilor de distribuire si comercializare angro a bauturilor alcoolice si produselor din tutun fara indeplinirea conditiilor prevazute de art. 2441 alin. (1) din Legea nr. 571/2003, cu modificarile si completarile ulterioare;

   v) comercializarea, prin pompele statiilor de distributie, a altor uleiuri minerale decat cele din categoria gazelor petroliere lichefiate, benzinelor si motorinelor auto, precum si a petrolului lampant, care corespund standardelor nationale de calitate;

   x) functionarea instalatiilor de producere alcool etilic si de distilate, fara program aprobat;

   y) comercializarea produselor accizabile intr-un antrepozit fiscal in perioada in care autorizatia a fost suspendata, revocata sau anulata, fara acordul autoritatii fiscale competente pentru valorificarea stocurilor de produse, acordat in conditiile prevazute de lege, precum si nerespectarea prevederilor art. 178 alin. (3) din Codul fiscal.

   (2) Contraventiile prevazute la alin. (1) se sanctioneaza cu amenda de la 20.000 lei la 100.000 lei, precum si cu:

   a) confiscarea produselor, iar in situatia in care acestea au fost vandute, confiscarea sumelor rezultate din aceasta vanzare, in cazurile prevazute la alin. (1) lit. a), c), k), l), m), n), v), x) si y);

   b) confiscarea cisternelor, recipientelor si a mijloacelor de transport utilizate in transportul produselor accizabile, in cazul prevazut la alin. (1) lit. k);

   c) oprirea activitatii de comercializare a produselor accizabile pe o perioada de 1-3 luni, in cazul comerciantilor in sistem angro sau cu amanuntul, pentru situatiile prevazute la alin. (1) lit. c), m), u) si v);

   d) oprirea activitatii de productie a produselor accizabile prin sigilarea instalatiei, in cazul producatorilor, pentru situatiile prevazute la alin. (1) lit. d), i), l), n) si x).

   (21) Constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 1.000 lei la 5.000 lei urmatoarele fapte:

   a) netransmiterea in termenul legal a documentului administrativ de insotire a marfii catre autoritatea fiscala competenta, la momentul expedierii produselor accizabile in regim suspensiv;

   b) primirea produselor accizabile fara prezentarea documentului administrativ de insotire a marfii la destinatie, cu exceptia cazului in care prin lege se prevede altfel.

   (3) Autoritatea fiscala competenta suspenda, la propunerea organului de control, autorizatia de antrepozit fiscal pentru situatiile prevazute la alin. (1) lit. d), i), m), n), t) si x).

 

 

   ARTICOLUL 221
  Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor

 

   (1) Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor se fac de catre organele fiscale competente.

   (2) Sanctiunile contraventionale prevazute la art. 219 si 220 se aplica persoanelor fizice sau persoanelor juridice care au calitatea de subiect in raportul juridic fiscal. In cazul asocierilor si al altor entitati fara personalitate juridica, sanctiunile se aplica reprezentantilor acestora.

   (3) Constatarea si sanctionarea faptelor ce constituie contraventie potrivit art. 220 se fac de personalul de specialitate din cadrul Ministerului Economiei si Finantelor si al unitatilor sale teritoriale, cu exceptia sanctiunii privind suspendarea autorizatiei de antrepozit fiscal, care se dispune de autoritatea fiscala competenta, la propunerea organului de control.

   (4) Contraventiile prevazute la art. 219 alin. (1) lit. b) se aplica pentru faptele constatate dupa data intrarii in vigoare a prezentului cod.

   (5) In cazul aplicarii sanctiunii amenzii potrivit art. 219 si 220, contribuabilul are posibilitatea achitarii in termen de 48 de ore a jumatate din minimul amenzii prevazute in prezentul cod, agentul constatator facand mentiune despre aceasta posibilitate in procesul-verbal de constatare si sanctionare contraventionala.

 

   ARTICOLUL 222
  Actualizarea sumei amenzilor

 

    Limitele amenzilor contraventionale prevazute in prezentul cod pot fi actualizate anual, in functie de evolutia ratei inflatiei, prin hotarare a Guvernului, la propunerea Ministerului Economiei si Finantelor.

 

   ARTICOLUL 223
  Dispozitii aplicabile

 

    Dispozitiile prezentului titlu se completeaza cu dispozitiile legale referitoare la regimul juridic al contraventiilor.

 

   TITLUL XI
  Dispozitii tranzitorii si finale

 

   ARTICOLUL 224
  Dispozitii privind regimul vamal

 

    Neplata la termenul legal a impozitelor, taxelor sau altor sume ce se datoreaza, potrivit legii, in vama atrage interzicerea efectuarii altor operatiuni de vamuire pana la stingerea integrala a acestora.

 

   ARTICOLUL 225
  Dispozitii privind stoparea ajutorului de stat

 

   (1) Stoparea acordarii ajutoarelor de stat se realizeaza, de drept, prin:

   a) emiterea unei decizii a Consiliului Concurentei in acest sens;

   b) emiterea unei decizii de catre furnizorul ajutorului de stat ca urmare a exercitarii activitatii de supraveghere, cand constata incompatibilitatea intre ajutoarele de stat acordate si dispozitiile Legii nr. 143/1999 privind ajutorul de stat, republicata1), precum si ale actelor normative emise in aplicarea acesteia.

   (2) Deciziile emise in conditiile alin. (1) trebuie sa cuprinda urmatoarele elemente:

   a) denumirea operatorului economic si datele de identificare a acestuia;

   b) modalitatea de acordare a ajutorului de stat;

   c) data la care se realizeaza stoparea.

 

 

   ARTICOLUL 226
  Dispozitii privind recuperarea ajutorului de stat ilegal sau interzis

 

   (1) Deciziile Consiliului Concurentei, precum si deciziile furnizorilor de ajutor de stat prin care se dispune recuperarea unui ajutor de stat ilegal sau interzis constituie titlu executoriu. Dispozitiile art. 141 alin. (6)-(9) se aplica in mod corespunzator.

   (2) Recuperarea ajutoarelor de stat dispusa potrivit alin. (1) se realizeaza de catre unitatile teritoriale ale Ministerului Economiei si Finantelor – Agentia Nationala de Administrare Fiscala, respectiv de compartimentele de specialitate ale autoritatilor administratiei publice locale, potrivit Codului de procedura fiscala, cu exceptia Autoritatii pentru Valorificarea Activelor Statului, care va aplica propria procedura de recuperare.

   (3) Pentru sumele reprezentand ajutoare de stat de recuperat se datoreaza dobanda de la data la care ajutorul de stat a fost pus la dispozitie beneficiarului si pana la recuperarea sa.

   (4) Nivelul dobanzii aferente sumelor de recuperat cu titlu de ajutor de stat ilegal sau interzis va fi stabilit anual prin hotarare a Guvernului.

   (5) Sumele recuperate reprezentand ajutoare de stat ilegale sau interzise se fac venit la bugetul de stat sau bugetele locale, dupa caz.

 

   ARTICOLUL 227
  Dispozitii privind functionarii publici din cadrul organelor fiscale

 

   (1) In exercitarea atributiilor de serviciu functionarii publici din cadrul organelor fiscale sunt investiti cu exercitiul autoritatii publice si beneficiaza de protectie potrivit legii.

   (2) Statul si unitatile administrativ-teritoriale raspund patrimonial pentru prejudiciile cauzate contribuabilului de functionarii publici din cadrul organelor fiscale, in exercitarea atributiilor de serviciu.

   (3) Raspunderea statului si a unitatilor administrativ-teritoriale nu inlatura raspunderea functionarilor publici din cadrul organelor fiscale in exercitarea cu rea-credinta sau grava neglijenta a atributiilor de serviciu.

   (4) Ministerul Economiei si Finantelor si unitatile administrativ-teritoriale constituie lunar fonduri pentru acordarea de stimulente personalului din aparatul propriu al Ministerului Economiei si Finantelor si al Agentiei Nationale de Administrare Fiscala si din unitatile subordonate, respectiv compartimentelor de specialitate cu atributii in administrarea creantelor fiscale locale, dupa caz, prin retinerea unei cote de 15% din:

   a) sumele reprezentand valoarea creantelor fiscale stinse prin executare silita, potrivit prevederilor prezentului cod;

   b) sumele incasate in cadrul procedurii insolventei;

   c) sumele reprezentand impozite, taxe si contributii stabilite suplimentar ca urmare a inspectiei fiscale, stinse prin incasare sau compensare;

   d) sumele reprezentand obligatii fiscale accesorii stabilite de organele fiscale, stinse prin incasare sau compensare;

   e) sumele reprezentand valoarea amenzilor stinse prin incasare sau compensare;

   f) sumele reprezentand valoarea bunurilor confiscate si valorificate.

   (5) Agentia Nationala de Administrare Fiscala poate retine, in conditiile legii, o cota de 75% din tarifele incasate in conditiile art. 42 alin. (9), pentru constituirea unui fond de stimulare a personalului din aparatul propriu si al unitatilor subordonate.

   (6) Aprobarea stimulentelor in cazul unitatilor administrativ-teritoriale se face de catre ordonatorul de credite, la propunerea conducatorului compartimentului de specialitate.

   (7) Sistemul de acordare a stimulentelor pentru personalul din aparatul propriu al Ministerului Economiei si Finantelor si al Agentiei Nationale de Administrare Fiscala, precum si din unitatile subordonate va fi stabilit similar sistemului de salarizare pentru personalul bugetar si va fi aprobat prin ordin al ministrului economiei si finantelor, la propunerea presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala. Pana la data aprobarii ordinului, reglementarile privind distribuirea fondului de stimulente raman aplicabile.

   (8) Plata stimulentelor aprobate se face in cursul lunii curente pentru luna precedenta.

   (9) Sumele ramase neutilizate la sfarsitul lunii, respectiv al anului, din fondul de stimulare constituit in conditiile alineatelor precedente se reporteaza lunar si anual, urmand sa fie utilizate in acelasi scop.

   (10) Din fondurile prevazute la alin. (4) si (5), Agentia Nationala de Administrare Fiscala poate finanta urmatoarele cheltuieli:

   a) cheltuieli pentru finalizarea obiectivelor de investitii in derulare – constructii-montaj, cuprinse in bugetul de cheltuieli al Agentiei Nationale de Administrare Fiscala si in bugetele unitatilor subordonate;

   b) cheltuieli cu amenajarea unor sedii ale Agentiei Nationale de Administrare Fiscala si a unitatilor subordonate;

   c) cheltuieli pentru dotari independente si achizitii de sedii ale Agentiei Nationale de Administrare Fiscala si ale unitatilor subordonate, inclusiv pentru dotari de tehnologia informatiei si comunicatii;

   d) cheltuieli materiale si cheltuieli cu prestari de servicii, necesare imbunatatirii activitatii Agentiei Nationale de Administrare Fiscala si a unitatilor subordonate.

   (11) Aplicarea alin. (10) se face cu respectarea prevederilor Legii nr. 500/2002 privind finantele publice, cu modificarile ulterioare.

 

   ARTICOLUL 228
  Acte normative de aplicare

 

   (1) In aplicarea prezentului cod, Guvernul adopta norme metodologice de aplicare, in termen de 30 de zile de la data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, a legii de aprobare a prezentei ordonante.

   (2) Formularele necesare si instructiunile de utilizare a acestora privind administrarea creantelor fiscale se aproba prin ordin al presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala.

   (3) Formularele necesare si instructiunile de utilizare a acestora, pentru administrarea impozitelor si taxelor locale, se aproba prin ordin comun al ministrului internelor si reformei administrative si ministrului economiei si finantelor.

   (4) Formularele necesare si instructiunile de utilizare a acestora, privind realizarea creantelor bugetului general consolidat administrate de alte organe, se aproba prin ordin al ministrului de resort sau al conducatorului institutiei publice, dupa caz.

   (5) In aplicarea dispozitiilor art. 225 si 226, Ministerul Economiei si Finantelor va emite instructiuni de aplicare, aprobate prin ordin al ministrului economiei si finantelor.

 

 

   ARTICOLUL 229
  Scutirea organelor fiscale de plata taxelor

 

    Organele fiscale sunt scutite de taxe, tarife, comisioane sau cautiuni pentru cererile, actiunile si orice alte masuri pe care le indeplinesc in vederea administrarii creantelor fiscale, cu exceptia celor privind comunicarea actului administrativ fiscal.

 

   ARTICOLUL 230
  Inscrierea creantelor la Arhiva Electronica de Garantii Reale Mobiliare

 

    Pentru creantele fiscale administrate de catre Ministerul Economiei si Finantelor, acesta este autorizat ca operator care, prin unitatile sale teritoriale, ca agenti imputerniciti, sa inscrie creante cuprinse in titluri executorii la Arhiva Electronica de Garantii Reale Mobiliare.

 

   ARTICOLUL 231
  Dispozitii privind termenele

 

    Termenele in curs la data intrarii in vigoare a prezentului cod se calculeaza dupa normele legale in vigoare la data cand au inceput sa curga.

 

   ARTICOLUL 232
  Confiscari

 

   (1) Confiscarile dispuse potrivit legii se duc la indeplinire de catre organele care au dispus confiscarea. Confiscarile dispuse de procurori sau de instantele de judecata se duc la indeplinire de catre Ministerul Economiei si Finantelor, Ministerul Internelor si Reformei Administrative sau, dupa caz, de catre alte autoritati publice abilitate de lege, prin organele competente, stabilite prin ordin comun al conducatorilor institutiilor in cauza, iar valorificarea se face de organele competente ale Ministerului Economiei si Finantelor, conform legii.

   (2) In situatia in care confiscarile dispuse de procurori sau de instantele de judecata privesc sume exprimate in moneda straina, sumele se vor converti in lei la cursul de schimb comunicat de Banca Nationala a Romaniei, valabil la data ramanerii definitive a masurii confiscarii.

   (3) Sumele confiscate, precum si cele realizate din valorificarea bunurilor confiscate, mai putin cheltuielile impuse de ducerea la indeplinire si de valorificare, se fac venit la bugetul de stat sau bugetele locale, dupa caz, conform legii.

 

   ARTICOLUL 233
  Constatarea faptelor ce pot constitui infractiuni

 

    Constatarea faptelor ce pot constitui infractiuni in conditiile art. 2961 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, este de competenta organului fiscal din cadrul Agentiei Nationale de Administrare Fiscala si a Garzii Financiare.

 

   ARTICOLUL 234
  Dispozitii procedurale privind inregistrarea in cazul
unor activitati cu produse accizabile

 

   (1) Inregistrarea prevazuta la art. 2441 alin. (1) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, se face prin depunerea la organul fiscal competent a unei cereri de inregistrare.

   (2) Pe baza cererii de inregistrare organul fiscal competent elibereaza un atestat care da dreptul titularului sa distribuie si sa comercializeze angro bauturi alcoolice si produse din tutun.

   (3) Organul fiscal competent va elibera atestatul numai daca sunt indeplinite toate conditiile prevazute la art. 2441 alin. (1) din Legea nr. 571/2003, cu modificarile si completarile ulterioare.

   (4) Organul fiscal emitent va revoca atestatul ori de cate ori constata neindeplinirea uneia dintre conditiile prevazute la art. 2441 alin. (1) din Legea nr. 571/2003, cu modificarile si completarile ulterioare.

   (5) Prin derogare de la dispozitiile legale privind folosirea antrepozitelor fiscale, la cererea antrepozitarului autorizat pentru productia si imbutelierea produsului bere, comisia competenta pentru autorizarea antrepozitelor fiscale poate aproba, prin decizie, utilizarea instalatiilor de imbuteliere a produsului bere si pentru imbutelierea bauturilor racoritoare si a apei plate. Celelalte prevederi privind regimul de antrepozitare fiscala sunt aplicabile in mod corespunzator.

   (6) Prin decizie, comisia poate stabili conditiile de utilizare a instalatiilor.

 

   ARTICOLUL 235
  Dispozitii tranzitorii privind inregistrarea fiscala

 

   (1) Persoanele prevazute la art. 72 alin. (4), care sunt deja inregistrate, au obligatia de a depune declaratia de inregistrare fiscala in termen de 30 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentului cod.

   (2) Codurile de identificare fiscala si certificatele de inregistrare fiscala atribuite anterior intrarii in vigoare a prezentului cod raman valabile.

   (3) Persoanele inregistrate in registrul contribuabililor la data intrarii in vigoare a prezentului cod, al caror domiciliu fiscal difera de sediul social, in cazul persoanelor juridice, sau de domiciliu, in cazul persoanelor fizice, dupa caz, au obligatia de a depune declaratia de inregistrare fiscala in termen de 90 de zile de la intrarea in vigoare a prezentului cod. In caz contrar se considera valabil ca domiciliu fiscal ultimul domiciliu sau sediu declarat.

 

   ARTICOLUL 236
  Dispozitii tranzitorii privind solutionarea cererilor
de rambursare a taxei pe valoarea adaugata

 

    Cererile de rambursare a taxei pe valoarea adaugata, depuse potrivit legii privind taxa pe valoarea adaugata si nesolutionate pana la data intrarii in vigoare a prezentului cod, se solutioneaza potrivit reglementarilor in temeiul carora au fost depuse.

 

   ARTICOLUL 237
  Dispozitii tranzitorii privind inspectia fiscala

 

    Inspectiile fiscale incepute inainte de data intrarii in vigoare a prezentului cod se vor continua potrivit procedurii existente la data cand au fost incepute. In aceste conditii, masurile dispuse prin procesul-verbal de control au valoare de act administrativ fiscal.

 

   ARTICOLUL 238
  Dispozitii tranzitorii privind solutionarea contestatiilor

 

   (1) Contestatiile depuse inainte de data intrarii in vigoare a prezentului cod se solutioneaza potrivit procedurii administrativjurisdictionale existente la data depunerii contestatiei.

   (2) In situatia contestatiilor aflate in curs de solutionare formulate impotriva actelor de control prin care au fost reverificate aceeasi perioada si acelasi tip de obligatie fiscala si pentru care din instrumentarea cauzelor penale de catre organele competente nu rezulta existenta prejudiciului, se vor mentine obligatiile stabilite anterior.

 

   ARTICOLUL 239
  Dispozitii tranzitorii privind executarea silita

 

    Executarile silite, in curs la data intrarii in vigoare a prezentului cod, se continua potrivit dispozitiilor acestuia, actele indeplinite anterior ramanand valabile.

 

   ARTICOLUL 240
  Intrarea in vigoare

 

    Prezentul cod intra in vigoare la data de 1 ianuarie 2004. Dispozitiile titlului X „Sanctiuni” intra in vigoare la data de 10 ianuarie 2004.

 

   ARTICOLUL 241
  Conflictul temporal al actelor normative

 

    Reglementarile emise in temeiul ordonantelor si ordonantelor de urgenta prevazute la art. 242 raman aplicabile pana la data aprobarii actelor normative de aplicare a prezentului cod, prevazute la art. 228, in masura in care nu contravin prevederilor acestuia.

 

   ARTICOLUL 242
  Abrogari

 

    La data intrarii in vigoare a prezentului cod se abroga:

   a) Ordonanta Guvernului nr. 82/1998 privind inregistrarea fiscala a platitorilor de impozite si taxe, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 712 din 1 octombrie 2002, cu modificarile si completarile ulterioare;

   b) Ordonanta Guvernului nr. 68/1997 privind procedura de intocmire si depunere a declaratiilor de impozite si taxe, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 121 din 24 martie 1999, cu modificarile si completarile ulterioare;

   c) Ordonanta Guvernului nr. 61/2002 privind colectarea creantelor bugetare, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 582 din 14 august 2003, cu modificarile si completarile ulterioare;

   d) Ordonanta Guvernului nr. 70/1997 privind controlul fiscal, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 227 din 30 august 1997, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 64/1999, cu modificarile si completarile ulterioare;

   e) Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 13/2001 privind solutionarea contestatiilor impotriva masurilor dispuse prin actele de control sau de impunere intocmite de organele Ministerului Finantelor Publice, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 62 din 6 februarie 2001, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 506/2001, cu modificarile si completarile ulterioare;

   f) Ordonanta Guvernului nr. 39/2003 privind procedurile de administrare a creantelor bugetelor locale, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 66 din 2 februarie 2003, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 358/2003;

   g) pct. 5 din cap. I al anexei la Legea nr. 117/1999 privind taxele extrajudiciare de timbru, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 321 din 6 iulie 1999, cu modificarile si completarile ulterioare;

   h) art. 3 din Legea nr. 87/1994 privind combaterea evaziunii fiscale, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 545 din 29 iulie 20031);

   i) art. IV alin. (1)-(5) din Ordonanta Guvernului nr. 29/2004 pentru reglementarea unor masuri financiare, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 116/2004, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 90 din 31 ianuarie 2004;

   j) art. 246 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 927 din 23 decembrie 2003;

   k) art. 61 alin. (3) din Legea nr. 141/1997 privind Codul vamal al Romaniei, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 180 din 1 august 1997, cu modificarile si completarile ulterioare2);

   l) cap. III „Contraventii si sanctiuni” din Legea nr. 87/1994 pentru combaterea evaziunii fiscale, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 545 din 29 iulie 2003, cu modificarile ulterioare3).

 

Legea nr. 289/2004 privind regimul juridic al contractelor de credit pentru consum destinate consumatorilor, persoane fizice.Actualizata 2009

de

Art. 1. – Prezenta lege reglementeaza regimul juridic al contractelor de credit pentru consum, destinate consumatorilor.  Art. 2. – In sensul prezentei legi, termenii si expresiile de mai jos au urmatoarele semnificatii:

 

 

   a) consumator – orice persoana fizica sau grup de persoane fizice constituite in asociatii, care, in cadrul tranzactiilor care intra sub incidenta prezentei legi, actioneaza in scopuri din afara activitatii sale comerciale, industriale sau de productie, artizanale ori liberale;

   b) creditor – una sau mai multe persoane fizice ori juridice care, in cadrul activitatii profesionale ori de afaceri, acorda credite pentru consumatori;

   c) contract de credit – actul juridic in temeiul caruia creditorul acorda sau se angajeaza sa acorde, iar consumatorul accepta un credit in forma unui imprumut, a unei amanari a platii sau a altei facilitati financiare similare;

   d) costul total al creditului la consumator – toate costurile pe care consumatorul trebuie sa le plateasca pentru credit, inclusiv dobanda si celelalte cheltuieli;

   e) dobanda anuala efectiva, denumita in continuare DAE costul total al creditului la consumator, exprimat in procent anual din valoarea creditului total acordat si calculat in conformitate cu art. 4;

   f) documentatie de credit – documentatia care sta la baza unei conventii incheiate intre creditor si o alta persoana pentru acordarea unui credit;

   g) intermediar de credit – orice persoana fizica sau juridica care, in schimbul unui comision, actioneaza ca un intermediar prezentand sau oferind contracte de credit, realizand alte lucrari pregatitoare pentru asemenea contracte; comisionul poate fi platit cu numerar sau prin orice alte instrumente financiare de plata uzuale.

   Art. 3. – (1) Prezenta lege nu se aplica:

   a) contractelor de credit sau contractelor prin care se acorda creditele destinate in principal sa permita achizitionarea sau mentinerea drepturilor de proprietate asupra unui teren ori constructie realizata sau care urmeaza sa fie realizata in baza unui proiect;

   b) contractelor de credit acordate in scopul renovarii, reconsolidarii sau imbunatatirii unei constructii;

   c) contractelor de inchiriere, cu exceptia contractelor care prevad ca finalitate transferul titlului de proprietate catre chirias;

   d) contractelor de credit acordate ori puse la dispozitie fara plata de dobanzi sau de orice alte cheltuieli;

   e) contractelor de credit care nu prevad dobanzi, cu conditia ca consumatorul sa accepte rambursarea creditului printr-o singura plata;

   f) contractelor in care creditele sunt acordate sub forma de avans in cont curent (linii de credit) de catre o institutie de credit sau o institutie financiara, altele decat cele acoperite printr-un instrument de plata tip carte de credit, sub rezerva informatiilor prevazute la art. 9;

   g) contractelor de credit pentru valori mai mici decat suma de 200 euro sau mai mari de 20.000 euro;

   h) contractelor de credit la care consumatorul este obligat sa ramburseze creditul intr-un termen care nu depaseste 3 luni;

   i) contractelor de credit la care consumatorul este obligat sa ramburseze creditul intr-un numar maxim de patru plati, intr-o perioada de cel mult 12 luni calculate de la data semnarii contractului;

   j) contractelor de credit care sunt acordate la costuri inferioare celor practicate pe piata sau stabilite prin negociere si care nu sunt oferite populatiei in general**);

   k) contractelor de credit sau prin care se angajeaza sa acorde credit, garantate prin ipoteca asupra unui bun imobil, in masura in care acestea nu sunt deja exceptate conform lit. a) si b), dispozitiile art. 5 aplicandu-se in mod corespunzator;

   l) contractelor incheiate in vederea prestarii in mod continuu a unui serviciu privat sau public, conform carora consumatorul are dreptul de a achita costul acestor servicii, pe perioada cat sunt furnizate, prin plati esalonate.

   (2) Contractele de credit incheiate sub forma unui act autentificat de un notar public sunt excluse de la aplicarea prevederilor art. 9-16, in masura in care drepturile consumatorilor nu sunt afectate.

 

   Art. 4. – (1) DAE, care face echivalenta, la nivelul unui an, intre valoarea curenta a tuturor angajamentelor sub forma unor imprumuturi, rambursari si cheltuieli existente sau viitoare, acceptate de catre creditor si de beneficiarul creditului, se calculeaza in conformitate cu formula prevazuta in anexa nr. 2.

   (2) Pentru calculul DAE se determina costul total al creditului la consumator astfel cum este definit la art. 2 lit. d), cu exceptia urmatoarelor costuri:

   a) cheltuielile platibile de imprumutat pentru nerespectarea unuia dintre angajamentele sale stipulate in contractul de credit;

   b) costurile, altele decat pretul de cumparare, in cazul cumpararii de bunuri sau servicii, pe care consumatorul este obligat sa le plateasca, indiferent daca plata se face in numerar sau pe credit;

   c) costurile necesare pentru transferul fondurilor si costurile de mentinere a unui cont in care se inregistreaza platile efectuate cu titlu de rambursare a creditului, plata dobanzilor si a altor costuri, cu exceptia cazului in care consumatorul nu dispune de libertate de alegere in materie si daca aceste costuri sunt disproportionat de mari; aceasta prevedere nu se aplica la costurile pentru incasarea acestor rambursari sau plati, indiferent daca plata se face in numerar sau in alt mod;

   d) costurile referitoare la cotizatiile datorate cu titlu de inscriere ca membru in asociatii sau grupari si care rezulta din acorduri distincte de contractul de credit, chiar daca aceste subscrieri influenteaza conditiile de credit;

   e) cele legate de asigurari sau garantii; sunt insa incluse costurile destinate a asigura creditorului, in cazul decesului, invaliditatii, imbolnavirii sau somajului consumatorului, rambursarea unei sume egale sau inferioare valorii totale a creditului, inclusiv dobanzile care se aplica si alte costuri, si care sunt impuse de creditor ca o conditie pentru acordarea creditului.

   (3) DAE se calculeaza in momentul incheierii contractului de credit, cu respectarea dispozitiilor art. 5.

   (4) Calculul DAE se efectueaza avandu-se in vedere urmatoarele prezumtii:

   a) respectivul contract de credit va ramane valabil pentru perioada prevazuta in contractul de credit, convenita de catre parti;

   b) partile contractului isi vor indeplini obligatiile contractuale la termenele si la datele stipulate in contract.

   (5) In cazul contractelor de credit care contin clauze ce permit modificarea ratei dobanzii si a valorii sau nivelului altor costuri continute in DAE, dar care nu pot fi cuantificate la data calcularii, DAE se calculeaza prezumandu-se ca aceste valori vor ramane fixe si se vor aplica pana la finalul contractului de credit.

   (6) Pentru calcularea DAE pot fi luate in considerare urmatoarele ipoteze de calcul, dupa caz:

   a) in cazul in care contractul nu stipuleaza o limita a creditului, valoarea creditului acordat se considera egala cu echivalentul in lei al sumei de 2.000 euro;

   b) in cazul in care nu este stabilit un calendar de rambursare si daca acesta nu reiese din clauzele contractului si din mijloacele de rambursare a creditului acordat, durata creditului va fi considerata ca fiind de un an;

   c) daca nu se specifica altfel, in cazul in care contractul prevede mai mult decat o singura data de rambursare, creditul va fi acordat, iar rambursarile se vor face la cea mai apropiata data prevazuta in contract.

   Art. 5. – In orice anunt publicitar si in orice oferta pentru un contract de credit destinat consumatorilor, afisate in locuri publice, prin care o persoana declara ca acorda un credit sau intermediaza incheierea unui contract de credit si prin care se indica o dobanda sau orice alte cifre referitoare la costul creditului, trebuie sa se mentioneze DAE, in mod clar si inteligibil, si sa se respecte prevederile Legii nr. 148/2000 privind publicitatea, cu modificarile si completarile ulterioare. Scopul comercial al acestor informatii trebuie sa fie expus foarte clar, prin folosirea limbajului obisnuit.

   Art. 6. – Inainte de incheierea contractului, creditorul are urmatoarele obligatii:

   a) sa ofere gratuit consumatorului, pe hartie sau pe alt suport durabil, un grafic de rambursare si un exemplar al proiectului contractului de credit, in momentul solicitarii de catre consumator a unei oferte de credit;

   b) sa prezinte consumatorului informatiile complete, corecte si precise privind contractul de credit avut in vedere;

   c) sa informeze consumatorul despre intreaga documentatie de credit necesara acordarii unui credit, documentatie care trebuie sa cuprinda cel putin:

   1. situatiile financiare curente ale solicitantului de credit si ale oricarui garant al acestuia, conform reglementarilor specifice;

   2. o descriere a modalitatilor de garantare pentru plata integrala a datoriei si, dupa caz, o evaluare a bunurilor care fac obiectul garantiei.

 

 

   Art. 7. – Contractele de credit vor fi redactate in scris, pe hartie sau alt suport durabil, in cel putin doua exemplare, fiind remis cate un exemplar original fiecarei parti contractante.

   Art. 8. – Contractul de credit scris trebuie sa includa cel putin urmatoarele date:

   a) numele si adresele partilor contractante;

   b) valoarea dobanzii, cu precizarea tipului acesteia, fixa si/sau variabila, iar in cazul in care dobanda este variabila, variatia acesteia trebuie sa fie independenta de vointa creditorului, raportata la fluctuatiile unor indici de referinta verificabili, mentionati in contract, sau la modificarile legislative care impun acest lucru;

   c) valoarea DAE, precum si indicarea conditiilor in care poate fi modificata DAE. In cazul in care valoarea DAE nu poate fi stabilita, consumatorul trebuie sa fie informat, prin contractul scris, in ceea ce priveste elementele prevazute la art. 9 alin. (1).

   d) o lista cu valoarea, numarul si frecventa sau datele platilor pe care consumatorul trebuie sa le efectueze pentru rambursarea creditului, precum si pentru dobanda si alte costuri. In cazul in care este posibil, va fi indicata, de asemenea, valoarea totala a platilor efectuate;

   e) o lista a elementelor de cost prevazute la art. 4 alin. (2) si care revin consumatorului, cu exceptia costurilor datorate de consumator pentru nerespectarea unuia dintre angajamentele sale din contractul de credit, care nu sunt cuprinse in calculul DAE, dar care cad in sarcina consumatorului in anumite conditii, precum si precizarea acestor conditii. In cazul in care valoarea exacta a acestor componente este cunoscuta, o astfel de valoare trebuie sa fie indicata. In caz contrar, trebuie sa fie indicata o metoda de calcul sau, pe cat posibil, o cat mai realista valoare estimativa;

   f) documentatia de credit specifica, stabilita de creditor;

   g) prevederile art. 11;

   h) celelalte conditii esentiale ale contractului de credit, inclusiv clauzele prevazute in anexa nr. 1.

 

 

   Art. 9. – (1) In cazul contractelor de credit prevazute la art. 3 alin. (1) lit. f), consumatorul trebuie sa fie informat, in scris, cel tarziu in momentul incheierii contractului de credit, cu privire la:

   a) plafonul creditului, daca exista;

   b) dobanda anuala si costurile aplicabile de la data incheierii contractului de credit, precum si conditiile in care acestea pot fi modificate;

   c) procedura prin care contractul de credit inceteaza.

   (2) Consumatorul trebuie sa fie informat, in scris, despre orice modificare survenita pe durata contractului de credit asupra dobanzii anuale sau a costurilor intervenite ulterior datei semnarii contractului de credit, in momentul in care intervine aceasta modificare. Aceasta informare se face prin scrisoare recomandata cu confirmare de primire sau prin intermediul unui extras de cont ce se furnizeaza consumatorului in mod gratuit.

   (3) Informatiile scrise prevazute la alin. (1) si (2) sunt furnizate consumatorului si in cazul descoperirilor de cont acceptate tacit, atunci cand acestea se prelungesc peste o perioada de 3 luni.

   Art. 10. – (1) In cazul contractelor de credit pentru achizitia de bunuri, daca consumatorul nu si-a indeplinit obligatiile contractuale, creditorul poate apela la caile legale in vederea returnarii bunurilor dupa expirarea unui termen suplimentar de 30 de zile de la data scadentei ultimei obligatii de plata neonorate.

   (2) In cadrul termenului suplimentar prevazut la alin. (1), inainte de a apela la caile legale pentru returnarea bunurilor, creditorul are obligatia de a notifica fara intarziere consumatorul, justificand decizia sa, si de a solicita acordul scris al acestuia privind returnarea bunului. Notificarea consumatorului se face prin scrisoare recomandata. Data postei se considera data notificarii.

   (3) In cazul in care creditorul intra in posesia bunurilor, obligatiile dintre parti sunt astfel reglate incat sa se asigure ca repunerea in posesie nu atrage beneficii nejustificate. Aceste bunuri vor fi ridicate de vanzator, cu obligatia acestuia de a restitui creditorului contravaloarea bunului respectiv.

   Art. 11. – (1) Consumatorul are dreptul sa achite anticipat, integral sau partial, obligatiile sale rezultate din contractul de credit.

   (2) In cazul achitarii anticipate a obligatiilor sale contractuale, consumatorul are dreptul la o reducere echitabila a costului creditului, stabilita proportional cu perioada de utilizare a creditului respectiv.

   Art. 12. – (1) In cazul in care drepturile ce revin unui creditor printr-un contract de credit sunt cesionate unui tert, consumatorul are dreptul sa invoce impotriva tertei persoane toate drepturile contractuale pe care le are la dispozitie impotriva creditorului initial, inclusiv dreptul de compensare.

   (2) Consumatorul nu poate fi obligat sa faca tertei parti nicio plata suplimentara fata de cele stabilite prin contractul de credit initial.

   Art. 13. – (1) In cazul oricarei creante a creditorului referitoare la contractul de credit, consumatorul poate sa faca plati prin intermediul unor cambii sau bilete la ordin ori sa constituie o garantie prin aceste mijloace de plata ori prin cecuri, cu acordul partilor contractante.

   (2) O persoana care, prin incalcarea prevederilor alin. (1), primeste o cambie sau un alt instrument de plata negociabil nu poate folosi aceste instrumente.

   Art. 14. – Prevederile contractului de credit nu vor afecta in niciun fel drepturile consumatorului fata de vanzatorul produselor sau de prestatorul de servicii, in cazul in care produsele sau serviciile prevazute in contractul de credit nu au fost furnizate sau nu sunt in conformitate cu contractul pentru furnizarea lor.

   Art. 15. – (1) Dispozitiile prezentului articol se aplica in cazul cumpararii de produse sau al obtinerii de servicii de la un furnizor cu indeplinirea urmatoarelor conditii:

   a) consumatorul incheie un contract de credit cu o persoana, alta decat furnizorul de bunuri sau prestatorul de servicii;

   b) cel care acorda creditul si furnizorul de bunuri sau de servicii au in derulare un contract preexistent conform caruia se acorda credit in mod exclusiv clientilor acestui furnizor;

   c) consumatorul prevazut la lit. a) obtine creditul in virtutea acestui contract preexistent.

   (2) Pentru bunurile sau serviciile – obiect al contractului de credit – care nu sunt furnizate ori sunt furnizate partial sau nu sunt in conformitate cu contractul incheiat pentru furnizarea lor, consumatorul nemultumit poate notifica, in vederea remedierii deficientelor, furnizorului si/sau creditorului, in termen de 15 zile de la data la care bunurile sau serviciile au fost livrate, respectiv prestate, ori de la care acestea trebuiau sa fie livrate sau furnizate. Data postei este considerata data notificarii.

   (3) Furnizorul si creditorul vor fi raspunzatori individual pentru despagubirea consumatorului. Existenta unui contract de credit nu va afecta in niciun fel drepturile consumatorului prevazute de lege, pe care furnizorul de bunuri sau servicii cumparate prin intermediul unui astfel de contract trebuie sa le respecte. Creditorul raspunde pentru despagubirea consumatorului numai in limita contractului de credit, daca actiunile consumatorului impotriva furnizorului de bunuri au esuat.

   (4) Dispozitiile alin. (1)-(3) nu se aplica in situatia in care operatiunea respectiva se refera la valori mai mici decat suma de 200 euro.

   Art. 16. – Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor va supraveghea si va controla activitatile creditorilor si intermediarilor de credite, potrivit competentelor stabilite prin actele normative in vigoare.

 

 

   Art. 17. – (1) Incalcarea prevederilor prezentei legi atrage raspunderea civila, contraventionala sau penala, dupa caz.

   (2) Contractele incheiate dupa data intrarii in vigoare a prezentei legi, cu nerespectarea prevederilor acesteia, sunt nule de drept. Actiunea in constatarea nulitatii poate fi introdusa de orice persoana interesata si se solutioneaza de instanta civila competenta.

   (3) Neindeplinirea de catre creditor a obligatiilor sale rezultate din contractul de credit conduce la nerecunoasterea garantiilor.

   Art. 18. – (1) Constituie contraventii urmatoarele fapte si se sanctioneaza dupa cum urmeaza:

   a) nerespectarea dispozitiilor art. 4, 6, 8, 9 si 11, cu amenda de la 10.000 lei la 25.000*) lei;

   b) nerespectarea dispozitiilor art. 5 si art. 15 alin. (3), cu amenda de la 5.000 lei la 10.000 lei.

   (2) Abrogat.

   (3) Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor prevazute la alin. (1) se fac de catre reprezentantii imputerniciti ai Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor.

   (4) Aplicarea sanctiunilor prevazute in prezenta lege nu inlatura raspunderea penala sau civila, dupa caz, a partilor contractante.

   (5) Sanctiunile contraventionale principale, precum si actele cu caracter administrativ emise in temeiul prezentei legi se pot contesta la instantele competente.

   (6) Prevederile art. 32 alin. (3) teza intai din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 180/2002, cu modificarile si completarile ulterioare, nu sunt aplicabile.

 

 

   Art. 19. – (1) Orice dispozitie contrara prezentei legi, in scopul afectarii drepturilor consumatorilor, este nula.

   (2) Consumatorii nu pot renunta la drepturile conferite prin prezenta lege.

   (3) Prezenta lege se aplica si contractelor de credit incheiate in forme speciale, in particular prin repartizarea valorii creditului pe mai multe contracte.

   (4) Prevederile contractuale suplimentare sau dispozitiile legale speciale prin care se confera o mai mare protectie consumatorului se aplica in mod corespunzator.

   Art. 20. – Prevederile prezentei legi se completeaza cu dispozitiile Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 180/2002, cu modificarile si completarile ulterioare, ale Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 99/2006 privind institutiile de credit si adecvarea capitalului, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 227/2007, ale Ordonantei Guvernului nr. 21/1992 privind protectia consumatorilor, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, ale Legii nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele incheiate intre comercianti si consumatori, republicata, ale Legii nr. 363/2007 privind combaterea practicilor incorecte ale comerciantilor in relatia cu consumatorii si armonizarea reglementarilor cu legislatia europeana privind protectia consumatorilor, ale Codului penal, ale Codului comercial, precum si ale Codului civil, in masura in care prezenta lege nu contine dispozitii contrare.

 

 

   Art. 21. – (1) In cazul in care partile nu ajung la un acord de modificare a contractului de credit, oricare dintre acestea se poate adresa instantei judecatoresti competente, care va decide.

   (2) Orice creditor, de comun acord cu consumatorul, poate acorda facilitati sau reesalonari la plata obligatiilor asumate.

   (3) Daca partile nu rezolva pe cale amiabila litigiile rezultate din contractul de credit, se pot adresa instantei de judecata.

   Art. 22. – Contractele aflate in derulare la data intrarii in vigoare a prezentei legi isi vor produce efectele pana la data incetarii lor, putand fi prelungite numai prin acordul ambelor parti asupra modificarii termenilor din contractul de credit, cu respectarea dispozitiilor legale in vigoare la acea data.

   Art. 23. – (1) In aplicarea dispozitiilor prezentei legi, Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor poate emite norme metodologice sau instructiuni cu caracter normativ, care se vor publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

   (2) In termen de 90 de zile de la publicarea prezentei legi in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, autoritatea competenta prevazuta la alin. (1), precum si modul de inregistrare si de autorizare vor fi stabilite prin hotarare a Guvernului.

 

   Art. 24. – Anexele nr. 1-3 fac parte integranta din prezenta lege.

   Art. 25. – (1) Prezenta lege transpune Directiva nr. 87/102/CEE din 22 decembrie 1986 pentru armonizarea prevederilor legislative, administrative si de reglementare privind creditul pentru consum, publicata in Jurnalul Oficial al Comunitatii Europene (JOCE) nr. L42 din data de 12 februarie 1987, modificata si completata prin Directiva nr. 90/88/CEE din 22 februarie 1990 si Directiva nr. 98/7/CE din 16 februarie 1998.

   (2) Dispozitiile prezentei legi intra in vigoare la 6 luni de la publicarea in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

   (3) La data de 1 ianuarie 2007, dispozitiile art. 3 alin. (1) lit. j) isi inceteaza aplicabilitatea, acest termen putand fi prorogat numai dupa consultarea Comisiei Europene.

 

   ANEXA Nr. 1

 

    CLAUZE MINIMALE OBLIGATORII
ale contractelor de credit, in functie de obiectul fiecaruia

 

   1. Contracte de credit avand ca obiect finantarea furnizarii de bunuri sau servicii:

   a) o descriere a bunurilor sau a serviciilor care fac obiectul contractului;

   b) pretul platibil in numerar si pretul de plata in virtutea contractului de credit;

   c) valoarea avansului, daca exista, numarul si valoarea platilor esalonate si data scadentei lor ori metoda care se utilizeaza pentru determinarea fiecaruia dintre aceste elemente, daca ele sunt necunoscute in momentul incheierii contractului;

   d) o precizare a dreptului consumatorului la o reducere, in conformitate cu art. 11 din lege, in cazul rambursarii anticipate;

   e) identitatea proprietarului de bunuri (daca transferul de proprietate la consumator nu se face imediat) si conditiile in care consumatorul devine proprietar;

   f) precizari privind eventualele garantii necesare;

   g) indicarea termenului eventual de reflectare (indicarea unui termen de gratie in vederea analizarii oportunitatii creditului);

   h) indicarea asigurarii sau asigurarilor eventual necesare si, daca alegerea asiguratorului nu este lasata la latitudinea consumatorului, costul acestora;

   i) indicarea obligatiei eventuale a consumatorului de a constitui un depozit de o anumita valoare, intr-un cont special.

   2. Contracte de credit legate de utilizarea cartilor de credit:

   a) plafonul eventual al creditului;

   b) conditiile de rambursare sau modul in care se stabilesc;

   c) indicarea termenului eventual de reflectare (indicarea unui termen de gratie in vederea analizarii oportunitatii creditului).

   3. Contracte de credit operate prin cont curent si nereglementate prin alte prevederi ale prezentei legi:

   a) plafonul eventual al creditului sau metoda de calcul al acestuia;

   b) conditiile de utilizare si de rambursare;

   c) indicarea termenului eventual de reflectare (indicarea unui termen de gratie in vederea analizarii oportunitatii creditului).

   4. Alte contracte de credit care intra sub incidenta prezentei legi:

   a) plafonul eventual al creditului;

   b) indicarea garantiilor eventual necesare;

   c) conditiile de rambursare;

   d) indicarea termenului eventual de reflectare (indicarea unui termen de gratie in vederea analizarii oportunitatii creditului);

   e) o precizare a dreptului consumatorului la o reducere, in conformitate cu art.11 din lege, in cazul rambursarii anticipate.

 

   ANEXA Nr. 2

 

    ECUATIA DE BAZA
prin care se exprima echivalenta dintre imprumuturi, pe de o parte,
rambursari si cheltuieli, pe de alta parte

 

   

K=m                 K'=m'
___     A(K)        ___      A'(K')
\   ------------- = \    -------------
/__ (1 + i)^t(K)    /__  (1 + i)^t(K')
K=1                 K'=1

    K = numarul de ordine al unui imprumut;

    K’ = numarul de ordine al unei rambursari sau al unei plati a cheltuielilor;

   A(K) = valoarea imprumutului pentru numarul de ordine K;

    A'(K’) = valoarea unei rambursari sau a unei plati a cheltuielilor pentru numarul de ordine K’;

    SUMA = semnul care indica o insumare;

    m = numarul de ordine al ultimului imprumut;

    m’ = numarul de ordine al ultimei rate de rambursat sau al ultimei plati a cheltuielilor;

   t(K) = intervalul, exprimat in ani si fractiuni de ani, intre data imprumutului nr. 1 si data imprumuturilor ulterioare de la nr. 2 la m;

    t(K’) = intervalul, exprimat in ani si fractiuni de ani, intre data imprumutului nr. 1 si data ratelor de rambursare sau a platilor cheltuielilor de la nr. 1 la m’;

    i = dobanda anuala efectiva care poate fi calculata (fie algebric, fie prin aproximari succesive, fie printr-un program pe calculator) atunci cand ceilalti termeni ai ecuatiei sunt cunoscuti prin contract sau in alt mod.

 

    Explicitari:

   a) sumele varsate de ambele parti la diferite termene in mod necesar egale nu trebuie platite la intervale egale;

   b) data initiala trebuie sa fie cea a acordarii primului imprumut;

   c) intervalele dintre datele utilizate la calcul trebuie sa fie exprimate in ani sau in fractiuni de ani. Un an este presupus a avea 365 de zile sau 365,25 zile ori (pentru anii bisecti) 366 de zile, 52 de saptamani sau 12 luni egale. O luna egala este presupusa a avea 30,41666 zile (adica 365/12);

   d) rezultatul calculului trebuie sa se exprime cu o precizie de cel putin o zecimala. In cazul rotunjirilor la o zecimala anume se aplica urmatoarea regula: daca cifra de la zecimala care urmeaza este mai mare sau egala cu 5, cifra zecimalei care se rotunjeste se mareste cu unu;

   e) metodele de rezolvare aplicabile trebuie sa aiba unul dintre rezultatele prevazute in anexa nr. 3.

 

   ANEXA Nr. 3

 

    EXEMPLE DE CALCUL

 

   A. CALCULUL DOBANZII ANUALE EFECTIVE PE BAZA CALENDARULUI 1 AN = 365 ZILE (SAU 366 ZILE, IN CAZUL ANILOR BISECTI)

    Primul exemplu

    Suma imprumutata: S = 1.000 ROL la 1 ianuarie 1994

    Va fi rambursata intr-o singura plata in suma de 1.200 ROL, facuta la data de 1 iulie 1995 (dupa 1 ½ ani sau 546 zile (365 + 181) de la data imprumutului).

   

                            1200
Ecuatia devine: 1000 = --------------
                              546/365
                       (1 + i)
sau:
       546/365
(1 + i)       = 1,2
1 + i         = 1,1296204
i             = 0,1296204

    Aceasta valoare va fi rotunjita la 13% (sau 12,96% in cazul in care este preferata o aproximare la 2 zecimale).

 

    Al doilea exemplu

    Suma imprumutata este de 1 000 ROL, dar creditorul retine 50 ROL pentru cheltuieli de administrare, astfel incat imprumutul efectiv este de 950 ROL. Plata sumei de 1 200 ROL, ca in primul exemplu, se va face, de asemenea, la 1 iulie 1995.

   

                            1200
Ecuatia devine: 950 = --------------
                             546/365
                      (1 + i)
sau:
       546/365
(1 + i)       = 1,263157
1 + i         = 1,169026
i             = 0,169026

    Aceasta valoare va fi rotunjita la 16,9%

 

    Al treilea exemplu

    Suma imprumutata este 1 000 ROL la 1 ianuarie 1994, platibila in 2 rate de cate 600 ROL dupa 1 an si, respectiv, dupa 2 ani.

    Ecuatia devine:

   

         600          600          600      600
1000 = ------- + -------------- = ----- + --------
       (1 + i)          730/365   1 + i   (1 + i)2
                 (1 + i)

    Ecuatia este rezolvata algebric si rezulta i = 0,1306623 rotunjit la 13,1% (sau 13,07% daca este preferata o aproximare la 2 zecimale).

 

    Al patrulea exemplu

    Suma imprumutata este S = 1 000 ROL la 1 ianuarie 1994, si sumele de plata de catre debitor sunt:

    Dupa 3 luni (0,25 ani/90 zile): 272 ROL

    Dupa 6 luni (0,5 ani/181 zile): 272 ROL

    Dupa 12 luni (1 an/365 zile): 544 ROL

    Total: 1088 ROL

 

    Ecuatia devine:

   

            272              272             544
1000 = ------------- + -------------- + --------------
              90/365          181/365          365/365
       (1 + i)         (1 + i)          (1 + i)

    Aceasta ecuatie permite ca i sa fie calculat prin aproximari succesive, calcul care poate fi programat pe calculator.

    Rezultatul este i = 0,13226 rotunjit la 13,2% (sau 13,23% daca este ceruta o aproximare de 2 zecimale).

 

   B. CALCULUL DOBANZII ANUALE EFECTIVE PE BAZA ANULUI STANDARD (1 AN = 365 ZILE SAU 365,25 ZILE, 52 SAPTAMANI, SAU 12 LUNI EGALE)

    Primul exemplu

    Suma imprumutata: S = 1 000 ROL

    va fi returnata printr-o singura plata, de 1 200 ROL, dupa 1,5 ani (1,5 x 365 = 547,5 zile, 1,5 x 365,25 = 547,875 zile, 1,5 x 366 = 549 zile, 1,5 x 12 = 18 luni sau 1,5 x 52 = 78 saptamani) de la data imprumutului.

    Ecuatia devine:

   

             1200                 1200               1200           1200
1000 = ---------------- = -------------------- = ------------ = ------------
              547,5/365         547,875/365,25          18/12          78/52
       (1 + i)           (1 + i)                 (1 + i)        (1 + i)
   sau:
   (1 + i)1,5 = 1,2
   1 + i       = 1,129243
   i           = 0,129243

    Aceasta valoare va fi rotunjita la 12,9% (sau 12,92% daca este preferata o aproximare la 2 zecimale).

 

    Al doilea exemplu

    Suma imprumutata S = 1 000 ROL, dar creditorul retine suma de 50 ROL pentru cheltuieli administrative, astfel imprumutul este de fapt 950 ROL. Plata de 1 200 ROL este facuta, ca si in primul exemplu, dupa 1,5 ani de la data imprumutului.

    Ecuatia devine:

   

            1200                 1200               1200           1200
950 = ---------------- = -------------------- = ------------ = ------------
             547,5/365         547,875/365,25          18/12          78/52
      (1 + i)           (1 + i)                 (1 + i)        (1 + i)
   sau:
   (1 + i)1,5 = 1200/950 = 1,263157
   1 + i       = 1,168526
   i           = 0,168526

    Aceasta valoare va fi rotunjita la 16,9% (sau la 16,85% daca este preferata o aproximare la 2 zecimale).

 

    Al treilea exemplu

    Suma imprumutata este S = 1 000 ROL, platibila in 2 rate de cate 600 ROL dupa 1 an si, respectiv, dupa 2 ani.

   

            600              600                600                    600               600            600            600             600
1000 = -------------- + ------------- = -------------------- + ------------------- = ------------ + ------------ = ------------ + -------------
              365/365         730/365          365,25/365,25          730,5/365,25          12/12          24/12          52/52          104/52
       (1 + i)         (1 + i)          (1 + i)                (1 + i)               (1 + i)        (1 + i)        (1 + i)        (1 + i)
   600          600
---------- + ---------
       1            2
(1 + i)      (1 + i)

    Ecuatia se rezolva algebric si rezulta i = 0,13066 care va fi rotunjit la 13,1% (sau 13,07% daca este preferata aproximarea la 2 zecimale).

 

    Al patrulea exemplu

    Suma imprumutata S = 1 000 ROL si sumele de plata de catre debitor sunt:

    Dupa 3 luni

   (0,25 ani/13 saptamani/91,25 zile/91,3125 zile): 272 ROL

    Dupa 6 luni

   (0,5 ani/26 saptamani/182,5 zile/182,625 zile): 272 ROL

    Dupa 12 luni

   (1 an/52 saptamani/365 zile/365,25 zile): 544 ROL

    Total: 1088 ROL

 

    Ecuatia devine:

   

             272                272              544                  272                     272                     544                272
1000 = ---------------- + --------------- + -------------- = --------------------- + ---------------------- + -------------------- = ----------- +
              91,25/365         182,5/365          365/365          91,3125/365,25           182,625/365,25          365,25/365,25          3/12
       (1 + i)           (1 + i)            (1 + i)          (1 + i)                  (1 + i)                 (1 + i)                (1 + i)
      272           544            272            272            544            272          272         544
+ ----------- + ------------ = ------------ + ------------ + ------------ = ----------- + ---------- + --------
         6/12          12/12          13/52          26/52          52/52          0,25          0,5          1
  (1 + i)       (1 + i)        (1 + i)        (1 + i)        (1 + i)        (1 + i)       (1 + i)      (1 + i)

    Aceasta ecuatie permite ca i sa fie calculat prin aproximari succesive, calcul care poate fi programat pe calculator.

    Rezultatul este i = 0,13185, care va fi rotunjit la 13,2% (sau 13,19% daca este preferata aproximarea la 2 zecimale).

 

www.coltuc.ro

Legea nr. 190/1999 privind creditul ipotecar pentru investitii imobiliare- actualizata 2009

de

Art. 1. – (1) Prezenta lege reglementeaza regimul juridic al creditului ipotecar pentru investitii imobiliare.
(2) Creditul ipotecar pentru investitii imobiliare poate fi acordat exclusiv de

 

 

 catre institutiile autorizate, cu respectarea conditiilor prezentei legi si a legilor speciale de constituire si functionare a acestora.
Art. 2. – In intelesul prezentei legi, termenii si expresiile de mai jos au urmatoarele semnificatii:
a) cesiune de creante ipotecare – operatiunea de investitii financiare care poate avea ca obiect transferul de creante ipotecare individuale sau de portofolii de creante ipotecare;
b) creante ipotecare – drepturile de creanta rezultand din contracte de credit ipotecar pentru investitii imobiliare;
c) credit ipotecar pentru investitii imobiliare – creditul acordat cu indeplinirea cumulativa a urmatoarelor conditii:
1. este acordat in scopul efectuarii de investitii imobiliare cu destinatie locativa sau cu alta destinatie decat cea locativa ori in scopul rambursarii unui credit ipotecar pentru investitii imobiliare contractat anterior;
2. acordarea creditului este garantata cel putin cu ipoteca asupra imobilului care face obiectul investitiei imobiliare pentru finantarea careia se acorda creditul, respectiv cu ipoteca asupra imobilului obiect al investitiei imobiliare pentru finantarea careia a fost anterior acordat un credit ipotecar pentru investitii imobiliare, a carui rambursare urmeaza a fi astfel finantata;
d) creditor ipotecar – titularul creantelor ipotecare;
e) imobil – constructia si/sau terenul pe care se afla sau urmeaza sa se ridice o constructie, care fac obiectul unei investitii imobiliare;
f) institutii autorizate – bancile universale si bancile de credit ipotecar, Agentia Nationala pentru Locuinte, societatile de credit ipotecar si orice alte entitati reglementate prin legi speciale sa acorde credite ipotecare pentru investitii imobiliare;
g) investitii imobiliare – investitiile avand ca obiect dobandirea dreptului de proprietate asupra unui imobil prin acte juridice cu titlu oneros, amenajarea unui imobil, viabilizarea, reabilitarea, consolidarea sau extinderea acestuia, dar fara a se limita la acestea;
h) costul total al creditului pentru consumator – toate costurile, inclusiv dobanda, comisioanele, taxele si orice alt tip de costuri pe care trebuie sa le suporte consumatorul in legatura cu contractul de credit si care sunt cunoscute de catre creditor, cu exceptia taxelor notariale; costurile pentru serviciile accesorii aferente contractului de credit, in special primele de asigurare, sunt incluse, de asemenea, in cazul in care obtinerea creditului sau obtinerea acestuia potrivit clauzelor si conditiilor prezentate este conditionata de incheierea unui contract de servicii;
i) valoarea totala platibila de consumator – suma dintre valoarea totala a creditului si costul total al creditului pentru consumator;
j) valoarea totala a creditului – plafonul sau sumele totale puse la dispozitie in baza unui contract de credit.

CAPITOLUL I1
Garantarea creditului ipotecar pentru investitii imobiliare

Art. 3. – (1) Ipoteca constituita pentru garantarea creditului ipotecar pentru investitii imobiliare dureaza pana la rambursarea integrala a tuturor sumelor datorate in temeiul respectivului contract, dispozitiile art. 1785 si 1786 din Codul civil nefiind aplicabile.
(2) In cazul in care partile convin astfel, prin act in forma autentica ipoteca va putea fi transferata asupra unui alt imobil. Ipoteca asupra imobilului initial inceteaza de drept la data inscrierii noii ipoteci.
(3) In cazul prevazut la alin. (2), rangul ipotecii transferate asupra noului imobil va fi determinat de data inscrierii noii ipoteci in cartea funciara.
(4) Dispozitiile prezentei legi raman aplicabile ipotecii transferate in conditiile alin. (2), precum si creditului garantat cu aceasta ipoteca.
Art. 31. – (1) Prevederile art. 1775 din Codul civil nu se aplica ipotecilor constituite pentru garantarea creditelor ipotecare pentru investitii imobiliare acordate in conditiile prezentei legi.
(2) Ipoteca constituita in conditiile prezentei legi asupra unui bun viitor se intabuleaza in cartea funciara daca, in prealabil, a fost notata autorizatia de constructie.
(3) Rangul unei ipoteci asupra unei constructii viitoare va fi determinat de momentul inscrierii sale in cartea funciara.
(4) Daca ipoteca se constituie doar asupra constructiei, iar nu si asupra terenului aferent acesteia, in conditiile existentei unui drept de superficie legal constituit, obiectul ipotecii il constituie respectivul drept de superficie, respectiv dreptul de proprietate asupra constructiei, precum si dreptul de folosinta asupra terenului pe care se afla constructia.
(5) Obiectul ipotecii cuprinde si servitutile existente asupra imobilului ipotecat.
Art. 4.- Dispozitiile art. 1722 din Codul civil se aplica numai in cazul in care formalitatile de publicitate prevazute de lege au fost indeplinite inainte de inscrierea ipotecii constituite in conditiile prezentei legi.
Art. 5. – (1) Pana la rambursarea integrala a creditului ipotecar pentru investitii imobiliare, imobilul ipotecat va putea fi instrainat numai cu acordul prealabil, in scris, al creditorului ipotecar. Acest acord va fi necesar in legatura cu fiecare instrainare determinata.
(2) Actele incheiate cu nerespectarea dispozitiilor alin. (1) sunt lovite de nulitate absoluta.
(3) La inscrierea ipotecii aferente unui credit ipotecar pentru investitii imobiliare, Biroul de carte funciara are obligatia de a nota din oficiu interdictia de instrainare prevazuta la alin. (1).
CAPITOLUL III
Contractul de credit ipotecar pentru investitii imobiliare si contractul de asigurare

SECŢIUNEA 1
Contractul de credit ipotecar pentru investitii imobiliare – clauze obligatorii pentru protectia imprumutatilor

Art. 8. – La solicitarea unei oferte de credit, institutia autorizata are obligatia de a oferi gratuit consumatorului, pe hartie sau pe alt suport durabil, un grafic de rambursare si un exemplar al proiectului contractului de credit.
Art. 9. – (1) Contractul de credit ipotecar va cuprinde obligatoriu si urmatoarele informatii referitoare la costurile suportate de consumator:
a) valoarea totala a creditului;
b) rata dobanzii aferente creditului, fixa si/sau variabila, impreuna cu informatii privind orice costuri incluse in costul total al creditului pentru consumator;
c) costul total al creditului;
d) durata contractului de credit;
e) valoarea totala platibila de consumator;
f) costurile aferente contractului de asigurare, in cazurile in care, pentru acordarea creditului, consumatorul este obligat sa incheie un contract de asigurare.
(2) Contractul de credit ipotecar pentru investitii imobiliare nu va putea fi modificat decat in scris de catre parti, prin incheierea de acte aditionale.
Art. 10. – (1) Suma creditului acordat poate fi exprimata in contractul de credit ipotecar pentru investitii imobiliare in lei sau in valuta convertibila si va fi pusa la dispozitie imprumutatului esalonat ori integral.
(2) In cazul in care lucrarile pentru care s-a acordat creditul ipotecar pentru investitii imobiliare vor fi efectuate in regie proprie de catre imprumutati, sumele de bani se vor disponibiliza acestora conform unui plan de finantare stabilit prin contract.
Art. 11. – Este interzisa acordarea de credite ipotecare pentru investitii imobiliare conditionata de acceptarea de catre client a altor servicii care nu au legatura cu operatiunea de creditare respectiva sau de vanzarea ori cumpararea de valori mobiliare emise de institutia autorizata care acorda creditul.
Art. 12. – Clauzele de exigibilitate inainte de termen, precum si cazurile in care urmeaza sa fie aplicabile aceste clauze trebuie prevazute in contractul de credit ipotecar pentru investitii imobiliare intr-un articol distinct.
Art. 13. – (1) Imprumutatii au dreptul de a rambursa anticipat creditul primit, in conditiile stabilite de parti prin contractul de credit ipotecar pentru investitii imobiliare.
(2) In caz de faliment, lichidare voluntara a creditorului ipotecar sau in alte cazuri de lichidare prevazute de lege, imprumutatii au dreptul de a rambursa anticipat creditul ipotecar primit pentru investitii imobiliare.
Art. 14. – In cazul in care prin contractul de credit ipotecar pentru investitii imobiliare s-a stabilit ca rata dobanzii sa fie variabila se vor aplica urmatoarele reguli:
a) variatia ratei dobanzii trebuie sa fie independenta de vointa creditorului ipotecar, raportata la fluctuatiile unor indici de referinta verificabili, mentionati in contract, sau la modificarile legislative care impun acest lucru;
b) contractul poate sa prevada ca rata dobanzii nu variaza decat atunci cand modificarea in sens crescator sau descrescator inregistreaza, fata de rata initiala a dobanzii, o diferenta minimala determinata;
c) Abrogat.
Art. 15. – In sarcina imprumutatului vor fi puse numai cheltuielile aferente intocmirii documentatiei de credit si constituirii ipotecii si garantiilor aferente. Creditorul ipotecar are obligatia de a insera in continutul contractului de credit clauze prin care sa aduca la cunostinta imprumutatului toate garantiile pe care intelege sa le incheie in numele si pe seama imprumutatului, precum si conditiile de angajare a acestora.

SECŢIUNEA a 2-a
Contractele de asigurare obligatorii

Art. 16. – (1) In cazul ipotecarii unei constructii, imprumutatul va incheia un contract de asigurare acoperind toate riscurile aferente acesteia. Contractul de asigurare va fi incheiat si reinnoit astfel incat sa acopere intreaga durata de valabilitate a creditului.
(2) Drepturile asiguratului derivand din contractul de asigurare prevazut la alin. (1) vor fi cesionate in favoarea creditorului ipotecar pe toata perioada de valabilitate a contractului de credit ipotecar pentru investitii imobiliare.
(3) Opozabilitatea cesiunii fata de terti, cu exceptia asiguratorului, se face prin inscrierea acesteia la Arhiva Electronica de Garantii Reale Mobiliare, pe cheltuiala asiguratului.
(4) Opozabilitatea cesiunii fata de asigurator se realizeaza prin notificarea acestuia prin scrisoare cu confirmare de primire sau prin intermediul executorilor bancari ori judecatoresti.
(5) Despagubirile incasate de creditorul ipotecar vor duce la stingerea creantei in urmatoarea ordine: dobanzile scadente si neachitate aferente capitalului imprumutat, suma ratelor de credit ramase de achitat, alte sume datorate de imprumutat creditorului ipotecar la data primirii despagubirii, in baza contractului de credit.
(6) Primele de asigurare vor fi achitate de imprumutat, urmand ca acesta sa prezinte creditorului ipotecar dovada platii acestora, la datele convenite in contractul de credit ipotecar pentru investitii imobiliare.
Art. 17. – In cazul in care prin creditul ipotecar pentru investitii imobiliare se finanteaza constructia, reabilitarea, consolidarea, extinderea unor imobile, creditorul ipotecar poate solicita imprumutatului sa incheie un contract de asigurare pentru riscul nefinalizarii investitiilor imobiliare pentru care s-a acordat creditul. Drepturile asiguratului derivand din contractul de asigurare prevazut mai sus vor fi cesionate in favoarea creditorului ipotecar.
Art. 18. – Contractele de asigurare prevazute la art. 16 si 17 se vor incheia cu o societate de asigurari, iar imprumutatorul nu va avea dreptul sa impuna imprumutatului un anumit asigurator.

CAPITOLUL IV
Executarea creantelor institutiilor care acorda credite ipotecare pentru investitii imobiliare

Art. 19. – (1) In cazul intarzierii la plata, creditorul ipotecar va trimite imprumutatului, la ultima adresa comunicata de acesta, o notificare prin scrisoare recomandata cu confirmare de primire sau prin executor judecatoresc ori bancar, prevenindu-l asupra consecintelor incalcarii contractului de credit ipotecar pentru investitii imobiliare.
(2) In cazul notificarii prin scrisoare recomandata, aceasta se considera primita la data postei mentionata pe confirmarea de primire.
Art. 20. – In cazul in care, in termen de 30 de zile de la data primirii notificarii prevazute la art. 19, imprumutatul nu executa obligatiile asupra carora a fost notificat, contractul de credit ipotecar pentru investitii imobiliare se considera reziliat de plin drept si intreaga suma a creditului, cu dobanzile aferente la data operarii rezilierii, devine exigibila.
Art. 21. – Contractul de credit ipotecar pentru investitii imobiliare, precum si garantiile reale si personale subsecvente constituie titluri executorii, urmand sa fie investite cu formula executorie de catre instanta locului unde este situat imobilul.
Art. 22. – (1) Executarea silita a obligatiilor de plata ale imprumutatilor se va face fara conditionarea de atribuire a unui alt spatiu de locuit.
(2) In situatii exceptionale motivate ca atare, instanta de la locul executarii va putea acorda un termen de maximum 90 de zile in care debitorul isi va putea cauta o alta locuinta. Aceasta prevedere se aplica numai imprumutatilor persoane fizice.
Art. 23. – Executarea creantelor ipotecare se va face de catre executorii proprii ai institutiilor autorizate sau de catre executorii judecatoresti, dupa caz, in conditiile legii.
Art. 231. – Art. 19 si 20 nu se aplica in cazul in care creanta ipotecara devine exigibila potrivit art. 12 in cazuri de exigibilitate inainte de termen, provocate de alte cauze decat intarzierea la plata.
CAPITOLUL V
Cesiunea creantelor ipotecare

Art. 24. – (1) Creantele ipotecare, care fac parte din portofoliul unei institutii autorizate prin lege, pot fi cesionate unei alte institutii de acelasi tip ori altor entitati autorizate si reglementate in acest sens prin legi speciale.
(2) Cesionarul dobandeste, pe langa dreptul de ipoteca aferent creditului ipotecar pentru investitii imobiliare, drepturile decurgand din contractul de asigurare pentru bunul care face obiectul acestei ipoteci, precum si celelalte garantii care insotesc creanta ipotecara transmisa.
Art. 25. – (1) Cesiunea unei creante ipotecare, precum si a unui portofoliu de creante ipotecare devine opozabila fata de tertii care nu au cunoscut-o pe alta cale, cu exceptia debitorului cedat, prin inscrierea cesiunii la Arhiva Electronica de Garantii Reale Mobiliare.
(2) In cazul cesiunii unui portofoliu de creante ipotecare, opozabilitatea se poate realiza si prin inscrierea la Arhiva Electronica de Garantii Reale Mobiliare a unui aviz global de cesiune, prin care sa se descrie creantele care intra in componenta portofoliului cedat. Descrierea creantelor poate fi realizata, dupa caz, prin utilizarea unei formule generice pentru intregul portofoliu sau pentru o parte a acestuia, respectiv prin descrierea fiecarei creante in parte.
(3) In cazul cesiunii unei creante ipotecare sau a unui portofoliu de creante ipotecare, opozabilitatea fata de terti a fiecarei transmiteri a dreptului de ipoteca aferent unei creante cesionate se realizeaza prin inscrierea acestei transmiteri la Arhiva Electronica de Garantii Reale Mobiliare, precum si prin notarea ei in cartea funciara a imobilului respectiv.
Art. 26. – (1) Cesiunea unei creante ipotecare, individuala sau in cadrul unui portofoliu de creante ipotecare, devine opozabila debitorului cedat prin notificarea adresata acestuia de catre una dintre partile contractului de cesiune.
(2) Daca cedentul si cesionarul nu au convenit altfel, cesiunea se notifica de catre cedent debitorului cedat, in termen de 10 zile de la incheierea contractului de cesiune, prin scrisoare recomandata.
(3) Notificarea va mentiona institutia financiara care va incasa de la debitor sumele pentru rambursarea creditului dupa cesiune.
Art. 27. – In cazul in care cedentul si cesionarul nu convin altfel, rambursarea creditelor ipotecare pentru investitii imobiliare va fi efectuata catre cedent, care actioneaza ca mandatar al cesionarului. Cedentul va transmite cesionarului sumele astfel obtinute, iar cheltuielile generate de incasarea si transmiterea sumelor vor fi suportate de cesionar in limita sumelor stabilite prin contractul de cesiune a creantelor ipotecare.
Art. 28. – In cazul in care cedentul va continua sa primeasca sumele rambursate si daca partile nu au convenit altfel, executarea ipotecilor si a celorlalte garantii va fi facuta de catre acesta in numele si pe seama cesionarului, pe cheltuiala acestuia din urma.
Art. 281. – In cazurile prevazute la art. 27 si 28, cedentul nu poate renunta la mandat.

CAPITOLUL VI
Obligatiunile ipotecare

Art. 29. – Abrogat.
Art. 30. – Abrogat.
Art. 31. – Abrogat.
Art. 32. – Abrogat.

CAPITOLUL VII
Dispozitii finale

Art. 33. – Institutiile autorizate sunt supuse supravegherii prudentiale si controlului institutiilor abilitate prin lege.
Art. 331. – (1) Nerespectarea dispozitiilor art. 8, 9, 11, 12, 13, 14, 15, 18, 19 si 26 constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 5.000 lei la 50.000 lei.
(2) Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor prevazute la alin. (1) se fac de catre reprezentantii imputerniciti ai Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor.
Art. 34. – Prevederile prezentei legi se completeaza cu dispozitiile Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 180/2002, cu modificarile si completarile ulterioare, ale Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 99/2006 privind institutiile de credit si adecvarea capitalului, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 227/2007, ale Ordonantei Guvernului nr. 21/1992 privind protectia consumatorilor, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, ale Legii nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele incheiate intre comercianti si consumatori, republicata, ale Legii nr. 363/2007 privind combaterea practicilor incorecte ale comerciantilor in relatia cu consumatorii si armonizarea reglementarilor cu legislatia europeana privind protectia consumatorilor, ale Codului penal, ale Codului comercial, precum si ale Codului civil, in masura in care prezenta lege nu contine dispozitii contrare.

Aceasta lege a fost adoptata de Senat in sedinta din 15 noiembrie 1999, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitutia Romaniei.

 

www.coltuc.ro

Ordonanta nr. 212/1992 privind protectia consumatorilor- actualizata 2009

de

Art. 1. – (1) Statul, prin mijloacele prevazute de lege, protejeaza cetatenii in calitatea lor de consumatori, asigurand cadrul necesar accesului neingradit la produse si servicii, informarii lor complete despre caracteristicile

 

 esentiale ale acestora, apararii si asigurarii drepturilor si intereselor legitime ale persoanelor fizice impotriva unor practici incorecte, participarii acestora la fundamentarea si luarea deciziilor ce ii intereseaza in calitate de consumatori.

   (2) Prevederile prezentei ordonante se aplica la comercializarea produselor noi, folosite sau reconditionate si a serviciilor destinate consumatorilor, cu exceptia produselor care se comercializeaza ca antichitati si a produselor necesar fi reparate sau reconditionate pentru a fi utilizate, cu conditia ca operatorul economic sa informeze cumparatorul despre aceasta.

 

 

   Art. 2. – In sensul prezentei ordonante, se intelege prin:

   1. calitate – ansamblul de proprietati si caracteristici ale unui produs sau serviciu, care ii confera aptitudinea de a satisface, conform destinatiei acestuia, necesitatile explicite sau implicite;

   2. consumator – orice persoana fizica sau grup de persoane fizice constituite in asociatii, care actioneaza in scopuri din afara activitatii sale comerciale, industriale sau de productie, artizanale ori liberale;

   3. operator economic – persoana fizica sau juridica, autorizata, care in cadrul activitatii sale profesionale fabrica, importa, transporta sau comercializeaza produse ori parti din acestea sau presteaza servicii;

   4. producator:

   a) operatorul economic care fabrica un produs finit sau o componenta a unui produs;

   b) operatorul economic care fabrica materie prima;

   c) operatorul economic care isi aplica denumirea, marca sau un alt semn distinctiv pe produs;

   d) operatorul economic care reconditioneaza produsul;

   e) operatorul economic sau distribuitorul care prin activitatea sa modifica caracteristicile produsului;

   f) reprezentantul inregistrat in Romania al unui operator economic care nu are sediul in Romania sau, in cazul inexistentei acestuia, importatorul produsului;

   g) operatorul economic care importa produse in vederea realizarii ulterioare a unei operatiuni de vanzare, inchiriere, leasing sau orice alta forma de distributie specifica derularii afacerii;

   h) distribuitorul produsului importat, in cazul in care nu se cunoaste importatorul, chiar daca producatorul este mentionat;

   i) distribuitorul produsului, in cazul in care importatorul nu poate fi identificat, daca nu informeaza persoana prejudiciata in termen de 30 de zile de la cererea acesteia asupra identitatii importatorului;

   5. distribuitor – operatorul economic din lantul de distributie;

   6. vanzator – distribuitorul care ofera produsul consumatorului;

   7. prestator – operatorul economic care furnizeaza servicii;

   8. produs – bun material a carui destinatie finala este consumul sau utilizarea individuala ori colectiva; sunt considerate produse energia electrica, energia termica, apa si gazele livrate pentru consumul individual;

   9. produs sigur – produsul care, folosit in conditii normale sau previzibile, nu prezinta riscuri sau care prezinta riscuri minime, tinand seama de intrebuintarea acestuia; riscul se considera acceptabil si compatibil cu un grad inalt de protectie pentru siguranta si sanatatea consumatorilor, in functie de urmatoarele aspecte:

   a) caracteristicile produsului, ale ambalarii si ale instructiunilor de montaj si intretinere;

   b) efectul asupra altor produse, impreuna cu care acesta poate fi folosit;

   c) modul de prezentare a produsului, etichetarea, instructiunile de folosire si orice alte indicatii si informatii furnizate de producator;

   d) categoria de consumatori expusa riscului prin folosirea produsului;

   10. produs periculos – produsul care nu poate fi definit ca produs sigur;

   11. produs cu defecte – produsul la care modul de prezentare, utilizarea previzibila si data achizitionarii nu ofera siguranta consumatorului, producand pagube acestuia;

   12. paguba – prejudiciul creat consumatorului prin utilizarea unui produs periculos sau a unui produs cu defecte, precum si cel creat de servicii necorespunzatoare furnizate de prestator. Prejudiciul poate fi material, vatamarea integritatii corporale sau a sanatatii, precum si pierderea vietii. In cazul utilizarii unui produs cu defecte, se considera paguba deteriorarea sau distrugerea oricarui bun, altul decat produsul cu defecte, cu conditia ca bunul respectiv sa fie in mod normal destinat folosintei sau consumului privat si sa fi fost folosit de persoana prejudiciata pentru uz sau consum personal, iar valoarea pagubei sa nu fie mai mica de 200 lei;

   13. produs de folosinta indelungata – produsul relativ complex, constituit din piese si subansambluri, proiectat si construit pentru a putea fi utilizat pe durata medie de utilizare si asurpa caruia se pot efectua reparatii sau activitati de intretinere;

   14. serviciu – activitatea, alta decat cea din care rezulta produse, efectuata in scopul satisfacerii unor necesitati ale consumatorilor;

   15. declaratie de conformitate – declaratia facuta de catre un producator sau un prestator, prin care acesta informeaza, pe propria raspundere, despre faptul ca un produs sau un serviciu este conform cu un document tehnic normativ;

   16. clauza abuziva – o clauza contractuala care nu a fost negociata direct cu consumatorul si care prin ea insasi sau impreuna cu alte prevederi din contract creeaza, in detrimentul consumatorului si contrar cerintelor bunei-credinte, un dezechilibru semnificativ intre drepturile si obligatiile partilor;

   17. termen de garantie – limita de timp, care curge de la data dobandirii produsului sau serviciului, pana la care producatorul sau prestatorul isi asuma responsabilitatea remedierii sau inlocuirii produsului ori serviciului achizitionat, pe cheltuiala sa, daca deficientele nu sunt imputabile consumatorului;

   18. termen de valabilitate/data de minima durabilitate pentru produsele nealimentare – limita de timp/data stabilita de producator pana la care un produs isi pastreaza caracteristicile specifice initiale, daca au fost respectate conditiile de transport, manipulare, depozitare si pastrare;

   181. data-limita de consum pentru produsele alimentare – limita de timp/data stabilita de producator pana la care produsele care din punct de vedere microbiologic au un grad ridicat de perisabilitate si sunt susceptibile ca dupa un timp scurt sa prezinte un pericol imediat pentru sanatatea consumatorilor isi pastreaza caracteristicile specifice, daca au fost respectate conditiile de transport, manipulare, depozitare si pastrare;

   19. data durabilitatii minimale – data stabilita de producator pana la care un produs alimentar isi pastreaza caracteristicile specifice in conditii de depozitare corespunzatoare; produsele pentru care se stabileste data durabilitatii minimale nu trebuie sa fie periculoase nici dupa aceasta data;

   20. durata medie de utilizare – intervalul de timp, stabilit in documente tehnice normative sau declarat de catre producator ori convenit intre parti, in cadrul caruia produsele de folosinta indelungata trebuie sa isi mentina caracteristicile functionale, daca au fost respectate conditiile de transport, manipulare, depozitare si exploatare;

   21. viciu ascuns – deficienta calitativa a unui produs livrat sau a unui serviciu prestat care nu a fost cunoscuta si nici nu putea fi cunoscuta de catre consumator prin mijloacele obisnuite de verificare;

   22. practici comerciale abuzive si/sau incorecte – orice actiune, inactiune, conduita, demers sau comunicare comerciala, inclusiv publicitate, din partea unui operator economic in relatie directa cu promovarea, vanzarea sau furnizarea unui produs sau serviciu, care aduce atingere in mod direct intereselor consumatorilor;

   23. punere pe piata – actiunea de a face disponibil pentru prima data, contra cost sau gratuit, un produs sau un serviciu in vederea distribuirii sau utilizarii.

   24. costul total al creditului pentru consumator – toate costurile, inclusiv dobanda, comisioanele, taxele si orice alt tip de costuri pe care trebuie sa le suporte consumatorul in legatura cu contractul de credit si care sunt cunoscute de catre creditor, cu exceptia taxelor notariale; costurile pentru serviciile accesorii aferente contractului de credit, in special primele de asigurare, sunt incluse, de asemenea, in cazul in care obtinerea creditului sau obtinerea acestuia potrivit clauzelor si conditiilor prezentate este conditionata de incheierea unui contract de servicii;

   25. valoarea totala platibila de consumator – suma dintre valoarea totala a creditului si costul total al creditului pentru consumator;

   26. valoarea totala a creditului – plafonul sau sumele totale puse la dispozitie in baza unui contract de credit;

   27. imobil – constructia si/sau terenul pe care se afla sau urmeaza sa se ridice o constructie, care fac obiectul unui contract de vanzare-cumparare;

   28. intermediere imobiliara – activitate de mijlocire a tranzactiilor de vanzare-cumparare sau de inchiriere a imobilelor;

   29. servicii imobiliare – una sau mai multe dintre urmatoarele activitati:

   – promovarea in vederea vanzarii, cumpararii sau inchirierii de imobile;

   – consultanta in vederea vanzarii, cumpararii sau inchirierii de imobile;

   – intermedierea imobiliara;

   – administrarea imobilelor;

   30. agentie imobiliara – operator economic, furnizor de servicii imobiliare, care actioneaza in numele si in interesul unor terti.

 

   Art. 3. – Principalele drepturi ale consumatorilor sunt:

   a) de a fi protejati impotriva riscului de a achizitiona un produs sau de a li se presta un serviciu care ar putea sa le prejudicieze viata, sanatatea sau securitatea ori sa le afecteze drepturile si interesele legitime;

   b) de a fi informati complet, corect si precis asupra caracteristicilor esentiale ale produselor si serviciilor, astfel incat decizia pe care o adopta in legatura cu acestea sa corespunda cat mai bine nevoilor lor, precum si de a fi educati in calitatea lor de consumatori;

   c) de a avea acces la piete care le asigura o gama variata de produse si servicii de calitate;

   d) de a fi despagubiti pentru pagubele generate de calitatea necorespunzatoare a produselor si serviciilor, folosind in acest scop mijloace prevazute de lege;

   e) de a se organiza in asociatii de consumatori, in scopul apararii intereselor lor.

 

 

   CAPITOLUL II
  Protectia vietii, sanatatii si securitatii consumatorilor

 

   Art. 4. – (1) Se interzice comercializarea de produse sau prestarea de servicii care, utilizate in conditii normale, pot pune in pericol viata, sanatatea sau securitatea consumatorilor.

   (2) Se interzic producerea, importul si comercializarea produselor falsificate sau contrafacute.

   Art. 5. – (1) Produsele se comercializeaza numai in cadrul termenului de valabilitate/datei de minima durabilitate pentru produsele nealimentare sau al datei-limita de consum pentru produsele alimentare/datei durabilitatii minimale stabilite de producator.

   (2) Se interzice modificarea termenului de valabilitate/datei de minima durabilitate sau a datei-limita de consum/datei durabilitatii minimale inscrise pe produs, pe eticheta, pe ambalaj sau, dupa caz, in documentele insotitoare.

 

 

   Art. 6. – (1) Guvernul, prin organismele sale specializate, stabileste norme si reglementari specifice sau le imbunatateste pe cele existente, cand se impune protectia vietii, sanatatii sau securitatii consumatorilor, in urmatoarele cazuri:

   a) fabricarea, importul, conservarea, ambalarea, etichetarea, manipularea, transportul, depozitarea, pregatirea pentru vanzare si vanzarea produselor;

   b) furnizarea si utilizarea produselor, precum si prestarea serviciilor.

   (2) Normele si reglementarile se refera la grupe de produse si servicii care, anual, sunt nominalizate si actualizate de catre Guvern, daca acest lucru se impune.

   Art. 7. – Operatorii economici sunt obligati:

   a) producatorii:

   – Abrogat;

   – sa puna pe piata numai produse sigure si, daca actele normative in vigoare prevad, acestea sa fie testate si/sau certificate;

   – sa puna pe piata numai produse care respecta conditiile prescrise sau declarate;

   – sa opreasca livrarile, respectiv sa retraga de pe piata si/sau de la consumatori produsele la care organele abilitate ori specialistii proprii au constatat neindeplinirea caracteristicilor prescrise, declarate sau care ar putea afecta viata, sanatatea, securitatea ori interesul economic al consumatorilor, daca aceasta masura constituie singurul mijloc prin care se pot elimina neconformitatile respective;

   – sa asigure, atat pe durata de fabricatie, cat si dupa scoaterea din programul de fabricatie, pentru perioada cel putin egala cu durata medie de utilizare, calculata de la data vanzarii ultimelor produse, direct sau prin terti abilitati, piesele de schimb aferente si service-ul necesar produselor de folosinta indelungata;

   – sa foloseasca in activitatea de productie si depozitare spatii corespunzatoare.

   b) distribuitorii:

   – sa se asigure ca produsele oferite spre comercializare sunt sigure si respecta conditiile prescrise sau declarate;

   – sa nu comercializeze produse despre care detin informatii sau considera ca pot fi periculoase;

   – sa anunte, imediat, autoritatile publice competente, precum si producatorul despre existenta pe piata a oricarui produs de care au cunostinta ca este periculos;

   – sa retraga de la comercializare produsele la care organele abilitate de lege au constatat ca nu indeplinesc caracteristicile prescrise sau declarate, daca aceasta constituie singurul mijloc prin care se pot elimina neconformitatile respective;

   – sa asigure conditiile tehnice stabilite de producator pe timpul transportului, manipularii, depozitarii si desfacerii produselor;

   c) prestatorii de servicii:

   – sa foloseasca, in cadrul serviciilor prestate, numai produse si proceduri sigure si, dupa caz, daca actele normative in vigoare prevad, acestea sa fie testate si/sau certificate, si sa anunte imediat existenta pe piata a oricarui produs despre care au cunostinta ca este periculos;

   – sa presteze numai servicii care nu afecteaza viata, sanatatea sau securitatea consumatorilor ori interesele economice ale acestora;

   – sa respecte conditiile prescrise sau declarate, precum si clauzele prevazute in contracte;

   – sa asigure, la prestarea serviciilor nealimentare, conditii igienice, conditiile stabilite de producator, de actele normative in vigoare, precum si cele specifice desfasurarii activitatii;

   – Abrogat.

 

 

   CAPITOLUL III
  Protectia intereselor economice ale consumatorilor

 

   Art. 8. – Guvernul adopta reglementari specifice in scopul prevenirii si combaterii practicilor ce dauneaza intereselor economice ale consumatorilor.

   Art. 9. – Operatorii economici sunt obligati sa puna pe piata numai produse sau servicii care corespund caracteristicilor prescrise sau declarate, sa se comporte in mod corect in relatiile cu consumatorii si sa nu foloseasca practici comerciale abuzive.

   Art. 91. – (1) In cazul serviciilor financiare, consumatorul are dreptul de a fi informat in mod corect, inca din faza precontractuala, asupra tuturor conditiilor contractuale.

   (2) La solicitarea unei oferte de credit, furnizorul de servicii financiare are obligatia de a oferi gratuit consumatorului, pe hartie sau pe alt suport durabil, un grafic de rambursare ori alt document care sa mentioneze costurile totale ce vor fi suportate de consumator si un exemplar al proiectului contractului de credit.

 

 

   Art. 92. – (1) Orice forma de publicitate referitoare la contractele de credit care indica o rata a dobanzii sau orice alte cifre referitoare la costul creditului pentru consumator va cuprinde urmatoarele informatii standard, prin intermediul unui exemplu reprezentativ:

   a) rata dobanzii aferente creditului, fixa si/sau variabila, impreuna cu informatii privind orice costuri incluse in costul total al creditului pentru consumator;

   b) valoarea totala a creditului;

   c) dobanda anuala efectiva, conform prevederilor legale specifice;

   d) durata contractului de credit;

   e) valoarea totala platibila de consumator.

   (2) In orice forma de publicitate, informatiile referitoare la costuri vor fi scrise vizibil si usor de citit, in acelasi camp vizual si cu caractere de aceeasi marime.

   (3) In cazurile in care, pentru acordarea creditului, consumatorul este obligat sa incheie un contract de asigurare, se va mentiona acest lucru in publicitate.

 

 

   Art. 93. – In cadrul contractelor incheiate cu consumatorii, furnizorii de servicii financiare sunt obligati sa respecte urmatoarele reguli:

   a) contractele vor fi redactate in scris, vizibil si usor de citit, cu o marime a fontului utilizat de minimum 10, pe hartie sau pe alt suport durabil, in cel putin doua exemplare, fiind remis cate un exemplar original fiecarei parti. Culoarea de fond a hartiei pe care este redactat contractul trebuie sa fie in contrast cu cea a fontului utilizat;

   b) dobanzile, precum si toate comisioanele, taxele, tarifele, spezele bancare sau orice alte costuri aferente acordarii si derularii contractului, respectiv aferente unor servicii in privinta carora consumatorul nu dispune de libertate de alegere vor fi mentionate in contract, fara a se face trimiteri la conditii generale de afaceri ale furnizorului de servicii financiare, lista de tarife si comisioane sau orice alt inscris;

   c) in situatiile in care exista drept de rambursare anticipata, comisionul de rambursare anticipata a creditului se determina in stransa legatura cu pierderile creditorului aferente rambursarii anticipate si nu trebuie sa constituie un obstacol disproportionat in exercitarea dreptului consumatorului de a rambursa anticipat creditul;

   d) in contractul de credit/depozit se vor mentiona si costurile de administrare, de retragere numerar si/sau de depunere numerar aferente contului curent, care cad in sarcina consumatorului, daca furnizorul de servicii financiare percepe astfel de comisioane. Costurilor aferente contului curent mentionate mai sus nu le sunt aplicabile prevederile lit. e);

   e) fara a prejudicia prevederile privind modificarea dobanzii, pe parcursul derularii contractului:

   1. se interzice majorarea comisioanelor, taxelor, tarifelor, spezelor bancare sau a oricaror altor costuri mentionate in contract;

   2. se interzice introducerea si perceperea de noi taxe, comisioane, tarife, speze bancare sau orice alte costuri care nu au fost mentionate in contract;

   f) in contract se va mentiona tipul de dobanda, variabila si/sau fixa, iar daca dobanda este fixa numai pentru o anumita perioada, aceasta va fi precizata cu exactitate;

   g) in contractele de credit cu dobanda variabila se vor aplica urmatoarele reguli:

   1. variatia ratei dobanzii trebuie sa fie independenta de vointa furnizorului de servicii financiare, raportata la fluctuatiile unor indici de referinta verificabili, mentionati in contract, sau la modificarile legislative care impun acest lucru;

   2. dobanda poate varia in functie de dobanda de referinta a furnizorului de servicii financiare, cu conditia ca aceasta sa fie unica pentru toate produsele financiare destinate persoanelor fizice ale operatorului economic respectiv si sa nu fie majorata peste un anumit nivel, stabilit prin contract;

   3. formula dupa care se calculeaza variatia dobanzii trebuie indicata in mod expres in contract, cu precizarea periodicitatii si/sau a conditiilor in care survine modificarea ratei dobanzii, atat in sensul majorarii, cat si in cel al reducerii acesteia;

   h) sunt interzise clauzele contractuale care dau dreptul furnizorului de servicii financiare sa modifice unilateral clauzele contractuale fara incheierea unui act aditional, acceptat de consumator;

   i) orice notificare cu privire la modificarea continutului clauzelor contractuale referitoare la costuri va fi transmisa consumatorilor cu cel putin 30 de zile inainte de intrarea acesteia in vigoare. Consumatorul are la dispozitie un termen de 15 zile de la primirea notificarii pentru a comunica optiunea sa de acceptare sau de neacceptare a noilor conditii. Neprimirea unui raspuns din partea consumatorului in termenul mentionat anterior nu este considerata acceptare tacita;

   j) pentru orice modificare a nivelului costurilor creditului, conform conditiilor contractuale, furnizorul de servicii financiare este obligat sa notifice consumatorul, in functie de optiunea scrisa a acestuia, exprimata in contract, prin una sau mai multe metode: scrisoare recomandata, e-mail, sms, si va pune la dispozitia acestuia un nou grafic de rambursare;

   k) furnizorul de servicii financiare va lua toate masurile necesare pentru a efectua repararea in termen de maximum 15 zile a eventualelor prejudicii cauzate consumatorului prin nerespectarea obligatiilor asumate prin contract si va face dovada demersurilor intreprinse in acest sens;

   l) contractul de credit va contine obligatoriu o prevedere prin care consumatorul sa fie atentionat despre raportarea la Biroul de Credit, Centrala Riscurilor Bancare si/sau la alte structuri asemanatoare existente, in cazul in care acesta intarzie cu achitarea ratelor scadente, daca exista aceasta obligatie de raportare;

   m) la incetarea contractului, inclusiv prin ajungere la termen, reziliere sau denuntare unilaterala din partea consumatorului, furnizorul de servicii financiare va oferi gratuit consumatorului un document care sa ateste faptul ca au fost stinse toate obligatiile dintre parti. Totodata, se vor inchide si conturile aferente serviciului financiar de baza furnizat, fara a fi necesara depunerea unei alte cereri de catre consumator si fara plata unor costuri suplimentare. Contul nu va fi inchis in situatia in care acesta este poprit sau indisponibilizat, conform legii, pentru indeplinirea de catre consumator a unor obligatii asumate fata de furnizorul de servicii financiare insusi sau fata de terti.

 

 

   Art. 94. – In cazul serviciilor de intermediere imobiliara, consumatorul va fi informat in scris, corect, complet si precis, inca din faza precontractuala, cu privire la:

   a) preturile practicate in piata pentru tipul de imobil ce urmeaza a face obiectul intermedierii imobiliare, conform informatiilor existente in baza de date a agentiei imobiliare;

   b) deficiente si alte inconveniente cunoscute de agentia imobiliara sau pe care in mod rezonabil putea sa le cunoasca, incluzand surse de zgomot, umezeala, poluare, miros, pericol de inundatii sau surpari, organizarea in apropiere a unor manifestari populare periodice, istoricul terenului sau al cladirii, posibile dezavantaje ale vecinatatilor;

   c) nivelul comisionului practicat de agentia imobiliara;

   d) situatia juridica a imobilului;

   e) nivelul estimativ al costurilor ce urmeaza sa fie suportate de consumator, pentru obtinerea documentelor si intocmirea actelor necesare incheierii contractului.

 

 

   Art. 95. – Contractul de intermediere imobiliara va cuprinde cel putin urmatoarele elemente:

   a) datele de identificare a partilor;

   b) obiectul contractului/natura serviciului prestat;

   c) pretul solicitat de proprietar/pe care este dispus sa il plateasca cumparatorul;

   d) termenul de valabilitate al contractului;

   e) conditiile in care contractul poate fi denuntat unilateral;

   f) conditiile in care contractul poate fi reziliat;

   g) nivelul maxim al comisionului datorat de consumator agentiei imobiliare pentru contractul ce urmeaza sa se incheie;

   h) clauza de exclusivitate, in cazul in care aceasta a fost acceptata de parti;

   i) precizarea situatiilor in care consumatorul datoreaza comision agentiei imobiliare;

   j) drepturile si obligatiile partilor;

   k) situatiile de forta majora;

   l) data incheierii contractului.

 

 

   Art. 96. – Contractele de intermediere imobiliara in care consumatorul are calitatea de potential cumparator vor contine, in plus fata de cele prevazute la art. 94, urmatoarele elemente:

   1. caracteristicile generale ale imobilului, care pot influenta decizia de cumparare, incluzand nivelul de finisare, dimensiuni, vechime si pozitionarea fata de punctele cardinale;

   2. tarifele pentru serviciile prestate.

 

 

   Art. 97. – O tranzactie imobiliara se considera incheiata in momentul in care vanzatorul si cumparatorul au semnat actul de vanzare-cumparare.

 

 

   Art. 98. – Contractul de intermediere imobiliara sau alte eventuale contracte accesorii incheiate intre consumator si agentia imobiliara nu pot contine clauze penale care sa oblige consumatorul care nu isi indeplineste angajamentele contractuale la plata unei sume mai mari decat onorariul pe care l-ar fi platit in cazul incheierii tranzactiei.

 

 

   Art. 99. – Agentia imobiliara nu poate solicita din partea consumatorului plata comisionului in oricare dintre urmatoarele situatii:

   a) cand intre consumator si agentia imobiliara nu este incheiat un contract de intermediere;

   b) cand contractul de vanzare-cumparare/inchiriere nu s-a incheiat;

   c) cand contractul nu are stipulata clauza de exclusivitate, iar tranzactia s-a realizat fara participarea agentiei imobiliare.

 

 

   Art. 910. – Nu se permite plata in avans a comisionului, partiala sau totala, decat cu acordul scris al consumatorului si cu precizarea situatiilor in care agentia imobiliara este obligata sa inapoieze consumatorului sumele primite in avans.

 

 

   Art. 911. – In baza contractului de intermediere imobiliara dintre agentia imobiliara si cumparator, agentia trebuie sa asigure vizionarea imobilelor ce corespund preferintelor consumatorului, inainte de incheierea contractului de vanzarecumparare.

 

   Art. 10. – Drepturile consumatorilor, la incheierea contractelor, sunt:

   a) libertatea de a lua decizii la achizitionarea de produse si servicii, fara a li se impune in contracte clauze abuzive sau care pot favoriza folosirea unor practici comerciale incorecte in vanzare, de natura a influenta optiunea acestora;

   b) de a beneficia de o redactare clara si precisa a clauzelor contractuale, indicarea exacta a preturilor si tarifelor si, dupa caz, a conditiilor de garantie;

   c) de a fi exonerati de plata produselor si serviciilor care nu au fost solicitate, precum si de achitarea preturilor, tarifelor, taxelor, comisioanelor, dobanzilor si penalitatilor care nu au fost stipulate initial in contracte sau in alte documente aferente contractelor;

   d) de a fi despagubiti pentru daunele provocate de produsele sau serviciile care nu corespund clauzelor contractuale;

   e) de a li se asigura service-ul necesar si piese de schimb pe toata durata medie de utilizare a produsului, stabilita in documentele tehnice normative sau declarata de catre producator ori convenita de parti;

   f) de a plati, pentru produsele sau serviciile de care beneficiaza, sume stabilite cu exactitate, in prealabil; majorarea pretului, tarifului, taxelor, comisioanelor, dobanzilor, penalitatilor si a altor eventuale costuri stabilite initial este posibila numai cu acordul scris al consumatorului;

   g) de a sesiza asociatiile de consumatori si organele administratiei publice asupra incalcarii drepturilor si intereselor lor legitime, in calitate de consumatori, si de a face propuneri referitoare la imbunatatirea calitatii produselor si serviciilor;

   h) de a fi notificati in scris cu privire la orice modificare ca urmare a prevederilor contractuale referitoare la valoarea dobanzilor, comisioanelor, penalitatilor sau oricaror altor costuri, cu cel putin 30 de zile inainte de aplicarea noilor valori;

   i) de a fi notificati cu 30 de zile inainte de data la care contractul se prelungeste in mod automat pentru o perioada de timp determinata sau nedeterminata, in vederea formularii in scris de catre consumator a unei optiuni de prelungire a valabilitatii acestuia.

 

 

   Art. 11. – (1) Produsele si serviciile oferite consumatorilor se masoara cu mijloace de masurare si control adecvate, verificate metrologic, potrivit reglementarilor legale.

   (2) Indicatiile mijloacelor de masurare trebuie sa fie lizibile si la vederea cumparatorului.

   Art. 12. – (1) Consumatorii au dreptul de a pretinde vanzatorilor sau prestatorilor de servicii remedierea ori inlocuirea gratuita a produselor si serviciilor obtinute, precum si despagubiri pentru pierderile suferite ca urmare a deficientelor constatate in cadrul termenului de garantie sau de valabilitate.

    Dupa expirarea acestui termen, consumatorii pot pretinde remedierea sau inlocuirea produselor/serviciilor care nu pot fi folosite potrivit scopului pentru care au fost realizate, ca urmare a unor vicii ascunse aparute pe durata medie de utilizare a acestora.

   (2) Vanzatorul sau prestatorul de servicii suporta toate cheltuielile legate de aceste deficiente, situatie care nu il exonereaza de raspundere pe producator in relatia cu acesta.

 

 

   Art. 13. – (1) Remedierea deficientelor aparute la produse sau servicii ori inlocuirea produselor care nu corespund in cadrul termenului de garantie sau de valabilitate si care nu sunt imputabile consumatorului se face in termen de maximum 15 zile din momentul cand operatorul economic a luat la cunostinta de deficientele respective.

   (2) In cazul unor vicii ascunse, termenul maxim stabilit la alin. (1) curge de la data finalizarii expertizei tehnice efectuate de un organism tehnic neutru.

 

 

   Art. 14. – In cazul produselor si serviciilor alimentare, al produselor nealimentare pentru care producatorul stabileste termen de valabilitate/data de minima durabilitate, care pot afecta viata sau sanatatea consumatorilor ori care prezinta abateri de la caracteristicile prescrise sau declarate, vanzatorul/prestatorul de servicii este obligat, la cererea consumatorului, sa le inlocuiasca de indata, sa le refaca sau sa restituie contravaloarea acestora.

 

 

   Art. 15. – (1) Refacerea serviciului sau, in cazul in care acest lucru nu este posibil, restituirea contravalorii serviciului prestat se face imediat dupa constatarea neincadrarii acestuia in conditiile prescrise sau declarate de prestatorul de servicii, daca aceasta situatie nu este imputabila consumatorului.

   (2) Restituirea contravalorii serviciului se face la valoarea stabilita in contract.

   (3) Operatorul economic are aceleasi obligatii pentru serviciul refacut ca si pentru serviciul prestat initial.

   (4) Persoanele imputernicite conform art. 54 sa constate contraventiile si sa aplice sanctiunile prevazute de prezenta ordonanta vor stabili odata cu sanctiunea si masuri de remediere sau, daca acest lucru nu este posibil, inlocuirea ori restituirea contravalorii serviciilor, dupa caz.

 

 

   Art. 16. – (1) Consumatorul poate solicita plata unor despagubiri, potrivit clauzelor contractuale sau dispozitiilor legale, in cazul remedierii ori al inlocuirii produselor sau serviciilor necorespunzatoare.

   (2) Solutionarea solicitarii platii unor prejudicii morale sau daune conexe remedierii ori a inlocuirii produselor sau serviciilor necorespunzatoare cerute de consumatori sau de operatorii economici este de competenta instantei judecatoresti competente ori a organismului de mediere competent.

   Art. 17. – In cadrul termenului de garantie, prestatorii de servicii asigura toate operatiunile necesare remedierii deficientelor constatate la serviciile prestate sau inlocuirii produselor utilizate in cadrul serviciilor respective, inclusiv transportul, manipularea, diagnosticarea, expertizarea, demontarea, montarea si ambalarea acestora.

 

 

   CAPITOLUL IV
  Informarea si educarea consumatorilor

 

   Art. 18. – Consumatorii au dreptul de a fi informati, in mod complet, corect si precis, asupra caracteristicilor esentiale ale produselor si serviciilor oferite de catre operatorii economici, astfel incat sa aiba posibilitatea de a face o alegere rationala, in conformitate cu interesele lor, intre produsele si serviciile oferite si sa fie in masura sa le utilizeze, potrivit destinatiei acestora, in deplina securitate.

   Art. 19. – Informarea consumatorilor despre produsele si serviciile oferite se realizeaza, in mod obligatoriu, prin elemente de identificare si caracterizare ale acestora, care se inscriu in mod vizibil, lizibil, usor de inteles, intr-o forma care sa nu permita stergerea si sa nu fie inscriptionate in locuri obscure, sa nu fie intrerupte prin desen sau imagini, dupa caz, pe produs, eticheta, ambalaj de vanzare sau in cartea tehnica, contract, instructiunile de folosire ori altele asemenea, ce insotesc produsul sau serviciul, in functie de natura acestuia.

 

 

   Art. 20. – (1) Producatorul trebuie sa informeze despre denumirea produsului, denumirea si/sau marca producatorului, cantitatea si, dupa caz, termenul de valabilitate/data de minima durabilitate sau data-limita de consum/data durabilitatii minimale, durata medie de utilizare, principalele caracteristici tehnice si calitative, compozitia, aditivii folositi, despre eventualele riscuri previzibile, modul de utilizare, manipulare, transport, depozitare, conservare sau pastrare, despre contraindicatii.

   (2) Producatorii si importatorii din state care nu sunt membre ale Uniunii Europene au obligatia sa isi precizeze adresa postala a sediului social in elementele de identificare. Producatorii, ambalatorii sau distribuitorii din state membre ale Uniunii Europene au obligatia sa isi precizeze adresa postala a sediului social unde pot fi contactati.

   (3) Produsele de folosinta indelungata trebuie sa fie insotite de certificatul de garantie si, daca reglementarile in vigoare prevad, de declaratia de conformitate, precum si de cartea tehnica ori de instructiunile de folosire, instalare, exploatare, intretinere, eliberate de producator.

   (4) Vanzatorii si prestatorii de servicii trebuie sa informeze consumatorii despre pretul final al produsului sau despre tariful serviciului prestat, pe care il suporta consumatorul, care sa cuprinda toate costurile, inclusiv taxa pe valoarea adaugata si toate costurile suplimentare, si sa le ofere acestora toate informatiile si documentele tehnice, dupa caz, care trebuie sa insoteasca produsul sau serviciul.

   (5) Toate informatiile privitoare la produsele si serviciile oferite consumatorilor, documentele insotitoare, inclusiv cele referitoare la informatiile privind securitatea produsului si instructiunile de utilizare, precum si contractele, inclusiv cele preformulate, trebuie sa fie scrise in limba romana, indiferent de tara de origine a acestora, fara a exclude prezentarea acestora si in alte limbi.

   (6) Fac exceptie de la prevederile alin. (5) biletele de avion sau alte bilete de transport international, documentele elaborate in baza unor acorduri internationale pe care Romania le-a acceptat si le-a semnat, precum si voucherele turistice internationale.

   (7) Operatorii economici de transport international care isi desfasoara activitatea pe teritoriul Romaniei sunt obligati sa ofere in scris consumatorilor, in completare la biletul de transport, indiferent de forma de prezentare a acestuia, informatii in limba romana referitoare la: itinerar, program, durata, distanta, locul alocat in mijlocul de transport, conditiile generale de transport, precum si orice alte informatii utile pentru consumatori, referitoare la serviciul respectiv.

 

 

   Art. 21. – Informatiile referitoare la serviciile prestate trebuie sa cuprinda categoria calitativa a serviciului, timpul de realizare, termenul de garantie, tariful, riscurile previzibile si, dupa caz, declaratia de conformitate.

   Art. 22. – Operatorii economici sunt obligati sa demonstreze consumatorilor, la cererea acestora, cu ocazia cumpararii, modul de utilizare si functionalitatea produselor ce urmeaza a fi vandute; la lansarea pe piata a produselor, acestia sunt obligati sa efectueze demonstratii de utilizare.

   Art. 23. – Obligatia de a informa pe consumator potrivit art. 19, 20, 21 si 22 nu poate fi inlaturata prin invocarea secretului comercial sau profesional.

   Art. 24. – Se interzice prezentarea, prin orice mijloace, a afirmatiilor si indicatiilor care nu sunt conforme cu parametrii ce caracterizeaza produsele si serviciile si care nu pot fi probate.

   Art. 25. – Preturile si tarifele trebuie indicate in mod vizibil si intr-o forma neechivoca, usor de citit.

   Art. 26. – (1) Comercializarea produselor si prestarea serviciilor se fac in locuri si in spatii autorizate, conform reglementarilor legale in vigoare.

   (2) Sunt obligatorii afisarea, in mod vizibil, a denumirii unitatii, a codului unic de inregistrare la registrul comertului, din care sa rezulte obiectul/obiectele de activitate al/ale societatii pentru care este autorizata sa functioneze, precum si afisarea si respectarea orarului de functionare.

   (3) Orarele de functionare vor fi stabilite, dupa caz, in conformitate cu hotararile administratiei publice locale.

 

   CAPITOLUL V
  Organe ale administratiei publice pentru protectia consumatorilor

 

   Art. 27. – Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor, organ de specialitate al administratiei publice centrale, subordonat Guvernului, coordoneaza si realizeaza politica Guvernului in domeniul protectiei consumatorilor.

   Art. 28. – (1) Atributiile si modul de organizare si functionare ale Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor, precum si relatiile dintre aceasta si alte organisme competente in domeniu se stabilesc prin hotarari ale Guvernului.

   (2) Guvernul va stabili reglementari in domeniul protectiei consumatorilor pentru organele de specialitate ale administratiei publice centrale si, respectiv, pentru unele servicii publice ale ministerelor si altor autoritati ale administratiei publice centrale, organizate in judete si in municipiul Bucuresti.

   (3) Guvernul va stabili, prin hotarari, reglementari-cadru in domeniul protectiei consumatorilor, inclusiv reglementari privind modul de constituire, repartizare si utilizare a unui fond de stimulare a personalului Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor.

   (4) Taxele care se percep de catre serviciile sau organele administratiei publice, cu rol in domeniul protectiei consumatorilor, se stabilesc conform legii, iar tarifele pentru incercarile efectuate in laboratoare proprii, subordonate sau agreate, conform actelor normative in vigoare.

   Art. 29. – Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor, in baza consultarii cu alte organisme interesate ale administratiei publice centrale si locale, precum si cu cele neguvernamentale, elaboreaza reglementari referitoare la modalitatile concrete de colaborare si de sprijinire reciproca si le propune spre aprobare Guvernului.

 

   CAPITOLUL VI
  Asociatiile de consumatori

 

 

   Art. 30. – In sensul prezentei ordonante, asociatiile de consumatori sunt considerate organizatii neguvernamentale, ca persoane juridice, conform legii, si care, fara a urmari realizarea de profit pentru membrii lor, au ca unic scop apararea drepturilor si intereselor legitime ale membrilor lor sau ale consumatorilor, in general.

 

 

   Art. 31. – Asociatiile de consumatori pot fi parteneri sociali cu drept de reprezentare in consiliile consultative cu rol in domeniul protectiei consumatorilor, in care organele administratiei publice sunt reprezentate, daca indeplinesc conditiile prezentei ordonante.

 

 

   Art. 32. – Asociatiile de consumatori care apara drepturile si interesele legitime ale consumatorilor, in general, sunt, de drept, parteneri sociali in consiliile consultative prevazute in prezenta ordonanta, daca:

   a) la nivel national, au cel putin 3.000 de membri si filiale in cel putin 10 judete;

   b) la nivel judetean si local, daca au desfasurat o activitate in domeniul protectiei consumatorilor pe o perioada de cel putin 3 ani.

 

 

   Art. 33. – Asociatiile de consumatori care sunt constituite in scopul apararii intereselor numai ale membrilor lor pot deveni parteneri sociali cu drept de reprezentare in organismele consultative cu rol in domeniul protectiei consumatorilor si in care organele administratiei publice sunt reprezentate, numai daca au cel putin 800 de membri.

 

   Art. 34. – Dupa constituire, asociatiile de consumatori vor solicita luarea lor in evidenta de catre organul administratiei publice pentru protectia consumatorilor de nivel central sau local, dupa caz.

  

   Art. 35. – Personalul de conducere si salariatii organelor de specialitate ale administratiei publice, precum si ale serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor si ale celorlalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale, cu atributii pe linia protectiei consumatorilor nu au dreptul de a detine functii in organele de conducere ale asociatiilor de consumatori.

 

 

   Art. 36. – Asociatiile de consumatori sunt consultate de catre serviciile si organismele administratiei publice prevazute la art. 35, potrivit competentelor, la elaborarea dispozitiilor si procedurilor cu caracter general si a altor lucrari care au ca scop protectia consumatorilor, cu privire la:

   a) cunoasterea cerintelor consumatorilor privind sortimentele, calitatea si cantitatea produselor si serviciilor;

   b) formarea unei atitudini corecte a operatorilor economici angajati in producerea si comercializarea produselor si prestarea serviciilor, fata de calitatea acestora;

   c) prevenirea practicilor comerciale incorecte si a publicitatii de natura a afecta drepturile si interesele legitime ale consumatorilor.

 

 

   Art. 37. – Asociatiile de consumatori au urmatoarele drepturi si obligatii:

   a) de a fi sprijinite logistic de catre organismele administratiei publice centrale si locale, in vederea atingerii obiectivelor lor;

   b) de a primi sume de la bugetul de stat si de la bugetele locale;

   c) de a informa autoritatile competente cu privire la prezenta pe piata a unor produse neconforme sau care pun in pericol viata, sanatatea ori securitatea consumatorilor, cu privire la clauze abuzive in contracte si practicile incorecte ale comerciantilor in relatia cu consumatorii;

   d) de a solicita operatorilor economici realizarea de produse si servicii in conditii speciale, in vederea satisfacerii nevoilor consumatorilor cu handicap sau de varsta a treia;

   e) de a fi consultate cu ocazia elaborarii actelor normative, standardelor sau specificatiilor care definesc caracteristicile tehnice si calitative ale produselor si serviciilor destinate consumatorilor;

   f) Abrogat;

   g) de a informa opinia publica, prin mass-media, asupra deficientelor de calitate ale produselor si serviciilor, precum si asupra consecintelor vatamatoare ale acestora pentru consumatori;

   h) de a introduce actiuni in justitie pentru apararea drepturilor si intereselor legitime ale consumatorilor;

   i) de a solicita serviciilor sau organelor administratiei publice, prevazute la art. 35, efectuarea de analize si incercari ale produselor destinate consumatorilor si de a publica rezultatele;

   j) Abrogat.

 

 

   Art. 38. – Centrele de consultanta si informare ale consumatorilor pot fi organizate la nivel de birouri in structura organizatorica a asociatiilor de consumatori si desfasoara activitati gratuite in folosul acestora, constand in informatii, recomandari si consultanta privind problemele legate de achizitionarea unui produs sau serviciu.

 

 

   Art. 39. – (1) Sumele primite de la bugetul de stat, prin intermediul Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor, se utilizeaza pentru infiintarea si functionarea centrelor de consultanta si informare a consumatorilor, respectiv pentru:

   a) salarizarea sau, dupa caz, remunerarea personalului utilizat in centrele de consultanta si informare a consumatorilor, care se va face in functie de timpul efectiv lucrat, pana la nivelul maxim al functiei echivalente utilizate in cadrul Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor;

   b) cheltuieli materiale efectuate pentru intretinerea sediului si a dotarilor aferente;

   c) cheltuieli curente si cele ocazionate de tiparirea materialelor informative.

   (2) Sumele prevazute la alin. (1) se utilizeaza in conditiile Legii nr. 500/2002 privind finantele publice, cu modificarile ulterioare, iar sumele ramase neutilizate la data incheierii exercitiului financiar se restituie la bugetul de stat.

 

 

   Art. 391. – (1) Incepand cu anul 2008, Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor cofinanteaza Centrul European al Consumatorilor.

   (2) Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor va prevedea anual, in bugetul sau, sume destinate cofinantarii Centrului European al Consumatorilor.

   (3) Controlul asupra activitatii desfasurate de Centrul European al Consumatorilor, pentru sumele acordate de la bugetul de stat, se exercita de catre Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor.

 

   Art. 40. – (1) Sumele primite de la bugetele locale prin hotarari ale consiliilor locale sau, dupa caz, ale consiliilor judetene vor fi utilizate in conditiile stabilite prin conventiile incheiate de acestea cu asociatiile respective, conform legii.

   (2) Sumele prevazute la alin. (1) se utilizeaza in conditiile Legii nr. 500/2002, cu modificarile ulterioare, iar sumele ramase neutilizate se restituie bugetelor locale respective.

   Art. 41. – Controlul asupra activitatilor desfasurate in centrele de consultanta si informare a consumatorilor din cadrul asociatiilor de consumatori, precum si a Centrului European al Consumatorilor, care au primit sume de la bugetul de stat sau de la bugetele locale, se exercita de catre Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor.

 

 

   Art. 42. – Reprezentantii asociatiilor de consumatori nu au drept de control al operatorilor economici.

 

 

   Art. 43. – Centrele de consultanta si informare a consumatorilor si Centrul European al Consumatorilor pot beneficia asistenta de specialitate din partea personalului Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor, imputernicit in acest scop.

 

 

   CAPITOLUL VII
  Consiliul consultativ

 

   Art. 44. – La nivel central si local – judet, oras, comuna – se constituie cate un consiliu consultativ pentru protectia consumatorilor. Acesta are caracter consultativ si asigura, la nivelurile respective, cadrul informational si organizatoric necesar:

   a) stabilirii si aplicarii politicii de protectie a consumatorilor;

   b) corelarii actiunilor diverselor organisme ale administratiei publice cu cele ale organizatiilor neguvernamentale care au rol in realizarea protectiei consumatorilor.

   Art. 45. – Consiliul consultativ pentru protectia consumatorilor este format din:

   a) reprezentanti ai tuturor serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor si ale celorlalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale, care au competente cu caracter general sau special in domeniul protectiei consumatorilor si au structuri organizatorice la nivelul respectiv;

   b) prefect sau primar, dupa caz, sau reprezentanti ai acestora;

   c) reprezentanti ai asociatiilor de consumatori;

   d) reprezentanti ai altor organisme, dupa caz.

 

 

   Art. 46. – Guvernul stabileste, in mod concret, componenta, atributiile si modul de organizare si functionare ale Consiliului consultativ pentru protectia consumatorilor, pe fiecare nivel in parte.

 

   CAPITOLUL VIII
  Raporturile juridice dintre consumatorii prejudiciati
si operatorii economici

 

   Art. 47. – Actiunile in justitie indreptate de catre asociatiile de consumatori, infiintate in conditiile prevazute la art. 32 si 33, impotriva operatorilor economici care au prejudiciat drepturile si interesele legitime ale consumatorilor sunt scutite de taxe de timbru.

 

 

   Art. 48. – Ministerul Public poate interveni in actiunile civile introduse, in care sunt implicate interesele consumatorilor.

 

   CAPITOLUL IX
  Sanctiuni

 

   Art. 49. – Incalcarea prevederilor prezentei ordonante atrage raspunderea materiala, civila, contraventionala sau penala, dupa caz.

   Art. 50. – (1) Constituie contraventii, daca nu au fost savarsite in astfel de conditii incat, potrivit legii penale, sa fie considerate infractiuni, si se sanctioneaza dupa cum urmeaza:

   a) incalcarea dispozitiilor art. 4, art. 7 lit. a) a 2-a, a 3-a si a 5-a liniuta, lit. c) prima si a 2-a liniuta, cu amenda contraventionala de la 3.000 lei la 30.000 lei;

   b) incalcarea dispozitiilor art. 7 lit. a) a 4-a liniuta, lit. b) a 3-a si a 4-a liniuta, cu amenda contraventionala de la 2.500 lei la 25.000 lei;

   c) incalcarea dispozitiilor art. 5, art. 7 lit. b) prima, a 2-a si a 5-a liniuta, lit. c) a 3-a si a 4-a liniuta, art. 9, art. 10 lit. a)-f), h) si i), art. 11 si art. 14, cu amenda contraventionala de la 2.000 lei la 20.000 lei;

   d) incalcarea dispozitiilor art. 13 alin. (1), art. 17-25 si art. 26 alin. (1) si (2), cu amenda contraventionala de la 1.000 lei la 10.000 lei;

   e) incalcarea dispozitiilor art. 91, art. 92 si art. 93, cu amenda contraventionala de la 5.000 lei la 50.000 lei;

   f) incalcarea dispozitiilor art. 94-911, cu amenda contraventionala de la 3.000 lei la 30.000 lei.

   (2) Sanctiunile se pot aplica si persoanelor juridice.

 

 

   Art. 51. – (1) Impiedicarea, sub orice forma, a organelor administratiei publice insarcinate cu protectia consumatorilor de a exercita atributiile de serviciu referitoare la prevenirea si combaterea faptelor care pot afecta viata, sanatatea sau securitatea consumatorilor ori interesele economice ale acestora constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 10.000 lei la 30.000 lei.

   (2) Nerespectarea dispozitiilor legale privind protectia consumatorilor care, potrivit art. 50, constituie contraventie, daca fapta a avut ca urmare vatamarea sanatatii sau a integritatii corporale a uneia sau mai multor persoane, se sanctioneaza cu amenda contraventionala de la 20.000 lei la 100.000 lei.

   (3) Nerespectarea dispozitiilor legale privind protectia consumatorilor care, potrivit art. 50, constituie contraventie, daca fapta a avut ca urmare afectarea grava si in mod repetat a intereselor economice ale unuia sau mai multor consumatori, se sanctioneaza cu amenda contraventionala de la 5.000 lei la 25.000 lei.

   (4) In cazul aplicarii sanctiunii amenzii pentru savarsirea faptei prevazute la alin. (2) se va dispune si inchiderea definitiva a unitatii, putand fi dispusa aceeasi masura pentru savarsirea faptei prevazute la alin. (3).

   (5) Contravenientii sunt obligati sa suporte, potrivit prevederilor legale in vigoare, si cheltuielile efectuate de terti, persoane fizice sau juridice, in vederea vindecarii persoanelor vatamate in calitatea lor de consumatori.

   (6) Savarsirea repetata a uneia dintre contraventiile prevazute la art. 50 se sanctioneaza cu amenda contraventionala de la 1.000 lei la 10.000 lei.

   (7) Neaducerea la indeplinire a masurilor dispuse in termenele si conditiile prevazute in procesele-verbale de constatare a contraventiei se sanctioneaza cu amenda contraventionala de la 2.000 lei la 20.000 lei.

 

 

   Art. 52. – Valoarea amenzilor prevazute la art. 50 si 51 se va actualiza prin hotarare a Guvernului.

   Art. 53. – Contravenientul poate achita, in termen de cel mult 48 de ore de la data incheierii procesului-verbal ori, dupa caz, de la data comunicarii acestuia, jumatate din minimul amenzii prevazute la art. 50 alin. (1) lit. a)-d), agentul constatator facand mentiune despre aceasta posibilitate in procesul-verbal.

 

 

   Art. 54. – (1) Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor prevazute la art. 50 si 51 se fac de catre reprezentantii imputerniciti ai Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor.

   (2) In cazul sanctiunilor cu inchisoare contraventionala, masura se aplica de instanta competenta, la sesizarea organului din care face parte agentul constatator.

   (3) Organele de politie sunt obligate sa acorde, la cerere, sprijinul necesar persoanelor imputernicite prevazute la alin. (1), aflate in exercitiul functiunii, sau sa le insoteasca, dupa caz.

   (4) Organele de control prevazute la alin. (1) pot preleva produse in vederea testarii acestora in laboratoare. Contravaloarea produselor prelevate si a cheltuielilor legate de testarea lor se suporta de catre organul administratiei publice, daca in urma testarii nu se constata neconformitati fata de cerintele de securitate si/sau de calitate prescrise ori declarate. In caz contrar, cheltuielile respective se suporta de catre operatorul economic.

   Art. 55. – Pentru limitarea prejudicierii consumatorilor, agentul constatator poate dispune urmatoarele masuri:

   1. oprirea definitiva a comercializarii si retragerea din circuitul consumului uman a produselor care:

   a) sunt periculoase, falsificate sau contrafacute;

   b) au termenul de valabilitate/data de minima durabilitate expirat/expirata sau data-limita de consum/data durabilitatii minimale depasita;

   c) sunt interzise consumului uman prin reglementari legale;

   d) nu respecta conditiile de depozitare, pastrare si expunere la comercializare sau la care s-a schimbat starea termica initiala fara ca operatorul economic sa fie autorizat in acest sens;

   e) prezinta semne organoleptice de alterare, modificari ale aspectului, culorii, consistentei, gustului, mirosului;

   f) prezinta semne de infestare cu paraziti – oua, larve, forme adulte, vii sau moarte -, precum si resturi ori semne ale activitatii acestora, cu exceptia celor pentru care sunt prevazute limite prin acte normative;

   g) prezinta urme de contact cu rozatoare;

   h) prezinta miros si gust straine de natura produsului;

   i) prezinta miros si gust sau pete de mucegai, cu exceptia mucegaiurilor selectionate, admise de procesul tehnologic;

   j) contin corpuri straine, cu exceptia produselor pentru care sunt stabilite limite prin acte normative;

   k) nu prezinta documente de provenienta, conform prevederilor legale in vigoare.

   2. oprirea temporara a prestarii serviciilor, importului, fabricatiei, comercializarii produselor sau a utilizarii acestora la prestarea serviciilor, pana la remedierea deficientelor, in cazul in care:

   a) produsele nu sunt testate si/sau certificate conform normelor legale;

   b) produsele nu indeplinesc caracteristicile prescrise sau declarate, fara ca acestea sa fie periculoase;

   c) produsele nu prezinta elementele de identificare si de caracterizare, precum si documentele de insotire, conform prevederilor art. 18-22;

   d) se presteaza servicii care pot pune in pericol viata, sanatatea, securitatea sau interesele economice ale consumatorilor;

   3. distrugerea produselor periculoase oprite definitiv de la comercializare, daca aceasta constituie singurul mijloc care face sa inceteze pericolul.

 

   – Literele d)-k) de la pct. 1 au fost introduse prin art. II pct. 27 din O.U.G. nr. 174/2008.

 

   Art. 56. – (1) Odata cu aplicarea sanctiunii amenzii contraventionale, agentul constatator poate propune una dintre urmatoarele sanctiuni complementare:

   a) inchiderea temporara a unitatii pe o durata de cel mult 6 luni;

   b) inchiderea temporara a unitatii pe o durata de la 6 luni la 12 luni;

   c) inchiderea definitiva a unitatii;

   d) suspendarea sau retragerea definitiva, dupa caz, a avizului, acordului sau a autorizatiei de exercitare a unei activitati.

   (2) Sanctiunea complementara prevazuta la alin. (1) lit. a) poate fi aplicata in cazurile in care se constata:

   a) lipsa conditiilor igienico-sanitare pentru produsele si serviciile nealimentare;

   b) folosirea unor spatii si conditii necorespunzatoare pentru productie, depozitare, comercializare sau prestare de servicii;

   c) nerespectarea conditiilor impuse de producatori privind manipularea, transportul, depozitarea si comercializarea, daca acestea sunt de natura sa modifice, in mod periculos, caracteristicile initiale ale produsului respectiv;

   d) lipsa specificatiilor tehnice, a instructiunilor si a procedurilor de lucru la producatorii si prestatorii de servicii;

   e) lipsa certificatelor sau a avizelor necesare eliberate de laboratoarele de incercari sau de omologari specifice;

   f) lipsa certificatelor de conformitate;

   g) comercializarea alimentelor care nu respecta conditiile prescrise sau declarate, produse nepericuloase, dar care afecteaza interesele economice ale consumatorilor;

   h) comercializarea alimentelor la care s-a modificat data-limita de consum/termenul de valabilitate/data durabilitatii minimale.

   (3) Sanctiunea complementara prevazuta la alin. (1) lit. b) poate fi aplicata in cazurile in care se constata:

   a) folosirea practicilor de comercializare abuzive sau savarsirea repetata a unor abateri sanctionate de organele de control in decurs de 6 luni de la prima constatare;

   b) refuzul operatorului economic de a permite, in prima faza, controlul organelor de specialitate si la care, in urma unui control ulterior, se constata deficiente grave;

   c) Abrogat;

   d) nerespectarea sau neacordarea certificatelor de garantie pentru lucrarile de prestari de servicii;

   e) utilizarea in activitatea de service a unor piese sau componente neomologate.

   (4) Sanctiunea complementara prevazuta la alin. (1) lit. c) poate fi aplicata in cazurile in care se constata:

   a) importul cu buna stiinta al produselor care nu respecta conditiile calitative prescrise sau declarate ori care sunt periculoase;

   b) prestarea de servicii care pun in pericol viata, sanatatea sau siguranta consumatorilor;

   c) punerea in vanzare a produselor despre care operatorii economici controlati au cunostinta ca sunt falsificate sau contrafacute ori care au parametrii de securitate neconformi;

   d) reconditionarea si/sau comercializarea de alimente pentru care agentii constatatori au dispus oprirea definitiva de la comercializare si retragerea din consumul uman;

   e) in cazul in care operatorul economic nu a sistat livrarile sau nu a retras de la comercializare ori de la beneficiar produsele pentru care organele abilitate prin lege au constatat ca sunt periculoase sau ca nu indeplinesc caracteristicile calitative prescrise ori declarate;

   f) impiedicarea sub orice forma de catre operatorul economic sau de catre angajatii acestuia a organelor administratiei publice insarcinate cu protectia consumatorilor si supravegherea calitatii produselor si serviciilor sa isi exercite atributiile de serviciu referitoare la prevenirea si combaterea faptelor ce pot afecta viata, sanatatea ori securitatea consumatorilor sau instigarea oricarei alte persoane impotriva acestor organe;

   g) comercializarea de produse interzise prin reglementarile legale in vigoare;

   h) continuarea desfasurarii activitatii dupa dispunerea masurii de inchidere temporara, fara obtinerea acordului prevazut la alin. (7);

   i) nerespectarea masurilor dispuse in temeiul art. 55.

   (5) In consecinta, sanctiunea complementara prevazuta la alin. (1) lit. d) va avea acelasi regim, odata cu sanctiunea aplicata mentionata la alin. (1) lit. a), b) sau c), dupa caz.

   (6) Sanctiunea prevazuta la alin. (1) lit. d) se aplica de catre autoritatile publice competente care vor fi instiintate in acest sens.

   (7) Aplicarea sanctiunilor prevazute la alin. (1) lit. a), b) si d) se suspenda numai cu acordul scris al Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor sau al oficiilor judetene pentru protectia consumatorilor, dupa remedierea deficientelor care au condus la aplicarea sanctiunii complementare.

 

 

   Art. 57. – Sanctiunile propuse pentru a fi aplicate potrivit art. 55 si art. 56 alin. (1) lit. a)-c) se dispun, direct sau prin delegare, de catre conducatorii autoritatilor publice prevazute la art. 54, prin ordin sau decizie.

   Art. 58. – Sanctiunile contraventionale complementare dispuse in conditiile art. 55 si 56 se vor materializa prin aplicarea de sigilii sau alte semne distinctive cu valoare de sigiliu.

   Art. 59. – Prevederilor art. 51, 55 si 56 nu le sunt aplicabile dispozitiile art. 32 alin. (3) teza intai din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 180/2002, cu modificarile si completarile ulterioare.

   Art. 60. – (1) In cazul in care contravenientul nu a achitat amenda in termen de 30 de zile de la ramanerea definitiva a sanctiunii si nu exista posibilitatea executarii silite, institutia din care face parte agentul constatator va sesiza instanta de judecata pe a carei raza teritoriala s-a savarsit contraventia, in vederea inlocuirii amenzii cu sanctiunea obligarii contravenientului la prestarea unei activitati in folosul comunitatii, tinandu-se seama de partea din amenda care a fost achitata.

   (2) La primul termen de judecata, instanta poate acorda contravenientului, la cererea acestuia, un termen de 30 de zile, in vederea achitarii integrale a amenzii.

   (3) In cazul in care contravenientul nu a achitat amenda in termenul prevazut la alin. (2), instanta procedeaza la transformarea amenzii in inchisoare contraventionala.

   (4) Executarea sanctiunii inchisorii contraventionale se prescrie in termen de un an de la data ramanerii definitive a hotararii.

 

 

   Art. 61. – (1) Produsele periculoase, falsificate sau contrafacute se confisca de organele abilitate de lege, la sesizarea agentului constatator, si se distrug sau se valorifica, dupa caz, conform prevederilor legale.

   (2) Veniturile incasate ilicit de catre operatorii economici, ca urmare a incalcarii prevederilor art. 4, art. 7 lit. a) a 2-a, a 3-a si a 4-a liniuta, art. 7 lit. b) prima si a 2-a liniuta si ale art. 7 lit. c) prima si a 2-a liniuta, se preiau la bugetul de stat de organele abilitate ale Ministerului Finantelor Publice.

   Art. 62. – Prevederile prezentei ordonante se completeaza cu dispozitiile Ordonantei Guvernului nr. 2/2001, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 180/2002, cu modificarile si completarile ulterioare, ale Codului penal si ale Codului de procedura penala.

   Art. 63. – Aplicarea sanctiunilor prevazute in prezenta ordonanta nu inlatura raspunderea disciplinara a faptuitorilor.

   Art. 64. – Dispozitiile prezentei ordonante se completeaza cu prevederile Codului civil.

   Art. 65. – Prevederile prezentei ordonante nu se aplica:

   a) pagubelor generate de produsele puse in circulatie anterior datei intrarii in vigoare a acesteia;

   b) pagubelor rezultate din accidentele nucleare.

 

   CAPITOLUL X
  Dispozitii finale si tranzitorii

 

   Art. 66. – Guvernul va lua masurile necesare pentru organizarea executarii prevederilor prezentei ordonante, precum si pentru elaborarea de norme metodologice privind:

   a) conditiile de realizare a expertizelor tehnice, in cazul unor vicii ascunse, pe categorii de produse si servicii;

   b) modul de inlocuire, remediere sau restituire a contravalorii, pentru produsele sau serviciile care prezinta deficiente;

   c) masuri de prevenire si limitare a prejudicierii consumatorilor, precum si conditiile in care acestea pot fi luate de catre organele administratiei publice prevazute la art. 54;

   d) continutul si competenta de aprobare a documentelor care atesta nivelul calitativ al produselor si serviciilor;

   e) informarea si educarea in domeniul protectiei consumatorilor;

   f) conditiile in care asociatiile de consumatori, constituite potrivit art. 33, pot deveni parteneri sociali cu drept de reprezentare;

   g) desfasurarea activitatii consiliilor consultative pentru protectia consumatorilor;

   h) Abrogat.

 

   Art. 67. – Incepand cu anul 2001, numarul centrelor de consultanta si informare a consumatorilor pentru care se acorda sume de la bugetul de stat va fi stabilit prin hotarare a Guvernului, dupa aprobarea legii bugetului de stat pe anul respectiv, cu incadrarea in sumele aprobate cu aceasta destinatie.

   Art. 68. – Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor aproba sau modifica criteriile de evaluare si selectare a asociatiilor de consumatori care infiinteaza sau in cadrul carora functioneaza centre de consultanta si informare a consumatorilor, precum si modelul de conventie prevazut la art. 40 alin. (1).

 

 

   Art. 69. – La data intrarii in vigoare a prezentei ordonante, Legea nr. 4/1989 privind asigurarea si controlul calitatii produselor si serviciilor, Hotararea Guvernului nr. 335/1990 privind unele masuri din domeniul asigurarii si controlului calitatii produselor, lucrarilor de constructii si serviciilor, precum si din cel al metrologiei, Hotararea Guvernului nr. 545/1991 privind supravegherea calitatii produselor si serviciilor in scopul prevenirii si combaterii faptelor care pot afecta viata si sanatatea oamenilor, animalelor ori calitatea mediului inconjurator, precum si orice alte dispozitii contrare se abroga.

    NOTA:

    Reproducem mai jos prevederile art. II alin. 2 din Ordonanta Guvernului nr. 58/2000 pentru modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 21/1992 privind protectia consumatorilor si prevederile art. II din Legea nr. 37/2002 privind aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 58/2000 pentru modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 21/1992 privind protectia consumatorilor, care nu sunt incorporate in prezenta forma republicata:

   – Art. II alin. 2 din Ordonanta Guvernului nr. 58/2000:

    „Dispozitiile actelor normative emise in aplicarea Ordonantei Guvernului nr. 21/1992 privind protectia consumatorilor se modifica si se aplica in mod corespunzator.”

   – Art. II din Legea nr. 37/2002:

    „La data intrarii in vigoare a prezentei legi, Ordonanta Guvernului nr. 87/2000 privind raspunderea producatorilor pentru pagubele generate de produsele defectuoase si Ordonanta Guvernului nr. 88/2000 privind finantarea centrelor de consultanta si informare a consumatorilor se abroga.”

www.coltuc.ro

Dan Diaconescu a invins Politia!

de

Locotenent – colonelul in rezerva Ioan Coroian, zis Pistruiatu din Satu Mare, cel care a fost invitat la OTV sa clarifice disparitia avocatei Elodia Ghinescu, are propria versiune asupra cazului Diana Malos, cunoscuta si drept Miss

 

 

 Vacanta, tanara care s-a spanzurat la inceputul lunii decembrie de un copac in centru Sucevei.

“Autorul crimei este Bogdan – iubitul ei. Diana a fost omorata de Bogdan, care a urcat-o apoi cu un scripete pe copac la o inaltime de cinci metri, ca sa nu o gaseasca repede trecatorii sau ca sa justifice ca s-a urcat singura in copac. Daca ea dorea sa se spanzure, nu trebuia sa urce mai mult de 10 centimetri de pamant”, sustine Coroian. El crede ca unul dintre indicii este chiar faptul ca Bogdan a fost cel care a dat telefon la mama fetei, ca sa intrebe de ce aceasta nu ii raspunde la telefon. “Fapta a fost comisa de Bogdan, eventual ajutat de Alexandra, care a fost intai prietena Dianei si apoi prietena lui Bogdan”, mai spune “Pistruiatu. Cat despre mobilul crimei, Coroian e sigur ca lui Bogdan ” i-a fost frica sa nu fie dat pe mana politiei de Diana pentru consum si trafic de droguri”.

Sursa: Cancan

 

A fost ucisa sau s-a sinucis?

Fostul international român Gabi Popescu se judeca cu Ferrari

de

Pe 10 aprilie 2006, bolidul sau, un luxos 612 Scaglietti, în valoare de 280.000 de euro, a luat foc la scurt timp dupa ce olteanul s-a dat jos de la volan pentru a constata o defectiune.Doi ani si opt luni. Atât a trecut de când

 

 

 Ferrari-ul lui Gabi Popescu a luat foc si s-a facut scrum pe autostrada Bucuresti – Pitesti, la doar câteva minute dupa ce fostul jucator iesise din el pentru a constata o defectiune. Scapat cu viata, olteanul si-a angajat câtiva avocati si a dat în judecata celebra companie de automobile, solicitând despagubiri fabuloase.

Desi suma dorita de el nu a fost facuta publica niciodata, se zvoneste ca ar fi vorba de un milion de euro! “Initial, am primit o hotarâre favorabila. Acum, la doi ani si jumatate de la începerea procesului, s-a înaintat actiunea. E mai complicat, asa sunt procedurile. Asta-i legislatia!”, a declarat Gabi Popescu.

Sursa: Click

Frauda cu SMS-uri in numele Flanco

de

Sa se razbune, unii tepuiti au pus numerele de mobil ale escrocilor pe… site-urile de gay. „Felicitari, în urma tragerii la sorti, Flanco v-a desemnat câstigatorul unui telefon Nokia 6288 si a sumei de 3.000 de euro. Pentru

 

 informatii, apelati la acest numar de telefon: 0745338396”. Bucuresteanca Elena Barbu a primit acest mesaj pe telefon chiar de Sarbatori. Cum în vara lui 2008 cumparase un frigider de la Flanco, s-a gândit ca firma chiar a facut concurs de Craciun pentru clientii fideli. A sunat la numarul indicat, i-a raspuns un individ, s-a recomandat, a spus ca este angajat la „sediul central al Flanco” si a mai felicitat-o înca o data. Apoi, foarte politicos, a rugat-o sa cumpere o cartela reîncarcabila de minimum 30 de euro si sa-l sune înapoi într-o jumatate de ora.

Naiva, femeia a fugit repede sa cumpere cartela de la primul chiosc, a sunat din nou, individul i-a cerut codul de reîncarcare, cica pentru a verifica daca într-adevar a cumparat cartela si a tastat ceva în computer, chipurile sa o bage în baza de date a câstigatorilor. La final, i-a cerut ca a doua zi, dis-de-dimineata, sa-si ia cu ea cartela si buletinul de identitate si sa intre cu ele în orice magazin Flanco, pentru a-si ridica premiul. Curioasa însa, femeia n-a mai rabdat pâna a doua zi. A intrat pe net si asa a descoperit, pe forumuri, ca toata povestea este o mare teapa.

Sursa: Gandul

 

Ati fost inselat?Casa de avocatura Coltuc va ajuta

Publicitatea la tutun este interzisa de la 1 ianuarie 2009

de

Camerele pentru fuma tori trebuie sa fie ventilate, sa nu se afle în zona de trecere si sa nu ocupe mai mult de 50% din suprafata restaurantului sau a barului. „Exceptie fac restaurantele cu o suprafata mai mica de 100 de metri

 

 

patrati. Patronii acestora pot decide daca restaurantul este exclusiv pentru fumatori sau pentru nefumatori“, afirma Magdalena Ciobanu, expert al Ministerului Sanatatii la Comisia Europeana pentru controlul tutunului. Tot de la începutul acestei luni, fumatorii îsi pot aprinde tigara la serviciu doar daca au amenajat un spatiu ventilat, destinat exclusiv acestui viciu.

Începutul anului mai aduce interzicerea totala a publicitatii la tutun, cu exceptia magazinelor unde se vând numai tigari si alcool.

Sursa: EvZ

www.coltuc.ro

Masuri de rasul lumii.Cum comentati?

de

Premierul Emil Boc: „Pe baza unui memorandum al Ministerului Finantelor, am adoptat si cateva masuri care, poate, la prima vedere, vor trezi zambete, dar care, chiar daca sunt oarecum cu un impact minor, ele vor sa dea un

 

semnal clar. In privinta deplasarilor demnitarilor, de exemplu, in afara de ministri, nici un secretar de stat, subsecretar de stat si orice alt demnitar din cadrul Guvernului, nu se va deplasa decat la clasa economic si nu la business, asa cum este in momentul de fata. Trebuie sa fie un mesaj foarte clar ca austeritatea este pentru toata lumea. De asemenea, am stabilit foarte clar ca personalul care este trimis in strainatate de catre Guvern pentru cheltuielile legate de transport nu va utiliza taxiul ci mijloacele de transport in comun, specifice din localitatile unde pleaca. Repet, stiu ca vor trezi zambete asemenea de masuri, dar semnalul vreau sa fie foarte clar in tot sistemul. Este un an in care trebuie sa economisim de peste tot. Chiar daca aceste masuri nu vor avea impact bugetar extraordinar, sub aspectul economiilor, dar vreau sa se inteleaga inca o data, in primul rand, faptul ca demnitarii sunt primii care strang cureaua, in aceste vremuri de criza.”

www.coltuc.ro

Traficul infernal de pe DN 1 face ca unii şoferi să nu mai aibă nicio limită când vine vorba de respectarea legii.

de

 demonstrează un şofer care, încercând să evite aglomeraţia, a trecut pe contrasens şi a mers aşa pe o distanţă considerabilă, adică de la intrarea în oraşul Câmpina până în Comarnic.

 

 

Şi, ca şi cum nu ar fi fost de ajuns, şoferul a intrat pe contrasens chiar sub ochii unui echipaj de poliţie.

 

Sursa: Realitatea TV

Camelia Voiculescu şi George Copos au fost trimişi în judecată în dosarul Loteria II.Va fi condamnat Copos?

de

George Copos este acuzat de spălare de bani, fals în înscrisuri sub semnătură privată, instigare la infracţiunea de participaţie improprie la săvârşirea infracţiunii de fals intelectual, potriviti unui comunicat DNA.

 

 

Camelia Voiculescu este acuzată de folosire a unor informaţii privilegiate pentru dobândirea pe cont propriu sau pe contul unei terţe persoane, direct ori indirect, de instrumente financiare la care aceste informaţii se referă şi, respectiv, efectuarea, împreună cu alte persoane, în mod concertat, de operaţiuni de manipulare a pieţei, se mai arată în comunicat.

În dosar au mai fost trimişi în judecată Pantiş Sorin, reprezentant al SC Grivco SA Bucureşti, Bontaş Vasile, director general al SC „Ana Electronic SA” Bucureşti, Filip Ion, acţionând în calitate de persoană fizică, Ghinea Niculaie, acţionând în calitate de persoană fizică, Juncu Octavian, membru al Consiliului de Administraţie al SC „Ana Electronic” SA Bucureşti, Maxim Ioan, director general al SC „Fast Service Electronica” SA Bucureşti (F.S.E.), Precup Ilie , expert evaluator, Roza Giulio-Giuzepe, director economic al SC „Ana Electronic” SA Bucureşti, vicepreşedinte al Consiliului de Administraţie al SC „Ana Grup” SA şi administrator al SC Rom Tur GM Impex SRL, Stolojanu Mihai, membru al Comitetului Director al Sucursalei Teritoriale Bucureşti a Fondului Proprietăţii de Stat (F.P.S.), Susanu Nicu-Romeo, expert în cadrul Sucursalei Teritoriale Bucureşti a Fondului Proprietăţii de Stat, şi Vodislav George, membru al Comitetului Director al Sucursalei Teritoriale Bucureşti a Fondului Proprietăţii de Stat

 

Cum comentati?

www.coltuc.ro

Mihai Chiţac a fost eliberat din închisoare pentru a fi operat

de

Cu ocazia eliberării, Chiţac a spus că întregul proces prin care a fost condamnat a fost „o mascaradă”. „Mă simt ca înainte de operaţie. Trebuie să suport o intervenţie chirurgicală complexă, cu un risc mărit pentru că am

 

 

80 de ani, pentru că am fost primul român care a fost în misiune la Cernobîl”, a precizat fostul general.

Tribunalul Militar a decis eliberarea pentru trei luni a lui Mihai Chiţac. El va fi supus la două intervenţii chirurgicale la inimă. După operaţii, fostul general se va întoarce în închisoare.

Mihai Chiţac a fost de acord să fie supus la două operaţii pe cord, în condiţiile în care expertiza INML arată că acesta poate să beneficeze de întreruperea executării pedepsei din motive medicale. Chiţac a cerut un termen „rezonabil” de întrerupere a pedepsei, pentru a avea timp să efectueze analizele necesare celor două operaţii şi pentru a-şi reveni după acestea.

Prima operaţie în cazul lui Chiţac va fi pentru protezare valvulară, iar a doua intervenţie va fi pentru revascularizare miocardică.

Potrivit expertizei depuse de INML la dosarul cauzei, Mihai Chiţac poate să beneficeze de întreruperea executării pedepsei din motive medicale, pentru efectuarea unei investigaţii complexe fiind necesară o perioadă între cinci şi şapte

 

Cum comentati?

www.coltuc.ro

Fiul ziaristului Sorin Roşca Stănescu, împotriva căruia procurorii au început urmărirea penală, va afla acuzaţiile oficial săptămâna viitoare

de

Iniţial, prietena lui Mircea Stănescu şi-a asumat accidentul de sâmbătă seara. Femeia, în vârstă de 38 de ani, a fost acuzată de ucidere din culpă, însă, în urma audierilor martorilor, procurorii au schimbat încadrarea

 

juridică a faptei acesteia în cea de favorizare a infractorului, respectiv a lui Mircea Stănescu.

Accidentul în care a fost implicat autoturismul cu numărul B 81 SNT, înmatriculat pe numele lui Mircea Stănescu, a avut loc sâmbătă, în jurul orei 17.45, poliţiştii având suspiciuni că fiul jurnalistului s-ar fi aflat la volanul maşinii, deşi accidentul a fost asumat de o femeie.

Victima – un bărbat în vârstă de 40-45 de ani – traversa strada Cpt. Av. Alexandru Şerbănescu, în dreptul intersecţiei cu strada Căpâlna, în zona indicatoarelor de trecere pentru pietoni şi pe marcajul pietonal, moment în care a fost lovită de autoturismul Mercedes, fiind aruncată 20 de metri.
Martori ai accidentului au chemat ambulanţa şi le-au declarat poliţiştilor că la volan se afla un bărbat, şi nu o femeie.

 

Cum comentati?

www.coltuc.ro

Britanicul Gary Slapper, profesor de drept, a realizat recent un clasament al celor mai stranii procese

de

Interesantul top a fost publicat de varianta online a cotidianului britanic The Times. Liderul clasamentului, un proces din Noua Zeelanda pentru stabilirea custodiei unei fetite de noua ani, a atras atentia intregii lumi

 

datorita numelui extrem de straniu al copilului, “Tatula face hula din Hawaii”. Judecatorul a decis ca prenumele este o forma de abuz si a ordonat ca fetita sa fie data in grija statului. Nu este pentru prima oara cand sunt folosite nume ciudate in Noua Zeelanda. Conform aceluiasi judecator, el a mai intalnit gemeni botezati “Benson” si “Hedges” (marca de tigari din Marea Britanie) sau “Peste” si “Cartofi prajiti” (Fish and Chips – mancare tip fast-food).

O femeie din Londra a scapat de o amenda rutiera cu o scuza incredibila. Britanica, o dansatoare din buric, isi parcase autoturismul intr-o zona in care acest lucru era interzis. Soferita a parasit apoi autovehiculul cu motorul pornit si s-a dus la clubul in care lucra. Revoltata ca gestul sau a fost sanctionat cu amenda, ea a depus o contestatie explicand ca a fost obligata sa lase motorul pornit pentru serpii folositi in timpul dansului si pe care ii lasase in masina. Motorul pornit pastreaza in habitaclu o temperatura ridicata pentru reptile, astfel incat acestea sa nu adoarma in timpul dansului. Amenda a fost in final anulata.

Sursa: Ziua

 

www.coltuc.ro

 

A aparut Noul cod anti-dopaj

de

Noul cod antidopaj prevede ca în caz de autodenunt cel în cauza va putea beneficia de o reducere a pedepsei, de la cei 4 ani cât reprezinta suspendarea pentru dopaj. Intrat în vigoare cu 5 ani în urma, codul a fost

 

modificat astfel încât sa fie armonizate pedepsele, atât în ce priveste tarile, cât si disciplinele sau substantele folosite. Astfel, fata de suspendarea automata de 2 ani pentru orice fel de infractiune primara la regulile antidopaj, Codul a fost revizuit pentru introducerea unei mai mari flexibilitati, care sa tina seama de circumstante atenuante sau, dimpotriva, agravante.

 

www.coltuc.ro

Orice litigiu sportiv atacabil cu Casa de avocatura Coltuc

Studentii straini la control

de

Corpul de Control al Ministerului Educatiei recomanda directiilor abilitate din cadrul institutiei sa elaboreze noi norme pentru admiterea la studii si evidenta cetatenilor straini aflati la studii în România, dupa descoperirea

 

 

mai multor nereguli la facultatile de medicina si stomatologie.

În urma anchetei efectuate la universitatile de medicina si farmacie, Corpul de control al ministerului recomanda, în primul rând, schimbarea procedurii dupa care cetatenii straini vor fi admisi la studii în România. Mai mult, Ministerul va trebui sa întocmeasca si o baza de date pentru evidenta studentilor straini. În aceasta evidenta vor fi mentionate datele de identificare ale studentului, anul si data solicitarii scrisorii de acceptare la studii, notele obtinute de student si orice alte mentiuni despre acesta.

Pentru a clarifica situatia diplomelor obtinute în România de cetatenii straini, Ministerul Educatiei va trebui solicite Ministerului de Interne sa verifice datele de intrare si iesire din tara a cetatenilor italieni care au urmat cursuri de medicina în perioada 2000-2008.

 

 

www.coltuc.ro

 

Ce trebuie sa stiti despre fraude pe net http://www.cybex.es/ecce/

de

Compania de investigare a fraudelor corporative si financiare din mediul virtual, Cybex, a lansat oficial, pe 19 decembrie, site-ul web dedicat primului Certificat European în Domeniul Criminalitatii Informatice si al

 

Probelor Electronice (ECCE). „Prin lansarea site-ului acestui proiect, Cybex pune la dispozitia judecatorilor, procurorilor si avocatilor un instrument puternic de acces la toate informatiile legate de seminarii si de programul academic care va debuta în luna februarie 2009 si se va finaliza în noiembrie 2010”, se mai arata în comunicat.

 

www.coltuc.ro

 

Orice dobanda incasata de un client persoana fizica dupa 1 ianuarie in contul unui depozit la termen este neimpozabila

de

De asemenea, el a precizat ca de la 1 ianuarie sunt considerate venituri neimpozabile si dobanzile obtinute din obligatiuni, fie ca sunt listate sau nelistate.In prezent, venitul din dobanzi aferent obligatiunilor obtinut de

 

persoanele fizice este impozitat. Potrivit prevederilor ordonantei de urgenta 91/2008 pentru modificarea si completarea Codului fiscal, incepand cu 1 ianuarie 2009 nu sunt venituri impozabile nici veniturile realizate din detinerea si tranzactionarea titlurilor de stat si/sau a obligatiunilor emise de municipalitati.

 

www.coltuc.ro

 

Numarul, de tip Tel Verde, este 0-800-800-644 si el va putea fi accesat de pe 5 ianuarie de luni pâna vineri între orele 8:30 si 16:30

de

Agentia de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit (APDRP) va înfiinta de la începutul anului viitor un numar de telefon gratuit pentru semnalarea problemelor legate de accesarea si utilizarea fondurilor nerambursabile

 

destinate mediului rurala

 

 

Cum comentati?

www.coltuc.ro

Casa de avocatura Coltuc va invata cum sa atacati taxa auto

de

100 de euro. Acesta e onorariul pe care îl percep avocatii Casei de avocatura Coltuc pentru a va ajuta sa obtineti în instanta anularea taxei auto.

 

Mai multi soferi din tara au semnat deja o petitie pentru demararea proceselor cu statul român, petitie disponibila la adresa http://procestaxaauto.payserv.ro. Ieri, Guvernul a amânat luarea unei decizii în privinta taxei pâna la 15 ianuarie 2009. “Taxa de prima înmatriculare, taxa de poluare sau taxa de mediu, acest bir e abuziv si contravine atât Constitutiei, cât si reglementarilor UE. Suntem 20 de persoane pâna acum, dar sper sa se adune cât mai multi nemultumiti si, împreuna cu un avocat profesionist, sa reusim sa obtinem eliminarea taxei”, ne-a spus Mihai Eugen Mussulis (39 de ani), unul dintre initiatorii miscarii colective.

 

Cum comentati?

www.coltuc.ro

Casa de avocatura Coltuc va invata ce taxe platim din 2009

de

Dificultatile înregistrate pe piata financiara internationala, cu efecte negative asupra pietei interne de capital, au impus adoptarea de masuri fiscale care sa sprijine piata bursiera din România. În 2009, profitul realizat

 

 

de persoanele juridice din tranzactionarea titlurilor de participare pe piata autorizata si supravegheata de Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare (CNVM) nu va mai fi impozitat. Dispozitia se aplica si pentru persoanele juridice nerezidente. În perioada 1 ianuarie-31 decembrie 2009 inclusiv, nu se va impozita profitul obtinut de persoanele juridice straine din tranzactionarea titlurilor de participare detinute la o persoana juridica româna.

Nici persoanele fizice nu vor mai fi impozitate pentru câstigurile obtinute pe piata de capital. Prevederea este valabila si pentru persoanele fizice nerezidente. Pierderile rezultate din tranzactionarea titlurilor de valoare (altele decât partile sociale si valori mobiliare în cazul societatilor închise) se compenseaza la sfârsitul anului fiscal cu câstigurile de aceeasi natura realizate din tranzactionarea titlurilor de valoare, în cursul anului respectiv. Daca în urma acestei compensari rezulta o pierdere anuala, începând cu pierderea anuala a anului fiscal 2010, aceasta se reporteaza numai în anul urmator. Pierderea anuala înregistrata în anul fiscal 2009 nu se reporteaza (OUG nr. 127/ 8 octombrie 2008 pentru modificarea si completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul Fiscal).

Deduceri fiscale mai mari pentru angajat si angajator

OUG nr. 127/2008 modifica si regimul investitiilor la fondurile private de sanatate si de pensii. De la 1 ianuarie 2009, limita de deductibilitate a contributiilor la sistemul de pensii facultative din veniturile din salarii va creste de la 200 la 400 de euro. Si plafonul cheltuielilor deductibile efectuate în numele unui angajat la schemele de pensii facultative s-a dublat, tot la 400 de euro. Si  pentru primele de asigurare voluntara de sanatate plafonul cheltuielilor deductibile a crescut de la 200 la 250 de euro, atât pentru angajat, cât si pentru angajator (OUG nr. 127/
8 octombrie 2008 pentru modificarea si completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul Fiscal).

Obligatii de înregistrare la Fisc

Operatorii economici care intentioneaza sa comercializeze în sistem en detail produse energetice pentru care se datoreaza accize (cum sunt carburantii, combustibilii pentru încalzire) sunt obligati sa se înregistreze la autoritatea fiscala teritoriala, conform procedurii si cu îndeplinirea conditiilor ce vor fi stabilite prin ordin al presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala (ANAF). În caz contrar, acestia vor fi sanctionati cu amenda de la 20.000 la 100.000 lei si confiscarea sumelor rezultate din aceasta vânzare (OUG nr. 127/8 octombrie 2008 pentru modificarea si completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul Fiscal).

Deduceri pentru cheltuielile de cercetare-dezvoltare

Conform orientarilor recente determinate de noul cadru generat de „Strategia Lisabona“, la nivelul UE, cercetarea-dezvoltarea si inovarea sunt considerate instrumentele-cheie pentru cresterea competitivitatii economice si asigurarea dezvoltarii pe termen lung. Aceasta orientare se reflecta printr-o serie de decizii majore la nivel politic, precum fixarea tintei de minimum 3% din PIB cheltuieli totale pentru cercetare-dezvoltare pâna în 2010, din care minimum 2% din partea industriei. Acest context a impus adoptarea de masuri fiscale care sa sprijine activitatile în domeniul cercetarii-dezvoltarii în România.

La calculul profitului impozabil, pentru activitatile de cercetare-dezvoltare se acorda urmatoarele stimulente fiscale:
a) deducerea suplimentara la calculul profitului impozabil în proportie de 20% a cheltuielilor eligibile pentru aceste activitati; deducerea suplimentara se calculeaza trimestrial/anual; în cazul în care se realizeaza pierdere fiscala, aceasta se recupereaza potrivit dispozitiilor în vigoare.
b) aplicarea metodei de amor-tizare accelerata si în cazul aparaturii si echipamentelor destinate activitatilor de cercetare-dezvoltare (OUG nr. 200/4 decembrie 2008 pentru modificarea si completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul Fiscal).

Neimpozitarea veniturilor din dobånzi sau depozite la termen

Veniturile sub forma de dobânzi pentru depozitele la termen sau instrumentele de economisire realizate începând cu 1 ianuarie 2009 inclusiv sunt venituri neimpozabile.
Si în domeniul impozitarii nerezidentilor, ca masura de atragere a veniturilor pe piata bancara, s-a prevazut ca venitul din dobânda la depozitele la termen si la instrumentele de economisire realizata de persoanele fizice nerezidente sa nu reprezinte venit impozabil în România (OUG nr. 200/4 decembrie 2008 pentru modificarea si completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul Fiscal).

Scutirea impozitului pe dividendele reinvestite

Pentru dezvoltarea activitatii companiilor, precum si în scopul crearii de noi locuri de munca si pastrarii celor existente, dividendele reinvestite începând cu 2009 sunt scutite de la plata impozitului pe dividende. Sunt scutite de la plata acestui impozit si dividendele investite în capitalul social al altei persoane juridice române, în scopul crearii de noi locuri de munca si pentru dezvoltarea activitatii acesteia. Procedura se va aproba prin ordin al ministrului economiei si finantelor si al presedintelui ANAF (OUG nr. 200/4 decembrie 2008 pentru modificarea si completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul Fiscal).

Sursa: Saptamana Financiara

 

Cum comentati?

www.coltuc.ro

Soferii implicati in accidente auto soldate doar cu pagube materiale vor scapa de drumurile la politie de la 1 iulie 2009

de

Comisia de Supraveghere a Asigurarilor (CSA) a publicat recent un ordin in Monitorul Oficial pentru punerea in aplicare a normelor privind utilizarea formularului de constatare amiabila. Astfel, de la 1 iulie anul viitor

 

accidentele care au loc pe teritoriul Romaniei, din care rezulta doar pagube materiale si in care sunt implicate doua vehicule vor putea fi solutionate fara documente de constatare de la politie.

 

Cum comentati?

www.coltuc.ro

 

Fumatul la control!

de

Intiativa legislativa apartine fostului ministru liberal al Sanatatii, Eugen Nicolaescu. Potrivit noii legi, spatiile pentru fumat nu vor putea depasi jumatate din suprafata barului sau a restaurantului. Localurile cu o

 

suprafata mai mica de 100 de metri patrati pot alege sa functioneze, fie ca unitati în care se fumeaza, fie ca unitati în care nu se fumeaza, cu conditia ca aceasta decizie sa fie adusa la cunostinta publicului

 

Cum comentati?

Modificarile Legii caselor nationalizate au fost declarate constitutionale

de

Modificarile aduse Legii caselor nationalizate au fost criticate, potrivit CCR, pe motiv ca nu ocrotesc în mod egal dreptul de proprietate al celor deposedati abuziv si dreptul de proprietate dobândit de fostii chiriasi. În

 

 

motivarea deciziei, publicata pe site-ul Curtii Constitutionale, se arata, însa, ca fostii proprietari ai imobilelor preluate abuziv de stat beneficiaza de masuri reparatorii, iar fostii chiriasi beneficiaza de plata unor despagubiri, prin desfiintarea prin hotarâri judecatoresti a contractelor de vânzare-cumparare.

“Este echitabil, în aceasta situatie, ca statul sa acorde despagubiri la pretul de piata al imobilelor, care sa permita cumpararea unei noi locuinte, având în vedere ca, la data dobândirii acelui imobil de la stat, cumparatorul a platit pretul real al imobilului, stabilit în conformitate cu actele normative în vigoare la acel moment”, motiveaza Curtea Constitutionala, în replica la criticile potrivit carora chiriasii deveniti proprietari sunt avantajati prin modificarile aduse Legii nr.10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989

Functionarii publici nu vor primi tichete de masa în 2009

de

Decizia a fost luata în ultima sedinta de guvern dina nul 2008. “Institutiile publice centrale si locale, indiferent de sistemul de finantare si de subordonare, cu exceptia institutiilor finantate integral din venituri proprii,

 

 

nu acorda tichete de masa în anul 2009 personalului din cadrul acestora. Compensarea în bani a tichetelor de calatorie pe calea ferata neutilizate în anul 2008 nu se acorda”, se arata în ordonanta de urgenta adoptata de Guvern.

 

Cum comentati?